CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

Operator de date cu caracter personal nr. 3666.

Dosar nr. 3782/110/2022

ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 382/2026
Ședința publică din 20 Mai 2026
Completul constituit din:
PREȘEDINTE (...)
Judecător (...)
Grefier (...)
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. S.T. Bacău
- reprezentat de procuror (...)

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău și de partea civilă Ministerul Agriculturii și dezvoltării rurale - Agenția pentru finanțarea investițiilor rurale, împotriva Sentinței penale nr. 222/D din 31.10.2024. pronunțate dc Tribunalul Bacău. în dosarul nr. 3782/110/2022.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în ședința din data de 09.12.2025. fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp, a amânat deliberarea, redactarea și pronunțarea succesiv pentru 04.02.2026, 05.03.2026, 01.04.2026, 22.04.2026, 13.05.2026, 15.05.2026 și pentru astăzi. 20.05.2026.

CURTEA,

Deliberând în cauza de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 222/D din 31.10.2024, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 3782/110/2022, s-a dispus:
În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b. teza a doua, C.proc.pcn., s-a dispus achitarea inculpatei F.A., (...) asociat și administrator al SC A.P. SRL cu sediul în Sat H., Comuna H.(...) pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. prevăzută de art. 18’alin. 1 din Legea nr.78/2000.
În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16, alin. 1, lit. b, teza a doua, C.proc.pcn.. a dispus achitarea inculpatului F.L., (...), asociat și administrator al SC F.I. SRL Bacău, (...), cu sediul în (...), pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 47 C.pen. rap. la art. 18¹ alin. 1 din Legea nr.78/2000.
În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16, alin. 1, lit. b. teza a doua, C.proc.pcn.. a dispus achitarea inculpatei SC A.P. SRL, (...), cu sediul în H.. Comuna H., (...), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18¹ alin. 1 din Legea nr.78/2000.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c Cod. proc. pen. s-au ridicat măsurile asigurătorii instituite prin ordonanțele din 15.12.2022 asupra bunurilor imobile aparținând inculpaților SC A.P. SRL și F.L..
In baza art. 397, alin. 1 și alin. 5 Cod procedură penală și art. 25 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1, litera b, teza a doua, Cod procedură penală, s-a respins acțiunea civilă exercitată în procesul penal de partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
S-a luat act că inculpații au fost asistați de apărători aleși.
în temeiul art. 275, alin.3 Cod pr. penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, înregistrat la Tribunalul Bacău sub nr. 3782/110/2022, au fost trimiși în judecată, sub imperiul arestului preventiv, inculpații:
1. F.A., fiica lui (...), asociat și administrator al SC A.P. SRL cu sediul în (...), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în calitate de reprezentant formal a SC A.P. SRL, beneficiară a unui sprijin financiar nerambursabil pentru proiectul intitulat „înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B., județul Bacău”, finanțat din fonduri FEADR prin Submăsura 4.1.Investiții în exploatații agricole, finanțator AFIR, a folosit cu rea credință înscrisuri inexacte, la depunerea cererii de finanțare și pe parcursul implementării proiectului, ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei de 1.180.288,22 lei, după cum urmează:
a) la instigarea numitului F.L., la data 10.09.2015 a depus cererea de finanțare a proiectului susmenționat, menționând că este reprezentantul real al beneficiarei proiectului în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile, în condițiile în care cunoștea că reprezentantul real al beneficiarei era administratorul în fapt al societății, fratele său F.L., caz în care sprijinul nerambursabil era de 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
b) în etapa avizării documentației privind achiziția de lucrări pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor privind organizarea de proceduri de achiziție publică, prevăzute în Instrucțiunile privind achizițiile pentru beneficiari privați, asumate prin contractul de finanțare nr. C0410AF00061510400297, cu ajutorul numiților F.L. și C.S., la data de 11.02.2017 a depus la AFIR documente inexacte, respectiv:
- oferta formală întocmită în numele SC C.S. SRL la data de 04.10.2016, ce crea aparența intenției de executare a lucrărilor de construire a fermei ce făcea obiectul proiectului mai sus arătat, deși în realitate oferta a fost întocmită exclusiv de către de către angajații SC F.I. SA, societate aparținând numitului F.L., în scopul creării aparenței de respectare a procedurii de achiziții;
- declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a SC A.P. SRL, F.A., în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR; deși acestea au fost încălcate sub aspectul obligațiilor asumate prin contractul de finanțare, privind interdicția de subcontractare și conflictul de interese;
- procesul-verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 în care se menționa că membrii comisiei de evaluare au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei în condițiile în care documentele au fost întocmite formal, fără întrunirea membrilor comisiei.
c) în etapa cererilor de plată, în condițiile în care cunoștea încălcarea obligațiilor privind interdicția de subcontractare și conflictul de interese asumate prin contractul de finanțare, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor asumate prin contract, la datele de 30.10.2017 și 07.08.2018 a depus cererile de plată 11, IV împreună cu documente inexacte, respectiv:
-declarațiile pe proprie răspundere din datele de 26.10.2017 și 12.06.2018 ale reprezentantului beneficiarului care atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție;
-rapoartele de execuție din datele de 26.10.2017 și 12.06.2018 ale reprezentantei beneficiarei care atestă în mod nereal că realizările menționate au fost obținute în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare,
- declarațiile de cheltuieli, facturile emise de SC C.S. SRL, reprezentând lucrări executate în cadrul proiectului, centralizatoarele proceselor verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse și recepție calitativă, situațiile de plată - aferente cererilor de plată II și IV, centralizatoare lucrări, documente care atestă în mod nereal calitatea de executant a SC C.S. SRL, în condițiile în care parte din lucrările de construcții au fost executate de către angajații SC F.I. SRL, firmă administrată de F.L. și de alte firme subcontractante nedeclarate în cadrul achiziției.
Suma de 1.180.288,22 lei a fost obținută pe nedrept ca urmare a depunerii de către beneficiară a înscrisurilor inexacte în cadrul cererii de finanțare și pe parcursul implementării proiectului, în cadrul unui număr de cinci cereri de plată.
2. Persoana juridică SC A.P. SRL, (...). cu sediul (...), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în calitate de beneficiară a unui sprijin financiar nerambursabil pentru proiectul intitulat ..înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B.. județul Bacău", finanțat din fonduri FEADR pe Submăsura 4.1, finanțator AFIR, în realizarea obiectului de activitate, prin reprezentantul formal F.A.. a folosit cu rea credință înscrisuri inexacte la depunerea cererii de finanțare și pe parcursul implementării proiectului, ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei de 1.180.288,22 lei, după cum urmează:
a) la data 10.09.2015, a depus cererea de finanțare a proiectului susmenționat. în care se menționa că reprezentantul real al beneficiarei proiectului este F.A.. în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile, în condițiile în reprezentantul real și administratorul în fapt al beneficiarei SC A.P. SRL era numitul F.L., caz în care sprijinul nerambursabil era de 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
b) în etapa avizării documentației privind achiziția de lucrări pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor privind organizarea de proceduri de achiziție publică, prevăzute în Instrucțiunile privind achizițiile pentru beneficiari privați, asumate prin contractul de finanțare nr. C0410AF00061510400297. cu ajutorul numiților F.L. și C.S., la data de 11.02.2017 a depus la AFIR documente inexacte, respectiv:
- oferta formală întocmită în numele SC C.S. SRL la data de 04.10.2016. ce crea aparența intenției de executare a lucrărilor de construire a fermei ce făcea obiectul proiectului mai sus arătat, deși în realitate oferta a fost întocmită exclusiv de către de către angajații SC F.I. SA, societate aparținând numitului F.L.. în scopul creării aparenței de respectare a procedurii de achiziții;
- declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a SC A.P. SRL, F.A., în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR; deși acestea au fost încălcate sub aspectul obligațiilor asumate prin contractul de finanțare, privind interdicția de subcontractare și conflictul de interese;
- procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 în care se menționa că membrii comisiei de evaluare au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei în condițiile în care documentele au fost întocmite formal, fără întrunirea membrilor comisiei.
c) în etapa cererilor de plată, în condițiile în care cunoștea încălcarea obligațiilor privind interdicția de subcontractare și conflictul de interese asumate prin contractul de finanțare, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor asumate prin contract, la datele de 30.10.2017 și 07.08.2018 a depus cererile de plată II, IV împreună cu documente inexacte, respectiv:
- declarațiile pe proprie răspundere din datele de 26.10.2017 și 12.06.2018 ale reprezentantului beneficiarului care atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție;
- rapoartele de execuție din datele de 26.10.2017 și 12.06.2018 ale reprezentantei beneficiarei care atestă în mod nereal că realizările menționate au fost obținute în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare,
- declarațiile de cheltuieli, facturile emise de SC C.S. SRL, reprezentând lucrări executate în cadrul proiectului, centralizatoarele proceselor verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse și recepție calitativă, situațiile de plată - aferente cererilor de plată II și IV, centralizatoare lucrări, documente care atestă în mod nereal calitatea de executant a SC C.S. SRL, în condițiile în care parte din lucrările de construcții au fost executate de către angajații SC F.I. SRL, firmă administrată de F.L. și de alte firme subcontractante nedeclarate în cadrul achiziției.
Suma de 1.180.288,22 lei a fost obținută pe nedrept ca urmare a depunerii de către beneficiară a înscrisurilor inexacte în cadrul cererii de finanțare și pe parcursul implementării proiectului, în cadrul unui număr de cinci cereri de plată.
3. F.L., fiul lui (...), asociat și administrator al SC F.I. SRL Bacău, (...) pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 47 C.pen. rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în condițiile în care la începutul anului 2015 a hotărât înființarea unei ferme agricole, înființarea SC A.P. SRL și depunerea unei cereri de finanțare în numele acesteia la AF1R, a determinat-o, cu intenție, pe F.A. să depună la data de 10.09.2015, cererea de finanțare a proiectului intitulat „înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B., județul Bacău”, în care se menționa inexact reprezentantul real al beneficiarei proiectului în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile, în loc de 50% cât ar fi putut obține în mod real.
Pe parcursul implementării proiectului, în calitate de administrator în fapt al beneficiarei SC A.P. SRL și asociat și administrator al SC F.I. SRL, cu intenție, a executat, cu încălcarea regulii conflictului de interese, parte din construcțiile ce făceau obiectul proiectului și a ajutat beneficiara să depună la AFIR, prin reprezentantul formal F.A., înscrisuri inexacte ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei de 1.180.288,22 lei.
În etapa avizării documentației privind achiziția de lucrări, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor privind organizarea procedurii de achiziție prevăzute în Instrucțiunile privind achizițiile pentru beneficiari privați, în înțelegere cu C.S., a pus la dispoziția acestuia oferta formală întocmită în numele SC C.S. SRL din data de 04.10.2016, ce crea aparența intenției de executare a lucrărilor de construire a fermei ce făcea obiectul proiectului mai sus arătat, deși în realitate oferta a fost întocmită din dispoziția sa, exclusiv de către de către angajații SC F.I. SA, societate ce-i aparține. Beneficiara SC A.P. SRL a depus la data de 11.02.2017 la autoritatea contractantă oferta SC C.S. SRL susmenționată.
În etapa cererilor de plată, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul de finanțare și în scopul obținerii sumelor de bani reprezentând ajutor financiar nerambursabil, a pus la dispoziția reprezentantului formal al SC A.P. SRL, pentru a fi depuse la AFIR, în cadrul cererilor de plată II și IV din datele de 30.10.2017 și 07.08.2018 - documente inexacte (centralizatoarele proceselor verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse și recepție calitativă, situațiile de plată - aferente acestor cereri de plată, centralizatoare lucrări) care atestă în mod nereal calitatea de executant a SC C.S. SRL, în condițiile în care mare parte din lucrările de construcții au fost executate de către angajații SC F.I. SRL, firmă administrată de acesta, precum și prin subcontractare de către alte societăți nedeclarate ca subcontractori la depunerea ofertei.

În actul de sesizare a instanței este reținută următoarea situație de fapt:
În cursul anului 2015 numitul F.L., asociat și administrator al S.C. F.I. S.R.L. a luat hotărârea de a înființa o fermă agricolă pentru creșterea bovinelor rasa Angus și de a beneficia de fonduri europene nerambursabile pentru construcția acesteia și achiziția dotărilor necesare.
În acest sens, la data de 01.04.2015 a fost înființată S.C. A.P. S.R.L.. societate având ca obiect principal de activitate „Creșterea porcinelor", cod CAEN 0146 și ca administrator pe F.A.. sora acestuia, în vârstă de 38 ani. persoană care putea beneficia de intensitatea maximă de 70% a sprijinului combinat pentru fermele din categoria I în cazul investițiilor realizate de tinerii fermieri cu vârsta până la 40 de ani inclusiv la data depunerii Cererii de finanțare.
Pentru realizarea acestui proiect, anterior înființării S.C. A.P. S.R.L., numitul F.L. a dispus achiziția și arendarea unor suprafețe de teren, precum și întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru realizarea acestui proiect, desemnând pe numitul T.V., angajat în calitate de director tehnic al S.C. F.I. S.A.. să se ocupe de partea tehnică a proiectului.
Studiul de fezabilitate care a stat la baza cererii de finanțare poartă data de 03.07.2015 și a fost realizat de S.C. A.T. S.R.L. Bacău (G.M., D.A.C.. A.M.D.) - partea economică și consultanță și S.C. A. S.R.L. Bacău (A.P.. A.E.. A.C.) - pe partea de lucrări.
Contractul de servicii încheiat de S.C. A.P. S.R.L. cu S.C. A. S.R.L. Bacău poartă nr. 276/04.02.2015, deși la acea dată societatea S.C. A.P. S.R.L. nu fusese înființată. Referitor la faptul că în cadrul contractului figurează numărul de înregistrare fiscală al societății, martorul A.P. a precizat că a încheiat acest contract când a purtat primele discuții cu F.L., moment la care acesta i-a precizat că va înființa Urma beneficiară a proiectului după ce sora sa, F.A. va veni în țară.
La data de 10.09.2015 F.A., reprezentant al S.C. A.P. S.R.L. a depus, prin încărcare în aplicația online, pe site-ul AFIR cererea (sub-măsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole) pentru finanțarea proiectului „înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B.. Județul BACĂU".
La aceeași dată, împreună cu cererea, F.A. a depus documentele necesare îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, printre care și declarațiile pe propria răspundere - anexe ale cererii prin care își asuma realizarea proiectului în calitate de reprezentant al beneficiarei S.C. A.P. S.R.L.. deși cunoștea faptul că administratorul în fapt al acestei investiții era fratele său F.L..
Conform bugetului indicativ totalizator, valoarea totală a proiectului a fost de 2.311.537 lei (echivalentul a 515.600 euro), din care valoare eligibilă 1.796.893 lei (400.806 Euro), din care 280.564 euro - ajutor public nerambursabil (contribuție UE și cofinanțare națională), reprezentând 70 % din valoarea totală.

Urmare a verificărilor efectuate de reprezentanții autorității, la data de 24.06.2016, AFIR a semnat cu beneficiara S.C. A.P. S.R.L. reprezentată de administrator F.A., Contractul de finanțare nr. C0410AF00061510400297, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru proiectul "înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B., județul Bacău” - Sat B., com. B., jud. Bacău.
La semnarea contractului de finanțare, beneficiara S.C. A.P. S.R.L. reprezentată de administrator F.A. a semnat și anexele contractului - Anexa IV - Instrucțiuni de achiziții pentru Beneficiarii privați ai PNDR 2014-2020 - asumându-și respectarea acestora. în baza dispozițiilor contractuale, procedurile de achiziții desfășurate de S.C. A.P. S.R.L. erau esențiale pentru obținerea sumelor nerambursabile solicitate, iar nerespectarea acestora ar fi avut ca și consecință respingerea solicitărilor beneficiarului și declararea proiectului ca neeligibil.
La data de 11.02.2017, beneficiara S.C. A.P. S.R.L. a publicat pe site-ul AFIR dosarul de achiziție a contractului de execuție lucrări, din conținutul căruia rezultă că a finalizat procedura de achiziție a contractului, ca urmare a publicării pe site-ul AFIR mai multe invitații de participare, ultima fiind invitația de participare nr. 4918/19.09.2016 împreună cu instrucțiunile pentru elaborarea ofertei și documentația tehnică. Obiectul achiziției viza lucrările de construcție specifice proiectului, în valoare eligibilă de 845.811,58 ron.

