Cod ECLI ECLI:RO:CABAC: 2026:018.000386

Operator de date cu caracter personal nr. 3666.

Dosar nr. 3845/110/2021*

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 386/2026
Ședința publică de la 21.05.2026
Completul compus din:
PREȘEDINTE (...)
Judecător (...)
Grefier (...)

Din partea Ministerului Public - Parchetul de pe înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Bacău - a participat procuror (...)
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de D.N.A - SERVICIUL TERITORIAL BACĂU împotriva sp 188/D/08.10.2025 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul 3845/110/2021*.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10.02.2026, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru motive temeinice la data de 08.04.2026, 06.05.2026, 20.05.2026 și 21.05.2026 când, deliberând în secret în camera de consiliu, instanța a adoptat următoarea hotărâre:

CURTEA,
Deliberând

Prin sentința penală nr. 188/D, pronunțată de Tribunalul Bacău la data de 08.10.2025, în dosarul nr. 3845/110/2021*, s-a dispus:
„1.In temeiul art. 396 alin. (1) și (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) Ut. b) teza I Cod procedură penală, achită pe inculpatul T.I., fiul lui (...), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționând public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit faptă prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 13² din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.l C.pen. (patru acte materiale), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

2. In temeiul art. 396 alin. (I) și (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală, achită pe inculpatul R.M.A., fiul lui (...), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 13² din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplic, art. 35 alin. 1 Cod penal (trei acte materiale), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

3. în temeiul art. 396 alin. (1) și (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală, achită pe inculpatul N.M.M., fiul lui (...), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 13² din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art.397 C.proc.pen., rap. art. 25 alin. 5 . pr. pen lasă nesoluționată acțiunea civila exercitată de persoana vătămată constituita parte civila Administrația Națională "Apele Române" - A.B.A.S. - (...).

În baza art. 404 alin. 4 lit. c) C.pr. pen, rap. la art. 397 alin. 5 C. pr. pen dispune menținerea măsurii asigurătorii, luată prin Ordonanța din data de 23.11.2021, asupra cotei de 1/2 din apartamentul nr. 9 situat în (...) compus din: 3 camere, 1 bucătărie, 1 cămară de alimente, 1 baie, 1 vestibul, 2 debarale, 1 logie, 1 sas, wc de serviciu, 1 pivniță, apartament cu suprafața utilă de 79,86 mp dobândit prin certificatul de moștenitor nr. (...) eliberat de Biroul Notarilor Publici Asociați "L. ” din (...), proprietatea numitului G.R.G., fiul lui (...), până la concurența sumei de 231,864 lei.

În temeiul art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. ”