Dosarul de achiziție conținea, printre altele, următoarele înscrisuri:
- oferta întocmită de S.C. C.S. S.R.L. la data de 04.10.2016, ce conținea pe lângă declarațiile obligatorii și documentele ce făceau dovada capacității tehnice, graficul de execuție a lucrărilor, oferta financiară, devizul general al ofertei, listele cantităților de materiale
- declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a S.C. A.P. S.R.L., F.A., în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR;
- procesul-verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 în care se menționa că membrii comisiei de evaluare au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei.
Probele administrate în cauză fac dovada faptului că aceste înscrisuri sunt inexacte, motivat de următoarele aspecte:
Prin decizia nr. 01/09.08.2016, (f. 173, vol. 17 dosar u.p.) F.A., în calitate de reprezentant al beneficiarei a constituit comisia de evaluare a ofertelor, numind ca membri pe L.L.E., P.D.D., A.R.E.. Sarcina comisiei a fost stabilită ca fiind atribuirea contractului de achiziție lucrări cu respectarea prevederilor legale.
Prin instrucțiunile pentru elaborarea ofertei au fost impuse următoarele condiții de participare pentru ofertanți:
- capacitate de exercitare a activității profesionale - ofertantul să aibă activitate aferentă Codurilor CAEN: 4120 Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, 4321 Lucrări de instalații electrice, 4322 Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat;
- standarde de asigurare a calității - documente emise de organisme acreditate, care confirmă certificarea sistemului de management al calității sau similar, în domeniul executării lucrărilor de construcții minim IS09001/2008 (Nu se acceptă și sisteme de management în curs de acreditare);
- capacitate tehnică/profesională - o persoană cu specializarea RTE în construcții civile, o persoană cu specializarea controlul calității CQ în construcții civile, un inginer specializat în construcții civile cu experiență de minim 3 ani/angajați sau colaboratori permanenți ai ofertantului cu durata contractului de colaborare mai mare decât perioada de execuție a lucrărilor;
- modul de prezentare a ofertei - ofertantul va prezenta în ofertă, modalitatea și persoana/persoanele responsabile de realizare a acestora.
Din procesul verbal nr. 10/10.10.2016 rezultă că s-a procedat la ..deschiderea ofertelor", constatându-se depunerea ofertei de către S.C. C.S. S.R.L.. administrată dc C.S. și prin raportul de selecție nr. 18/04.01.2017 oferta depusă de aceasta a fost declarată câștigătoare.
Conform datelor existente în evidențele ONRC, S.C. C.S. S.R.L. (...) are sediul în Municipiul (...) și are ca asociat pe C.S., care are și calitatea de administrator. Domeniul de activitate principal, conform codificării CAEN, este reprezentat de lucrările de învelitori, șarpante și terase la construcții.
La data de 18.01.2017 s-a încheiat contractul de lucrări nr. 21/2017 între S.C. A.P. S.R.L., reprezentată de administrator F.A. și S.C. C.S. S.R.L. reprezentată de administrator C.S. având ca obiect execuția, finalizarea, punerea în funcțiune și întreținerea pe perioada de garanție a lucrărilor „înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B.. județul Bacău" - Sat B., Corn. B., jud. Bacău. Prețul prevăzut în contract este de 837.468.44 lei fără T.V.A.
Din dosarul ofertei S.C. C.S. S.R.L. depus de beneficiara proiectului la AF1R rezultă că ofertantul a făcut dovada îndeplinirii cerinței privind capacitatea de exercitare a activității profesionale cu extrasul ONRC din data de 10.10.2016 (data deschiderii ofertei) din care rezultă că societatea și-a extins obiectul de activitate cu codurile CAEN 4321 Lucrări de instalații electrice, 4322 Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat, prin declarația nr. 37751 din data de 07.10.2016.
De asemenea, din dosarul ofertei S.C. C.S. S.R.L. rezultă că ofertantul a făcut dovada îndeplinirii cerinței privind standarde de asigurare a calității cu certificatul nr. 87IC eliberat de organismul de certificare RAD CERT, care atestă că S.C. C.S. S.R.L. este CERTIFICAT în sistemul ISO 9001/2008, pentru efectuarea de activități în domeniile 4120. 4321, 4329, certificarea fiind emisă în data de 22.07.2016. Din verificarea efectuată cu privire la realitatea acestui certificat în cadrul emitentului RAD CERT a rezultat că documentul depus în dosarul ofertei a fost emis de către această entitate, deși este inexplicabilă certificarea ofertantului pentru domenii care nu făceau obiectul său de activitate la data 22.07.2016.
Din dosarul ofertei S.C. C.S. S.R.L. depus de beneficiara proiectului la AF1R rezultă că ofertantul a făcut dovada îndeplinirii cerinței privind capacitatea tehnică/profesională cu contractele de prestări servicii consultanță încheiate, cu titlu gratuit, cu angajați ai S.C. F.I. S.R.L. - respectiv nr.22/01.08.2016 încheiat cu V.V.R. pentru consultanță șef șantier obiectiv, nr. 21/01.08.2016 încheiat cu T.V. pentru consultanță RTE. nr.21 /01.08.2016 încheiat cu P.D.D. pentru consultanță responsabil cu calitatea materialelor (CQ).
Mai mult, din probe rezultă că oferta S.C. C.S. S.R.L. a fost formală, exprimând aparent intenția de executare a lucrărilor de construire a fermei dc animale ce făcea obiectul proiectului mai sus arătat, în baza unei înțelegeri între administratorul în fapt al beneficiarei, F.L. - care este și administrator al S.C. F.I. S.R.L. (societate având ca obiect activitatea de construcții), F.A. - persoană înscrisă în acte ca reprezentant legal al beneficiarei proiectului și numitul C.S. - administratorul S.C. C.S. S.R.L., societate aleasă pentru derularea formală a procedurii. în vederea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate. în realitate, această ofertă a fost întocmită exclusiv de către angajații S.C. F.I. S.R.L., din dispoziția numitului F.L.. în scopul creării aparenței de respectare a procedurii de achiziții. Mai mult, contractele de prestări servicii cu care ofertantul a făcut dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică/profesională au fost întocmite în baza înțelegerii dintre administratorul S.C. C.S. S.R.L. și F.L. - administratorul în fapt al beneficiarei și administrator al S.C. F.I. S.R.L.. personalul dc specialitate fiind reprezentat de angajați ai acestei din urmă societăți, care au arătat că nu au discutat cu administratorul S.C. C.S. S.R.L., nu au fost remunerați de acesta, nu au semnat contracte de consultanță, ci au prestat activități de supraveghere a lucrărilor din cadrul proiectului, ca urmare a solicitării șefului lor F.L..
In condițiile existenței unei înțelegeri între părți cu privire la întocmirea unei oferte formale care să creeze aparența respectării procedurilor de achiziție, procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 întocmite de membrii comisiei de evaluare a ofertelor în care se menționa că membrii comisiei au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei, sunt tot documente inexacte. Dovadă a caracterului inexact al proceselor verbale sunt și declarațiile martorilor P.D.D. și A.R.E.. P.D.D. a arătat că nu i s-a solicitat de către F.A. să participe la nicio ședință, nu a analizat sau discutat despre nicio ofertă, ci doar a semnat procesele verbale întocmite de Comisia de evaluare a ofertelor, la solicitarea șefului său F.L., administratorul S.C. F.I. S.R.L. A.R.E. a arătat că, în calitate de angajat al S.C. F.I. S.R.L., la solicitarea șefului său a încheiat un contract de colaborare cu S.C. A.P. S.R.L., reprezentată de administrator F.A. și s-a ocupat de înregistrarea documentelor contabile, însă nu-și amintește dacă a făcut parte din comisia de evaluare a ofertelor pentru achizițiile efectuate de această societate în cadrul proiectului cu fonduri europene.
In aceste condiții, declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a S.C. A.P. S.R.L., F.A., în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR este un document inexact atâta vreme cât aceasta a cunoscut că procedura de achiziție a fost încălcată sub aspectul obligațiilor asumate prin contractul de finanțare - privind subcontractarea și conflictul de interese.
La data de 28.09.2017, CRFIR - SLINA a avizat dosarul de achiziție lucrări (înregistrat sub nr.3008/28.09.2017) depus de numita F.A., în calitate de reprezentant al S.C. A.P. S.R.L.
Ulterior, în cadrul cererii de plată nr. II, înregistrată la AFIR sub nr. R3/SAFPD/25 din 30.10.2017 și cererii de plată nr. IV, înregistrată sub nr. R1.2946 din 25.09.2018 beneficiara S.C. A.P. S.R.L. a depus documente inexacte, astfel:
1. La data de 30.10.2017, reprezentanta beneficiarei a depus la AFIR cererea de plată nr. II solicitând spre autorizare cheltuieli în suma de 562.020,47 lei (393.414,33 ron fără T.V.A.), din care 439.868,42 lei pentru avansurile și lucrările facturate de S.C. C.S. S.R.L. și diferența pentru achiziție remorcă tehnologică, împreună cu următoarele înscrisuri inexacte:
- declarația pe proprie răspundere din data de 26.10.2017 a reprezentantei beneficiarului care atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție,
- raportul de execuție din data de 26.10.2017 al reprezentantei beneficiarului, care atestă că realizările menționate au fost obținute în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare;
- declarațiile de cheltuieli din data de 26.10.2017 ale reprezentantei beneficiarului, care atestă că au fost efectuate în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare;
- centralizatoarele situațiilor de plată - aferente cererii de plată 2, centralizatoare lucrări și listele cuprinzând cantități de lucrări;
- facturile emise pentru avansuri și lucrări de S.C. C.S. S.R.L., în valoare totală de 439.868,42 Ron, având seria C. și numerele:
• 816 din 25.05.2017 în sumă de 100.000 lei reprezentând avans lucrări;
• 819 din 20.06.2017 în sumă de 50.000 lei reprezentând avans lucrări;
• 826 din 12.07.2017; în sumă de 189.347.87 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate în perioada 05.05.-30.06.2017;
• 828 din 14.07.2017; în sumă de 44.679,89 lei reprezentând storno avans;
• 851 din 15.09.2017; în sumă de 150.000 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate la data de 08.09.2017;
• 854 din 09.10.2017 în sumă de 84.791,70 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate (anexa nr.59).
Declarațiile beneficiarei sunt inexacte întrucât atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție, deși aceasta cunoștea că au fost eludate astfel obligațiile de declarare a subcontractării lucrărilor și cele privind conflictul de interese.
De asemenea, documentele care atestă că lucrările de construire au fost executate de către S.C. C.S. S.R.L., titulara contractului de execuție, sunt documente inexacte întrucât mare parte din lucrări au fost executate în realitate de către angajații S.C. F.I. S.R.L.
2. La data de 29.06.2018, reprezentanta beneficiarei a depus la AFIR cererea de plată nr. IV, solicitând spre autorizare cheltuieli în suma de 586.746,37 lei, din care 462.600.40 lei pentru avansurile și lucrările facturate de S.C. C.S. S.R.L. și diferența pentru servicii facturate de alte societăți comerciale (A.C., P., C.. A.), ce a fost respinsă ca neeligibilă motivat de lipsa răspunsului la solicitarea de clarificări în termenul dat.
La data de 07.08.2018. reprezentanta beneficiarei a redepus la AFIR cererea de plată nr.
4, solicitând spre autorizare cheltuieli în suma de 586.746,37 lei, din care 462.600.40 lei pentru avansurile și lucrările facturate de S.C. C.S. S.R.L.. împreună cu următoarele înscrisuri inexacte:
- declarația pe proprie răspundere din data de 12.06.2018 a reprezentantei beneficiarului care atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție;
- raportul de execuție din data de 12.06.2018 al reprezentantei beneficiarului, care atestă că realizările menționate au fost obținute în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare;
- declarațiile de cheltuieli din data de 12.06.2018 ale reprezentantei beneficiarului, care atestă că au fost efectuate în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare;
- centralizatoarele situațiilor de plată - aferente cererii de plată 4, centralizatoare lucrări și listele cuprinzând cantități de lucrări;
- facturile emise pentru avansuri și lucrări de S.C. C.S. S.R.L.. în valoare totală de 462.600,40 Ron, având seria C. și numerele:
• 862 din 31.10.2017 în sumă de 64.750 lei reprezentând contravaloare avans lucrări de construcții:
• 863 din 06.11.2017 în sumă de 57.284,09 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate în perioada 07.10-06.11.2017;
• 865 din 21.11.2017 în sumă de 200.427,93 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate în perioada 21.11.2017 -08.12.2017;
• 866 din 22.11.2017 în sumă de 21.908,80 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate în perioada 07-20.11.2017;
• 869 din 08.12.2017 în sumă de 206.123,65 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate în perioada 21.11.2017 -08.12.2017 (anexa nr.59);
Declarațiile beneficiarei sunt inexacte întrucât atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție, deși aceasta cunoștea că au fost eludate astfel obligațiile de declarare a subcontractării lucrărilor și cele privind conflictul de interese.
De asemenea, documentele care atestă că lucrările de construire au fost executate de către
5. S.C. C.S. S.R.L., titulara contractului de execuție, sunt documente inexacte întrucât parte din lucrările de construcții au fost executate în realitate de către angajații S.C. F.I. S.R.L. (conform declarațiilor martorilor), iar lucrările de specialitate au fost executate prin subcontractare, deși executantul nu a declarat subcontractanți la depunerea ofertei și nici pe parcursul derulării contractului, astfel:
- instalațiile electrice interioare au fost executate conform contractului nr. 879/20.10.2017 de către S.C. E. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din factura nr.43/22.02.2018 în valoare de 7.652,99 lei pusă la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L. - lucrări executate);
- lucrările de tâmplărie au fost executate conform contractului nr. 435/19.10.2017 de către S.C. D. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din factura 1163/22.12.2017 în valoare de 24.775 lei pusă la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L.);
- lucrările de forare au fost executate conform contractului nr. 12/19.06.2017 de către S.C. D.C. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din facturile 0003/11.07.2017 în valoare de 14.863,10 lei, 0002/11.07.2017 în valoare de 14.000,04 lei, 0001/04.07.2017 în valoare de 33.093,90 lei puse la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L.);
- lucrările terasare teren și închiriere utilaje conform contractelor nr. 72, 77/01.04.2017 de către B.L. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din facturile nr. 003108 în valoare de 25.049.50 lei și nr. 003108 în valoare de 14.863,10 lei puse la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L.).
Ca urmare a încheierii verificărilor dosarelor de plată corespunzătoare celor cinci cereri de plată, suma totală decontată de AFIR cu titlu de sprijin financiar nerambursabil pentru proiectul beneficiarei S.C. A.P. S.R.L. a fost în cuantum de 1.180.288,22 lei (260.894,84 EURO), pentru care s-au emis ordonanțări de plată, respectiv Notificarea beneficiarului asupra plăților efectuate având nr. 2969/27.09.2018.
Sumele virate corespunzător cererilor de plată au fost 312.545, 8 lei - aferentă cererii de plată nr. I, 391.389,63 lei - aferentă cererii de plată nr. II, 146.472,12 lei -aferentă cererii de plată nr. III, 329.880,67 lei - aferentă cererii de plată nr. IV (respinsă inițial și redepusă).
Conform adresei nr. 16101/17.11.2022 a părții civile MADR - AFIR plățile reprezentând valoarea cheltuielilor eligibile decontate beneficiarului S.C. A.P. S.R.L. au fost efectuate în perioada 25.08.2017 - 10.09.2018.( fi.96 voi.30).
S.C. C.S. S.R.L. a emis în cadrul contractului de lucrări încheiat cu beneficiara S.C. A.P. S.R.L. facturi în valoare totală de 1.073.937 lei (902.468,82 lei fără T.V.A.), ce au fost achitate integral de către aceasta.
În baza tacturilor emise de S.C. C.S. S.R.L., autoritatea finanțatoare a decontat în cadrul cererilor de plată susmenționate suma totală de 578.175,67 lei, reprezentând sprijinul financiar nerambursabil raportat la cheltuielile apreciate ca fiind eligibile.
S-a apreciat că diferența de 65.000 lei față de valoarea totală adjudecată prin contractul de execuție lucrări este reprezentată de majorarea prețului la echipamentele indicate în raportul procedurii de negociere nr. 160/27.10.2017 întocmit de beneficiar, respectiv siloz de cereale și sistem fotovoltaic. De asemenea, s-au apreciat diferențe în plus sumele de 862,81 lei și 10271 lei reprezentând articole luate în plus, depășire cantitate și valoare.
Prin depunerea documentelor inexacte atât în etapa depunerii cererii de finanțare, cât și în cadrul implementării proiectului, în etapa achiziției și a cererilor de plată, beneficiara S.C. A.P. S.R.L. a avut ca scop pe de o parte - îndeplinirea formală/aparentă a condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile și, pe de altă parte - ascunderea încălcării prevederilor contractuale referitoare la interdicția de subcontractare totală sau parțială a lucrărilor prevăzută de art. 4.4 din Anexa nr. IV la contractul de finanțare, precum și la conflictul de interese, prevăzută de art. 4 din Anexa 1 și art.4.6. din Anexa nr. IV la contractul de finanțare.
Desemnarea numitei F.A. ca reprezentant al societății beneficiare A.P. S.R.L. a urmărit îndeplinirea formală/aparentă a condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile, deși proiectul de realizare a fermei agricole a fost inițiat și supravegheat pe parcursul executării de către numitul F.L., caz în care sprijinul nerambursabil era de 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
Nedeclararea executării lucrărilor de către S.C. F.I. S.R.L. a fost motivată de starea de incompatibilitate datorată calității pe care o are numitul F.L. în cadrul celor două societăți - asociat și administrator în cadrul S.C. F.I. S.R.L. și administrator în fapt în cadrul beneficiarei S.C. A.P. S.R.L.
În conformitate cu art. 8(6) din Anexa I a contractului de finanțare, în cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate a contractului, se constata că Beneficiarul nu mai respectă condițiile de implementare sau nu mai sunt îndeplinite obiectivele proiectului. Autoritatea Contractantă ar fi procedat la recuperarea integrală/parțială a ajutorului financiar nerambursabil plătit, cu încetarea Contractului de Finanțare.
Înțelegerea dintre părți în privința executării lucrărilor de către angajații S.C. F.I. S.R.L., implicarea numitului F.L. în administrarea în fapt a activității beneficiarei S.C. A.P. S.R.L. și realizarea lucrărilor de construcție cu ajutorul angajaților S.C. F.I. S.R.L rezultă din declarațiile martorilor T.V.. V.R.S., P.D., R.T., C.V., V.R.. D.V., C.S. și ale inculpatului C.S..
Astfel, martorul T.V. - angajat la data faptei al societății F.I. S.R.L. în calitate de director tehnic - a arătat că s-a ocupat, la solicitarea administratorului F.L.. de întocmirea evaluării lucrărilor necesare construcției fermei premergător întocmirii studiului de fezabilitate din cadrul proiectului, precum și de întocmirea documentelor tehnice necesare organizării procedurii de achiziție de către S.C. A.P. S.R.L. pe baza listelor de cantități întocmite în cadrul evaluării inițiale a lucrărilor.
Martorul P.D.D., angajat în calitate de inginer șef al societății F.I. S.R.L. în perioada implementării proiectului, a precizat că administratorul societății F.L. i-a comunicat că vrea să construiască o fermă de bovine rasa Angus și i-a solicitat să realizeze calculația materialelor necesare pentru realizarea proiectului. După realizarea calculației. martorul a arătat că a predat necesarul de materiale serviciului aprovizionare din cadrul S.C. F.I. S.R.L., care s-a ocupat de comanda materialelor către S.C. R. S.R.L. Martorul a mai arătat că F.L. s-a ocupat de supravegherea construcțiilor personal, fiind prezent în șantier la 2-3 zile. De altfel, pe una din facturile puse la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L. pentru dovada achiziției de materiale în cadrul proiectului se observă că a fost emisă de S.C. R. S.R.L. către F.I. S.R.L.. pentru cantități de oțel, și poartă mențiunea olografa ,.Nu am înțeles de ce a fost achiziționată de F. și revândută la C.. M-am trezit cu factura!!!!"
Martorul R.T. - angajat la data faptei al societății F.I. S.R.L. a precizat că a fost desemnat de F.L. să supravegheze zilnic execuția lucrărilor proiectului în șantier, constatând că parte din muncitorii care executau lucrările și personalul specializat care verifica execuția acestora erau angajați ai F.I. S.R.L.. precum și faptul că S.C. C.S. S.R.L. nu avea angajați specializați în domeniul construcțiilor.
Martorii au mai arătat că S.C. C.S. S.R.L. avea ca obiect principal de activitate construcția de acoperișuri și șarpante și avea colaborări cu S.C. F.I. S.R.L. în acest domeniu, neavând posibilitatea de a realiza construcția în integralitate, conform proiectului.
Martorul C.S., șeful echipei de muncitori angajați pe perioade scurte în timpul executării lucrărilor în cadrul SC C.S. S.R.L. a arătat că a cunoscut înțelegerea dintre C.S. și F.L. în privința realizării lucrărilor de construcție a fermei în comun de către cele două societăți, a arătat că SC C.S. S.R.L. nu avea la data contractării lucrării capacitatea de a o executa, neavând nici angajați suficienți, nici specialiști, nici utilaje, precum și faptul că lucrările de construcție ale fermei au fost realizate în proporție de peste 50% de către angajații SC F.I. SRL. care au fost prezenți în șantier în număr mai mare față de angajații SC C.S. S.R.L.
De altfel, dovadă a faptului că S.C. C.S. S.R.L. nu avea posibilitatea reală de a executa lucrările de construcții ce făceau obiectul achiziției este și adăugarea formală în obiectul de activitate al firmei, la data de 07.10.2016. a codurilor CAEN 4321 (Lucrări de instalații electrice), 4322 (Lucrări de instalații sanitare, de încălzire si de aer condiționat), doar pentru a îndeplini una din condițiile calificării ofertei firmei sale ca fiind conformă. Mai mult.
Conform datelor puse la dispoziție de S.C. E. S.R.L. Bacău prin adresa din 05.03.2021 rezultă că S.C. C.S. S.R.L. a subcontractat execuția lucrărilor de instalații electrice către S.C. E. S.R.L. în baza contractului nr. 879/20.10.2017 având ca obiect „execuție lucrări de instalații electrice interioare de iluminat și prize și priză de pământ la Ferma mixtă și anexe gospodărești - Manoperă” în valoare de 6.431,08 lei fără T.V.A.
Faptul că S.C. C.S. S.R.L. nu a avut angajați specializați în executarea activităților ce tăceau obiectul proiectului rezultă și din registrul salariaților. în care S.C. C.S. S.R.L. figurează cu cinci angajați activi cu specialități de construcții (2 fierari betoniști și 3 dulgheri), toți angajați începând cu data de 19.05.2017. Unul dintre aceștia a încetat activitatea la 18.07.2017, doi la 13.09.2017 și alți doi la 04.11.2017. În aceste condiții, S.C. C.S. S.R.L. a facturat în perioada 04.11.2017-08.12.2017 execuție lucrări în cadrul contractului cu beneficiara S.C. A.P. S.R.L., deși nu avea angajați.
Conform declarațiilor martorilor susmenționați rezultă că și încheierea contractelor de colaborare ale S.C. C.S. S.R.L. pentru asigurarea personalului specializat (RTE, CQ, șef de șantier) a fost tot formală, martorii executând sarcini trasate de șeful direct- administratorul S.C. F.I. S.R.L., în condițiile în care au fost plătiți tot de către acesta, contractele de consultanță fiind cu titlu gratuit. Mai mult, numitul V.R., audiat în calitate de martor, a arătat că nu a semnat contractul de colaborare cu S.C. C.S. S.R.L., nu a avut o asemenea colaborare, nu a conceput și nici pus la dispoziția vreunei persoane CV-ul care se află atașat contractului de colaborare menționat, aflat în cadrul ofertei S.C. C.S. S.R.L.
Prin urmare, S.C. C.S. S.R.L. se afla atât în imposibilitatea întocmirii unei oferte reale, neavând personal calificat care să analizeze cererea de ofertă formulată de S.C. A.P. S.R.L. și să formuleze oferta în cadrul procedurii de achiziție organizată de beneficiară, cât și în imposibilitatea de a întocmi în integralitate lucrările, conform ofertei.
Mai mult, din declarația martorei V.R.S., angajata S.C. F.I. S.R.L. rezultă că F.L. i-a dat dispoziție pentru a se ocupa de relația S.C. A.P. S.R.L. cu S.C. C.S. S.R.L., cu băncile și consultantul, în cadrul proiectului cu fonduri europene, în sensul de a primi înscrisurile, a le centraliza și a le transmite în numele beneficiarei, pentru întocmirea cererilor de plată și efectuarea de plăți, deși nu era angajata acestei societăți. Aceste aspecte confirmă îndeplinirea de către F.L. a unor acte de dispoziție specifice unui administrator în cadrul societății beneficiare.
Fiind audiat în cauză în calitate de suspect, numitul C.S. a confirmat participarea sa la comiterea faptelor, arătând că a acceptat propunerea lui F.L. de a semna și depune oferta întocmită de angajații S.C. F. S.R.L. în numele societății C.S. S.R.L. pe care o administrează pe site-ul AF1R și de a încheia un contract de lucrări în cadrul proiectului finanțat din fonduri europene pentru construcția unei ferme agricole pe raza satului B., com B., deși cunoștea că firma sa nu are capacitatea de a realiza construcția. A mai precizat că a acceptat propunerea numitului F.L. de a realiza construcția cu ajutorul angajaților S.C. F.I. S.R.L. - personal tehnic de specialitate și muncitori, precum și prin intermediul unor subcontractori identificați tot de acesta, deși cunoștea faptul că S.C. F.I. S.R.L. nu putea realiza lucrările de construcție în cadrul proiectului, aflându-se în situația conflictului de interese cu beneficiarul proiectului.
De asemenea, din circuitul sumelor de bani utilizate și primite de la autoritatea de finanțare rezultă că parte din sumele de bani pentru realizarea proiectului au fost puse la dispoziție de numitul F.L., fiind evidențiate în extrasele de cont ale beneficiarei împrumuturi în sumă totală de 702.041,08 lei.
Astfel, raportul de constatare întocmit în cauză de către specialist relevă că facturile emise de S.C. C.S. S.R.L. au fost achitate de S.C. A.P. S.R.L. prin viramente bancare, proveniența fondurilor fiind reprezentată de creditări de cont cu titlul de împrumuturi în cuantum de 1.020.079,49 lei (din care, 467.552,27 lei, de la numitul F.L. și 552.527,22 Ron, de la V.B.S.I.M. – sucursala București), respectiv din suma de 53.858,41 Ron. care este parte din Tranșa II achitată de AFIR (anexe nr.45. nr.59, nr.97, nr.106).
De altfel, din extrasele de cont ale S.C. A.P. S.R.L. rezultă că F.L. a creditat societatea și cu alte sume de bani, de exemplu cu suma de 602.838.15 lei pentru achiziția de animale de la furnizorul extern.
Sprijinul acordat beneficiarei de AFIR a fost utilizat de S.C. A.P. S.R.L. în mare parte pentru rambursarea creditelor bancare, împrumuturile realizate de F.L. nefiind restituite integral, ceea ce dovedește în plus calitatea acestuia de administrator în fapt.
Acțiunile inculpatei F.A., determinată de numitul F.L. și cu sprijinul numitului C.S., de a depune documente cu caracter inexact pentru obținerea de fonduri nerambursabile în condițiile în care a cunoscut că s-au încălcat prevederile stabilite prin contractul de finanțare realizează elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.
Ca urmare a utilizării acestor documente inexacte la depunerea cererii de finanțare, precum și pe parcursul implementării proiectului - pentru avizarea favorabilă a procedurii de achiziție și decontarea cheltuielilor - , beneficiara SC A.P. SRL a obținut pe nedrept suma totală de 1.180.288,22 lei (260.894,84 EURO) reprezentând întreaga valoare a sprijinului nerambursabil decontată de AFIR în cadrul proiectului.
Infracțiunea mai sus menționată a fost comisă în realizarea obiectului de activitate și în interesul persoanei juridice SC A.P. SRL.
Acțiunile numitului F.L., administrator în fapt al beneficiarei SC A.P. SRL, de a o determina pe numita F.A. să figureze în calitate de administrator în acte al societății beneficiare a proiectului inițiat și implementat de acesta pentru construirea unei ferme agricole de creștere a animalelor și să semneze cererea de finanțare. în vederea obținerii intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile din bugetul UE și ulterior, de a sprijini în baza unei înțelegeri prealabile cu C.S., beneficiara proiectului la depunerea de documente inexacte pentru obținerea de fonduri nerambursabile, realizează elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 181 alin.l din Legea nr. 78/2000 în forma de participate a instigării prev. de art. 47 Cpen .
Faptul că inculpatul F.L. a fost inițiatorul proiectului, a hotărât înființarea beneficiarei SC A.P. SRL, a hotărât ca F.A. să fie administrator al acestei societăți și a determinat-o pe aceasta să depună la AFIR toate documentele necesare obținerii sprijinului financiar nerambursabil constituie acte de instigare la săvârșirea infracțiunii mai susmenționate.
De asemenea, faptul că inculpatul F.L. s-a ocupat de implementarea efectivă a proiectului prin luarea deciziei cu privire la încheierea contractelor pentru realizarea proiectului, prin supravegherea realizării lucrărilor de construcție și aprobarea întocmirii situațiilor de lucrări în numele constructorului SC C.S. SRL în vederea decontării acestora, constituie acte de complicitate la săvârșirea aceleiași infracțiuni, care sunt absorbite de forma principală de participație a instigării.
În procedura de camera preliminară, prin încheierea 259/P din 16.06.2023, judecătorul de cameră preliminară. în baza art. 346 alin. (1) C. proc. penală, a constatat legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul nr. 53/P/2020 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău prin care au fost trimiși în judecată cei patru inculpați, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
În cursul judecății, inculpații F.A. și F.L. au dat declarații în fața instanței de judecată la termenul din data de 07.11.2023.
În baza probelor administrate pe timpul cercetării judecătorești, instanța a reținut, următoarea situație de fapt:
Așa cum rezultă din declarația acesteia, în anul 2014. inculpata F.A.. în urma consultării cu martorul S.C., soțul său, au luat hotărârea de a se muta în România, familia având la acel moment domiciliul în Italia. în acest sens, având în vedere faptul că martorul S.C. avea experiență în domeniul agricol, cei doi soți au decis să deschidă pe teritoriul României o fermă, aceștia intenționând să utilizeze fonduri europene special destinate în vederea edificării construcției.
În anul 2015, cei doi soți împreună cu copilul lor s-au mutat în România, aceștia având și reprezentarea faptului că prin această modalitate se va întregi toată familia lărgită a inculpatei F.A., cei doi urmând a beneficia totodată și de sprijinul celorlalți membri ai familiei, cu precădere a inculpatului F.L., acesta fiind antreprenor cu experiență în domeniul construcțiilor prin F.I..
Martora S.E. a declarat (f. 186, vol. I, dosar instanță) „Știu că doamna F. s-a mutat din Italia în România, întrucât intenționa să deschidă aici o fermă de vaci. Acest fapt a avut loc în jurul anului 2015 când i-am botezat și copilul...Soțul acesteia lucra în agricultură”.
Martora A.R.E., persoană angajată în cadrul F. la momentul construirii fermei și care s-a ocupat de contabilitatea SC A.P. SRL a declarat că „F.A. a revenit în țară în anul 2014, din câte țin minte. Purtam legătura cu A. F. în ceea ce privește societatea A., aceasta aducându-mi actele... A fost ajutată de soțul ei pentru că acesta avea cunoștințe în domeniu având în vedere că a lucrat în Italia la o astfel de fermă.”, (f. 118, vol. I dosar instanță).
Astfel, sub acest aspect, declarațiile celor doi soți se coroborează cu declarația dată de inculpatul F.L. dar și cu cele ale martorilor S.A.E., T.V. și A.R.E..
Așadar, date fiind relațiile apropiate între inculpații F.A. și F.L., aceștia fiind frați, precum și dorința inculpatei de a se întoarce în țară, acesta din urmă a luat hotărârea de a o sprijini în demersurile sale, respectiv construcția unei ferme de vaci, privind totodată această investiție și ca pe o oportunitate personală. în acest sens, martorul P.D.D. (f. 114, vol. I dosar) a declarat că inculpatul F. i-ar fi spus că intenționează să construiască o fermă unde să se retragă, să stea la marginea pădurii și să pescuiască, în această asociație fiind implicate și surorile sale, inculpata F.A. și F. G..
Astfel, martorul T.V. a declarat (f. 111 verso, vol. I, dosar instanță) că inculpatul F.L. i-a spus că dorește să-și ajute sora pentru a se întoarce din Italia în România, și că dorește să înființeze o activitate legată de cunoștințele soțului ei, din cadrul societății aflând că de fermă se va ocupa sora acestuia, inculpata F.A.. Și martora V.R.S., salariată a F. și care s-a ocupat pe partea de creditare pentru finanțarea proiectului pentru fermă, a precizat că inculpatul F.L. a vrut să-și ajute sora și să-i dea un scop pentru a se întoarce din Italia și să rămână în țară (f. 139, vol. I dosar).
Martorul A.P. (f. 167, verso, vol. I, dosar instanță), persoana care a întocmit studiul de fezabilitate pentru fermă, a declarat că „Inițiativa acestei colaborări a aparținut doamnei F.A.. Ulterior, am purtat discuții și cu domnul F.L. despre acest proiect. Cred că înainte de a discuta cu doamna F.A. am discutat și cu domnul F.L. despre acest proiect. Acesta mi-a spus că ar dori împreună cu sora lui să înființeze o fermă de vite.”
În consecință, date fiind aceste coordonate, s-a putut concluziona că la luarea hotărârii inculpatului de a se implica în acest demers au stat două considerente, respectiv unul moral, constând în sprijinirea inculpatei F.A. în realizarea acestui proiect, dat fiind faptul că era fratele ei mai mare și avea experiența acumulată în domeniul construcțiilor, și unul material, reprezentat de beneficiile personale avute de acesta de pe urma exploatării în comun cu sora sa a facilității.
Faptul că inculpatul F.L. privea acest proiect ca fiind unul comun rezultă chiar din declarațiile date în fața instanței de judecată, acesta făcând referiri exprese cu privire la interesul său (privit din ambele perspective, altruist și personal) în realizarea acestei investiții. Astfel, acesta a declarat că „Atunci l-am însărcinat pe dl director tehnic de la F.I., respectiv T.V., să promoveze proiectul nostru în rândul constructorilor”, declarație care se coroborează cu cele susținute de martorul P.D.D. dar și cu cele ale martorului T.V. și ale martorului A.P..

În continuare, instanța a reținut că în vederea realizării acestei investiții, inculpata F.A.. având reprezentarea sprijinului moral și material al fratelui ei, inculpatul F.L.. a inițiat demersurile în vedere accesării surselor de finanțare, aceasta hotărând împreună cu soțul ei ca de partea birocratică să se ocupe inculpata F.A., urmând ca martorul S.C.. soțul inculpatei, să se implice efectiv în activitatea de exploatare a fermei, date fiind cunoștințele sale în domeniu.
Astfel, martorul G.M. (f. 173, vol. I, dosar instanță), coordonator în cadrul SC A.T. SRL, a declarat că inițiativa de implementare a programului de finanțare pentru SC A.P. SRL a aparținut doamnei F.A.. împreună cu soțul ei. Programul viza creșterea animalelor iar soțul doamnei F. avea cunoștințe în domeniu. Cu ocazia lămuririi detaliilor tehnice referitoare la implementarea acestui proiect s-a apreciat necesară și construirea unui grajd. F.A. a spus că nu se pricepe la detaliile tehnice privitoare la ridicarea grajdului, motiv pentru care s-a apelat la expertiza lui F.L.. Implicarea consta în ajutorul acordat de acesta pe latura de construire însă tot doamna A. rămânea beneficiarul. Ajutorul consta în consultanță tehnică acordată de F.L.. mai exact sfaturi.
Inculpatul F.L. (f. 38, vol. I, dosar instanță) a declarat că în anul 2015 i-am ajutat cu facilitarea legăturii unui consultant și arhitect pentru a desăvârși acest proiect, pentru a proiecta ferma și toate facilitățile... Menționez că angajații de la F.I.. Luca Livia a ajutat pentru obținerea autorizației de construire a fermei, A.R. s-a ocupat de partea financiară contabilă a fermei SC A.P. SRL, doamna V.S. s-a ocupat ca toate articolele care au fost în devizul de lucrări al acestei lucrări să se încadreze financiar, să nu depășească sumele alocate pe fiecare articol...în plus, am avut și un inginer în zonă. D.P. și cu R.T. care s-au ocupat de amenajarea drumului de 2,2 km. a unui iaz de 6000 mp. a unui deversor și a unui pod peste acest deversor.
Declarațiile inculpatului F.L., în sensul sprijinirii inculpatei F.A.. sunt confirmate sub acest aspect de declarațiile martorilor G.M., A.R.E.. T.V.. V.R.S., P.D.D., A.P..
La data de 01.04.2015 a fost înființată S.C. A.P. S.R.L. (f. 132-138. vol. 9. dosar u.p.), societate având ca obiect principal de activitate ..Creșterea porcinelor", cod CAEN 0146, având ca administrator pe F.A., în vârstă de 38 ani la acel moment, persoană care putea beneficia de intensitatea maximă de 70% a sprijinului combinat pentru fermele din categoria I în cazul investițiilor realizate de tinerii fermieri cu vârsta până la 40 de ani inclusiv la data depunerii Cererii de finanțare.
Ulterior, înființării acestei societăți inculpata a urmat și un curs de calificare profesională cu specialitatea ..lucrător în creșterea animalelor" (f. 164. vol. 9, dosar u.p.) și un curs de calificare profesională cu specialitatea „lucrător în cultura plantelor” (f. 165. verso, vol. 9. dosar u.p.).
Anterior înființării acestei societăți, inculpata F.A. a luat în arendă mai multe terenuri agricole (f. 28, vol. 9 dosar u.p.) dovadă fiind contractele de arendare încheiate de aceasta, existente la dosarul de solicitare a finanțării. De asemenea, inculpata a cumpărat mai multe terenuri în zona B. fiind încheiate în acest sens contracte de vânzare cumpărare autentificate (f. 131-140 voi. 9. dosar u.p.) terenuri ce au constituit aport la capitalul social al S.C. A.P. S.R.L. (f. 152, vol. 9, dosar u.p.).
Audiat în timpul cercetării judecătorești (f. 56, vol. I dosar instanță), martorul A.V. a declarat că „Da. chiar eu am fost împreună cu numita F.A. să cumpăr pășuni de la oameni, deoarece eu eram din sat si cunoșteam oamenii.". Și martora P.L. (fostă L.). audiată la termenul din data de 03.09.2024, a declarat că „am mai sprijinit-o pe F.A. atunci când mergea la primărie pentru a se interesa de terenurile pe care dorea să le cumpere".
Tot înainte de înființarea societății S.C. A.P. S.R.L., inculpata F.A. a luat legătura cu martorul A.P. (f. 167, verso, vol. I. dosar instanță), administrator al SC A. SRL. legătura facilitată de asemenea de inculpatul F.L.. solicitându-i să întocmească un studiu de fezabilitate privind înființarea unei ferme și care viza studiul amplasamentului, realizarea unor planșe de arhitectură și instalații, estimarea lucrărilor de construcții și un memoriu de descriere a lucrărilor. Astfel, a fost încheiat contractul de servicii nr. 276/04.02.2015 (f. 95, voi. 10, dosar u.p.)
La data de 04.07.2015 și 06.07.2015 a fost încheiat contractul de prestări servicii între SC A.T. SRL și SC A.P. SRL, prin administratorul F.A., contract ce avea ca obiect consultanța pentru elaborare documentație (f. 2,3 vol. 10 dosar u.p., f. 26 (...). 10 dosar u.p.)
În acest sens, a fost întocmit studiul de fezabilitate de către SC A. SRL în colaborare cu SC A.T. SRL (f. 25, vol. 9, dosar u.p.). Martorul A.P., administrator al SC A. SRL și martorul G.M., coordonator în cadrul SC A.T. SRL, au precizat că beneficiarul real al acestui studiu de fezabilitate a fost inculpata F.A., ea fiind persoana cu care s-a păstrat legătura și care a pus la dispoziție documentația pe parcursul întocmirii studiului de fezabilitate și a dosarului de finanțare.
De asemenea, martorul A.M., cu ocazia audierii sale în fața instanței (f. 9,10 voi. 2, dosar instanță) a declarat că „O cunosc pe F.A. ca urmare a faptului că am fost angajat în cadrul unei societăți care oferea consultanță pentru obținerea de fonduri europene. Aceasta a apelat la societatea A. în cadrul căreia eram salariat la acel moment. Doamna F. a vrut să facă o fermă de vaci la B.. Noi am ajutat-o să facă proiectul. Am întocmit cererea de finanțare, s-a aprobat proiectul, a fost semnat contractul de finanțare după care a început etapa a doua a managementului proiectului... Adunam documentele de la doamna A. F., le semna și cu le depuneam la AFIR...Pe partea mea de activitate eu doar cu dumneaei am colaborat, care era destul de strânsă. Am fost și la ea acasă când a semnat o cerere de plată’-.
Martora D.C.A., salariată la SC A.C. la momentul întocmirii studiului de fezabilitate, a declarat la termenul din data de 03.09.2024 că „...am cunoscut-o pe A. F. și pe soțul acesteia când s-au prezentat la societatea unde eu lucram la acel moment, solicitându-ne sprijinul pentru obținerea finanțării pentru ridicarea unei ferme. Am fost implicată pe partea de redactare a proiectului și am adunat documentele necesare conform ghidului, acte care ne-au fost puse la dispoziție de F.A.... în derularea acestui proiect am ținut legătura numai cu F.A. ”.
Într-adevăr, așa cum reiese din preambulul studiului de fezabilitate (f. 25, vol. 9, dosar u.p.), martorii G.M., D.C.A., A.M. și A.P. au făcut parte din colectivul de elaborare a acestuia, aceștia confirmând că persoana cu care au purtat legătura din partea SC A.P. SRL a fost doar inculpata F.A..
Beneficiind de sprijinul consultanților din cadrul SC A.T. SRL dar și a martorilor A.R.E., T.V., V.R.S., la data de 10.09.2015. F.A., reprezentant al S.C. A.P. S.R.L., a depus, prin încărcare în aplicația online, pe site-ul AFIR cererea (sub-măsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole) pentru finanțarea proiectului „înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B., Județul BACĂU”.
La aceeași dată, împreună cu cererea, F.A., prin consultanți, a depus documentele necesare îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, printre care și declarațiile pe propria răspundere - anexe ale cererii prin care își asuma realizarea proiectului în calitate de reprezentant al beneficiarei S.C. A.P. S.R.L.
Conform bugetului indicativ totalizator, valoarea totală a proiectului a fost de 2.311.537 Ici (echivalentul a 515.600 euro), din care valoare eligibilă 1.796.893 lei (400.806 euro), din care 280.564 euro - ajutor public nerambursabil (contribuție UE și cofinanțare națională), reprezentând 70 % din valoarea totală.
Urmare a verificărilor efectuate de reprezentanții autorității, la data de 24.06.2016, AFIR a semnat cu beneficiara S.C. A.P. S.R.L. reprezentată de administrator F.A., Contractul de finanțare nr. C0410AF00061510400297, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru proiectul “înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B., județul Bacău” - Sat B., com. B., jud. Bacău.

La semnarea contractului de finanțare, beneficiara S.C. A.P. S.R.L. reprezentată de administrator F.A. a semnat și anexele contractului - Anexa IV - Instrucțiuni de achiziții pentru Beneficiarii privați ai PNDR 2014-2020 - asumându-și respectarea acestora. In baza dispozițiilor contractuale, procedurile de achiziții desfășurate de S.C. A.P. S.R.L. erau esențiale pentru obținerea sumelor nerambursabile solicitate, iar nerespectarea acestora ar fi avut ca și consecință respingerea solicitărilor beneficiarului și declararea proiectului ca neeligibil.
La data de 11.02.2017. beneficiara S.C. A.P. S.R.L. a publicat pe site-ul AFIR dosarul de achiziție a contractului de execuție lucrări, din conținutul căruia rezultă că a finalizat procedura de achiziție a contractului, ca urmare a publicării pe site-ul AFIR mai multe invitații de participare, ultima fiind invitația de participare nr. 4918/19.09.2016 împreună cu instrucțiunile pentru elaborarea ofertei și documentația tehnică. Obiectul achiziției viza lucrările de construcție specifice proiectului, în valoare eligibilă de 845.811.58 ron.
Dosarul de achiziție conținea, printre altele, următoarele înscrisuri:
- oferta întocmită de S.C. C.S. S.R.L. la data de 04.10.2016 (f. 172. vol. 14 dosar u.p.), ce conținea pe lângă declarațiile obligatorii și documentele ce tăceau dovada capacității tehnice, graficul de execuție a lucrărilor, oferta financiară, devizul general al ofertei, listele cantităților de materiale;
- declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a S.C. A.P. S.R.L., F.A.. în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR (f. 344 verso, vol. 14 dosar u.p.);
- procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 (f. 240 verso, vol. 14 dosar u.p.) și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 (f. 247 verso, voi. 14 dosar u.p.) în care se menționa că membrii comisiei de evaluare au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei.
În ceea ce privește desfășurarea procedurii de achiziție, instanța reține că prin decizia nr. 01/09.08.2016 F.A. (f. 89, vol. 14, dosar u.p.), în calitate de reprezentant al beneficiarei S.C. A.P. S.R.L., a constituit comisia de evaluare a ofertelor, numind ca membri pe martorii L.L.E.. P.D.D., A.R.E.. Sarcina comisiei a fost stabilită ca fiind atribuirea contractului de achiziție lucrări cu respectarea prevederilor legale.
La data de 04.10.2016, a fost depusă oferta de către SC C.S. SRL (f. 172. vol. 14 dosar u.p.), ofertă care conținea și documentația aferentă acesteia.
Conform datelor existente în evidențele ONRC (f. 175. vol. 14, dosar u.p.), S.C. C.S. S.R.L.. CUI (...), are sediul în (...) și are ca asociat pe C.S., care are și calitatea de administrator. Domeniul de activitate principal, conform codificării CAEN, este reprezentat de comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate.
Din dosarul ofertei S.C. C.S. S.R.L. depus de beneficiara proiectului la AFIR rezultă că ofertantul a făcut dovada îndeplinirii cerinței privind capacitatea de exercitare a activității profesionale cu extrasul ONRC din data de 10.10.2016 (data deschiderii ofertei) (f. 175, voi. 14, dosar u.p.) din care rezultă că societatea și-a extins obiectul de activitate cu codurile CAEN 4321 Lucrări de instalații electrice, 4322 Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat, prin declarația nr. 37751 din data de 07.10.2016.
De asemenea, din dosarul ofertei S.C. C.S. S.R.L. rezultă că ofertantul a făcut dovada îndeplinirii cerinței privind standarde de asigurare a calității cu certificatul nr. 87IC eliberat de organismul de certificare RAD CERT, care atestă că S.C. C.S. S.R.L. este CERTIFICAT în sistemul ISO 9001/2008, pentru efectuarea de activități în domeniile 4120, 4321.4329. certificarea fiind emisă în data de 22.07.2016 (f. 176 verso, voi. 14 dosar u.p.).
Tot din dosarul ofertei S.C. C.S. S.R.L. depus de beneficiara proiectului la AFIR, rezultă că ofertantul a făcut dovada îndeplinirii cerinței privind capacitatea tehnică/profesională cu contractele de prestări servicii consultanță încheiate, cu titlu gratuit, cu angajați ai S.C. F.I. S.R.L. - respectiv nr.22/01.08.2016 încheiat cu V.V.R. pentru consultanță șef șantier obiectiv, nr. 21/01.08.2016 încheiat cu T.V. pentru consultanță RTE, nr.21/01.08.2016 încheiat cu P.D.D. pentru consultanță responsabil cu calitatea materialelor (CQ) (f. 177-182, voi. 14 dosar u.p.).
Deși se susține prin rechizitoriu că oferta depusă de SC C.S. SRL ar fi fost formală, această societate fiind aleasă formal doar pentru a participa la derularea procedurii și exprimând, doar aparent, intenția de executare a lucrărilor de construire a fermei de animale ce făcea obiectul proiectului mai sus arătat, instanța de judecată apreciază că se impune a fi nuanțată.
Martorul C.S. (f. 188 vol. 1, dosar instanță), administratorul societății SC C.S. SRL, a declarat următoarele:
„în anul 2016, pe la sfârșitul lunii august, dl. F. m-a contactat în vederea executării fermei dc la B. B.. Eu am acceptat lucrarea deoarece l-am perceput ca fiind un om corect...D-l F. mi-a spus că ferma este pe numele surorii sale, F.A., la biroul acestuia se alia și documentația lucrării. La rândul meu, eu m-am consultat cu P.D. și T.V., angajați ai F....După ce am studiat documentația, eu am acceptat oferta, apreciind că va beneficia de sprijin de la subcontractor! întrucât există multe firme din Bacău care se ocupă de lucrări. După ce am acceptat, s-a început întocmirea documentației pentru AFIR...Cred că această documentație era făcută de angajați ai F. întrucât doar cu dânșii am discutat pe marginea acestui subiect.
...Prin personalul tehnic care se cerea în ofertă au fost aduse cele trei persoane de la F., dl. T.V. (responsabil tehnic de execuție), P.D., R.V. (șef de șantier, ulterior fiind înlocuit de o altă persoană. Cred că este vorba despre R.). Precizez că nu era vorba despre o construcție complicată. Aceasta a fost o provocare pentru mine, considerând că așa voi putea trece pe o altă treaptă, în vederea acumulării de experiență.
...Societatea mea a contribuit cu faptul că am achiziționat materiale. Angajasem și 8 oameni pentru aceste lucrări, care au lucrat până în octombrie 2017. Activitatea muncitorilor a constat în realizarea lucrărilor de construcții aferente, respectiv: fundația și construcția în sine, respectiv fundație de 2 metri în pământ și pereți. Au fost și o serie de utilaje închiriate de la B., de închirierea acestora ocupându-se cineva de la F.....
...Lucrarea și-a urmat cursul cu cofrat, turnat beton, decofrat...
...Domnul F. a considerat că se merge mai lent și au fost aduși 10 muncitori de la dânsul iar pentru acești muncitori mi s-au reținut 40.000 lei.. Au mai fost alți 40.000 lei care s-ar fi cuvenit pentru cherestea beton, diferențe utilaje cumpărate.
...Referitor la cei 10 muncitori ce au venit de la F. pentru urgentarea lucrărilor cred că aceștia au muncit aproximativ o lună. Aș fi reușit să ridic această construcție și fără sprijinul lor dar s-ar fi decalat termenul de finalizare a construcției.”
Martorul R.T., persoană care a supervizat executarea lucrărilor de construcții în perioada aprilie 2016 - octombrie 2016, a declarat următoarele (f. 86, vol. I dosar instanță):
Lucrarea era realizată de firma C. cu fonduri de la AFIR.
Constructorul avea echipa sa condusă de domnul I.C., acesta având experiență. Domnul C. s-a prezentat la început cu 7 muncitori din care 4 erau calificați iar 3 necalificați. Aceștia au făcut construcția, au muncit la ea, dar nu puteau edifica întreaga construcție cu acest efectiv de oameni, motiv pentru care acest efectiv s-a mărit ajungând la un număr de 13 persoane. C. a asigurat prezența acestor muncitori.
Domnul C. era administratorul C. și avea un om de bază pe nume S.C., nepotul domnului C.I., care a recrutat toată forța de muncă.
De la F. au participat muncitori pe două categorii de lucrări: au venit prima oară trei muncitori și au arătat cum se leagă oțelul beton, aceștia ajutând la realizarea a aproximativ 8 carcase pentru fundații. A doua categorie, au participat 6 oameni la realizarea unui podeț de trecere când s-a finalizat balta. ..aceste activități nu erau incluse în proiect.
...Eu discutam pe șantier cu C.I., în mod direct și de foarte puține ori mă adresam muncitorilor, pentru a evita diverse conflicte. Cetățeanul italian era prezent aproape în fiecare zi
și am discutat cu acesta despre activități agricole, acesta pretinzând că este beneficiarul investiției.
...Inculpatul interacționa cu mine întrucât cumnatul lui italian nu avea cunoștințe de specialitate în construcții și se dorea respectarea termenului de realizare a construcției.
...Prezența mea pe șantier s-a materializat după ce am încheiat un contract de colaborare între mine și firma C.. Nu am primit niciun ban de la firma C. iar eu îmi primeam salariul de la F. deși supervizam lucrările efectuate de C.."
Martorul T.V., persoană care a supravegheat modul de executare a lucrărilor dar care s-a implicat și în realizarea documentației tehnice pentru fermă, cu ocazia audierii în fața instanței a declarat următoarele (f. Ill, vol. 1 dosar instanță):
„Contractul de construcție a fost semnat în urma a două licitații, și întrucât nu au fost ofertanți, s-a apelat la firma C.S.. Eu cu domnul C.. patronul C.. am o relație de prietenie și l-am întrebat dacă dorește să realizeze această lucrare, el fiind de acord. Domnul F. se cunoaște cu C., întrucât am mai colaborat cu acesta și la alte lucrări de învelitori la terase, acoperișuri.
Firma C. avea ca obiect de activitate ridicare de construcții. Presupun că din moment ce a acceptat să facă această lucrare, avea și experiența necesară pentru a o realiza. Pentru a face această lucrare, C. a angajat și niște oameni. Lucrarea respectivă nu era de o complexitate foarte mare, fiind vorba doar despre un grajd.
Lucrările de învelitori sunt mai complexe, presupun ridicarea unor șarpante, structuri din lemn sau din metal. în virtutea acestor împrejurări, eu am apreciat la acel moment că această societate are aptitudinea de a ridica această construcție, mai ales că din angajații lui făcea parte și un șef de echipă bun, pe nume C.I.. cu care am lucrat mai mulți ani de zile. C.I. a fost angajat de C., care și-a ales oamenii.
Domnul F. a fost de acord ca ferma să fie construită de C., însă nu a avut nicio discuție cu C. asupra acestui aspect, din câte cunosc. Inițiativa cooptării C. în acest proiect a fost ca urmare a acordului meu și al domnului F.. Proiectul efectiv viza realizarea unei hale, a unei construcții pentru asistență mecanică, o bază furajeră și siloz pentru cereale. Această fermă a fost construită și funcționează în continuare.
Eu treceam sporadic pe la șantierul fermei, mai mult când s-a amenajat drumul și când s-a făcut deversorul și captarea de apă.
C. a fost singura societate care a participat la această construcție.
Din partea F., erau ingineri care treceau pe la lucrare și verificau. Inginerul R. a avut un contract de colaborare cu C., însă nu știu dacă a fost plătit vreodată. Inițial. R. a fost angajat la F. în calitate de supraveghetor al lucrărilor. în perioada realizării investiției, a fost delegat pentru acel proiect, pentru a verifica trasările, modul de cofraj, modul de armare, activități care presupuneau prezența efectivă acolo.
A fost implicat și martorul P.D., pentru realizarea drumului care asigura accesul la fermă. Drumul are o lungime de 2 km și ceva, iar de amenajarea lui s-a ocupat societatea F..
P.D. a mai participat ca inginer și la realizarea deversorului, a podului peste apă. în aceeași perioadă fiind și R. acolo. De asemenea, acesta verifica și calitatea lucrărilor de cofrare, verifica și calitatea trasărilor.
În afară de niște cofraje și popi care li s-au dat C.. a mai fost necesară intervenția oamenilor de Ia F. pentru realizarea unui zid, întrucât erau probleme cu neîncadrarea în termen a lucrărilor.
Eu am fost pe șantier rar, pentru că în perioada aceea aveam alte lucrări mult mai importante.
La realizarea zidului, au participat în jur de 3-4 persoane, pentru o perioadă scurtă de timp, 2-3 zile. Muncitorii erau dulgheri în cadrul firmei F.."
Referitor la cele declarate la D.N.A. cu privire la contractul de colaborare, acestea corespund adevărului. Vreau să adaug faptul că firma C. nu putea realiza construcția dacă nu avea o schemă minimă de specialiști : CQ, RTE și diriginte de șantier. în această situație, ca să își formeze echipa, m-a rugat să încheiem acest contract de colaborare.