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - S.T. Bacău la data de 28.11.2021 în dosarul cu nr. 18/P/2021, înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău la data de 03.07.2024 sub nr. 3845/110/2021* ca urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
- T.I., pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de : -1. complicitate la infracțiunea dc abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 13² din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplic, art. 35 alin. 1 Cod penal (trei acte materiale),- 2. complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 13 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal,
-R.M.A., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 13² din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplic, art. 35 alin. 1 Cod penal (trei acte materiale).
- N.M.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 13 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal.
Prin Decizia Penală nr. 696/01.07.2024 pronunțată de Curtea de Apel Bacău in ds. nr. 3845/110/au fost admise apelurile formulate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Bacău și apelanții - inculpați N.M.M. și T.I. împotriva sentinței penale nr. 293/D din 27.11.2023 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 3845/110/2021. S-a desființat în întregime sentința penală apelată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Bacău.
Cauza a fost înregistrata, in rejudecare , pe rolul Tribunalului Bacău la data de 03.07.2024.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța in rejudecare, ca situație de fapt astfel cum a fost prezentata in cuprinsul Rechizitoriului că în luna aprilie 2020 G.R.G., director al A.B.A.S., a dispus, în baza atribuțiilor de serviciu, ca R.M.A. să exercite cu caracter temporar sarcinile și atribuțiile funcției de șef Sistem Hidrotehnic Independent P.. A fost emisă în acest sens decizia nr. 73 din data dc 27.04.2020 și s-a întocmit fișa postului din data de 28.04.2020. Ulterior, a emis deciziile nr. 192 din data de 02.10.2020 și nr. 259 din data de 18.12.2020 și a semnat actul adițional la contractul individual de muncă nr. 119/17.12.2020 în baza cărora R.M.A. a exercitat aceleași atribuții până în luna august 2021.
S-a reținut ca numitul G.R.G., T.I., șef al Serviciul Resurse Umane, Relații cu Publicul și Administrativ din cadrul A.A.S., persoană care a semnat la rândul său aceste documente sau a determinat alte persoane din cadrul Serviciului să le semneze și R.M.A., cunoșteau că acesta din urmă nu îndeplinea condițiile de vechime și experiență necesare pentru ocuparea acestei funcții, respectiv minim 8 ani vechime în specialitatea studiilor din care vechime de minim 5 ani în domeniul gospodăririi apelor, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 549 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ cu referire la Contractul Colectiv dc Muncă valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române pentru perioada 2019 - 2021, art. 555 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ și art. 30 din Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr. 153/2017. În consecință, a fost produs un prejudiciu în cuantum dc 129.182 lei A.B.A.S. reprezentând totalul salariilor brute lunare plătite lui R.M.A. în perioada aprilie 2020 - august 2021, acesta obținând un folos injust în cuantum de 75.110 lei reprezentând salarii nete lunare încasate.
Totodată, s-a reținut ca în data de 10.03.2020 G.R.G., în calitate de director al A.B.A.S. a emis decizia nr. 37 și a semnat fișa postului aferentă, acte prin care N.M.M. a preluat în mod temporar sarcinile și atribuțiile funcției dc director al Serviciului de Gospodărire a Apelor Neamț, exercitând-le până în luna februarie 2021. Documentele au fost semnate și de T.I., în calitate de șef al Serviciul Resurse Umane, Relații cu Publicul și Administrativ din cadrul A.B.A.S. deși atât acesta cât și G.R.G. și N.M. cunoșteau că acesta din urmă nu îndeplinește condițiile de vechime și experiență necesare pentru ocuparea acestei funcții, respectiv minim 8 ani vechime în specialitatea studiilor din care vechime de minim 5 ani în domeniul gospodăririi apelor, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 549 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ cu referire la Contractul Colectiv de Muncă valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române pentru perioada 2019 — 2021, art. 555 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ și art. 30 din Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr. 153/2017. în Consecință, a fost produs un prejudiciu în cuantum de 102.682 lei A.B.A.S. reprezentând totalul salariilor brute lunare plătite lui N.M.M. în perioada martie 2020 - februarie 2021, acesta obținând un folos injust în sumă totală dc 60.059 lei reprezentând salarii nete lunare încasate.
În data de 28.12.2021, inculpatul G.R.G. a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu privire la săvârșirea în concurs a infracțiunilor de : 1. abuz în serviciu, dacă funcționând public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prev. dc art. 13/2 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (trei acte materiale) : 2. abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal.
În detaliu, s-a reținut in Rechizitoriu că Administrația Națională "Apele Române" (ANAR) este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, având ca scop cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic, precum și administrarea infrastructurii Sistemului național de gospodărire a apelor (art. 1 din OUG nr. 107/2002). Are în subordine unitățile prevăzute în anexa nr. 1 a OUG nr. 107/2002 printre care A.B.A.S., unitate cu personalitate juridică care, la rândul său, are în subordine mai multe unități fără personalitate juridică printre care Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț și Sistemul Hidrotehnic Independent P..
Prin dispoziția nr. 230 din data de 6.04.2020 a primarului comunei C., jud. lași R.A.M. a fost numit în funcția de administrator public în cadrul cabinetului primarului.
În aceeași dată a fost încheiat contractul de muncă înregistrat la primărie sub numărul 2171 iar în data de 7.04.2020 între părți a fost încheiat un contract de management, anexă la dispoziția 230/6.04.2020.
Prin cererea înregistrată la ABA S. sub nr. 5201/08.04.2020, R.M.A. a solicitat aprobarea detașării sale de la Primăria comunei C., unde ocupa funcția de administrator public, la ABA S., respectiv Sistemul Hidrotehnic Independent P.. Acesta și-a motivat cererea prin “actuala situație din țară (pandemia de Covid-19)” și “distanța între domiciliu și actualul loc de muncă (115 km)”.
Prin adresa nr. 5219/08.04.2020 semnată de directorul ABA S. - G.R.G. și șeful Serviciului Resurse Umane, Relații Publice și Administrativ, T.I., s-a solicitat conducerii Administrației Naționale Apele Române transformarea unui post de inginer din cadrul biroului Exploatare lucrări de la SH1 P. în post de economist și ocuparea acestuia de R.M.A. pe o perioadă de 6 luni, începând cu data de 13.04.2020.
Prin adresa nr. 6044/RA/08.04.2020, ANAR și-a exprimat acordul cu privire la solicitarea formulată de ABA S., menționând că “aprobarea conducerii presupune respectarea prevederilor legale, ale Codului Muncii și ale Contractului Colectiv de Muncă aplicabil".
Prin cererea înregistrată la Primăria comunei C. sub nr. 2234 din data de 9.04.2020 R.M.A. a solicitat detașarea la ABA S. „pe post de economist în cadrul Sistemului Hidrotehnic Independent P., compartimentul Exploatare lucrări" începând cu data de 13.04.2020, pentru o perioadă de 6 luni.
Tot în data de 9.04.2020, a fost înregistrată sub numărul 2250 adresa nr. 5312/09.04.2020 semnată de directorul ABA S. - G.R.G. și șeful Serviciului Resurse Umane, Relații Publice și Administrativ - T.I. prin care s-a solicitat Primăriei comunei C. detașarea lui R.M.A. pe funcția susmenționată, începând cu data de 13.04.2020, pentru o perioadă de 6 luni.
Prin dispoziția nr. 236 din data de 9.04.2020 a primarului comunei C. s-a dispus detașarea lui R.M.A. în această funcție, fiind totodată încheiat actul adițional nr. 1 la contractul de muncă nr. 2171/06.04.2020 prin care s-a modificat locul și felul muncii.
Prin adresa nr. 5708/23.04.2020 semnată de G.R.G. și T.I. s-a solicitat conducerii ANAR aprobarea declanșării procedurii de organizare a concursului pentru ocuparea postului de Șef Sistem SHI P. și încetarea atribuțiilor de Șef Sistem la SHI P. ale lui P.D., cereri aprobate prin adresa nr. 6563/RA/24.04.2020, înregistrată la ABA S. în data de 27.04.2020.
Prin adresa nr. 5817/27.04.2020 semnată doar de G.R.G. s-a solicitat Administrației Naționale Apele Române ca, pe perioada cât P.D., șeful SHI P., se află în concediu medical, atribuțiile de șef de sistem să fie preluate de către R.M.A..
Prin adresa nr. 6688/RA/27.04.2020 ANAR și-a exprimat aprobarea cu privire la solicitarea formulată de ABA S., menționând că “aprobarea conducerii presupune respectarea prevederilor legale, ale Contractului Colectiv de Muncă aplicabil”.
Prin decizia nr. 73/27.04.2020 a directorului ABA S., G.R.G., începând cu data de 28.04.2020, R.M.A. a preluat temporar, „pe perioada cât domnul P.D. se află în incapacitate temporară de muncă” sarcinile și responsabilitățile funcției de șef Sistem Hidrotehnic Independent P.. Decizia mai este semnată de consilierul juridic A.E. și în numele șefului Serviciului Resurse Umane, Relații Publice și Administrativ, de F.I. și cuprinde semnătura dc luare la cunoștință a lui R.M.A..
Potrivit declarației dată în calitate de suspect de F.I., decizia a fost semnată de ea în condițiile în care T.I. era în concediu. Nu a mai efectuat verificări cu privire la condițiile în care acest document a fost întocmit întrucât, anterior plecării, T.I. a informat-o că urma să vină o adresă de la București în legătură cu numirea lui R.M.A. iar ea trebuia să semneze decizia întocmită de compartimentul juridic. în consecință, apreciind ca fiind deja luată și analizată această numire, a semnat din partea Serviciului Resurse Umane decizia de numire a lui R.M.A. în funcția de șef Sistem Hidrotehnic Independent P..
În data dc 28.04.2020 a fost întocmită fișa aferentă postului de șef sistem, semnată dc G.R.G. și R.M.A. în care, la punctul 5.7 Cerințe pentru exercitare (în cazul funcțiilor de conducere) este prevăzut „minim 8 ani în activitatea de gospodărire a apelor”.
În data de 7.10.2020, prin adresa nr. 16164 semnată de G.R.G. și T.I., ABA S. a solicitat Primăriei comunei C. prelungirea detașării lui R.M.A. pe un post de economist în cadrul SHI P., începând cu data de 13.10.2020 până la 31.12.2020. Prin dispoziția nr. 346/07.10.2020 a primarului comunei C. R.M.A. a fost detașat pe funcția solicitată, fiind încheiat în acest sens actul adițional nr. 2 la contractul dc muncă nr. 2171/06.04.2020.
Prin decizia nr. 192/02.10.2020 a directorului ABA S., G.R.G., începând cu data de 2.10.2020, R.M.A. a preluat temporar, „pe perioada detașării” sarcinile și responsabilitățile funcției de șef Sistem Hidrotehnic Independent P.. Decizia mai este semnată dc consilierul juridic A.E. și de șeful Serviciului Resurse Umane, Relații Publice și Administrativ, T.I. și cuprinde semnătura de luare la cunoștință a lui R.M.A.. în data de 11.12.2020 R.M.A. și-a dat demisia din funcția de administrator public al comunei C. și, în consecință, începând cu data de 14.12.2020 i-a încetat și detașarea la ABA S..
În perioada 6.11 - 8.12.2020 primăria comunei C., jud. Iași a organizat un concurs pentru ocuparea unei funcții vacante de economist la care unic participant a fost R.M.A., acesta fiind declarat admis în urma susținerii probei scrise și a interviului.
În baza dispoziției nr. 316/11.12.2020 a primarului comunei a fost încheiat contractul de muncă pe perioadă nedeterminată nr. 6924/14.12.2020 între primăria comunei C. și R.M.A..
Prin cererea înregistrată la ABA S. sub nr. 2030/16.12.2020 R.M.A. a solicitat transferul pe funcția de economist de la Primăria comunei C. jud. lași iar prin adresa nr. 20801/16.12.2020 semnată dc G.R.G. și T.I. s-a solicitat conducerii ANAR aprobarea privind transferul acestuia de la Primăria Comunei C. la ABA S. pe postul vacant de economist la SH1 P.. Totodată, prin aceeași adresă s-a solicitat aprobarea privind preluarea sarcinilor și responsabilităților de Șef Sistem SHI P. de către R.M.A..
Solicitările au fost aprobate de ANAR prin adresa nr. 23828/RA/l7.12.2020 astfel încât a fost încheiat contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată nr. 119/17.12.2020 între ABA S., reprezentată de ing. V.V. și R.M.A., acesta din urmă urmând să își desfășoare activitatea în cadrul biroului Exploatare lucrări din cadrul SHI P. pe funcția de economist.
G.R.G. a emis decizia nr. 259/18.12.2020 prin care, începând cu data de 18.12.2020, R.M.A. a preluat temporar, „până la ocuparea postului prin concurs” sarcinile și responsabilitățile funcției de șef Sistem Hidrotehnic Independent P.. Decizia mai este semnată de consilierul juridic D.C.M. și de șeful Serviciului Resurse Umane, Relații Publice și Administrativ, T.I. și cuprinde semnătura de luare la cunoștință a lui R.M.A.. A fost încheiat un act adițional la contractul individual de muncă nr. 119/17.12.2020 modificându-se funcția lui R.M.A. din economist în șef Sistem Hidrotehnic Independent P..
Potrivit datelor comunicate de ABA S. în data de 13.09.2021, în perioada în care R.M.A. a îndeplinit atribuțiile de șef Sistem Hidrotehnic Independent P., respectiv aprilie 2020 - august 2021, a beneficiat de drepturi salariale în cuantum total brut de 129.182 lei, venitul net încasat de acesta fiind de 75.110 lei.
Potrivit art. 8 alin. 8 lit. a) pct. 3 din Contractul Colectiv de Muncă valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române pentru perioada 2019 - 2021, pentru ocuparea funcției de conducere de Șef Sistem Hidrotehnic Independent era necesară o vechime totală în muncă în specialitatea studiilor conform cerințelor postului de minim 8 ani, din care vechime de minim 5 ani în domeniul gospodăririi apelor, condiții neîndeplinite de R.M.A..
Din actele aflate la dosarul de urmărire penală reiese că acesta, de la data de 13.09.2007 și până la data de 31.12.2019 a acumulat o vechime totală în muncă de 4 ani, 5 luni și 19 zile pe funcții de „lucrător gestionar”, „consilier economist în economie generală” și „manager general”.
II. în data de 5.02.2020 N.M.M. a fost angajat în funcția de consilier, gradația 1 la Cabinetul secretarului de stat G.P. din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Prin adresa nr. 2989/17.02.2020 semnată de înlocuitorul directorului ABA S., L.I. și șeful Serviciului Resurse Umane, Relații Publice și Administrativ, T.I., s-a solicitat conducerii ANAR aprobarea pentru ocuparea prin detașare a unui post vacant de inginer în cadrul SGA NEAMȚ, compartimentul „Situații de urgență” începând cu data de 24.02.2020, pe o perioadă de 6 luni, aprobare obținută potrivit adresei ANAR nr. 2892/RA/20.02.2020.
Tot în data de 17.02.2020, prin adresa nr. 2990 semnată de aceleași persoane, ABA S. a solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor - Cabinet ministru secretar de stat G.P. detașarea lui N.M.M. ca inginer în cadrul SGA Neamț începând cu data de 24.02.2020, pe o perioadă de 6 luni. Acordul a fost obținut în data de 25.02.2020 potrivit adresei nr. 7583.
Prin Ordinul de ministru nr. 317/25.02.2020 s-a dispus detașarea lui N.M.M. pe post de inginer la SGA Neamț.
Prin adresa nr. 3396/25.02.2020 semnată de directorul ABA S., G.R.G. și șeful Serviciului Resurse Umane, Relații Publice și Administrativ, T.I., s-a solicitat conducerii ANAR aprobarea pentru numirea lui N.M.M. „pentru preluarea atribuțiilor de director SGA, temporar, până la organizarea concursului pe post”.
Prin adresa nr. 3477/RA/25.02.2020 conducerea ANAR a aprobat solicitarea iar prin decizia nr. 37/10.03.2020 a directorului ABA S., G.R.G., începând cu data de 11.03.2020, N.M.M. a preluat temporar, „pe perioada detașării” sarcinile și responsabilitățile postului de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamț. Decizia mai este semnată de consilierul juridic D.C.M. și șeful Serviciului Resurse Umane, Relații Publice și Administrativ, T.I. și cuprinde semnătura de luare la cunoștință a lui N.M.M.. Tot în data de 10.03.2020 a fost întocmită fișa postului pentru funcția de director al SGA Neamț, semnată de G.R.G. și N.M.M. în care, la punctul 5.7 Cerințe pentru exercitare (în cazul funcțiilor de conducere) este prevăzut „minim 8 ani în activitatea de gospodărire a apelor”.
Prin adresa nr. 12176/10.08.2020 semnată de directorul ABA S. - G.R.G. și șeful Serviciului Resurse Umane, Relații Publice și Administrativ - T.I., s- a solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor - Cabinet Ministru Secretar de Stat G.P. prelungirea detașării lui N.M.M. ca inginer în cadrul SGA Neamț începând cu data de 24.08.2020, pe o perioadă de 6 luni.
Prin adresa nr. 10669/18.08.2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și-a exprimat acordul cu privire la prelungirea detașării lui N.M.M.. Prin adresa nr. 62024/17.02.2021, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a comunicat ABA S. faptul că detașarea lui N.M.M. încetează începând cu data de 17.02.2021.
Conform datelor comunicate de ABA S., în perioada martie 2020 - februarie 2021, N.M.M. a beneficiat de drepturi salariale în cuantum total brut de 102.682 lei aferente funcției de director SGA Neamț.
Potrivit art. 8 alin. 8 lit. a) pct. 3 din Contractul Colectiv de Muncă valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române pentru perioada 2019 - 2021, pentru ocuparea funcției de conducere de director SGA era necesară o vechime totală în muncă în specialitatea studiilor conform cerințelor postului de minim 8 ani, din care vechime de minim 5 ani în domeniul gospodăririi apelor, condiții neîndeplinite de N.M.M..
Conform documentelor înaintate de ABA S., N.M.M. a lucrat în perioada iunie 2010 - februarie 2014 ca inginer mecanic la SC C. SA Neamț. În perioada 2012 - 2016 a fost consilier local în cadrul Consiliului Local D.R. jud. Neamț iar în perioada 2016 - 2020 a fost consilier județean în cadrai Consiliului Județean Neamț, perioade care nu constituie vechime în muncă.
Instanța reține că, in primul ciclu procesual, inculpatul N.M.M. a dat declarație in fata instanței, nu recunoscut infracțiunea astfel cum a fost reținută prin Rechizitoriu ( filele 167-170 vol. 1 ).
Inculpatul T.I. a fost audiat in primul ciclu procesual ( filele 65-66 vol 1) nu recunoscut infracțiunea astfel cum a fost reținută prin Rechizitoriu.
Inculpatul R.M.A. nu a fost audiat in primul ciclu procesual , nu s-a prezentat in fata instanței, a formulat in scris un punct de vedere ( filele 82-88 voi. 2).
In rejudecare, inculpații N.M.M. si T.I. au fost prezenți pe parcursul cercetării judecătorești, nu au dat declarații suplimentare.
Ca temei de drept in vederea susținerii acuzațiilor aduse, in cuprinsul Rechizitoriului au fost indicate următoarele dispoziții legale:
ART. 549 din Ordonanța de Urgenta nr 57/2019 -Codul administrativ care prevede că ., (1) Personalul contractual încadrat în autorități și instituții publice în baza unui contract individual de muncă exercită drepturile și îndeplinește obligațiile stabilite de legislația în vigoare în domeniul raporturilor de muncă și de contractele colective de muncă direct aplicabile.”
Art. 555 din Ordonanța de Urgenta nr 57/2019 -Codul administrativ „exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează în condițiile art. 30 din Legea- cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare”
Art. 30 din Legea 153/2017 stabilește că „exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează prin numirea temporară a unei persoane angajate/numite care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției de conducere și care nu a fost sancționată disciplinar, până la ocuparea prin concurs a postului, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel”.
Se mai arata că, potrivit Contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul Administrației Naționale „Apele Române” (înregistrat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale sub nr. 199/30.01.2019) funcțiile de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamț și șef al Sistemului Hidrotehnic Independent P. sunt funcții de conducere pentru ocuparea cărora sunt necesari 8 ani vechime în muncă în specialitatea studiilor din care minim 5 ani vechime în domeniul gospodăririi apelor.
Art. 133 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011 coroborat cu art. 138 din aceeași lege prevăd că clauzele contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți angajații iar potrivit art. 148 executarea contractului este obligatorie pentru părți.
Inculpații, in apărare, fata de acuzațiile aduse, au solicitat achitarea în baza dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. a din Cod de procedură penală, întrucât fapta nu există ( inc. R.M.A.), achitarea in în baza art. dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. b teza I si in subsidiar teza a doua din Cod de procedură penală.( inc. R.M.A., inc. N.M.M., inc. T.I.).
Cu privire la solicitarea inculpatului R.M.A. de a se dispune achitarea in baza art. 16 alin. 1 lit. a din Cod de procedură penală, întrucât fapta nu există, instanța retine ca argumentele prezentate in susținerea cerii, respectiv motivarea că pretinsele prevederi încălcate de către, astfel cum au fost reținute prin rechizitoriu, nu fac parte din legislația primară, astfel cum Curtea Constituțională a României a hotărât și a stabilit prin Decizia 405/2016, se circumscrie situației prevăzute de art. 16 alin. 1 lit. b teza I, C. pr. pen și nu a celei prevăzute de art. 16 alin. 1 lit.a C. pr. pen.
Inculpații, in ansamblu neaga situația de fapt prezentată de către Parchet. Un prim aspect contestat vizează faptul că Contractul colectiv de muncă nu este semnat pe toate paginile de către reprezentanții organizațiilor sindicale, astfel încât acest contract nu poate să producă efecte.
Contrar susținerilor apărării, instanța constată că la filele 6-12 vol. 1 dup, se afla Contractul Colectiv de Muncă valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române pentru perioada 2019 - 2021 ce a fost înregistrat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale sub nr. 199/30.01.2019. Se observa astfel ca acest contract colectiv de munca a fost verificat sub aspectul îndeplinirii condițiilor de valabilitate și reprezentativitate, a intrat în vigoare și și-a produs efectele pe toată perioada de valabilitate, neexistând nici un motiv de nulitate. Se constata ca au fost respectate dispozițiile art. 145 din Legea dialogului social nr. 62/2011 care prevăd ca Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va proceda la înregistrarea contractelor colective de muncă după verificarea îndeplinirii condițiilor procedurale prevăzute de prezenta lege. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, contractele colective de muncă vor fi restituite semnatarilor pentru îndeplinirea condițiilor legale, precum si dispozițiile art. 146 lit. b care prevăd ca contractele colective de muncă nu vor fi înregistrate dacă nu sunt semnate de către organizații sindicale care reprezintă mai mult de jumătate din totalul angajaților din sectorul sau grupul de unități pentru care s-a negociat contractul.