Martorul P.D.D. a declarat cu ocazia audierii sale că (f. 114, vol. I, dosar instanță):
„La construcția drumului, au participat și doi muncitori de la F., care au curățat și terenul. La construcția fermei, s-a angajat o firmă de construcție aparținând lui C. S.. Acesta din urmă venea la biroul tehnic la F. și aducea facturi de plată cu cantități.
Domnul F. îmi dădea aceste cantități mie, pentru a le verifica, și constatam că unele erau mai mari, moment în care începea cearta pentru că domnul C. voia să îi acceptăm cantitățile cerute de dumnealui, in mare parte, acele calcule erau corecte, dar existau și mici adaosuri pe care le înlăturam.
La debutul construcției, au participat 10-12 muncitori, iar ulterior, la construcția acoperișului, numărul muncitorilor a mai scăzut.
Pe domnul C. îl cunoșteam dinainte de acest proiect, de când am fost șef de șantier la Iași, la cartierul „Răsărit de Soare", iar domnul C. a venit pe șantier cu domnul C. și s-a ocupat de acoperișurile blocurilor.
în afară de contribuția mea, la pereul de la lacul de pescuit au participat muncitori de la F.. C. a făcut doar construcția grajdului și hala pentru utilaje, din ce îmi aduc aminte. La aceste construcții, F. a ajutat la realizarea construcției într-un termen mai rapid, în sensul că noi aduceam materialele de construcție, el fiind cel care le plătea. Nu îmi aduc aminte să fi participat alți angajați din cadrul F. la ridicarea acestor construcții.
R.T. a fost inițial angajat de F., iar ulterior transferat la C., iar când R. a plecat, a rămas în locul lui un maistru pe nume T..
C. venea rar pe șantier. Oamenii de legătură al societății lui C. erau C. și bunicul acestuia, iar discuțiile tehnice le purtam și cu aceștia, și cu R.T., dar de multe ori am fost în conflict cu aceștia, întrucât îi puneam să refacă lucrările. R.T. chiar a fost amenințat de C., cred că din această cauză a plecat de la șantier. C. și bunicul acestuia erau angajații lui C., mai existând angajați și oameni din satul B..
....în afară de mine și R., mai era și cumnatul domnului F.L., soțul doamnei A., care era italian pe nume C. și a fost angajat al F.. El era omul de încredere al inculpatului F.L. și muncea și el cu noi.
Mai venea și domnul T.V. de la F., tot în control, acesta fiind director tehnic.
La fundațiile de la garaj, cred că au fost și oameni de la F., la fier. Posibil când s-a montat fierul la fundațiile de la grajd, să fi adus și 2-4 muncitori de la F., pentru o zi - două.
în rest, construcțiile au fost realizate de muncitorii C. în proporție de 95%”
Cu ocazia audierii martorului A.V. (f. 56, vol. I dosar instanță), acesta a declarat că:
„Eu am fost angajat pe respectivul șantier ca dulgher, însă arăt faptul că făceam mai multe activități, respectiv: turnam beton, făceam cofraje, legam fier, făceam de toate.
Activitatea era supravegheată de un maistru, numitul C.I., acesta fiind bunicul lui S., cel care ne-a angajat. La momentul la care m-am angajat eu, au mai fost angajați următorii: A., O.P., D.V., V. al lui S..
Lucrarea respectivă era edificată în vederea construirii unui grajd in care sunt crescute vaci Angus.
Pe numitul C. îl cunosc mai bine întrucât el era cel care efectua plata salariilor.
Arat faptul că alături de noi, a lucrat si o echipă de la F., care era mai mare decât noi, aceștia construind o fânărie. Fânăria era mai mică decât grajdul, însă era nevoie de mai mulți muncitori întrucât se turnau betoane. Spre final, întrucât nu erau efectuate plățile salariaților în mod corespunzător, a venit o echipa de a lui F. si a terminat ceea ce noi începusem, deoarece oamenii au început să plece.
Eu am lucrat acolo pentru 11 luni, iar lucrătorii de la F. au lucrat ultimele trei luni.
Nu știu cui îi aparținea ferma respectivă, întrucât in fiecare zi veneau alți ingineri. îl știu doar pe numitul C. care ne aducea banii.

Din discuțiile purtate cu ceilalți muncitori, cred ca lucrarea ii aparținea numitului C., întrucât el ne plătea.
Am fost angajat cu acte, pe perioadă nedeterminată, însă nu mai rețin denumirea firmei. Am fost duși de către S., care a angajat toți muncitorii, la instituții din mun. Bacău, pentru a face demersurile legale, respectiv medicina muncii. Am fost si la firma lui C., atât eu cât și ceilalți muncitori. Arăt faptul că era o dinamică de personal destul de ridicată. în permanentă fiind persoane care se angajau și se lăsau.
F.-ul a lucrat la acoperișul grajdului și la țarcurile din interiorul grajdului. în rest, la ridicarea grajdului am lucrat doar noi, angajații lui C.. F.-ul a făcut silozul."
Și martorul C.S., șef de echipă, a declarat cu ocazia audierii în fața instanței (f. 57, vol. I. dosar instanță) următoarele:
„Când a contractat lucrarea respectivă, numitul C. si-a angajat răspunderea deși noi nu aveam capacitatea umană de a duce la capăt respectiva construcție. Astfel, i-am atras atenția acestuia cu privire la forța de muncă pe care o aveam noi, acesta spunându-mi că nu este nici o problemă și că va angaja oameni. înainte de a începe lucrarea la fermă eu făceam împreună cu dl. C. acoperișuri și învelitori.
La început am fost 4 oameni și încet am început să completăm echipa cu oameni din sat. Astfel, mergeam prin sat și întrebam dacă nu vor să muncească iar din vorbă în vorbă am ajuns să avem o echipă de 11 oameni..
De plata salariilor angajaților mă ocupam eu, după ce primeam banii de la C..
In unele zile eram 5 oameni, iar cei mai mulți am fost 14 muncitori.
La fermă am lucrat cu angajați ai F.. Aceștia ne-au ajutat în finalizarea lucrărilor, contribuția lor fiind esențială. Angajații F.-ului au lucrat la pereți, la stâlpi, la betoane in cadrul fermei. A fost construita fermă și garajul pentru utilaje, in imediata vecinătate....
Echipa noastră a participat la aceleași lucrări, lucrând in tandem cu angajații F..
De supravegherea lucrării m-am ocupat eu, apoi bunicul meu C.I.. decedat, întrucât avea mai multă experiență. După un timp, aproximativ 2 luni, a venit un inginer al F.. Am avut doi ingineri si un diriginte de șantier care veneau când si când.
La început am fost 4 muncitori. Angajații F. au venit după 3-4 luni de la începutul lucrării. Noi am făcut singuri fundația si placa, iar ulterior au început să vină angajații F.....
l-am dus la medicina muncii (muncitorii -s.n.) și la firma dl. C.. Aceștia au fost angajați de C. si nu de F..”
Astfel, din coroborarea declarațiilor martorilor C.S.. R.T., T.V., P.D.D., A.V. și C.S. rezultă faptul că pe fondul confruntării cu o lipsă de oferte pentru construcția fermei și din dorința de a-și ajuta sora, inculpatul F.L. a apelat la sprijinul martorului T.V. în vederea identificării unei societăți care să fie în măsură să realizeze construcția fermei, cei doi apelând la martorul C.S., administratorul SC C.S. SRL, societate cu care mai colaboraseră de-a lungul timpului însă pentru realizarea lucrărilor de învelire la construcțiile realizate de F..
În continuare, din dorința de a căpăta experiență în acest domeniu al construcțiilor, martorul C.S. a văzut în acest proiect o oportunitate și a acceptat să se implice în această lucrare apreciind totodată că va putea să realizeze construcția în condițiile în care ar fi fost implicați în activitatea de supraveghere a modului de realizare a lucrării și angajați ai societății F. (martorii T.V., martorul P.D.D. și martorul R.T.) aceștia având mai multă experiență. în acest sens, SC C.S. SRL a încheiat cu aceștia contracte de colaborare fără a fi remunerați (f. 177-182, vol. 14 dosar u.p.). martorii acceptând această condiție în considerarea faptului că aceștia erau remunerați, oricum, de către F., implicarea lor în realizarea acestui proiect fiind făcută și ca urmare a solicitării a angajatorului lor, inculpatul F.L..
Instanța a reținut că din dorința de a realiza lucrarea martorul C.S., administratorul SC C.S. SRL, cu sprijinul martorului C.S., a angajat mai multe persoane, reușind să realizeze o echipă mai mare, aceasta fiind singura implicată la început, vreme de 3-4 luni, în ridicarea construcției. Dată fiind fluctuația mare de personal precum și lipsa de experiență a lucrătorilor din cadrul echipei SC C.S. SRL, execuția lucrării a început să prezinte dificultăți fiind afectat termenul de realizare a construcției. Fiind confruntați cu perspectiva pierderii finanțării lucrărilor de construire a fermei ca urmare a devansării termenului de realizare a construcțiilor, inculpatul F.L. împreună cu martorul T.V. au hotărât să trimită în sprijinul angajaților SC C.S. SRL o echipă de muncitori care să îi ajute să finalizeze lucrarea, de aici plecând și neînțelegerile dintre cele două părți.
De asemenea, s-a mai observat că în cadrul acelei lucrări, pe lângă construcțiile ce beneficiau de finanțare, respectiv adăpost animale, silozuri, adăpost utilaje și mașini agricole, platformă dejecții solide, bazin îngropat dejecții lichide, împrejmuire teren, platformă furaje verzi, cabină puț apă, împrejmuire, au mai existat și alte amenajări care nu au beneficiat de finanțare, respectiv drum acces precum și iaz, acestea fiind făcute pe cheltuiala F.. Astfel dată fiind această împrejurare, devine evidentă concluzia că inculpatul F.L. avea și el un interes personal în finalizarea acestei construcții, însă acest interes nu îl plasează în rol de beneficiar principal ci apare mai mult ca un beneficiar subsidiar după cum se va arăta în continuare.
Se susține, prin rechizitoriu, că documentele depuse de beneficiara SC A.P. SRL în etapa depunerii cererii de finanțare au caracter inexact cu privire la beneficiarul real al proiectului, iar documentele depuse în cadrul implementării proiectului, în etapa achiziției și a cererilor de plată au caracter inexact cu privire la beneficiarul real al proiectului, cât și cu privire la realitatea procedurii de achiziție, respectiv realitatea realizării construcțiilor de către constructorul menționat în contractul de lucrări.
Într-adevăr, nivelul implicării inculpatului F.L. este unul destul de consistent, prin acțiunile sale putându-se interpreta că el ar fi adevăratul beneficiar al proiectului. Astfel, acesta a desemnat mai mulți salariați din cadrul F., societate care îi aparține, care să sprijine buna funcționare a SC A.P. SRL și bunul mers al procedurii de obținere a finanțării în vederea construirii fermei precum și finalizarea în termen a lucrărilor de construire a fermei. însă acesta a făcut-o, în principal, din dorința de a-și respecta angajamentul față de sora sa, inculpata F.A., și în subsidiar, în permisiunea acordată acestuia de către sora sa, de a folosi, pe viitor, pentru propriul agrement facilitățile astfel construite, ca o formă de recunoaștere a eforturilor sale. Astfel, se explică și suportarea costurilor de către societatea F. a lucrărilor referitoare la drumul de acces precum și de amenajare a iazului, acestea nefăcând parte din proiectul de finanțare.
Relatările inculpatului F.L. și ale lui F.A., sub acest aspect, se coroborează cu cele ale martorilor. Astfel, martorul T.V. a declarat că inculpatul F.L. i-a spus că dorește să-și ajute sora pentru a se întoarce din Italia în România, și că dorește să înființeze o activitate legată de cunoștințele soțului ei, din cadrul societății aflând că de fermă se va ocupa sora acestuia, inculpata F.A.. Martora V.R. a declarat și ea că inculpatul F.L. a vrut să-și ajute sora și să-i dea un scop pentru a se întoarce din Italia și să rămână în țară (f. 139, vol. I dosar).
De asemenea, martorul V.V.R. a declarat că „Știu ca beneficiarul lucrării era dna. F., de la dl. F., întrucât este sora acestuia. M-am întâlnit cu dna. F. întrucât aceasta îmi dădea acceptul de a intra. Accesul pe un șantier se face cu acordul beneficiarului. In urma vizitei i-am explicat dnei F. că lucrările erau in regulă și că acesta puteau continua. Cred ca m-am întâlnit cu ea, o data, si pe șantier.”
Martorul P.D.D. a precizat că: „F.L. mi-a spus că era visul dumnealui să-și facă o fermă, unde să se retragă și să se relaxeze. Avea de gând să facă și crescătorie de oi, porci, pui, să facă un lac de pescuit. Voia să-și facă acolo o cabană pentru el, să stea la marginea pădurii și să pescuiască, un loc unde să se retragă.
Domnul F. mi-a spus că mai era implicată și sora lui, F. G., și că ar vrea ca el să fie acționar la fermă, nu să fie societatea pe numele dumnealui. Toate cheltuielile urmau să fie împărțite la trei, respectiv între cei trei frați, fiind implicată și sora dumnealui din Italia. Aceasta din urmă trebuia să aibă grijă de fermă și să lucreze efectiv în cadrul fermei. Eu știu de la doamna G. că ea nu ar fi fost de acord, întrucât are un salariu foarte bun ca asistentă pe salvare, mai avea o firmă de curățenie, din care obținea venituri considerabile, și nu avea nevoie de stres suplimentar. A spus că fratele ei o tot presa și a acceptat să se implice în acest proiect, pentru a scăpa de gura lui.,.
Astfel, se conturează o ipoteză diferită față de cea reținută în rechizitoriu, mai credibilă, în care inculpatul F.L. a privit acest proiect ca pe un proiect de familie prin care sora sa ar putea fi sprijinită pentru a se întoarce în țară, însă instanța. în lipsa vreunor dovezi, nu poate face aprecieri asupra cotei de participare stabilită față de fiecare, atât timp cât din actele existente la dosar și din celelalte probe rezultă că F.A., prin SC A.P. SRL. era beneficiara de drept a acestei ferme, aceasta împreună cu soțul ei urmând a-și desfășura efectiv activitatea acolo. însă cel mai consistent argument care să întărească convingerea că inculpata F.A. și soțul acesteia, martorul S.C., sunt principalii beneficiari o constituie, nivelul implicării acestora, în realizarea acestui proiect.
Astfel, în primul rând, s-a observat că aceștia împreună cu copilul lor. au părăsit Italia, locul unde își aveau domiciliul, mutându-se în anul 2015 în România după ce în prealabil au luat hotărârea de a înființa o fermă în România, soțul inculpatei având cunoștințe în domeniul agronomic.
În al doilea rând, instanța a constatat că inculpata. însărcinată fiind, a întreprins numeroase demersuri în vederea punerii în practică a planurilor. Spre exemplu, inculpata s-a deplasat la sediul diferitelor autorități pentru inițierea demersurilor înființării societății (Registrul Comerțului, ANAF. Taxe și Impozite Locale Bacău), a încheiat mai multe contracte de vânzare cumpărare și arendare cu diferite persoane, acte care au presupus deplasarea acesteia la autoritățile publice locale (primărie) dar și la notariat în vederea legalizării acestora. De asemenea, așa cum a rezultat din materialul probator, inculpata a urmat cursuri de specialitate pentru a se integra în noul domeniu de activitate. Totodată a stabilit contacte cu diverși specialiști în vederea obținerii finanțării pentru construcția fermei.
Notabilă este, de asemenea, împrejurarea că martorul S.C., cetățean italian a renunțat la serviciul pe care îl avea în Italia pentru a se muta împreună cu familia sa în România, fiind cunoscută dificultatea și consecințele asumării unui asemenea angajament. De asemenea, instanța nu poate ignora și conduita acestui martor care a fost prezent aproape zilnic pe șantierul unde urma să fie construită ferma, acesta participând efectiv în mai multe cazuri alături de ceilalți muncitori la construcția fermei, martorii P.D.D., R.T.. O.P.. A.V., C.S. confirmând acestea. Totodată, instanța observă că acesta a ales să se implice tot într-un proiect în care avea deja experiență, respectiv creșterea animalelor, aspect care întărește raționamentul că martorul avea un interes crescut în construcție acestei ferme.
Grăitoare este și împrejurarea că inculpata F.A. a rămas în România alături de soțul ei pentru o perioadă de aproximativ 3 ani, în toată această perioadă cei doi fiind implicați efectiv în activitățile de construire și funcționare a fermei. într-adevăr. inculpata s-a întors la finalul anului 2018 în Italia însă, așa cum rezultă din relatările martorilor, aceasta s-a petrecut ca urmare a dificultăților întâmpinate de cei doi soți în activitatea de exploatare a fermei, martorul C.S. precizând că avea conflicte constante cu localnicii și că s-a accidentat de două ori în timp ce își desfășură activitatea la fermă, decizia reîntoarcerii în Italia survenitul pe fondul căderii sale psihice din perioada convalescenței.
Toate aceste împrejurări, a creat instanței convingerea că beneficiarul de fapt și de drept al felinei de vite era inculpata F.A. și implicit soțul acesteia, martorul S.C.. nivelul implicării celor doi în activitatea de autorizare, construire și funcționare a fermei fiind incompatibil cu rolul de ..paravan al inculpatului F.L." pe care procurorul îl atribuie inculpatei.
Așadar, în final, instanța a reținut că toate interacțiunile pe care inculpata F.A. le-a avut cu diferiți consultanți precum și demersurile sale referitoare la înființarea societății SC A.P. SRL, implicarea sa în încheierea contractelor de arendă și de vânzare- cumpărare pentru terenurile ce au constituit aport la patrimoniul societății, demersurile întreprinse în vederea obținerii finanțării pentru ridicarea construcției, creditările cu numerar necesare achitării facturilor precum și punerea la dispoziția societăților de consultanță a documentelor necesare în vederea constituirii dosarelor, încheierea de contracte în numele acestei societăți, angajarea de personal și remunerarea acestuia, reprezintă veritabile acte de administrare efectuate de inculpată, în calitatea sa de reprezentant al societății SC A.P. SRL, aspecte care dovedesc cu prisosință că inculpata a exercitat în fapt administrarea societății.
Nu în ultimul rând, instanța a constatat că, așa cum rezultă din raportul de constatare tehnico-științifică (f. 1-121 vol. 26 dosar u.p.), facturile emise de S.C. C.S. S.R.L. au fost achitate de S.C. A.P. S.R.L. prin viramente bancare, proveniența fondurilor fiind reprezentată de creditări de cont cu titlul de împrumuturi în cuantum de 1.020.079,49 lei (din care, 467.552,27 lei, de la numitul F.L. și 552.527,22 Ron, de la V.B.S.I.M. - sucursala București), respectiv din suma de 53.858,41 Ron, care este parte din Tranșa II achitată de AFIR (anexe nr.45, nr.59, nr.97, nr.106).
De asemenea, proveniența sumei totale de 1.767.254 lei cu care SC A.P. SRL a participat la finanțarea proiectului este reprezentată de împrumuturi acordate atât de numitul F.L. cât și de V.B.S.I.M., în cuantum total de 1.676.425,54 lei.
Totodată, s-a mai reținut că din punct de vedere al provenienței fondurilor utilizate de SC A.P. SRL pentru plata sumei totale de 1.996.345,09 lei către toți furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, aceasta este reprezentată din suma de 969.966,06 lei credit acordat acestei societăți de V.B.S.I.M - sucursala București și suma de 702.041,08 lei împrumuturi de la numitul F.L..
De asemenea, s-a mai reținut prin acest raport de constatare că din împrumuturile acordate, suma de 400.000 lei a fost restituită lui F.L., această sumă provenind dintr-un împrumut acordat de F.A. către SC A. P. SRL.
Așadar, contribuțiile financiare ale inculpatului nu îl plasează în rol de beneficiar real al fermei dată fiind împrejurarea că o bună parte din suma cu care a contribuit i-a fost restituită, ceea ce confirmă într-o mai mare măsură rolul său de sprijin.
În ceea ce privește documentația depusă de inculpata F.A. în vederea obținerii finanțării instanța a constatat că, într-adevăr, printre documentele depuse există câteva inexactități.
Astfel, procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 întocmite de membrii comisiei de evaluare a ofertelor în care se menționa că membrii comisiei au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei, sunt tot documente inexacte. Dovadă a caracterului inexact al proceselor verbale sunt și declarațiile martorilor P.D.D. și A.R.E.. P.D.D. a arătat că nu i s-a solicitat de către F.A. să participe la nicio ședință, nu a analizat sau discutat despre nicio ofertă, ci doar a semnat procesele verbale întocmite de Comisia de evaluare a ofertelor, la solicitarea șefului său F.L., administratorul S.C. F.I. S.R.L. A.R.E. a arătat că, în calitate de angajat al S.C. F.I. S.R.L., la solicitarea șefului său, inculpatul F.L., a încheiat un contract de colaborare cu S.C. A.P. S.R.L., reprezentată de administrator F.A. și s-a ocupat de înregistrarea documentelor contabile însă nu a făcut parte din comisia de evaluare a ofertelor pentru această licitației în vederea ridicării construcției.
Martora P. (fost L.) L. E. a precizat și ea că nu a participat în nicio ședință de deschidere a ofertelor, activitatea acestei comisii fiind doar o formalitate.
Așa cum s-a arătat, instanța a constatat că, într-adevăr, pe fondul lipsei de oferte din partea constructorilor, în două ocazii nefiind depusă nicio ofertă, și confruntată cu posibilitatea pierderii finanțării, într-un final, a fost depusă o singură ofertă de către SC C.S. SRL, participarea acesteia fiind rodul implicării martorului T.V. și a inculpatului F.L.. în acest context, membrii comisiei au privit atribuirea lucrării acestei societăți ca fiind o formalitate, dat fiind faptul că era singura societate care a depus o ofertă.
Totodată, instanța a observat că documentele care atestă că lucrările de construire au fost executate de către S.C. C.S. S.R.L., titulara contractului de execuție, sunt documente inexacte întrucât lucrările de specialitate au fost executate prin subcontractare. deși executantul nu a declarat subcontractanți la depunerea ofertei și nici pe parcursul derulării contractului, astfel:
- instalațiile electrice interioare au fost executate conform contractului nr. 879/20.10.2017 de către S.C. E. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din factura nr.43/22.02.2018 în valoare de 7.652.99 lei pusă la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L. - lucrări executate):
- lucrările de tâmplărie au fost executate conform contractului nr. 435/19.10.2017 de către S.C. D. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din factura 1163/22.12.2017 în valoare de 24.775 lei pusă la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L.);
- lucrările de forare au fost executate conform contractului nr. 12/19.06.2017 de către S.C. D.C. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din facturile 0003/11.07.2017 în valoare de 14.863,10 lei, 0002/11.07.2017 în valoare de 14.000,04 Iei, 0001/04.07.2017 în valoare de 33.093,90 lei puse la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L.);
- lucrările terasare teren și închiriere utilaje conform contractelor nr. 72. 77/01.04.2017 de către B.L. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din facturile nr. 003108 în valoare de 25.049,50 lei și nr. 003108 în valoare de 14.863,10 lei puse la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L.).
Ca o consecință directă a acestei împrejurări, este un document inexact și declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a S.C. A.P. S.R.L., F.A., în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR atâta vreme cât aceasta a cunoscut că procedura de achiziție a fost încălcată sub aspectul obligațiilor asumate prin contractul de finanțare - privind subcontractarea și conflictul de interese.
Ca urmare a încheierii verificărilor dosarelor de plată corespunzătoare celor cinci cereri de plată, suma totală decontată de AFIR cu titlu de sprijin financiar nerambursabil pentru proiectul beneficiarei S.C. A.P. S.R.L. a fost în cuantum de 1.180.288.22 lei (260.894.84 EURO), pentru care s-au emis ordonanțări de plată, respectiv Notificarea beneficiarului asupra plăților efectuate având nr. 2969/27.09.2018.
Sumele virate corespunzător cererilor de plată au fost 312.545, 8 lei - aferentă cererii de plată nr. I, 391.389,63 lei - aferentă cererii de plată nr. II. 146.472,12 lei -aferentă cererii de plată nr. III, 329.880,67 lei - aferentă cererii de plată nr. IV (respinsă inițial și redepusă).
În drept, conform art. 181 din Legea nr. 78/2000 în forma aflată în vigoare la data săvârșirii faptelor, constituie infracțiune folosirea sau prezentarea cu rea-credință dc documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept dc fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate dc aceasta ori în numele ei. se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
Elementul material al acestei infracțiuni constă în acțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, fapta fiind săvârșită cu intenție, iar urmarea imediată este reprezentată de obținerea ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor.
Practica judiciară a relevat faptul că existența acestei infracțiuni nu este condiționată dc producerea unei pagube bugetului Uniunii Europene, ca urmare a săvârșirii elementului material, esențial fiind elementul subiectiv al relei-credințe.
În acest sens sub aspect subiectiv, infracțiunea indicată se săvârșește cu vinovăție sub forma intenției directe, fiind calificată prin scop, făptuitorul urmărind că prin săvârșirea faptei ar putea produce o pagubă bugetului Uniunii Europene.
Tribunalul a reținut că inclusiv instanța supremă a observat într-o decizie din această materie că. o modificare importantă prevăzută de legea nouă incidență în cauză este aceea a menționării exprese, ca și element constitutiv al infracțiunii, comiterea cu "rea-credință". ceea ce înseamnă că infracțiunea trebuie comisă cu intenție directă. (I. C. C..J., secția penală, Decizia nr. 1313/2014).
Tot cu un caracter teoretic, tribunalul a ținut a sublinia că dispozițiile art. 181 din Legea 78/2000 trebuie analizate în contextul mai larg al reglementărilor naționale și europene ce vizează prevenirea și combaterea fraudării bugetului Uniunii Europene.
În acest sens tribunalul a observat că esențială apare a fi, în această materie, distincția vizată de art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, relativ, la 2 categorii diferite de abateri : neregula și frauda.
Prin neregulă se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul UE și/sau fondurile publice aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Prin fraudă legiuitorul a înțeles să definească infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora incriminate de C. pen. ori de alte legi speciale.
În același sens potrivit O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător - abrogată prin OG 66/2011 - neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită, iar frauda reprezintă orice acțiune sau omisiune intenționată în legătură cu obținerea, utilizarea sau gestionarea fondurilor comunitare provenind din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, precum și/sau din bugetele de cofinanțare aferente, incriminată prin Codul penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, sau prin alte legi speciale.
Prin prisma celor expuse apare ca evident că inclusiv la nivel european - legislația română preluând reglementări incidente la nivelul Uniunii Europene - a fost vizată o nuanțare a abaterilor cu privire la fonduri europene și implicit a eventualelor sancțiuni aferente acestor posibile abateri.
Definiția neregulii cuprinsă în art.2 lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011, este o preluare a prevederilor art.l alin.(2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr.2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.312 din 23 decembrie 1995, potrivit cărora „Constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate”, precum și a celor ale art.2 pct.7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1260/1999, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L nr.210 din 31 iulie 2006, potrivit cărora „neregularitate” înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general".
Dreptul european arată că prevederile de drept național care sunt menite să pună în aplicare legislația Uniunii, inclusiv cele referitoare la procedura de achiziții publice, incidente în prezenta cauză, trebuie să fie considerate ca intrând sub incidența art.l alin.2 din Regulamentul (CE, Euratom) nr.2988/95.
În acest sens apare ca esențial că nu orice necorelare/ neconcordanță/încălcare a unor reguli din materia utilizării fondurilor europene conduce la încadrarea ca infracțiune a faptelor comise de persoanele implicate în procesul de folosire a acestor fonduri, fiind cunoscut că răspunderea penală este cea mai gravă dintre răspunderile juridice.
Cum o relevă constant literatura și practica judiciară, legea contravențională protejează anumite relații de apărare socială, care nu formează în același timp și obiect al ocrotirii dreptului penal. întrucât nu necesită intervenția acestei ramuri de drept.
Dreptul penal este necesar atunci când valoarea socială este lezată prin fapte care relevă gravitate ridicată, caz în care aspectele valorilor sociale care intră în obiectul de reglementare al dreptului penal nu pot forma obiect al reglementării contravenționale iar din perspectiva gradului de pericol social diferit pe care, teoretic, îl prezintă cele două forme de ilicit - infracțiunea și contravenția - deosebirile dintre acestea sunt evident de ordin cantitativ.
Tribunalul a mai observat că principiul proporționalității protecției valorilor sociale presupune existența unei echivalențe (proporții) între gravitatea comportamentelor antisociale sancționate și folosirea legii contravenționale sau penale pentru reprimarea (sancționarea) acestora „nulla poena (sanctio) sine crimen et necessitate".
În acest sens - în sensul cauzei de față și a principiilor europene în materie - esențial apare a fi și art. 17 din O.U.G 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora care arată că " Orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia”.
Referitor la ,.reaua-credință“, condiție ce trebuie analizată pentru stabilirea existenței formei de vinovăție. Tribunalul observă că deși nedefinită la nivel legislativ. Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a constatat că, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, sintagma ..rea-credință" are semnificația de atitudine necorectă, necinstită, iar. potrivit doctrinei, antitezei relei-credințe i se atribuie mai multe accepțiuni, și anume: obligație de comportare corectă pe care părțile trebuie s-o respecte la încheierea și executarea convențiilor; convingerea unei persoane că acționează în temeiul unui drept și potrivit cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate, cinste. Valențe oarecum asemănătoare există și în plan juridic, dat fiind caracterul proeminent etic al normelor care cârmuiesc cele două concepte aflate în opoziție. Astfel, se poate concluziona că reaua-credință este o formă a vinovăției, expresia dolului, fraudei și culpei grave, având ca numitor comun viclenia, înșelăciunea și omisiunea vădit intenționată.
Curtea Constituțională a mai reținut că reaua-credință poate fi calificată ca acea atitudine a unei persoane care săvârșește un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de conviețuire socială, pe deplin conștientă de caracterul ilicit al conduitei sale. Aceasta este o atitudine psihică ce conturează o poziție subiectivă a persoanei, concretizată în faptul de a acționa cu intenție cu scopul de a încălca obligațiile impuse (Decizia nr. 439 din 21 iunie 2016. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 2 noiembrie 2016. paragrafele 17 și 18).
Prin urmare, la aprecierea atitudinii subiective, instanța este chemată să analizeze, pe de-o parte, dacă în cauză este vorba de o nerespectare a obligațiilor impuse de lege. iar. pe de altă parte, în ce măsură neîndeplinirea acestor obligații s-a făcut cu rea-credință.
Având în vedere că reaua-credință nu se prezumă și nici nu este probată doar prin nerespectarea actelor normative și că simpla încălcare a reglementărilor nu este echivalentă cu reaua-credință a inculpatei, ea trebuie dovedită independent.
In primul rând, tribunalul a observat că inculpata, având în vedere lipsa sa de experiență dar și complexitatea documentației, a apelat la serviciile societății de consultantă SC A.T. SRL delegând-o pentru întocmirea proiectului și a dosarului necesar pentru obținerea finanțării, aceasta fiind gestionara documentației în discuție.
De asemenea, s-a mai reținut că inculpata, beneficiind și de sprijinul fratelui ei, inculpatul F.L., a desemnat pe martorii P.D.D., A.R.E. și P. (fostă L.) L. E. ca fiind membri ai comisiei de evaluare a ofertelor. însă, așa cum s-a reținut, dată fiind împrejurarea că inculpata nu cunoștea metodologia de întocmire a proiectului de finanțare, această desemnare a comisiei s-a făcut de fapt, prin delegare, de consultanții din cadrul SC A.T. SRL, inculpatei fiindu-i prezentat doar spre semnare înscrisul ce cuprindea decizia de numire, în considerarea calității sale de reprezentant legal al SC A.P. SRL. Totodată, instanța constată că niciunul dintre procesele verbale emise de comisia de evaluare a ofertelor nu a fost însușit prin semnătură de către inculpată.
În ceea ce privește atitudinea subiectivă a inculpatei față de subcontractarea de către SC C.S. SRL a lucrărilor electrice interioare, de tâmplărie, de forare și de terasare teren, se reține, așa cum rezultă din materialul probator, că aceasta nu a fost de prea multe ori în vizită pe șantier întrucât activitatea de supraveghere a lucrărilor de construcție fusese delegată dirigintelui de șantier, inculpata fiind implicată mai mult pe partea de relaționare cu consultanții și cu punerea la dispoziție a documentelor necesare întocmirii proiectului.
Așadar, devine evidentă concluzia că activitățile de întocmire a proiectului finanțare, evaluarea ofertelor și supraveghere a lucrărilor au fost delegate de inculpată, societății de consultanță, comisiei de evaluare a ofertelor și dirigintelui de șantier, având în vedere lipsa sa de experiență și necunoașterea metodologiei de lucru.
Așa cum rezultă din conținutul actului de sesizare inculpata fost trimis în judecată pentru că a folosit cu rea-credință înscrisuri inexacte, la depunerea cererii de finanțare și pe parcursul implementării proiectului, ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei de 1.180.288,22 lei însă, instanța nu a identificat elemente probatorii care să conducă spre concluzia că în activitatea de depunere a documentației ar fi acționat cu rea-credință, în concret că ar fi avut cunoștință despre formalitatea întrunirii comisiei de evaluare sau despre subcontractarea de către constructor a unor lucrări pe care nu avea posibilitatea să le execute. S-ar fi putut aprecia asta dacă inculpata ar fi participat efectiv la redactarea acestor documente ce conțin inexactități, însă așa cum s-a reținut niciunul dintre aceste înscrisuri nu a fost emis de inculpată, toate aceste activități fiind delegate. Aspectele reținute în conținutul rechizitoriului referitoare la depunerea unor documente inexacte îmbracă mai mult forma unor nereguli în activitatea de depunere a documentației (în sensul art. 2 din OUG nr. 66/2011 - s.n.), aceasta fiind, într-adevăr, culpa inculpatei, în considerarea calității sale de reprezentant legal al SC A.P. SRL, însă, așa cum s-a reținut mai sus, legiuitorul sancționează doar reaua-credință, respectiv intenția directă a inculpatei de a provoca o pagubă bugetului or, din materialul probator administrat, rezultă că scopul urmărit de inculpată a fost acela de a obține o finanțare în vederea ridicării unei ferme de bovine.
Date fiind toate aceste elemente, în sarcina inculpatei nu a putut fi reținută forma de vinovăție a intenției ci, cel mult, o formă de culpă, aspect de natură să atragă în baza art. 16, alin. 1, lit. b teza a doua, pronunțarea unei soluții de achitare.
Astfel, în baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b C.proc.pen., a dispus achitarea inculpatei F.A., fiica lui (...), asociat și administrator al SC A.P. SRL cu sediul în (...), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000.
În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b C.proc.pen., a dispus achitarea inculpatei SC A.P. SRL, (...), cu sediul în H., Comuna H., (...), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000.
In baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b C.proc.pen.. a dispus achitarea inculpatului F.L., fiul lui (...), asociat și administrator al SC F.I. SRL Bacău. CUI (...). cu sediul în (...), pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. prevăzută de art. 47 C.pen. rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000.
In ceea ce privește latura civilă, în cauză, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură București s-a constituit parte civilă prin adresa nr. 16101/17.11.2022 - cu suma de 1.180.288,22 lei la care se adaugă dobânzi și penalități conform Codului de procedură fiscală, reprezentând suma nerecuperată din sprijinul financiar acordat beneficiarei S.C. A.P. S.R.L. prin contractual de finanțare C0410AF00061510400297.
Având în vedere soluția de achitare, instanța, în baza art. 397. alin. 1 și alin. 5 Cod procedură penală și art. 25 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 litera b, teza a doua Cod procedură penală a respins acțiunea civilă exercitată în procesul penal de partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Pentru garantarea recuperării prejudiciului în sumă de 1.180.288,22 lei, prin ordonanțele dispuse în cauza 53/P/2020 la data de 15.12.2022 a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparținând inculpaților - persoana juridică SC A.P. SRL și F.L..
Astfel, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpatei persoane juridice S.C. A.P. S.R.L.. (...), până la concurența sumei de 1.180.288,22 lei:
- imobilul, teren extravilan în suprafață de 4.500 mp, situat în localitatea/comuna B.. județ Bacău, pe care se află 7 construcții (1. Construcție cu suprafața construită la sol de 536 mp, adăpost animale: 2. Construcție cu suprafața construită la sol de 9 mp. siloz: 3. Construcție cu suprafața construită la sol de 9 mp, siloz; 4. Construcție cu suprafața construită la sol de 76 mp, adăpost utilaje agricole; 5. Construcție cu suprafața construită la sol de 224 mp. platformă furaje; 6. Construcție cu suprafața construită la sol de 78 mp, platformă dejecții solide: 7. Construcție cu suprafața construită la sol de 78 mp, bazin îngropat dejecții lichide) cu nr. cadastral 61258 (nr. cadastral 61258-C1, 61258-C2, 61258-C3, 61258-C4. 61258-C5. 61258-C6. 61258-C7 pentru construcții), înscris în CF nr. 61258 B., județ Bacău, evaluat la suma de 106.300 euro (din care terenul la suma de 1.200 euro, iar construcțiile la suma de 105.100 euro):
- imobilul, teren extravilan în suprafață de 4.600 mp, situat în localitatea/comuna B., județ Bacău, cu nr. cadastral 61603 înscris în CF nr. 61603 B.. județul Bacău, evaluat la suma de 1.200 euro,;
- imobilul, teren extravilan în suprafață de 2.300 mp. situat în localitatea/comuna B., județ Bacău, cu nr. cadastral 61362 înscris în CF nr. 61362 B.. județul Bacău; evaluat la suma de 600 euro.
- imobilul, teren extravilan în suprafață de 2.200 mp, situat în localitatea/comuna B., județ Bacău, cu nr. cadastral 61589 înscris în CF nr. 61589 B.. județul Bacău, evaluat la suma de 600 euro.
De asemenea, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpatului F.L.. până la concurența sumei de 1.180.288,22 lei:
- imobilul, teren intravilan în suprafață de 250 mp, situat în localitatea H.. (...), pe care se află o construcție (cu suprafața construită la sol de 64 mp, locuință P+1E, construită din cărămidă, acoperită cu tablă), cu nr. cadastral 64889 (nr. cadastral 64889-C1 pentru construcție), înscris în CF nr. 64889 H., județ Bacău, evaluat la suma de 34.500 euro (din care terenul la suma de 3.500 euro, iar construcția la suma de 31.000 euro ;
- imobilul, teren intravilan în suprafață de 103 mp, situat în localitatea H., județ Bacău, cu nr. cadastral 64890, înscris în CF nr. 64890 H., județ Bacău, evaluat la suma de 1.500 euro.
Dată Fiind soluția de achitare în temeiul art. 16, alin. 1, lit b, teza a doua C.pr.pen. devine evidentă concluzia că aceste măsuri nu își mai găsesc utilitatea, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 397, alin. 5 C.pr.pen.
Împotriva aceste hotărâri, în termen legal au formulat apel Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Bacău și partea civilă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Prin motivele scrise de apel, parchetul a criticat sentința apelată pe motiv de netemeinicie, apreciindu-se că soluția de achitare fiind în dezacord cu probatoriul administrat, și în conformitate cu dispozițiile art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, s-a solicitat admiterea apelului și desființarea sentinței penale nr. 222/D din 31.10.2024 a Tribunalului Bacău, trimiterea spre rejudecare pentru lipsa motivării ori rejudecarea cauzei și pe fond pronunțarea unei hotărâri temeinice de condamnare a inculpaților.
În esență, s-a susținut că judecătorul fondului a concluzionat în mod greșit că nu poate fi reținută în sarcina inculpaților reaua-credință în comiterea faptei, ci cel mult o culpă. În viziunea judecătorului fondului infracțiunea pentru care inculpații au fost trimiși în judecată se săvârșește cu vinovăție sub forma intenției directe, fiind calificată prin scop, făptuitorul urmărind că prin săvârșirea faptei ar putea produce o pagubă bugetului Uniunii Europene, ori în prezenta cauză aceasta nu a fost pe deplin dovedită.
Aspectele reținute în conținutul rechizitoriului referitoare la depunerea unor documente inexacte îmbracă, în viziunea judecătorului fondului, mai mult forma unor nereguli în activitatea de depunere a documentației (în sensul art. 2 din OUG nr. 66/2011 - s.n.), aceasta fiind, într- adevăr, culpa inculpatei, în considerarea calității sale de reprezentant legal al S.C. A.P. S.R.L., însă, așa cum s-a reținut mai sus, legiuitorul sancționează doar reaua- credință, respectiv intenția directă a inculpatei de a provoca o pagubă bugetului or, din materialul probator administrat, rezultă că scopul urmărit de inculpată a fost acela de a obține o finanțare în vederea ridicării unei ferme de bovine.
Raționamentul judecătorului de la fond apreciem că este greșit și nu poate fi menținut de Curtea de Apel Bacău.
Acest așa-zis "ajutor" "frate - soră" care în opinia instanței înlătură reaua-credință și conduce la o soluție de achitare, este motivat neconvingător raportat strict la acuzația adusă inculpaților.
Astfel, în cursul anului 2015 inculpatul F.L. a luat hotărârea de a beneficia de fonduri nerambursabile din bugetul Uniunii Europene pentru înființarea unei ferme agricole pentru creșterea bovinelor rasa Angus, cu încălcarea condițiilor de eligibilitate și ale contractului de finanțare încheiat cu Autoritatea pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Astfel, pentru a beneficia de intensitatea maximă a sprijinului financiar inculpatul F.L. ti desemnat-o pe sora sa F.A. ca reprezentant formal al societății beneficiare A.P. SRL, urmărind îndeplinirea formală/aparentă a condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile, deși proiectul de realizare a fermei agricole a fost inițiat și supravegheat pe parcursul executării de către inculpat, caz în care sprijinul nerambursabil era de 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
De asemenea, întrucât inculpatul este administrator al SC F.I. SRL - firmă având ca obiect principal de activitate lucrări de construcție, acesta a dispus realizarea unei proceduri formale pentru atribuirea contractului de lucrări în cadrul proiectului și a încheiat o înțelegere prealabilă în privința realizării parțiale a lucrărilor de construcție cu C.S., administrator al SC C.S. SRL, deși cunoștea că această societate nu are capacitatea tehnică necesară pentru executarea lucrărilor, urmărind practic executarea lucrărilor cu angajații SC F.I. SRL.
În aceste condiții, documentele depuse de beneficiara SC A.P. SRL în etapa depunerii cererii de finanțare au caracter inexact cu privire la beneficiarul real al proiectului, iar documentele depuse în cadrul implementării proiectului, în etapa achiziției și a cererilor de plată au caracter inexact cu privire la beneficiarul real al proiectului, cât și cu privire la realitatea procedurii de achiziție, respectiv realitatea realizării construcțiilor de către constructorul menționat în contractul de lucrări.
Prin depunerea acestor documente cu caracter inexact, beneficiara SC A.P. SRL (prin reprezentantul formal F.A. și reprezentantul în fapt F.L.) a avut ca scop pe de o parte - îndeplinirea formală /aparentă a condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile și pe de altă parte - ascunderea încălcării prevederilor contractuale referitoare la interdicția de subcontractare totală sau parțială a lucrărilor prevăzută de art. 4.4 din Anexa nr. IV la contractul de finanțare, precum și la conflictul de interese, prevăzută de art. 4 din Anexa 1 și art.4.6. din Anexa nr. IV la contractul de finanțare.
Nedeclararea executării lucrărilor de către SC F.I. SRL a fost motivată de starea de incompatibilitate datorată calității pe care o are inculpatul F.L. în cadrul celor două societăți - asociat și administrator în cadrul SC F.I. SRL și administrator în fapt în cadrul beneficiarei SC A.P. SRL.
În conformitate cu art. 8 (6) din Anexa I a contractului de finanțare. în cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate a contractului, se constată că Beneficiarul nu mai respectă condițiile de implementare sau nu mai sunt îndeplinite obiectivele proiectului. Autoritatea Contractantă ar fi procedat la recuperarea integrală/ parțială a ajutorului financiar nerambursabil plătit, cu încetarea Contractului de Finanțare.
Prin depunerea documentelor inexacte cu încălcare condițiilor de eligibilitate și încălcarea prevederilor contractului de finanțare, beneficiara SC A.P. SRL a obținut pe nedrept sprijin financiar nerambursabil în cuantum de 1.180.288,22 lei.
Implicarea inculpatului F.L. este mai mult decât o formalitate sau o normalitate, așa cum s-a motivat de judecătorul fondului. De asemenea, analizând probele și succesiunea evenimentelor, rezultă reaua-credință a inculpatului în comiterea faptei.
Inculpatul F.L. a fost cel care a luat hotărârea de a beneficia de fonduri nerambursabile din bugetul Uniunii Europene pentru înființarea unei ferme agricole pentru creșterea bovinelor rasa Angus.
Realizarea unei proceduri formale pentru atribuirea contractului de lucrări în cadrul proiectului, înțelegerea prealabilă în privința realizării parțiale a lucrărilor de construcție cu C.S., administrator al SC C.S. SRL. dovedesc reaua- credință a inculpatului F.L., declarația martorului C.S. fiind relevantă în acest sens.
Oferta S.C. C.S. S.R.L. a fost formală, exprimând aparent intenția de executare a lucrărilor de construire a fermei de animale ce tăcea obiectul proiectului mai sus arătat, în baza unei înțelegeri între administratorul în fapt al beneficiarei, F.L. - care este și administrator al S.C. F.I. S.R.L. (societate având ca obiect activitatea de construcții), F.A. - persoană înscrisă în acte ca reprezentant legal al beneficiarei proiectului și numitul C.S. - administratorul S.C. C.S. S.R.L.. societate aleasă pentru derularea formală a procedurii, în vederea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.
În realitate, această ofertă a fost întocmită exclusiv de către angajații S.C. F.I. S.R.L., din dispoziția inculpatului F.L., în scopul creării aparenței de respectare a procedurii de achiziții. Mai mult, contractele de prestări servicii cu care ofertantul a tăcut dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică/profesională au fost întocmite în baza înțelegerii dintre administratorul S.C. C.S. S.RL. și F.L. - administratorul în fapt al beneficiarei și administrator al S.C. F.I. S.R.L., personalul de specialitate fiind reprezentat de angajați ai acestei din urmă soc „care au arătat că nu au discutat cu administratorul S.C. C.S. S.R.L., nu au fost numerații de acesta, nu au semnat contracte de consultanță, ci au prestat activități de supraveghere a lucrărilor din cadrul proiectului, ca urmare a solicitării șefului lor. F.L..
In condițiile existenței unei înțelegeri între părți cu privire la întocmirea unei oferte formale care să creeze aparența respectării procedurilor de achiziție, procesul-verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 întocmite de membrii comisiei de evaluare a ofertelor în care se menționa că membrii comisiei au participai la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei, sunt tot documente inexacte. Dovadă a caracterului inexact al proceselor verbale sunt și declarațiile martorilor P.D.D. și A.R.E.. P.D.D. a arătat că nu i s-a solicitat de către F.A. să participe la nicio ședință, nu a analizat sau discutat despre nicio ofertă, ci doar a semnat procesele verbale întocmite de Comisia de evaluare a ofertelor, la solicitarea șefului său F.L., administratorul S.C. F.I. S.R.L. A.R.E. a arătat că, în calitate de angajat al S.C. F.I. S.R.L., la solicitarea șefului său a încheiat un contract de colaborare cu S.C. A.P. S.R.L., reprezentată de administrator F.A. și s-a ocupat de înregistrarea documentelor contabile, însă nu-și amintește dacă a făcut parte din comisia de evaluare a ofertelor pentru achizițiile efectuate de această societate în cadrul proiectului cu fonduri europene.
În aceste condiții, declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a S.C. A.P. S.R.L., F.A., în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR este un document inexact atâta vreme cât aceasta a cunoscut că procedura de achiziție a fost încălcată sub aspectul obligațiilor asumate prin contractul de finanțare - privind subcontractarea și conflictul de interese.
Înțelegerea dintre părți în privința executării lucrărilor de către angajații S.C. F.I. S.R.L., implicarea inculpatului F.L. în administrarea în fapt a activității beneficiarei S.C. A.P. S.R.L. și realizarea lucrărilor de construcție cu ajutorul angajaților S.C. F.I. S.R.L rezultă din declarațiile martorilor T.V., V.R.S.. P.D., R.T., C.V., V.R., D.V., C.S. și ale lui C.S..
Conform declarațiilor martorilor menționați rezultă că și încheierea contractelor de colaborare ale S.C. C.S. S.R.L. pentru asigurarea personalului specializat (RTE, CQ, șef de șantier) a fost tot formală, martorii executând sarcini trasate de șeful direct- administratorul S.C. F.I. S.R.L., în condițiile în care au fost plătiți tot de către acesta, contractele de consultanță fiind cu titlu gratuit. Mai mult, V.R., audiat în calitate de martor, a arătat că nu a semnat contractul de colaborare cu S.C. C.S. S.R.L., nu a avut o asemenea colaborare, nu a conceput și nici pus la dispoziția vreunei persoane CV-ul care sc află atașat contractului de colaborare menționat, aflat în cadrul ofertei S.C. C.S. S.R.L.
Prin urmare, S.C. C.S. S.R.L. se afla atât în imposibilitatea întocmirii unei oferte reale, neavând personal calificat care să analizeze cererea de ofertă formulată de S.C. A.P. S.R.L. și să formuleze oferta în cadrul procedurii de achiziție organizată de beneficiară, cât și în imposibilitatea de a întocmi în integralitate lucrările, conform ofertei.
Motivarea instanței în sensul că inculpatul F.L. ar fi un beneficiar subsidiar, deși nivelul implicării este unul destul de consistent este fără vreun suport legal și solicităm a fi înlăturată pentru argumentele anterior expuse.
Inculpatul a acționat cu rea-credință, chiar și acceptând ipoteza de ajutor de familie, a fost beneficiarul real și s-a implicat mai mult decât consistent în încheierea contractului ide finanțare și ulterior în derularea acestuia.
În ceea ce o privește pe inculpata F.A., judecătorul fondului motivează soluția de achitare prin nivelul implicării acesteia în derularea proiectului.
În mod greșit s-a reținut că o implicare formală a inculpatei, o prezență fizică la fermă împreună cu soțul o poate exonera de răspundere penală. Implicarea în orice măsură a inculpatei nu înlătură caracterul inexact al înscrisurilor folosite la depunerea cererii de finanțare și pe parcursul implementării proiectului.
Comiterea faptei de către inculpata F.A. rezultă din declarațiile martorilor V.S., T.V., R.T., L.L.E., P.D.D., A.R.E., G.M., A.P., V.V.R.. C.S. coroborate cu declarația lui C.S., înscrisurile puse la dispoziție de AFIR, SC C.S. SRL, SC B.C. SRL, SC D. SRL, corespondența electronică pusă la dispoziție de C.S..
Din coroborarea declarațiilor martorilor rezultă faptul că F.L. era beneficiarul real al proiectului, că s-a ocupat atât personal, cât și prin intermediul angajaților din cadrul SC F.I. SRL de întocmirea documentațiilor necesare pentru încheierea contractului de finanțare și a celor necesare pentru implementarea proiectului.
De asemenea, rezultă că F.A. a cunoscut atât că fratele său era beneficiarul real al fermei, cât și faptul că acesta a discutat prealabil încheierii contractului de lucrări cu C.S., urmând ca lucrările să fie executate în mare parte de către angajații SC F.I. SRL.
Atâta vreme cât C.S. afirmă că nu a discutat cu F.A. pe perioada executării construcției nici referitor la lucrări, nici referitor la documentele întocmite, ci doar cu inculpatul F.L., iar angajații SC F.I. SRL arată că primeau dispoziții doar de la F.L. pentru realizarea construcției, acesta fiind și cel care aproba situațiile de lucrări și cantitățile de materiale ce urmau a fi decontate de constructorul aparent SC C.S. SRL este lesne de concluzionat că inculpata nu s-a ocupat de administrarea în fapt a societății.
Reaua-credință a inculpatei rezultă și din faptul că imediat după finalizarea construcției Ia fermă a și plecat din țară. Deci implicarea în activitatea de funcționare a fermei reținută de judecătorul fondului nu are nici un temei.
De asemenea, din circuitul sumelor de bani utilizate și primite de la autoritatea de finanțare rezultă că parte din sumele de bani pentru realizarea proiectului au fost puse la dispoziție de inculpatul F.L., fiind evidențiate în extrasele de cont ale beneficiarei împrumuturi în sumă totală de 702.041,08 lei. Astfel, raportul de constatare întocmit în cauză de către specialist dovedește acest aspect.
Sprijinul acordat beneficiarei de AFIR a fost utilizat de S.C. A.P. S.R.L. în mare parte pentru rambursarea creditelor bancare, împrumuturile realizate de F.L. nefiind restituite integral, ceea ce dovedește în plus calitatea acestuia de administrator în fapt.
In mod temeinic judecătorul fondului trebuia să concluzioneze, pe baza probelor administrate, vinovăția inculpatei F.A. în comiterea faptei.
În ceea ce privește inculpata persoană juridică SC A.P. SRL conform art. 135 C. pen. pentru antrenarea răspunderii penale a persoanei juridice este necesar ca infracțiunea să fie săvârșită în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice, condiție îndeplinită în prezenta cauză.
Atunci când persoana juridică săvârșește o infracțiune, ne situăm în cadrul a două răspunderi: cea a persoanei juridice și cea a persoanei fizice care a acționat în numele persoanei juridice. Nu se poate pune problema de o dublă sancționare a persoanei fizice deoarece ne aflăm în cadrul unei poziții psihice proprii, astfel că ele nu se află într-un raport de interdependență.
Contopirea răspunderii penale a persoanei juridice cu răspundere penală a persoanei fizice se consideră a nu fi o încălcare deoarece s-ar încuraja ca persoanele fizice să înființeze persoane juridice tocmai pentru a-și putea desfășură activitatea infracțională. Persoana fizică are conștiință și voință proprie, iar răspunderea persoanei fizice nu poate fi exonerată atunci când răspunderea persoanei juridice își face apariția. Conform practicii în sistemul de drept român cumulul răspunderii penale a persoanei juridice cu răspunderea penală a persoanei fizice își găsește aplicabilitate, dar trebuie îndeplinite anumite condiții, care sunt îndeplinite în prezenta cauză. în primul rând, persoana fizică trebuie să participe la săvârșirea faptului ilegal, adică să aibă calitatea de autor, complice sau instigator. în al doilea rând, se are în vedere faptul că săvârșirea infracțiunii, a aceluiași act ilegal, să fie realizat de către persoana juridică.