Un alt aspect contestat de către inculpații R.M.A. si N.M.M. vizează faptul ca prevederile din cuprinsul Contractul Colectiv de Muncă nu le sunt aplicabile, întrucât ei au fost detașați. Contrar susținerilor apărării, instanța retine ca potrivit art. 45 din Codul muncii se prevede ca „detașarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziția angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia”. Persoana detașată devine astfel angajată a noului angajator, sens în care se încheie și un act adițional la contractul de muncă inițial.
In continuare instanța va analiza cu prioritate, motivul de achitare prev. de art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cp.pr. pen, astfel cum a solicitat apărarea celor trei inculpați.
Instanța constata ca acuzația adusa celor trei inculpați vizează în special încălcarea dispozițiilor art. 549 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ coroborat cu dispozițiile cuprinse in Contractul Colectiv de Muncă nr. 67/30.01.2919 valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române pentru perioada 2019 - 2021 ce a fost înregistrat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale sub nr. 199/30.01.2019, privind îndeplinirea condițiilor de vechime și experiență necesare pentru ocuparea unei funcții de conducere. In opinia Parchetului, cele doua dipozii coroborate ar reprezenta legislație secundară în cauză, aplicabilă prin aceea că cea din urma detaliază o normă juridică primară, iar încălcarea acestora ar duce la existența unui infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, sun forma complicității, in cauza de față.
Potrivit art. 297 Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 200/2023, o acțiune sau inacțiune dobândește semnificație penală doar dacă făptuitorul se află in executarea unei atribuții de serviciu prevăzute de lege si prin acțiunea sau inacțiunea sa se încalcă dispoziție exprese dintr-o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgentă a Guvernului sau un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege.
Astfel, orice încălcări ale atribuțiilor de serviciu care nu își au izvorul într-o dispoziție din legislația primară se situează in afara ilicitului penal. Acest aspect a fost explicat si clarificat, anterior modificării art. 297 C. pen, prin Decizia C.C.R .nr. 405/2016 la paragraful 60. (Curtea observă că practica judiciară s-a întemeiat pe dispozițiile art. 246 și 248 din Codul penal din J969, precum și pe cele ale art. 29 din Codul penal, care folosesc o exprimare generală, fără a arăta în mod limitativ acțiunile sau omisiunile prin care se săvârșește această infracțiune. Chiar dacă, din punct de vedere practic, o astfel de enumerare limitativă nu este posibilă prin dispozițiile care incriminează abuzul în serviciu, având în vedere consecința pe care reglementarea unei atribuții de serviciu o are în materia incriminării penale a acestei fapte. Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă.)
Prin aceeași decizie , (59) Curtea constată că raportarea organelor judiciare la o sferă normativă largă care cuprinde, pe lângă legi și ordonanțe ale Guvernului, și acte de nivel inferior acestora, cum ar fi hotărâri ale Guvernului, ordine, coduri etice și deontologice, regulamente de organizare internă, fișa postului, are influență asupra laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu prin extinderea acesteia la acțiuni sau inacțiuni ce definesc elementul material al laturii obiective a infracțiunii, dar care nu sunt prevăzute în acte normative de reglementare primară(64) Curtea constată că în cazul în care neîndeplinirea ori defectuozitatea îndeplinirii unui act nu s-ar raporta la atribuții de serviciu prevăzute într-un act normativ cu putere de lege s-ar ajunge la situația ca în cazul infracțiunii de abuz în serviciu elementul material al acesteia să fie configurat atât de legiuitor, Parlament sau Guvern, cât și de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat, în cazul fișei postului, ceea ce nu este de acceptat în sistemul juridic de drept penal. Curtea reține că, deși legislația primară poate fi detaliată prin intermediul adoptării unor acte de reglementare secundară, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative date în executarea legilor și a ordonanțelor Guvernului se emit doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă.
Coroborând aceste dispoziții constituționale , instanța apreciază că un contract colectiv de muncă, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, nu poate fi privit ca o legislație secundară care să completeze legislația primară, întrucât raționamentul deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale a fost ca prevederile încălcate să fie previzibile pentru toate categoriile de subiecți cărora li se adresează și nu să depindă de modul de redactare a unor contracte colective de muncă.
Curtea Constituționala a dorit eliminarea posibilității ca infracțiunea de abuz în serviciu să depindă de modul de formulare a unor reglementări interne ale diferitelor persoane juridice, cum sunt si contractele de muncă. Astfel existenta infracțiunii depinde de negocierile unui contract colectiv de muncă sau a unuia individual, la un anumit moment, intru-un anumit domeniu de activitate. Contractele colective reprezintă negocieri ale angajatorului sau reprezentanților acestora cu persoana juridică angajatoare și privesc interese private sau colective, dar raportate la un număr restrâns de angajați, fără intervenția directă a legiuitorului. Aceste contracte nu stipulează drepturi și obligații pentru o categorie de angajați privită în general, ci doar pentru cei semnatari ai convențiilor. Se observa că orice entitate publică cu personalitate juridică ar putea determina existența infracțiunii de abuz în serviciu, fiind bine cunoscute situațiile anterioare deciziei constituționale în care fișa postului, creată exclusiv de angajator, putea determina un abuz în serviciu pentru funcționând public angajat și care, practic, lăsa conținutul constitutiv al infracțiunii în latura sa obiectivă la o normă completatoare infralegală și imprevizibilă, volatilă și incertă.
Faptul că inculpații din prezenta cauză și-au exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu, însă fără a încălca legi sau ordonanțe (ci eventual alte acte normative secundare precum hotărâri de guvern, ordine de miniștri, regulamente interioare, obligații stabilite prin fișa postului, etc), în mod evident intră sub incidența Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016, în sensul că, în concret, faptele nu mai constituie infracțiunea de abuz în serviciu.
Astfel, este evident ca inculpatul T.I. având calitate de șef al Serviciul Resurse Umane, Relații cu Publicul și Administrativ din cadrul A.A.S., responsabil cu gestiunea curentă a personalului și a funcțiilor exercitate de acesta potrivit art. 557 din OUG nr. 57/2019, in mod defectuos si-a exercitat atribuțiile de serviciu, neținând cont de prevederile
Contractul Colectiv de Muncă nr. 67/30.01.2919 valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române pentru perioada 2019 - 2021 ce a fost înregistrat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale sub nr. 199/30.01.2019, a contribui alături de directorul instituției, G.R.G., la emiterea deciziilor nr. 73 din data de 27.04.2020, nr. 192 din data de 02.10.2020 și 259 din data de 18.12.2020 prin care R.M.A. a preluat în mod temporar sarcinile și atribuțiile funcției de șef Sistem Hidrotehnic Independent P., si a deciziei nr. 37 din data de 10.03.2020 prin care N.M.M. a preluat în mod temporar sarcinile și atribuțiile funcției de director al Serviciului de Gospodărire a Apelor Neamț. Este adevărat ca aceste fapte au caracter reprobabil, însă fără a încălca legi sau ordonanțe.
Corelativ si inculpatul R.M.A. , in mod defectuos si-a exercitat atribuțiile de serviciu, întrucât în trei ocazii diferite, l-a ajutat pe G.R.G., director al A.B.A.S. să îl numească în funcția de șef al Sistemului Hidrotehnic Independent P., cunoscând că nu îndeplinește condițiile de vechime și experiență necesare pentru ocuparea acestei funcții, respectiv minim 8 ani vechime în specialitatea studiilor din care vechime de minim 5 ani în domeniul gospodăririi apelor. Astfel R.M.A., a semnat documentele în baza cărora a exercitat, în perioada aprilie 2020 - august 2021 funcția de șef al Sistemului Hidrotehnic Independent P. ( fișa postului din data de 28.04.2020 anexă la decizia nr. 73 din data de 27.04.2020 a directorului ABA Bacău, decizia nr. 192 din data de 02.10.2020 a directorului ABA Bacău, decizia nr. 259 din data de 18.12.2020 a directorului ABA Bacău și actul adițional la contractul individual de muncă nr. 119/17.12.2020.). Aceste fapte au un caracter reprobabil, însă fără a încălca legi sau ordonanțe.
Si inculpatul N.M.M., in mod defectuos si-a exercitat atribuțiile de serviciu, întrucât l-a ajutat pe G.R.G., director al Administrației Bazinală de Apă S. să îl numească în funcția de director al Serviciului dc Gospodărire a Apelor Neamț, cunoscând că nu îndeplinește condițiile dc vechime și experiență necesare pentru ocuparea acestei funcții, respectiv minim 8 ani vechime în specialitatea studiilor din care vechime dc minim 5 ani în domeniul gospodăririi apelor. Astfel N.M.M. a semnat fișa postului din data de 10.03.2020, anexă la decizia nr. 37 din data de 10.03.2020 a directorului ABA Bacău, documente în baza cărora a exercitat, în perioada aprilie 2020 - februarie 2021 funcția de director al Serviciului de Gospodărire a Apelor Neamț. Aceste fapte au un caracter reprobabil, însă fără a încălca legi sau ordonanțe.
Inculpații R.M.A. si N.M.M. au ratată ca nu au avut cunoștința dc obligativitate vechimii minime in specialitate studiilor si vechimii minime in domeniul gospodăririi apelor, însă instanța nu poate primi aceste argumente, având in vedere ca in fișele posturilor pe care au fost delegați R.M.A. și N.M.M., semnate de aceștia, se fac mențiuni exprese cu privire la vechimea necesară, chiar pe prima pagină, la punctul 5.7 „cerințe pentru exercitare (în cazul funcțiilor de conducere)”. Astfel, atât R.M.A. cât și N.M.M., în momentul în care au semnat fișa postului, au cunoscut în mod nemijlocit faptul că nu îndeplinesc condițiile de exercitare a funcțiilor delegate. Este de domeniul evidenței că inculpații R.M.A. și N.M.M. știau propria vechime în muncă și experiență profesională acumulată până la data numirilor temporare. Odată cu semnarea fișei postului cei doi au luat la cunoștință condițiile pentru ocuparea posturilor. Cu toate acestea, au semnat deciziile și fișa postului și au exercitat pentru perioade îndelungate funcțiile în care au fost numiți cu caracter temporar, deși știau că nu sunt calificați pentru ocuparea acestora. Acceptând si argumentele inculpaților, cum ca au aflat ulterior dc obligativitate vechimii, totuși aceștia au continuat sa- si desfășoare activitatea si nu si-au dat demisia imediat. Si inculpatului T.I., potrivit fișei postului aferentă funcției dc șef serviciu RURPA, avea printre atribuții și verificarea și controlarea cunoașterii legislației în domeniul resurselor umane de către personalul din subordine. Raportat la aceste aspecte, reiese că T.I. cunoștea sau trebuia să cunoască prevederile legale care reglementau exercitarea cu caracter temporar a unei funcțiilor de conducere.
Motivul principal al emiterii deciziilor de numire l-a constituit apartenența lui R.M.A. și N.M.M. la Partidul Național Liberal. Această stare de fapt este confirmată de declarațiile martorei L.I., director tehnic al ABA S., de declarațiile martorul P.I., de declarațiile martorului D.I..
Fata dc situația dc fapt prezentata anterior, dacă până la intervenirea deciziei CCR aceste conduite puteau face parte din conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu, după publicarea deciziei în Monitorul oficial, instanțele judecătorești nu mai pot aplica retroactiv o interpretare defavorabilă inculpaților, ci trebuie să țină cont de considerentele deciziei CCR. Așadar, într-adevăr, la data semnării deciziilor privind pe inculpații R.M.A. și N.M.M., aceștia nu avea experiența necesara. R.M.A. de la data de 13.09.2007 și până la data de 31.12.2019 a acumulat o vechime totală în muncă de 4 ani, 5 luni și 19 zile pe funcții de „lucrător gestionar”, „consilier economist în economie generală” și „manager general”. N.M.M. a lucrat în perioada iunie 2010 - februarie 2014 ca inginer mecanic la SC C. SA Neamț. în perioada 2012 - 2016 a fost consilier local în cadrul Consiliului Local D.R. jud. Neamț iar în perioada 2016 - 2020 a fost consilier județean în cadrul Consiliului Județean Neamț, perioade care nu constituie vechime în muncă.