Acțiunile inculpatei F.A., determinată de inculpatul F.L. și cu sprijinul lui C.S., de a depune documente cu caracter inexact pentru obținerea de fonduri nerambursabile în condițiile în care a cunoscut că s-au încălcat prevederile stabilite prin contractul de finanțare realizează elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.
Ca urmare a utilizării acestor documente inexacte la depunerea cererii de finanțare, precum și pe parcursul implementării proiectului - pentru avizarea favorabilă a procedurii de achiziție și decontarea cheltuielilor - beneficiara SC A.P. SRL a obținut pe nedrept suma totală de 1.180.288,22 lei (260.894,84 EURO) reprezentând întreaga valoare a sprijinului nerambursabil decontată de AFIR în cadrul proiectului.
Infracțiunea mai sus menționată a fost comisă în realizarea obiectului de activitate și în interesul persoanei juridice SC A.P. SRL.
În soluția de achitare se mai motivează că, într-adevăr printre documentele depuse la AFIR de beneficiara ar exista câteva inexactități, dar acestea nu se încadrează în noțiunea de fraudă, ci pot fi cel mult nereguli.
Judecătorul fondului face confuzie între cele două noțiuni, fraudă și neregulă.
Distincția între neregulă și fraudă nu ar trebui să fie atât de dificilă, în condițiile în care fiecare dintre aceste noțiuni are o definiție legală, a cărei aplicare corectă la situația de fapt ar trebui să fie de natură să împiedice „alunecarea” de la neregulă către fraudă. în fond, nu e totuna să fii acuzat de săvârșirea unei nereguli cu a fi acuzat de fraudă cu fonduri europene așa cum se motivează.
Neregula este definită de legislația națională că fiind orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici intonaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o suma plătită necuvenit.
Frauda reprezintă infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
Aceasta înseamnă că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii în cazul în care, că urmare a folosirii sau prezentării de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, au fost obținute fonduri pe nedrept, și această inclusiv în ipoteza în care proiectul a fost implementat și finalizat exact în termenii menționați în cererea de finanțare.
Elementul esențial al acestei infracțiuni este intenția celui care fraudează de a induce în eroare finanțatorul. Intenția inculpaților din prezenta cauză rezultă din coroborarea probelor analizate în rechizitoriu și în motive de apel. Dacă beneficiarul ar fi prezentat toate documentele necesare, astfel încât finanțatorul să aibă posibilitatea să se pronunțe asupra eligibilității sau neeligibilității cheltuielilor solicitate la avizare sau rambursare, nu ne-am fi aflat în prezența unei astfel de infracțiuni.
Or, inculpata F.A., determinată de inculpatul F.L. și cu sprijinul lui C.S. a depus documente cu caracter inexact tocmai pentru obținerea de fonduri nerambursabile în condițiile în care a cunoscut că s-au încălcat prevederile stabilite prin contractul de finanțare. Ca urmare a utilizării acestor documente inexacte la depunerea cererii de finanțare, precum și pe parcursul implementării proiectului a obținut pe nedrept suma totală de 1.180.288,22 lei (260.894,84 EURO) reprezentând întreaga valoare a sprijinului nerambursabil decontată de AFIR în cadrul proiectului.
Față de cele arătate, s-a solicitat a se constatata că faptele inculpaților există, constituie infracțiunea de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma autoratului sau a instigării, au fost săvârșite cu forma de vinovăție cerută de norma de incriminare și soluția de achitare este vădit nefondată.
Apelanta parte civilă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - denumită în continuare AFIR a criticat sentința apelată pe motiv de netemeinice și a solicitat admiterea apelului și pe fond condamnarea inculpaților F.A., F.L. și SC A.P. SRL pentru infracțiunea prevăzută de art. 18* alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și admiterea în tot a cererii de constituire de parte civilă a AFIR, cu consecința obligării acestora la plata sumei decontate de AFIR, în cuantum de 1.180.288,22 lei, ce decurge din contractul de finanțare nr. C0410AF00061510400297/ 24.06.2016 (încheiat cu beneficiarul SC A.P. SRL), la care se adaugă dobânzile și penalitățile aferente calculate de la data decontării în mod necuvenit și până la plata efectivă a prejudiciului, conform art. 173 alin. (1). art. 174 și art. 176 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
In fapt, în temeiul art. 19-20 Cod procedură penală. AFIR a procedat la formularea cererii de constituire ca parte civilă nr. 16101/DJC 2868 din data de 17.11.2022, cerere prin care s-a solicitat restituirea integrală a finanțării nerambursabile decontate de către subscrisa beneficiarului SC A.P. SRL (Contract de finanțare nr. C 0410AF00061510400297). în cuantum de 1.180.288,22 lei sumă la care se adaugă dobânzi și penalități calculate de la momentul decontării tranșelor de plată și până la data plății efective a prejudiciului conform prevederilor art. 173 alin. (1), art. 174 și art. 176 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Raportat la aspectele reținute de Tribunalul Bacău în cuprinsul Sentinței penale nr. 222/D din data de 31.10.2024. s-a apreciat hotărârea atacată ca fiind dată cu interpretarea greșită a situației de fapt astfel cum rezultă aceasta din administrarea probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, inclusiv din Rechizitoriul formulat în dosarul nr. 53/P/2020. hotărârea apelată fiind pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material raportat la dispozițiile legale care reglementează acordarea fondurilor nerambursabile prin FEADR și la dispozițiile penale sub incidența cărora intră faptele penale ce fac obiectul cauzei.
În fapt, AFIR a încheiat cu beneficiarul FEADR, SC A.P. SRL la data de 24.06.2016, contractul de finanțare nr. C 0410AF00061510400297 pentru implementarea proiectului cu titlul "înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației A.P. SRL în comuna B., județul Bacău."
Preliminar, s-a învederat instanței de control judiciar că prin Sentința penală nr. 89/D/30.03.2023 pronunțată de către Tribunalul Bacău - Secția Penală în dosarul nr. 3654/110/2022, hotărâre rămasă definitivă prin ne apelare la data de 19.04.2023, s-a dispus admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 16.12.2022 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Bacău cu inculpatul C.S. cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ci, în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 18 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și al art. 480 alin. 4 Cod procedură penală, obiect al dosarului penal nr. 53/P/2022.
Critica adusă Sentinței penale nr. 222/D din data de 31.10.2020 are în vedere aprecierea instanței potrivit căreia inculpații F.A., F.L. și SC A.P. SRL nu au folosit sau prezentat cu rea-credință documente ori declarații false, în condițiile în care instanța nu a identificat elemente probatorii care să conducă spre concluzia că în activitatea de depunere a documentației ar 11 acționat cu rea-credință, astfel că în sarcina inculpaților nu poate 11 reținută forma de vinovăție ci, cel mult, o formă de culpă, aspect de natură să atragă în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza a doua, pronunțarea unei soluții de achitare.
Opinia instanței de fond este greșită, fiind bazată pe o analiză si un raționament, incomplet, ignorând elemente esențiale care conturează conținutul constitutiv al infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta în numele ei cât si faptelor săvârșite de inculpați, respectiv decontarea cheltuielilor efectuate în cadrul contractelor de finanțare încheiate cu AFIR.
Astfel, în ce privește frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Comunităților Europene în materie de cheltuieli, art. 1 par. 1 al Convenției pentru Protejarea Intereselor Financiare ale Uniunii Europene dispune ca aceasta consta în următoarele:
- orice act sau omisiune cu intenție cu privire la folosirea sau prezentarea unor declarații sau documente false, inexacte sau incomplete, care au ca efect perceperea sau reținerea pe nedrept de fonduri care provin din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele gestionate de Comunitățile Europene sau în numele acestora.
- necomunicarea unor informații cu încălcarea unei obligații specifice, având același efect.
- deturnarea acestor fonduri în alte scopuri decât cele care au fost acordate inițial, având același efect.
Raportat la modalitatea în care judecătorul fondului a înțeles să soluționeze prezenta cauză, s-a apreciat că acesta a făcut o analiză superficială a aspectelor menționate de DNA - Serviciul Teritorial Bacău și a cererii de constituire de parte civilă a Agenției pentru Finanțarea Investiției Rurale nr. 16101/DJC 2868/17.11.2022, reținând, în mod corect că "printre documentele depuse, există câteva inexactități" (pag. 26 din Sentința nr. 222/D/31.10.2024) pe care, însă, le-a înlăturat prin prisma faptului că inculpații "erau lipsiți de experiență și nu cunoșteau metodologia de lucru, apelând la serviciile societății de consultanță SC A.T. SRL," pe care a delegat-o pentru întocmirea proiectului și a dosarului necesar pentru obținerea finanțării.
În mod evident, analizarea infracțiunii prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, nu presupune doar existența documentelor, în materialitatea lor și asumarea acestora de către semnatari, ci și cercetarea împrejurării potrivit căreia acestea au fost formale, provenite de la firme care nu erau independente și nu au fost emise în scopul de a frauda interesele financiare ale Uniunii Europene, aspecte reținute în Sentința penală nr. 89/D/30.03.2023 pronunțată de către Tribunalul Bacău - Secția Penală în dosarul nr. 3654/110/2022, hotărâre rămasă definitivă prin neapelare la data de 19.04.2023
În acest context, este lipsită de relevanță împrejurarea potrivit căreia inculpații nu au cunoștințe juridice, în condițiile în care actele și faptele desfășurate de aceștia au condus la obținerea nelegală a fondurilor nerambursabile ce au făcut obiectul contractului de finanțare, intenția de fraudare fiind evidentă și directă, iar textul de lege care reglementează infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta.
În acest context, prejudiciul cu care AFIR s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, în ceea ce o privește pe SC A.P. SRL este actual, în condițiile în care obținerea finanțării comunitare s-a făcut prin manevre dolosive solicitându-se obligarea inculpaților la plata sumei decontate de AFIR, în cuantum de 1.180.288,22 lei, ce decurge din contractul de finanțare nr. C C0410AF00061510400297/24.06.2016, la care se adaugă dobânzile și penalitățile aferente calculate de la data decontării în mod necuvenit și până la plata efectivă a prejudiciului, conform art. 173 alin. (1), art. 174 și art. 176 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat readministrarea probei testimoniale având în vedere soluția de achitare dispusă de prima instanță, iar Curtea conform art. 421 pct. 2 lit a Cprpen a încuviințat și a dispus audierea martorilor, A.E.R., S.A.E., R.T., G.M., C.S., V.V.R., A.P.. A.V., A.M., C.S., T.V., D.C.A., P.L.E., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.

Examinând ansamblul actelor dosarului și sentința penală apelată, prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate

cu dispozițiile art. 417 alin. (2) C. proc, pen., Curte apreciază fondate apelurile declarate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Prealabil examinării detaliate a motivelor de apel ce antamează chestiuni de fapt sau de drept, Curtea constată că cenzurarea temeiniciei sentinței este condiționată de identificarea, prioritară și explicită, a coordonatelor normative în care poate fi soluționat conflictul de drept dedus judecății.
În prezenta cauză, inculpații F.A., SC A.P. SRL și F.L. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, sub forma de participate a autoratului primii doi) și a instigării, constând în aceea că:
1. F.A., în calitate de reprezentant formal a SC A.P. SRL, beneficiară a unui sprijin financiar nerambursabil pentru proiectul intitulat „înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B.. județul Bacău", finanțat din fonduri FEADR prin Submăsura 4.1.Investiții în exploatații agricole, finanțator AF1R, a folosit cu rea-credință înscrisuri inexacte, la depunerea cererii de finanțare și pe parcursul implementării proiectului, ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei de1.180.288,22 lei, după cum urmează:
a) la instigarea numitului F.L., la data 10.09.2015 a depus cererea de finanțare a proiectului susmenționat, menționând că este reprezentantul real al beneficiarei proiectului în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile, în condițiile în care cunoștea că reprezentantul real al beneficiarei era administratorul în fapt al societății, fratele său F.L., caz în care sprijinul nerambursabil era de 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
b) în etapa avizării documentației privind achiziția de lucrări pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor privind organizarea de proceduri de achiziție publică, prevăzute în Instrucțiunile privind achizițiile pentru beneficiari privați, asumate prin contractul dc finanțare nr. C0410AF00061510400297, cu ajutorul numiților F.L. și C.S., la data de 11.02.2017 a depus la AFIR documente inexacte, respectiv:
- oferta formală întocmită în numele SC C.S. SRL la data de 04.10.2016. ce crea aparența intenției de executare a lucrărilor de construire a fermei ce făcea obiectul proiectului mai sus arătat, deși în realitate oferta a fost întocmită exclusiv de către de către angajații SC F.I. SA, societate aparținând numitului F.L.. în scopul creării aparenței de respectare a procedurii de achiziții;
- declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a SC A.P. SRL, F.A., în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR; deși acestea au fost încălcate sub aspectul obligațiilor asumate prin contractul de finanțare, privind interdicția de subcontractare și conflictul de interese:
- procesul-verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 în care se menționa că membrii comisiei de evaluare au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei în condițiile în care documentele au fost întocmite formal, fără întrunirea membrilor comisiei.
c) în etapa cererilor de plată, în condițiile în care cunoștea încălcarea obligațiilor privind interdicția de subcontractare și conflictul de interese asumate prin contractul de finanțare, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor asumate prin contract, la datele de 30.10.2017 și 07.08.2018 a depus cererile de plată II, IV împreună cu documente inexacte, respectiv:
- declarațiile pe proprie răspundere din datele de 26.10.2017 și 12.06.2018 ale reprezentantului beneficiarului care atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție;
- rapoartele de execuție din datele de 26.10.2017 și 12.06.2018 ale reprezentantei beneficiarei care atestă în mod nereal că realizările menționate au fost obținute în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare.
- declarațiile de cheltuieli, facturile emise de SC C.S. SRL, reprezentând lucrări executate în cadrul proiectului, centralizatoarele proceselor verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse și recepție calitativă, situațiile de plată - aferente cererilor de plată 11 și IV, centralizatoare lucrări, documente care atestă în mod nereal calitatea de executant a SC C.S. SRL, în condițiile în care parte din lucrările de construcții au fost executate de către angajații SC F.I. SRL, firmă administrată de F.L. și de alte firme subcontractante nedeclarate în cadrul achiziției.
Suma de 1.180.288,22 lei a fost obținută pe nedrept ca urmare a depunerii de către beneficiară a înscrisurilor inexacte în cadrul cererii de finanțare și pe parcursul implementării proiectului, în cadrul unui număr de cinci cereri de plată.
2. Persoana juridică SC A.P. SRL - în calitate de beneficiară a unui sprijin financiar nerambursabil pentru proiectul intitulat „înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B., județul Bacău”, finanțat din fonduri FEADR pe Submăsura 4.1, finanțator AFIR, în realizarea obiectului de activitate, prin reprezentantul formal F.A., a folosit cu rea-credință înscrisuri inexacte la depunerea cererii de finanțare și pe parcursul implementării proiectului, ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei de 1.180.288,22 lei, după cum urmează:
a) la data 10.09.2015, a depus cererea de finanțare a proiectului susmenționat, în care se menționa că reprezentantul real al beneficiarei proiectului este F.A., în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile, în condițiile în reprezentantul real și administratorul în fapt al beneficiarei SC A.P. SRL era numitul F.L., caz în care sprijinul nerambursabil era de 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
b) în etapa avizării documentației privind achiziția de lucrări pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor privind organizarea de proceduri de achiziție publică, prevăzute în Instrucțiunile privind achizițiile pentru beneficiari privați, asumate prin contractul de finanțare nr. C0410AF00061510400297, cu ajutorul numiților F.L. și C.S., la data de 11.02.2017 a depus la AFIR documente inexacte, respectiv:
- oferta formală întocmită în numele SC C.S. SRL la data de 04.10.2016, ce crea aparența intenției de executare a lucrărilor de construire a fermei ce făcea obiectul proiectului mai sus arătat, deși în realitate oferta a fost întocmită exclusiv de către de către angajații SC F.I. SA, societate aparținând numitului F.L., în scopul creării aparenței de respectare a procedurii de achiziții;
- declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a SC A.P. SRL, F.A., în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR; deși acestea au fost încălcate sub aspectul obligațiilor asumate prin contractul de finanțare, privind interdicția de subcontractare și conflictul de interese;
- procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 în care se menționa că membrii comisiei de evaluare au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei în condițiile în care documentele au fost întocmite formal, fără întrunirea membrilor comisiei.
c) în etapa cererilor de plată, în condițiile în care cunoștea încălcarea obligațiilor privind interdicția de subcontractare și conflictul de interese asumate prin contractul de finanțare, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor asumate prin contract, la datele de 30.10.2017 și 07.08.2018 a depus cererile de plată II, IV împreună cu documente inexacte, respectiv:
- declarațiile pe proprie răspundere din datele de 26.10.2017 și 12.06.2018 ale reprezentantului beneficiarului care atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție;
- rapoartele de execuție din datele de 26.10.2017 și 12.06.2018 ale reprezentantei beneficiarei care atestă în mod nereal că realizările menționate au fost obținute în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare,
- declarațiile de cheltuieli, facturile emise de SC C.S. SRL. reprezentând lucrări executate în cadrul proiectului, centralizatoarele proceselor verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse și recepție calitativă, situațiile de plată - aferente cererilor de plată II și IV, centralizatoare lucrări, documente care atestă în mod nereal calitatea de executant a SC C.S. SRL, în condițiile în care parte din lucrările de construcții au fost executate de către angajații SC F.I. SRL, firmă administrată de F.L. și de alte firme subcontractante nedeclarate în cadrul achiziției.
Suma de 1.180.288,22 lei a fost obținută pe nedrept ca urmare a depunerii de către beneficiară a înscrisurilor inexacte în cadrul cererii de finanțare și pe parcursul implementării proiectului. în cadrul unui număr de cinci cereri de plată.
3. F.L. - la începutul anului 2015 a hotărât înființarea unei ferme agricole. înființarea SC A.P. SRL și depunerea unei cereri de finanțare în numele acesteia la AFIR. a determinat-o, cu intenție, pe F.A. să depună la data de 10.09.2015, cererea de finanțare a proiectului intitulat „înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B.. județul Bacău". în care se menționa inexact reprezentantul real al beneficiarei proiectului în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile, în loc de 50% cât ar fi putut obține în mod real.
Pe parcursul implementării proiectului, în calitate de administrator în fapt al beneficiarei SC A.P. SRL și asociat și administrator al SC F.I. SRL. cu intenție, a executat, cu încălcarea regulii conflictului de interese, parte din construcțiile ce tăceau obiectul proiectului și a ajutat beneficiara să depună la AFIR, prin reprezentantul formal F.A., înscrisuri inexacte ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei de 1.180.288.22 lei.
În etapa avizării documentației privind achiziția de lucrări, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor privind organizarea procedurii de achiziție prevăzute în Instrucțiunile privind achizițiile pentru beneficiari privați, în înțelegere cu C.S., a pus la dispoziția acestuia oferta formală întocmită în numele SC C.S. SRL din data de 04.10.2016. ce crea aparența intenției de executare a lucrărilor de construire a fermei ce tăcea obiectul proiectului mai sus arătat, deși în realitate oferta a fost întocmită din dispoziția sa. exclusiv de către de către angajații SC F.I. SA, societate ce-i aparține. Beneficiara SC A.P. SRL a depus la data de 11.02.2017 la autoritatea contractantă oferta SC C.S. SRL susmenționată.
În etapa cererilor de plată, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul de finanțare și în scopul obținerii sumelor de bani reprezentând ajutor financiar nerambursabil. a pus la dispoziția reprezentantului formal al SC A.P. SRL, pentru a fi depuse la AFIR. în cadrul cererilor de plată II și IV din datele de 30.10.2017 și 07.08.2018 - documente inexacte (centralizatoarele proceselor verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse și recepție calitativă, situațiile de plată - aferente acestor cereri de plată, centralizatoare lucrări) care atestă în mod nereal calitatea de executant a SC C.S. SRL. în condițiile în care mare parte din lucrările de construcții au fost executate de către angajații SC F.I. SRL, firmă administrată de acesta, precum și prin subcontractare de către alte societăți nedeclarate ca subcontractori la depunerea ofertei.
Prima instanță a dispus achitarea inculpaților, reținând în esență că „faptele puse în sarcina inculpaților nu sunt prevăzute de legea penală întrucât acțiunile inculpaților nu au vizat fraudarea, obținerea în condiții ilicite a fondurilor europene, nici deturnarea fondurilor obținute". Tribunalul a observat că inculpata, având în vedere lipsa sa de experiență dar și complexitatea documentației, a apelat la serviciile societății de consultantă SC A.T. SRL delegând-o pentru întocmirea proiectului și a dosarului necesar pentru obținerea finanțării, aceasta fiind gestionara documentației în discuție.
De asemenea, s-a mai reținut că inculpata, beneficiind și de sprijinul fratelui ei, inculpatul F.L.. a desemnat pe martorii P.D.D., A.R.E. și P.L.E. ca fiind membri ai comisiei de evaluare a ofertelor. însă, așa cum s-a reținut, dată fiind împrejurarea că inculpata nu cunoștea metodologia de întocmire a proiectului de finanțare, această desemnare a comisiei s-a făcut de fapt, prin delegare, de consultanții din cadrul SC A.T. SRL, inculpatei fiindu-i prezentat doar spre semnare înscrisul ce cuprindea decizia de numire, în considerarea calității sale de reprezentant legal al SC A.P. SRL. Totodată, instanța a constatat că niciunul dintre procesele verbale emise de comisia de evaluare a ofertelor nu a fost însușit prin semnătură de către inculpată.
În ceea ce privește atitudinea subiectivă a inculpatei față de subcontractarea de către SC C.S. SRL a lucrărilor electrice interioare, de tâmplărie, de forare și de terasare teren, s-a reținut, așa cum rezultă din materialul probator, că aceasta nu a fost de prea multe ori în vizită pe șantier întrucât activitatea de supraveghere a lucrărilor de construcție fusese delegată dirigintelui de șantier, inculpata fiind implicată mai mult pe partea de relaționare cu consultanții și cu punerea la dispoziție a documentelor necesare întocmirii proiectului.
Așadar, devine evidentă concluzia că activitățile de întocmire a proiectului de finanțare, evaluarea ofertelor și supravegherea lucrărilor au fost delegate de inculpată, societății de consultanță, comisiei de evaluare a ofertelor și dirigintelui de șantier, având în vedere lipsa sa de experiență și necunoașterea metodologiei de lucru.
Așa cum rezultă din conținutul actului de sesizare, inculpata fost trimisă în judecată pentru că a folosit cu rea-credință înscrisuri inexacte, la depunerea cererii de finanțare și pe parcursul implementării proiectului, ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei de 1.180.288,22 lei, însă instanța nu a identificat elemente probatorii care să conducă spre concluzia că în activitatea de depunere a documentației ar fi acționat cu rea-credință, în concret că ar fi avut cunoștință despre formalitatea întrunirii comisiei de evaluare sau despre subcontractarea de către constructor a unor lucrări pe care nu avea posibilitatea să le execute. S-ar fi putut aprecia asta dacă inculpata ar fi participat efectiv la redactarea acestor documente ce conțin inexactități, însă așa cum s-a reținut niciunul dintre aceste înscrisuri nu a fost emis de inculpată, toate aceste activități fiind delegate. Aspectele reținute în conținutul rechizitoriului referitoare la depunerea unor documente inexacte îmbracă mai mult forma unor nereguli în activitatea de depunere a documentației (în sensul art. 2 din OUG nr. 66/2011 - s.n.), aceasta fiind, într-adevăr, culpa inculpatei, în considerarea calității sale de reprezentant legal al SC A.P. SRL, însă, așa cum s-a reținut mai sus, legiuitorul sancționează doar reaua-credință, respectiv intenția directă a inculpatei de a provoca o pagubă bugetului or, din materialul probator administrat, rezultă că scopul urmărit de inculpată a fost acela de a obține o finanțare în vederea ridicării unei ferme de bovine.
Date fiind toate aceste elemente, s-a apreciat că în sarcina inculpatei nu poate fi reținută forma de vinovăție a intenției ci, cel mult, o formă de culpă, aspect de natură să atragă în baza art. 16, alin. 1, lit. b teza a doua, pronunțarea unei soluții de achitare.

Rezultă așadar, că pentru pronunțarea unei soluții atât temeinice cât și legale, este necesar a stabil dacă în prezenta cauză ne aflăm în prezenta unei fraude sau a unei nereguli.
Potrivit art. 18/ 1 alin 1 din Legea nr. 78/2000, constituie infracțiunea de obținere ilegală de fonduri ale Uniunii Europene „folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri.
Convenția pentru protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene prevede la art. 1 că, în sensul prezentei Convenții, constituie fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Comunităților Europene:
(a) în materie de cheltuieli orice acțiune sau omisiune intenționată cu privire la:
- folosirea sau prezentarea unor declarații sau documente false, inexacte sau incomplete care au ca efect perceperea sau reținerea pe nedrept a unor fonduri care provin din bugetul
general al Comunităților Europene sau din bugetele gestionate de Comunitățile Europene sau în numele acestora;
- necomunicarea unei informații prin încălcarea unei obligații specifice, având același efect;
- deturnarea acestor fonduri în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate inițial, având același efect;
(b) în materie de venituri, orice acțiune sau omisiune intenționată cu privire la:
- folosirea sau prezentarea unor declarații sau documente false, inexacte sau incomplete, care au ca efect diminuarea ilegală a resurselor bugetului general al Comunităților Europene sau ale bugetelor gestionate de Comunitățile Europene sau în numele acestora;
- necomunicarea unei informații prin încălcarea unei obligații specifice, având același efect:
- deturnarea unui avantaj obținut în mod legal, având același efect.
Fiecare stat membru ia măsurile necesare și adecvate pentru a transpune în dreptul penal intern dispozițiile alineatului (1) astfel încât comportamentele menționate să fie sancționate ca fapte penale. De asemenea, măsurile necesare pentru a se asigura că întocmirea sau furnizarea cu intenție a declarațiilor sau documentelor false, inexacte sau incomplete care au efectul menționat la alineatul (1) constituie fapte penale în cazul în care ele nu sunt pedepsite deja ca infracțiuni principale sau complicitate, instigare sau tentativă de fraudă astfel cum este definită la alineatul (1),
Caracterul intenționat al unei acțiuni sau al unei omisiuni dintre cele menționate la alineatele (1) și (3) poate decurge din împrejurări de fapt obiective.
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 prevede la art. 27 lit. c că:
Pentru scopurile acestei secțiuni, se vor aplica următoarele definiții:
c) «suspectare de fraudă» se referă ia o neregulă ce duce la inițierea de demersuri administrative sau juridice la nivel național, pentru a stabili caracterul intenționat al comportamentului, în special existența fraudei, așa cum se menționează la punctul (a) al Articolului 1 (1) din Convenția redactată pe baza Articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene.
În ceea ce privește ’'neregula", aceasta a fost definită inițial în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 79/2003. Potrivit actului normativ, neregula însemna ‘’orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, memorandumurilor de înțelegere, acordurilor de finanțare - privind asistența financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum și a prevederilor contractelor încheiate în baza acestor memorandumuri/acorduri. rezultând dintr-o acțiune sau omisiune a operatorului economic, care, printr-o cheltuială neeligibilă, are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității Europene și/sau a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-f) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și la art. 1 alin. (2) lit. a)-d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale;’".
În anul 2006, la nivelul Uniunii Europene, a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, care la articolul 2 punctul 7 definea “neregularitatea” ca fiind "orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general."
Drept urmare, la nivel național, Legea nr. 79/2003 a fost modificată, astfel încât neregula a fost definită ca fiind “orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ci. precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită;"
În anul 2013, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, care a modificat parțial termenul de neregularitate, introducând noțiunea de “neregulă”.
Potrivit articolului 2 punctul 36, “neregulă” înseamnă orice încălcare a dreptului Uniunii sau a dreptului național în legătură cu aplicarea sa care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic implicat în implementarea fondurilor structurale, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului Uniunii.
În România, în anul 2011, definiția neregulii a fost modificată din nou, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Potrivit art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, “neregula” reprezintă “ neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;”. Se constată o ușoară diferență între conceptul de neregulă definit prin Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 și cel definit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, în sensul că, în noțiunea de “neregulă” a fost extinsă de la “abaterea care a prejudiciat” la “abaterea care a prejudiciat sau care poate prejudicia” bugetul Uniunii Europene/ bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit. De asemenea, se constată că o neregulă poate fi săvârșită atât de beneficiar, cât și de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene.
Ca urmare a reglementării prin norme de drept intern a termenului de neregulă, acesta a fost preluat în contractele de finanțare încheiate între autoritățile care gestionează programele prin care sunt acordate fondurile provenite din bugetul general al UE cu diferiți beneficiari (instituții publice, organizații neguvernamentale, societăți, persoane fizice etc.). Din motivul expus, în cazul constatării unor nereguli, prejudiciul poate fi recuperat, fie în virtutea contractului de finanțare, prin acordul părților, fie pe cale administrativă, prin întocmirea unor documente de constatare ce pot fi atacate la instanța de contencios administrativ. In cazul neregulii constatate înainte de efectuarea plății, nu avem de a face cu un prejudiciu, ci cu un potențial prejudiciu, evitat prin declararea cheltuielii solicitate la rambursare ca fiind neeligibilă. Evitarea producerii unui prejudiciu se poate realiza și prin suspendarea plății unor cheltuieli solicitate la rambursare, până la stabilirea caracterului faptei săvârșite de solicitant.
Curtea constată că în contractul de finanțare încheiat cu inculpații F.A. și SC A.P. SRL , la art. 17 ( fi. 150-151 vol. 1 dup) având denumirea marginală „Nereguli, sume necuvenite, și restituire finanțării” se prevede că:
17(1 a) - prin neregulă în accepțiunea prezentului contract se înțelege orice abatere de la legalitate , regularitate și conformitate în raport de dispozițiile naționale și/sau europene, precum și de prevederile contractelor ori a altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a Autorității Contractante cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
17(l b) - Prin fraudă - în accepțiunea legii speciale, se înțelege infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora, incriminată în codul penal ori în alte legi speciale
Drept urmare, distincția dintre fraudă și neregulă în obținerea și utilizarea fondurilor europene este foarte importantă, în practică existând uneori confuzii, ca și în prezenta speță.
Discuțiile informale caracterizează frauda ca o neregulă intenționată. într-adevăr. pentru ca o faptă ilegală să fie încadrată în noțiunea de fraudă, aceasta trebuie să fie săvârșită "cu rea- intenție”. dovedirea comportamentului fraudulos fiind în sarcina organelor de urmărire penală. Este evident că atunci când reprezentantul unui beneficiar falsifică documente sau prezintă Ia Autoritatea Contractantă declarații sau documente despre care cunoaște că sunt false, inexacte sau incomplete, pe baza cărora obține, pe nedrept, fonduri provenite din bugetul general al UE, ne aflăm în prezența unei fraude. Neregula apare atunci când beneficiarul săvârșește o abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, iar abaterea ar trebui să prejudicieze sau să fie de natură a prejudicia bugetul general al Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Neregula poate fi săvârșită, sub aspectul vinovăției, cu intenție sau din culpă.
Discuțiile apar atunci când neregula este săvârșită cu intenție. Orice neregulă intenționată reprezintă o fraudă? Răspunsul derivă din analiza prevederilor art. 18/1 din Legea nr. 78/2000. cu modificările și completările ulterioare.
Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, trebuie să fie făcută cu rea-credință, iar fapta să aibă ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Infracțiunea poate fi săvârșită și sub forma tentativei. Elementul esențial al acestei infracțiuni este intenția celui care fraudează de a induce în eroare finanțatorul. Dacă beneficiarul prezintă toate documentele necesare, astfel încât finanțatorul are posibilitatea să se pronunțe asupra eligibilității sau neeligibilității cheltuielilor solicitate la avizare sau rambursare, nu ne aflăm în prezența unei astfel de infracțiuni.
Drept urmare, dacă documentul depus nu conduce în mod nemijlocit la obținerea pe nedrept de fonduri provenite din bugetul general al Uniunii Europene sau din fondurile de cofinanțare aferente, iar intenția făptuitorului nu este una directă de a induce în eroare finanțatorul pentru a-i acorda respectivele fonduri, nu ne aflăm în prezența unei fapte prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000.
În schimb, frauda reprezintă infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, când urmare a folosirii sau prezentării de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, au fost obținute fonduri pe nedrept, și aceasta inclusiv în ipoteza în care proiectul a fost implementat și finalizat exact in termenii menționați în cererea de finanțare.
Sub aspect subiectiv, infracțiunea se săvârșește cu vinovăție sub forma intenției directe sau indirecte, făptuitorul urmărind sau acceptând că prin săvârșirea faptei ar putea produce o pagubă bugetului Uniunii Europene.
Prima instanță în mod greșit a reținut că infracțiunea prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000 se săvârșește exclusiv cu forma de vinovăție a intenției directe.
Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile nr. 217/A/2014, 303/A/2014 pronunțate de Secția penală dar și prin decizia nr. 31/2015 - pronunțată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a reținut că infracțiunea prevăzută de art.181 din Legea nr.78/2000 poate fi comisă atât cu intenție directă cât și cu intenție indirectă (instanța supremă a analizat sintagma ..cu rea-credință" stabilind că această formulare din textul de lege incriminator exclude doar culpa, ca formă de vinovăție, nu și intenția indirectă). Astfel, în considerentele deciziei nr. 217/A/16.07.2014 înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că „prin art. 79 pct. 12 din Legea nr. 187/2012. a fost modificat art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 în sensul introducerii, cu privire la toate modalitățile normative ale elementului material al laturii obiective, a cerinței ca acțiunile care îl definesc să fie săvârșite cu rea-credință.
Procedând în acest mod, legiuitorul a urmărit să înlăture orice urmă de îndoială în ce privește latura subiectivă a infracțiunii, noțiunea de „rea-credință" semnificând intenția și fiind folosită pentru a stabili neîndoios că infracțiunea nu poate fi comisă decât cu această formă de vinovăție și a exclude culpa ca manifestare a acesteia (cu toate că, și potrivit vechii reglementări, s-a apreciat că infracțiunea nu se poate comite decât cu intenție.