Decizia C.C.R .nr. 405/2016 la paragrafele 68 -69 prevede ca în exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul "ultima ratio". Referitor la principiul ultima ratio în materie penală, Curtea observă că acesta provine din limba latină, sintagma "ultima" provine din latinul "ultimus" însemnând "ultimul", iar "ratio" în limba latină are semnificația de "procedeu", "metodă", "plan". Astfel, ultima ratio are semnificația comună de procedeu sau metodă ultimă sau finală folosită pentru a atinge scopul urmărit. Curtea apreciază că, în materie penală, acest principiu nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică, ci trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit, alte măsuri de ordin civil, administrativ etc. fiind improprii în realizarea acestui deziderat Curtea apreciază că, în sens larg, scopul urmărit de legiuitor prin legislația penală este acela de a apăra ordinea de drept, iar, în sens restrâns, este acela de a apăra valori sociale, identificate de legiuitor în partea specială a Codului penal, acest scop fiind, în principiu, legitim. Totodată, măsurile adoptate de legiuitor pentru atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual. Curtea reține că din perspectiva principiului "ultima ratio" în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală.
Instanța apreciază că faptele inculpaților analizate prin prisma textelor de lege indicate a fi fost încălcate nu se înscriu în elementele de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu, putând duce la atragerea unei răspunderi de alta natura decât cea penala, soluția ce poate fi adoptată, in prezenta cauza, cu privire la acuzațiile aduse inculpaților este aceea a achitării în temeiul art. 16 alin 1 lit b) teza ala Cod procedură penală, întrucât fapta există în materialitatea sa, însă elementul material al infracțiunii nu este prevăzut de o legislație primară.
Având in vedere ca instanță va dispune achitarea inculpaților in baza art. 16 alin 1 lit b) teza ala Cod procedură penală, apreciază ca este de prisos analiza lipsei tipicității subiective a faptei, precum si analiza altor argumente invocate de inculpați, având in vedere caracterul subsidiar al acestora.
Cu privire la latura civilă, instanța retine ca A.B.A.S. a arătat în cursul cercetării judecătorești ca înțelege să se constitui parte civilă in cauza, in baza art. 20 C. pr. pen, solicitând obligarea inculpaților, in solidar, la plata prejudiciului cauzat astfel cum a fost reținut in actul de sesizare al instanței.
Având in vedere soluția dispusă in cauza, in baza art. 25 alin. 5 C. pr. penală instanța va lăsa nesoluționată acțiunea civila exercitată de persoana vătămată constituita parte civila Administrația Națională "Apele Române" - A.B.A.S..
Instanța constată ca prin ordonanța din data de 23.11.2021 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra cotei de cota de 1/2 din apartamentul nr. 9 situat în (...) compus din: 3 camere, 1 bucătărie, 1 cămară de alimente, 1 baie, 1 vestibul, 2 debarale, 1 logie, 1 sas, wc de serviciu, 1 pivniță, apartament cu suprafața utilă de 79,86 mp dobândit prin certificatul de moștenitor nr. 87/2013 din data de 31.05.2013 eliberat de Biroul Notarilor Publici Asociați L.” din (...), proprietatea inculpatului G.R.G., fiul lui (...), până la concurența sumei de 231,864 lei. Măsura a fost dispusă în temeiul art. 249 alin. 1 din C.pr.pen și art. 20 din Legea nr. 78/2000, avându-se în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunului menționat mai sus, în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune.
Potrivit art. 397 alin. 5 C. pr. pen în cazul în care, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (5), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă, măsurile asigurătorii se mențin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Bacău, criticând sentința ca nelegală și netemeinică.
Motive apel:
Judecătorul fondului a concluzionat în mod greșit că nu poate fi reținută în sarcina inculpaților săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu întrucât, un contract colectiv de muncă, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționând public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, nu poate fi privit ca o legislație secundară care să completeze legislația primară, întrucât raționamentul deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale a fost ca prevederile încălcate să fie previzibile pentru toate categoriile de subiecți cărora li se adresează și nu să depindă de modul de redactare a unor contracte colective de muncă.
Instanța, în motivarea soluției dispuse, constată că acuzația adusă celor trei inculpați vizează în special încălcarea dispozițiilor art. 549 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ coroborat cu dispozițiile cuprinse in Contractul Colectiv de Muncă nr. 67 din 30.01.2019, valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române pentru perioada 2019- 2021 ce a fost înregistrat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale sub nr. 199 din 30.01.2019, privind îndeplinirea condițiilor de vechime și experiență necesare pentru ocuparea unei funcții de conducere. Conform acuzației, cele doua dispoziții coroborate ar reprezenta legislație secundară în cauză, aplicabilă prin aceea că cea din urma detaliază o normă juridică primară, iar încălcarea acestora ar duce la existența unui infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, sub forma complicității, in cauza de față.
Instanța apreciază că faptele inculpaților analizate prin prisma textelor de lege indicate a fi fost încălcate nu se înscriu în elementele de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu, putând duce la atragerea unei răspunderi de alta natura decât cea penală, soluția ce poate fi adoptată, în prezenta cauza, cu privire la acuzațiile aduse inculpaților, fiind aceea a achitării în temeiul art. 16 alin 1 lit. b) teza a la Cod procedură penală, întrucât fapta există în materialitatea sa, însă elementul material al infracțiunii nu este prevăzut de o legislație primară.
Contrar celor reținute, fapta pentru care inculpații au fost trimiși în judecată este prevăzută de legea penală.
Infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. și ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor dc corupție cu ref. la art. 297 alin. 1 din C.p. are ca obiect juridic relațiile sociale referitoare la asigurarea desfășurării în condiții optime a activității persoanelor juridice publice. Subiectul activ al infracțiunii de abuz în serviciu prev. și ped. de art. 297 alin. 1 C.p. este unul calificat, infracțiunea fiind comisă de persoane care îndeplinesc condițiile de la art. 175 din C.p. și care se regăsesc și în enumerarea de la art. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Adițional, la comiterea faptei de abuz în serviciu au calitatea de participant, sub forma complicității și inculpații care nu au calitate specială.
Elementul material al laturii obiective constă în îndeplinirea unui act, de către funcționarul public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, cu încălcarea unor dispoziții legale din legislația primară, respectiv lege sau ordonanță de Guvern, dispozițiile legale în concret încălcate fiind detaliate la secțiunea în fapt și în drept din rechizitoriu.
In concret, cu încălcarea dispozițiilor legale ce reglementau îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, inculpatul T.I. în calitate dc șef al Serviciul Resurse Umane, Relații cu Publicul și Administrativ din cadrul A.A.S., responsabil cu gestiunea curentă a personalului și a funcțiilor exercitate de acesta potrivit art. 557 din OUG nr. 57/2019, l-a ajutat pe G.R.G., directorul instituției, ca, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să emită trei decizi cu încălcarea dispozițiile art. 549 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ cu referire la Contractul Colectiv de Muncă, art. 555 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ și art. 30 din Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr. 153/2017.
Emiterea deciziilor nr. 73/27.04.2020, 192/02.10.2020 și 259/18.12.2020 prin care R.M.A. a preluat în mod temporar sarcinile și atribuțiile funcției de șef al Sistemului Hidrotehnic Independent P. și a deciziei nr. 37/10.03.2020 prin care N.M.M. a preluat temporar sarcinile și responsabilitățile postului de director al Sistemului de Gospodărire a apelor Neamț s-au făcut cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare privitoare la îndeplinirea condițiilor de vechime și experiență.
Potrivit art. 549 din Codul administrativ, „personalul contractual încadrat în autorități și instituții publice în baza unui contract individual de muncă exercită drepturile și îndeplinește obligațiile stabilite de legislația în vigoare în domeniul raporturilor de muncă și de contractele colective de muncă direct aplicabile” iar potrivit art. 555 „exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează în condițiile art. 30 din Legea- cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare”
Art. 30 din Legea 153/2017 stabilește că „exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează prin numirea temporară a unei persoane angajate/numite care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției de conducere și care nu a fost sancționată disciplinar, până la ocuparea prin concurs a postului, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel”.
Potrivit Contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul Administrației Naționale „Apele Române” (înregistrat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale sub nr. 199/30.01.2019) funcțiile de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamț și șef al Sistemului Hidrotehnic Independent P. sunt funcții de conducere pentru ocuparea cărora sunt necesari 8 ani vechime în muncă în specialitatea studiilor din care minim 5 ani vechime în domeniul gospodăririi apelor.
Art. 133 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011 coroborat cu art. 138 din aceeași lege prevăd că clauzele contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți angajații iar potrivit art. 148 executarea contractului este obligatorie pentru părți.
Judecătorul fondului a concluzionat în mod greșit că inculpații din prezenta cauză și- au exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu, însă fără a încălca legi sau ordonanțe, ci prevederile contractului colectiv de muncă.
Cerința esențială a laturii obiective (condiția atașată elementului material) este îndeplinită, prin încălcarea dispozițiilor legale funcționarul public procurând direct un folos material necuvenit în favoarea unor persoane fizice, folos care a și fost obținut efectiv odată cu plata salariilor. Acest folos necuvenit este echivalentul valorii pagubei produse în patrimoniul instituției față de care inculpații au comis infracțiunea ce formează obiectul analizei.
Urmarea imediată constă într-o pagubă materială efectivă și certă în patrimoniul instituției în cadrul căreia inculpații își îndeplineau atribuțiile de serviciu. Prin emiterea deciziilor nr. 73 din data de 27.04.2020, nr. 192 din data de 02.10.2020 și 259 din data de 18.12.2020 s-a produs un prejudiciu A.B.A.S. constând în salariile și alte drepturi salariale plătite lui R.M.A. și N.M.M. pentru funcțiile în care au fost numiți în mod nelegal.
Corelativ, aceștia au obținut un folos injust constând în sumele nete încasate cu titlu de drepturi salariale, sume la care nu erau legal îndreptățiți.
Atât pagubele, cât și caracterul necuvenit al foloaselor decurg din faptul că numirile temporare ale inculpaților R.M.A. și N.M.M. s-au realizat prin mijloace interzise de lege, respectiv prin emiterea unor dispoziții cu încălcarea legilor care prevăd expres condiții de vechime în muncă și experiență pentru funcțiile ocupate de susnumiți, funcții pentru ocuparea cărora cei doi nu erau calificați.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită sub forma vinovăției prevăzute de art. 16 alin. 3, lit. a din C.p. și anume intenția directă calificată prin scop în sensul că, inculpații implicați în comiterea acțiunii incriminate au prevăzut și urmărit rezultatul faptei lor, fiind conștienți de faptul că prin săvârșirea acțiunilor ce se încadrează în sfera clementului material al infracțiunii reținute în sarcina lor și indicate pe larg în rechizitoriu creează o pagubă materială la data plății salariilor în patrimoniul instituției publice vătămate și în mod direct se obține un folos patrimonial în favoarea unui terț. Din probele administrate în cauză reiese că numirile lui R.M.A. și N.M.M. cu încălcarea dispozițiilor legale au fost acțiuni intenționate și coordonate ale inculpaților G.R.G. și T.I..
In toate deciziile prin care R.M.A. și N.M.M. au preluat în mod temporar atribuțiile funcțiilor de conducere se menționează, ca temei legal, art. 30 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Aceste decizii, cu excepția deciziei nr. 73/27.04.2020 au fost semnate inclusiv de T.I. și poartă, toate, semnăturile de luare la cunoștință ale lui R.M.A. și N.M.M..
În fișele posturilor pe care au fost delegați R.M.A. și N.M.M., semnate de aceștia, se fac mențiuni exprese cu privire la vechimea necesară, chiar pe prima pagină, la punctul 5.7 „cerințe pentru exercitare (în cazul funcțiilor de conducere)”.
Potrivit art. 557 din Codul administrativ, gestiunea curentă a personalului contractual și a funcțiilor exercitate de acesta este organizată și realizată, în cadrul fiecărei autorități și instituții publice, de către compartimentul de resurse umane. Potrivit fișei postului aferentă funcției de șef serviciu RURPA, T.I. avea printre atribuții și verificarea și controlarea cunoașterii legislației în domeniul resurselor umane de către personalul din subordine.
Raportat la aceste aspecte, reiese că T.I. cunoștea sau trebuia să cunoască prevederile legale care reglementau exercitarea cu caracter temporar a unei funcțiilor de conducere.
De asemenea, atât R.M.A. cât și N.M.M., în momentul în care au semnat fișa postului, au cunoscut în mod nemijlocit faptul că nu îndeplinesc condițiile de exercitare a funcțiilor delegate. Este de domeniul evidenței că inculpații R.M.A. și N.M.M. știau propria vechime în muncă și experiență profesională acumulată până la data numirilor temporare care constituie obiectul prezentei urmăriri penale. Odată cu semnarea fișei postului cei doi inculpați au luat la cunoștință condițiile pentru ocuparea posturilor. Cu toate acestea, au semnat deciziile și fișa postului și au exercitat pentru perioade îndelungate funcțiile în care au fost numiți cu caracter temporar, deși știau că nu sunt calificați pentru ocuparea acestora.
Solicităm să constatați că clementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii pentru care inculpații au fost trimiși în judecată și achitați în mod netemeinic de judecătorul de la Tribunalul Bacău sunt îndeplinite și în raport cu decizia nr. 405/2006 a Curții Constituționale, care a statuat că în exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul "ultima ratio”, în sensul că incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unor valori sociale.
Așa cum a subliniat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, sarcina aplicării principiului ultima ratio revine nu doar legiuitorului, ci și instanțelor de judecată chemate să aplice legea (Decizia nr.405/15 iunie 2016; Decizia nr.392/ 6 iunie 2017; Decizia nr.283/17 mai 2023).
Atribuțiile judecătorului implică identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, astfel încât legiuitorul aflat în imposibilitate de a prevedea toate situațiile juridice lasă judecătorului o parte din inițiativă.

Analiza judecătorului de la Tribunalul Bacău trebuia să plece de la verificarea incidenței principiului ultima ratio în speța de față și să aibă în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 283/17.05.2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 488 din 06.06.2023, prin care a fost analizată constituționalitatea art. 297 C. pen. în contextul ultimei modificări a acestuia și adaptării lui deciziilor Curții Constituționale anterioare (nr. 405/2016, respectiv 392/2018).
Instanța de contencios constituțional a oferit răspuns relativ la (ne)constituționalitatea textului, în contextul criticilor vizând omisiunea legislativului de a institui un prag valoric pentru paguba realizată și/sau a unei intensități a vătămării, situație ce ar menține imprecizia legislativă și încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, respectiv art. 7 din CEDO. Astfel, evaluând cerințele de conformare constituțională prin prisma exigențelor de previzibilitate și claritate circumscrise legalității incriminării, Curtea a stabilit că revine instanțelor judecătorești rolul de a menține și consolida prezumția de constituționalitate a textului prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale.
Astfel, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, instanța de contencios constituțional a constatat că norma de incriminare privind infracțiunea de abuz în serviciu nu delimitează în mod expres răspunderea penală de alte forme de răspundere și, pentru a remedia această inconsistență normativă, prin decizii subsecvente celei de admitere, a făcut trimitere la principiul ultima ratio și a considerat ca fiind suficientă acțiunea subsidiară a instanțelor judecătorești.
Revenind la situația existentă în prezenta cauză, sub aspectul laturii obiective elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu, săvârșită de inculpați este reprezentat de îndeplinirea unui act în mod defectuos - prin încălcarea legii, respectiv a dispozițiilor art. 549 din Codul administrativ, art. 555 din Codul administrativ, art. 30 din Legea 153/2017 și art. 133 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011 coroborat cu art. 138 din aceeași lege prevăd că clauzele contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți angajații iar potrivit art. 148 executarea contractului este obligatorie pentru părți.
Aceste norme care conturează categoria de obligații a căror încălcare ar putea concretiza infracțiunea de abuz în serviciu sunt clare, precise, exacte și previzibile pentru ca subiectul activ al infracțiunii să prevadă consecințele faptei sale. Acestea nu sunt prea generale sau interpretabile, și se încadrează în standardul obiectiv ce trebuie avut în vedere la determinarea faptei penale.
Dispozițiile anterior indicate și încălcate de către inculpați au un caracter previzibil și sunt apte să normeze conduita de urmat, în sensul că R.M.A. și N.M.M. nu îndeplineau condițiile pentru funcțiile în care au fost numiți iar prin emiterea dispozițiilor cu încălcarea legilor care prevăd expres condiții de vechime în muncă și experiență pentru funcțiile ocupate de susnumiți, funcții pentru ocuparea cărora cei doi nu erau calificați.
Textele de lege a căror încălcare a fost reținută în actul de sesizare îndeplinesc condițiile de claritate, precizie și previzibilitate și nu se referă la prevederi ale contractului colectiv de muncă, ci la prevederi legale din legislația primară astfel încât în sarcina inculpaților trebuia să se rețină infracțiune pentru care au fost trimiși în judecată.
Cunoscând neîndeplinirea condițiilor de vechime în muncă și de experiență specifică în domeniul gospodăririi apelor, inculpații au săvârșit faptele cu vinovăție, încălcând în cunoștință de cauză prevederile dispozițiile art. 549 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ cu referire la Contractul Colectiv de Muncă valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române pentru perioada 2019-2021, art. 555 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ și art. 30 din Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr. 153/2017.
Examinând sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea reține următoarele:

Prima instanță a făcut o descriere amănunțită atât a situației de fapt cât și a temeiurilor de drept pe baza cărora și-a formulat convingerea cu privire la cauza dedusă judecății precum și a probelor care au fundamentat-o, în expunerea argumentelor faptice și juridice ce au condus la pronunțarea soluției criticate, respectând întocmai dispozițiile art.403 C.pr.pen., care prevăd mențiunile pe care trebuie să le conțină considerentele unei hotărâri. Curtea nu va relua argumentația care a fondat reținerea stării de fapt, respectiv analiza coroborată a probelor administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care și-o însușește în întregime, remarcând preocuparea judecătorului fondului de a efectua o analiză exhaustivă.
învederează Curtea că această posibilitate este conferită de practica Curții E.D.O., potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanței inferioare (Helle împotriva Finlandei; Albina contra România, hotărârea nr. 4/2005 - o instanță de control judiciar își poate însuși argumentele instanței ierarhic inferioare, precizând acest aspect, în măsura în care constată și menționează că nu a identificat vreun argument nou pentru a respinge această motivare; Garcia Ruiz contra Spaniei, Marea Cameră, hotărârea din 21 ianuarie 1999 - Curtea amintește că, potrivit jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează. întinderea acestei obligații poate varia în funcție de natura deciziei în cauză și trebuie analizată în lumina ansamblului circumstanțelor cauzei.)
Astfel, C.E.D.O. a considerat că, respingând o cale de atac, instanța sesizată poate, în principiu, să își însușească motivele reținute în decizia atacată, analizând însă criticile formulate în respectiva cale de atac.
Criticile formulate prin apelul promovat de Parchet, subliniază faptul că dispozițiile legale încălcate de către inculpații din prezenta cauză sunt următoarele:
ART. 549, OUG 57/2019
Drepturi și obligații ale personalului contractual în conformitate cu legislația muncii
(1) Personalul contractual încadrat în autorități și instituții publice în baza unui contract individual de muncă exercită drepturile și îndeplinește obligațiile stabilite de legislația în vigoare în domeniul raporturilor de muncă și de contractele colective de muncă direct aplicabile.
(2) Personalul contractual încadrat în autorități și instituții publice în baza unui contract de management exercită drepturile și îndeplinește obligațiile stabilite de dispozițiile legale în vigoare direct aplicabile, precum și cele rezultate din executarea contractului.
ART. 555
Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere de către personalul contractual
Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează în condițiile art. 30 din Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 30 din legea-cadru 153/2017
(1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează prin numirea temporară a unei persoane angajate/numite care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției de conducere și care nu a fost sancționată disciplinar, până la ocuparea prin concurs a postului, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.
(2) în perioada în care persoana angajată/numită exercită cu caracter temporar o funcție de conducere, aceasta beneficiază de drepturile salariate aferente funcției de conducere respective.
Contractul Colectiv de Muncă valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române pentru perioada 2019 - 2021, care prevedeau condițiile de vechime și experiență necesare pentru ocuparea funcției vizate de obiectul infracțiunii deduse judecății, respectiv minim 8 ani vechime în specialitatea studiilor din care vechime de minim 5 ani în domeniul gospodăririi apelor.

In opinia Parchetului, cele doua dipozii coroborate ar reprezenta legislație secundară în cauză, aplicabilă prin aceea că cea din urma detaliază o normă juridică primară, iar încălcarea acestora ar duce la existența unei infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, sub forma complicității, in cauza de față.
Potrivit art. 297 Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 200/2023, o acțiune sau inacțiune dobândește semnificație penală doar dacă făptuitorul se află in executarea unei atribuții de serviciu prevăzute de lege si prin acțiunea sau inacțiunea sa se încalcă dispoziție exprese dintr-o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgentă a Guvernului sau un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege.
În primul rând, Curtea reține asemeni judecătorului de la instanța de fond, incidența în cauză a Deciziei Curții Constituționale a României nr. 405/2016 prin care s-a reținut că dispozițiile art. 297 alin. (1) C.pen. sunt constituționale doar în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.
În cuprinsul aceleiași decizii, Curtea a reținut că obligațiile de serviciu încălcate de funcționarul public care este subiect activ al infracțiunii de abuz în serviciu trebuie cuprinse în mod explicit în acte de legislație primară, respectiv legi sau ordonanțe ale Guvernului, ori expunerea în cuprinsul stării de fapt, în sprijinul învinuirii, a unor texte de lege care constituie cadrul legal general într-o anumită materie nu întrunește aceste cerințe.
Mai mult, instanța de contencios constituțional nu a exclus posibilitatea ca atribuțiile de serviciu să fie descrise și în acte de legislație secundară, fiind însă obligatoriu ca legislația primară în baza căreia sunt emise actele de legislație secundară să le prevadă în mod explicit, neechivoc și cu suficientă precizie. Aceste din urmă acte de legislație secundară sunt cele care vin să detalieze obligațiile incluse în legislația primară care se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă. Astfel, normele de legislație secundară nu sunt excluse de plano din sfera actelor susceptibile de a completa norma penală, însă ele nu pot decât să detalieze prevederile normei primare.
Totodată, Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia nr. 405/2016 că legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc obiectul material al infracțiunii în chiar cuprinsul normei legale sau acesta să poată fi identificat cu ușurință, prin trimiterea la un alt act normativ de rang legal cu care textul incriminator se află în conexiune, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză.
Prin decizia nr. 283/2023, Curtea Constituțională a arătat că sintagma „act prevăzut de lege" implică atât obligația funcționarului de a acționa - sens în care trebuie să reglementeze atribuțiile de serviciu (inclusiv limitele în care acestea se exercită), cât și condițiile în care acesta a acționat - sens în care legea trebuie să reglementeze condițiile de fond și formă ori procedura de emitere a actului pe care funcționarul trebuia să-l îndeplinească.
Cu privire la valoarea juridică a obligațiilor subiecților de drept de a acționa cu bună- credință sau în mod eficient, înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală, prin decizia nr. 46/RC/12.02.2019, a stabilit că exprimări cu titlu general ce trimit la obligația funcționarilor de a se conforma legii, de a asigura integritatea sistemului administrativ în cadrul căruia activează sau de a respecta drepturile altor persoane nu definesc „obligații de serviciu prevăzute de lege”, fapte a fi incluse în elementele de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu: „Caracterul defectuos al îndeplinirii atribuției de serviciu nu poate fi stabilit în afara unei prescripții normative clare, previzibile, neechivoce. Față de cele reținute, se constată că dispozițiile invocate a fi încălcate de către inculpat sunt prea generale și că actul de conduită imputat inculpatului nu este prevăzut de lege, ci, cel mult, de acte cu putere inferioară legii, care nu se încadrează în categoria actelor normative care pot constitui temei al răspunderii penale (...), astfel cum au fost stabilite prin Decizia nr. 518/2017 cu referire la Deciziile nr. 405/2016 și nr. 392/2017 ale Curții Constituționale. ”
Prin decizia penală nr. 153/2019, înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a reținut că: „instanța de control constituțional «a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă.
Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înțeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituție, precum și ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție, respectiv ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice.
In acest sens, instanța de contencios constituțional a reținut că, în sistemul continental, jurisprudența nu constituie izvor de drept așa încât înțelesul unei norme să poată fi clarificat pe această cale, deoarece, într-un asemenea caz, judecătorul ar deveni legiuitor.» (ICCJ, decizia penală nr. 868 din data de 31 octombrie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018)
Prevederile contractului colectiv de muncă valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române nu sunt dispoziții legale - cu caracter de legislație secundară care completează norma din legislația primară, ele stabilesc atribuțiile, nu doar detaliază.
Mai mult decât atât, acestea sunt negociate periodic, drept dovadă pe parcursul procesului penal condițiile de vechime, invocate a fi fost încălcate, s-au modificat, iar în prezent vechimea necesară este de 3 ani, situație ce ar impune, dacă s-ar admite susținerea parchetului, antamarea altor discuții, respectiv dacă principiul legii penale mai favorabile se aplică unei legi extrapenale, în măsura în care modificarea acesteia schimbă elementele constitutive ale infracțiunii, sfera subiecților sau condițiile de incriminare din legea penală, devenind astfel parte integrantă din norma penală.
În lumina acestor considerații, curtea constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică, urmând a menținută de instanța de control judiciar, astfel că în temeiul art.421 pct.l lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Bacău.
Văzând și dispozițiile art. 275 c. pr. pen:

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:

În temeiul art.421 pct.l lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Bacău împotriva sentinței penale nr. 188/D, pronunțată de Tribunalul Bacău la data de 08.10.2025, în dosarul nr. 3845/110/2021*.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat pentru soluționarea apelului declarat de Ministerul Public rămân în sarcina statului.
Pronunțată prin punerea hotărârii la dispoziția inculpaților, a părților și a procurorului prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 21.05.2026.

Președinte,		Judecător,
(...)		(...)
	Grefier,
	(...)

RED HOT FOND N.L.G
RED C.M 21.05.2026
TRED A. A 21.05.2026
EX7