În raport de aceste considerații de ordin teoretic, Curtea va analiza dacă în derularea contractului de finanțare, inculpații au săvârșit o neregulă sau o fraudă.
Cu privire la depunerea cererii de finanțare:
În actul de sesizare se reține că în cursul anului 2015 inculpatul F.L. a luat hotărârea de a beneficia de fonduri nerambursabile din bugetul Uniunii Europene pentru înființarea unei ferme agricole pentru creșterea bovinelor rasa Angus, cu încălcarea condițiilor de eligibilitate și ale contractului de finanțare nr. C0410AF00061510400297/24.06.2016 încheiat cu AF1R.
Astfel, pentru a beneficia de intensitatea maximă a sprijinului financiar inc. F.L. a desemnat-o pe sora sa F.A. ca reprezentant formal al societății beneficiare A.P. SRL, urmărind îndeplinirea formală/aparentă a condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile, deși proiectul de realizare a fermei agricole a fost inițiat și supravegheat pe parcursul executării de către inculpat, caz în care sprijinul nerambursabil era de 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
De asemenea, întrucât inculpatul este administrator al SC F.I. SRL -firmă având ca obiect principal de activitate lucrări de construcție, acesta a dispus realizarea unei proceduri formale pentru atribuirea contractului de lucrări în cadrul proiectului și a încheiat o înțelegere prealabilă în privința realizării parțiale a lucrărilor de construcție cu numitul C.S., administrator al SC C.S. SRL, deși cunoștea că această societate nu are capacitatea tehnică necesară pentru executarea lucrărilor, urmărind practic executarea lucrărilor cu angajații SC F.I. SRL.
În aceste condiții, se constată că documentele depuse de beneficiara SC A.P. SRL în etapa depunerii cererii de finanțare au caracter inexact cu privire la beneficiarul real al proiectului, iar documentele depuse în cadrul implementării proiectului, în etapa achiziției și a cererilor de plată au caracter inexact cu privire la beneficiarul real al proiectului, cât și cu privire la realitatea procedurii de achiziție, respectiv realitatea realizării construcțiilor de către constructorul menționat în contractul de lucrări.
Prin depunerea acestor documente cu caracter inexact beneficiara SC A.P. SRL (prin reprezentantul formal F.A. și reprezentantul în fapt F.L.) a avut ca scop pe de o parte - îndeplinirea formală /aparentă a condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile și pe de altă parte - ascunderea încălcării prevederilor contractuale referitoare la interdicția de subcontractare totală sau parțială a lucrărilor prevăzută de art. 4.4 din Anexa nr. IV la contractul de finanțare, precum și la conflictul de interese, prevăzută de art. 4 din Anexa 1 și art.4.6. din Anexa nr. IV la contractul de finanțare.
Nedeclararea executării lucrărilor de către SC F.I. SRL a fost motivată de starea de incompatibilitate datorată calității pe care o are numitul F.L. în cadrul celor două societăți - asociat și administrator în cadrul SC F.I. SRL și administrator în fapt în cadrul beneficiarei SC A.P. SRL.
În conformitate cu art. 8(6) din Anexa 1 a contractului de finanțare, în cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate a contractului, se constata că Beneficiarul nu mai respectă condițiile de implementare sau nu mai sunt îndeplinite obiectivele proiectului. Autoritatea Contractantă ar fi procedat la recuperarea integrală/ parțială a ajutorului financiar nerambursabil plătit, cu încetarea Contractului de Finanțare.
Prin depunerea documentelor inexacte cu încălcare condițiilor de eligibilitate și încălcarea prevederilor contractului de finanțare, beneficiara SC A.P. SRL a obținut pe nedrept sprijin financiar nerambursabil în cuantum de 1.180.288,22 lei.
Curtea constată că probele administrate nu dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpata F.A. nu a fost administratorul de fapt și de drept al SC A.P. SRL, așa cum se susține în actul de sesizare.
Astfel, inculpata F.A. a fost persoana cu care consultanții în obținerea fondurilor europene au purtat discuții în toată perioada de obținere de fonduri europene și implementare a proiectului:
Martorul G.B. a declarat că inițiativa de implementare a programului de finanțare pentru SC A.P. SRL a aparținut doamnei F.A., împreună cu soțul ei. Programul viza creșterea animalelor, iar soțul doamnei F. avea cunoștințe în domeniu. Cu ocazia lămuririi detaliilor tehnice referitoare la implementarea acestui proiect, s-a apreciat necesară și construirea unui grajd. F.A. a spus că nu se pricepe la detaliile tehnice privitoare la ridicarea grajdului, motiv pentru care s-a apelat la expertiza lui F.L.. Implicarea lui F.L. a survenit ulterior momentului la care s-a dispus implementarea acestui proiect. Implicarea consta în ajutorul acordat de acesta pe latura de construire. însă tot doamna A. rămânea beneficiarul. Ajutorul consta în consultanță tehnică acordată de F.L.. mai exact sfaturi. (...).
În procedura de achiziție, purta legătura cu doamna A. F., care punea martorul în legătură cu persoanele care lucrau în cadrul firmei inculpatului F.L.. respectiv cu doamna S. de la contabilitate.
Opinia sa personală este că investiția nu a fost făcută în interesul lui F.L.; apreciază aceasta întrucât F.A. s-a prezentat împreună cu soțul ei. Doamna A. era administratorul firmei, s-a ocupat de actele pentru teren, chirii, iar soțul dumneaei avea cunoștințe tehnologice despre necesarul unei ferme. Domnul L. a fost cooptat pe partea de construcție.
Martorul A.M.: „Doamna F.A. a vrut să facă o fermă de vaci la B.. Noi am ajutat-o să facem proiectul. (...) Nu am vorbit cu domnul F.L. despre acest proiect . (...). Pe partea mea de activitate, eu doar cu dumneaei am colaborat, care era destul de strânsă. Am fost și acasă la ea, când a semnat o cerere de plată."
Martorul D.C., consultant în obținerea de fonduri europene, a declarat că „A cunoscut-o pe F.A. și pe soțul acesteia când s-au prezentat la societatea unde lucra el la acel moment solicitându-le sprijinul pentru obținerea finanțării pentru ridicarea acestei ferme. A fost implicată pe partea de redactare a proiectului și a adunat documentele necesare conform ghidului, acte care le-au fost puse la dispoziție de F.A..(...) s-a întâlnit cu F.A. de aproximativ 5 ori. ocazie cu care aceasta aducea la societatea unde lucra martorul actele necesare pentru completarea dosarului. în derularea acestui proiect, a ținut legătura numai cu F.A.. "
Totodată martorii au confirmat că ferma era a doamnei F., că ea a fost cea care s-a ocupat de arendarea terenurilor necesare fermei, ea a angajat și plătit angajații A.P. după ce ferma a început să funcționeze, a încheiat contracte în numele A.P., a ținut legătura cu furnizorii și cu Direcția Sanitar Veterinară:
Martora V.S. a declarat că ..ferma a fost construită pentru A. F.. lucru pe care l-a aliat de la domnul F., cred. Acesta a vrut să o ajute, să-i dea un scop pentru a se întoarce din Italia și să rămână la noi. O cunoaște pe F.A., a interacționat cu ca pentru că documentațiile care ajungeau la bancă erau semnate și de ea. S-a întâlnit cu F.A. ori de câte ori era nevoie. (...) în situația de astăzi, rar găsești frați care să se înțeleagă, și cu acest argument mau convins să îi ajut. (...) Inculpatul F.L. i-a spus că ..Și-a dorit foarte mult să o aducă pe A. acasă. Faptul că soțul ei lucra în Italia în agricultură a constituit un motiv pentru a o aduce acasă, în realizarea acestui proiect. (...) I-a spus că firma era a A. F., și crede că este și în continuare. (...). Până a început să funcționeze efectiv ferma. A. F. a tăcut achiziții de terenuri împreună cu sora ei, se ocupa de contractele de arendă, se ocupa de contractele cu furnizorii de furaje de animale, ținea legătura cu veterinarul. "
Martora A.R. a susținut cu ocazia audierii că „în anul în care a fost înființată societatea A., în 2015, la solicitarea domnului F.L., a preluat activitatea de contabilitate a societății A.P., cu scopul de a ajuta la ținerea contabilității în faza incipientă. Societatea A. este a surorii domnului F.L., respectiv a doamnei F.A.. Știa acest lucru întrucât a auzit discuții potrivit cărora A. F. ar fi dorit să înființeze această societate. F.A. a revenit în țară în anul 2014, din câte ține minte. Purta legătura cu A. F. în ceea ce privește societatea A.., aceasta îi aducea actele. Pentru această activitate nu a fost remunerată, a fost un ajutor acordat doamnei F.A., datorită relațiilor de prietenie dintre noi. (...)
(...)Aceasta a făcut un curs de tehnician zootehnist, iar după înființarea firmei a participat la achiziția de terenuri pentru pășune. Ulterior, după realizarea investiției, s-a ocupat de activitatea administrativă de la fermă. (...) a fost ajutată de soțul ei pentru că acesta avea cunoștințe în domeniu, având în vedere că a lucrat în Italia la o astfel de fermă. (...) cei doi s-au ocupat de fermă de la înființare, din 2015 și până în 2019, nu mai ține minte exact.(...) Firma și ferma au aparținut Anei F..” (...)
Martorul G.C. a precizat că „a fost angajat din nou la acea locație ca agent de pază după aproximativ un an de zile, de către doamna A. F., fiind sora lui F.L... (...) Banii pe care îi primeam de la F.A., îi primeam pe fluturaș, fiind angajat cu carte de muncă. După ce am fost angajat de doamna F.. cam la un an de zile după, aceasta a plecat cred că în Italia, împreună cu soțul. ” (...) După ce s-a construit ferma, soția mea mergea împreună cu doamna A. la oamenii din sat pentru a-i întreba dacă vând terenuri. ”
Martorul A.V., fiind întrebat a declarat că „numita F.A. s-a ocupat de cumpărat pășuni, precizând că chiar el a fost împreună cu numita F.A. să cumpere pășuni de la oameni, deoarece era din sat și cunoștea oamenii.” (...)
Martorul C.V., diriginte de șantier, a susținut că „nu mai știe cine l-a sunat, dar contractul 1-m încheiat cu doamna A. F. (...) Nu cred că a purtat discuții cu domnul F.L. înainte de încheierea contractului de colaborare pe marginea acestui proiect. însă crede că a fost pe baza recomandării lui. Cu doamna F. s-a întâlnit și pe șantier, au stabilit detaliile colaborării și au negociat prețul. Cu domnul F. nu a discutat aceste aspecte. ”
Martora P.L. a arătat că „știe despre existența fermei de vaci de la B.. Știe că aceasta aparține inculpatei F.A.. După ce s-a întors din concediul de creștere al copilului, a ajutat-o pe aceasta pe partea de avize pentru obținerea autorizației de construire a fermei." (...)
Martorul V.R. a susținut că „știe că beneficiarul lucrării era dna. F., de la dl. F., întrucât este sora acestuia. S-a întâlnit cu dna. F. întrucât aceasta îi dădea acceptul de a intra. Accesul pe un șantier se face cu acordul beneficiarului. In urma vizitei i-a explicat dnei F. că lucrările erau în regulă și că acesta puteau continua. Crede că s-a întâlnit cu ea, o dată, și pe șantier”.
Martorul C.S. a declarat că „în urma discuțiilor pe care le-a purtat cu dl F. i-a comunicat faptul că se intenționa a se construi și o pensiune, un iaz. Știa că acolo urma să fie și o fermă de vaci. Acesta i-a comunicat că ferma era a surorii lui. Documentația era pe numele F.A. și A.. Nu pot face precizări dacă destinatarul final al lucrării era dl F.. S-a întâlnit cu dna F. și soțul acesteia”.
Martorul S.A. a susținut că „știe că dna F. s-a mutat din Italia în România întrucât intenționa să deschidă aici o fermă, lucru care s-a și întâmplat. Acest fapt a avut loc în jurul anului 2015, când i-a botezat și copilul. Cunoaște acest lucru în urma discuțiilor purtate cu aceasta, după mutarea ei în România. I-a spus că dorește să deschidă o fermă de vaci.” (...)
Din declarațiile concordante ale martorilor anterior precizați, rezultă neechivoc că inculpata F.A. s-a mutat împreună cu familia sa, în mod efectiv în România și s-a implicat în realizarea acestui proiect, iar soțul său S.C. a fost implicat în mod constant în dezvoltarea afacerii, determinat de faptul acesta a lucrat în domeniul agricol în Italia.
Martorii au confirmat prezența constantă a martorul S.C.. soțul inculpatei F.A.. în toate etapele construirii fermei, acesta fiind prezent pe șantier pentru a supraveghea lucrarea și a fi la curent cu tot ce se întâmplă. Ori. implicarea permanentă a martorul S.C. confirmă , la rândul său, că această fermă aparținea inculpatei F.A..
Fiind audiat, martorul S.C. a arătat că ..în 2015 au vândut o casă pe care o aveau în Italia și s-au mutat în România. Aveau un copil mic pe care l-au înscris la școală în România. Au solicitat fonduri europene pentru înființarea societății agricole, soția era însărcinată și se ocupa de întreaga documentați pentru acest proiect. Aceasta a urmat niște cursuri pentru a profesa în acest domeniu . Au apelat la o agenție al cărui nume nu și-l amintește . care i-a ajutat în vederea obținerii fondurilor europene. (...) Nu a mai putut continua proiectul început pentru că a întâmpinat foarte multe probleme, respectiv lucrători consumatori de alcool și intervențiile chirurgicale pe care le-a avut. (...) A stat în România 3 ani. s-a întors în Italia în 2018-2019 întrucât a fost amenințat de localnici datorită faptului că muncitorii erau alcoolici. A suferit și un accident, astfel că a preferat să se trateze în Italia. Și-au dorit să desfășoare o activitate lucrativă liniștită însă acest lucru nu a fost posibil din cauza localnicilor și a muncitorilor. A fost pe șantier zilnic cât timp au durat lucrările, întrucât era visul său. A avut discuții cu dirigintele de șantier, cu C., deoarece lucrările nu se desfășurau așa cum trebuia și au existat divergențe/...)
Pe parcursul lucrării nu a purtat discuții cu F.L. întrucât trebuia să urmeze planul din proiect. I-a cerut câteva sfaturi întrucât lucra în acest domeniu. Nu s-a certat cu cumnatul său, F.L., însă au mai existat discuții/...) Ferma a rămas soției, fondurile au fost accesate pe numele acesteia. Nu au plecat împreună în Italia, el a plecat primul, iar soția a venit după 6- 7 luni. (...) a adus utilaje din Italia când a venit în țară: semănătoare, tractor, utilaj pentru fân, însă au fost furate toate, acestea fiind subtilizate pe piese. (...) Ferma a început să funcționeze efectiv înainte să se întoarcă în Italia... și se ocupa de ea împreună cu soția. Au avut și angajați. Ulterior, au angajat și un paznic, dar și o persoană care dădea o mână de ajutor pe timpul zilei. (...)
Martora P.L. a precizat că „F.A. se ocupa de partea de contracte, iar soțul acesteia se ocupa efectiv de agricultură. în 2018, soțul A. încă era acolo. Aceștia au plecat în toamna anului 2018. Din cele relatate de F.A.. a înțeles că întoarcerea în Italia a constat în faptul că soțul acesteia a avut mai multe accidente, dar și conflicte cu localnicii, unele dintre ele pe marginea concesionării terenului”.
Martorul C.S. a declarat la rândul său că „de mai multe ori l-a văzut pe soțul dnei F.. Acesta era prezent mai des, cu un tractor, venea și se uita. Spre finalul lucrării 1- am văzut mereu pe acolo”.
Martorul C.V. a susținut că soțul doamnei F. era pe șantier., era implicat. (...) Doamna F.A. era și ea la, dar mai rar. Mai mult soțul ei. "
Martorul D.V. a precizat că „din câte își amintește . pe șantier era și un cetățean italian, soțul surorii domnului F.L., care urma să se ocupe de această fermă. Avea acolo niște tractoare și utilaje”.
Martorul R.T. a declarat că „știa dinainte despre existența unor utilaje agricole amplasate în imediata vecinătate a investiției, dar nu știa cu aparțin. Ulterior, italianul i- a spus că sunt utilajele lui care sunt descompletate și nefuncționale, întrucât îi fusese furate piese. Din relatările italianului, a înțeles că sunt 13 echipamente, însă când a ajuns acolo, erau doar 4. (...) I-a zis italianul că el a făcut o greșeală când a ales acel loc pentru implementarea proiectului, întrucât este mai dificil”.
Martorul V.R., fiind întrebat dacă îl cunoștea pe soțul dnei F.. a răspuns că „da. l-a văzut pe șantier. Acesta era împreună cu soția sa. (...) Au discutat ce urma să facă, știind că acolo urmau să fie aduse niște animale. Acesta i-a spus că se va ocupa și că abia așteaptă să înceapă activitatea".
Martorul A.V. a declarat că „cumnatul inculpatului F.L. a lucrat alături de noi încă de la începutul lucrărilor, din primăvară și a stat alături de noi până la sfârșit.
Pe soția italianului a văzut-o în zonă, aceasta, respectiv F.A. venind de 2-3 ori pe săptămână. Aceasta a adus vacile, baloți, grăunțe. (...) înainte de a fi construit grajdul, vacile au fost aduse de numita F.A.. (...) Știu că înainte cu un an sau doi de construirea fermei au fost furate niște utilaje ce erau depozitate sub pădure. Italianul se plângea că a pierdut 20.000 euro, fiind vorba despre 3 sau 4 tractoare”.
O altă dovadă clară a faptului că ferma și A.P. aparține doamnei F.A. este faptul că, după operaționalizarea acesteia, ea și soțul său au fost cei care sau ocupat efectiv de activitatea fermei, aspect confirmat de mai mulți martori:
Martorul A.V. arătat că „după ce a început să funcționeze ferma, italianul stătea acolo zi și noapte, chiar și după ce a început să funcționeze ferma, asta cât a fost el angajat."
Martora S.A. a declarat că „s-a deplasat la respectiva fermă după ce aceasta a fost construită, de bunul mers al lucrurilor ocupându-se aceasta împreună cu soțul ei. (...) Știe că dna F. s-a ocupat de concesionarea unor terenuri pentru ferma de vaci. Soțul acesteia s-a ocupat efectiv de fermă. (...) Conducea tractorul, iar soția sa îi spunea că efectiv soțul ei era tot timpul la fermă. Știe că în acea perioadă a avut un accident cu tractorul. A căzut de pe tractor, fiindu-i pusă o tijă în picior. Totodată știe că a fost mușcat de un cal, la deget, și a suferit o intervenție. La un moment dat soțul dnei F. a plecat în Italia întrucât a dorit să renunțe la fermă, tocmai din cauza incidentelor pe care le-a suferit. Era deznădăjduit din cauza problemelor ivite. Dna F. a rămas în țară o perioadă, ocupându-se în continuare de fermă.”
Martora V.S. a relatat că „știe că după finalizarea lucrărilor, s-au ocupat de fermă inculpata F.A. împreună cu soțul ei, până când a plecat. Nu-și amintește exact anul, dar știe că motivul plecării a constat în accidentele pe care le-a suferit soțul ei. Crede că motivul pentru care a plecat a fost faptul că un cal i-a smuls degetul soțului ei”.
Fiind reaudiați etapa apelului, martorii au confirmat aceleași aspecte esențiale:
Astfel, martorul A.P. a arătat că: „din câte știe, cererea de finanțare a fost aprobată si s-au accesat fondurile europene. Cu ocazia realizării studiului de fezabilitate, a colaborat cu domnul F.L., cu F.A., cu domnul T.V. si cu domnul G.M., din partea consultanței. A precizat că domnul T.V. avea expertiză in domeniul construcțiilor si i-a fost recomandat de domnul F.L..
Din felul în care au derulat discuțiile cu ocazia întocmirii studiului de fezabilitate, a înțeles că si domnul F. era interesat în realizarea fermei de animale, ca să o ajute pe sora sa, F.A.. De asemenea, a înțeles că doamna F.A. a urmat un curs de specializare în domeniul zootehniei. Pentru realizarea studiului de fezabilitate, știe că s-a deplasat la locul unde urma a 1! construită ferma, însă nu își amintește cu cine. De asemenea, s-a dus la fermă si după finalizarea construcției, cu Laurențiu F.. Cu ocazia realizării acestui studiu, a interacționat cu doamna F. de cel puțin trei ori, pentru a afla ce își dorește, ce animale vrea să crească. Când a fost la fermă la finalizarea construcției, i-a găsit acolo pe A. F. si pe soțul acesteia. Știe că soțul acesteia avea experiență în domeniu, întrucât lucrase la o fermă de genul acesta în Italia. ”
Martorul A.M. a precizat că „își menține declarația dată în prima instanță, în fața Tribunalului Bacău. A cunoscut-o (n.n. pe F.A.) prin prisma proiectului făcut cu firma A., ea venea cu soțul, iar noi solicitam informații. A mai avut ocazia pe partea de implementare, după ce proiectul a fost aprobat, îi aducea documentele pentru întocmirea unor cereri de plată. Nu a participat la tot proiectul, ci doar parțial. A fost la două vizite în teren, prima era la o etapă intermediară, când se ridica construcția la grajd, iar a doua, dar fără să participe în teren, la o vizită pentru echipamente. A ajutat la întocmirea unor cereri de plată. A colaborat doar cu doamna F.A., pe domnul F.L. nu l-a cunoscut atunci, ci doar în cadrul prezentelor hotărâri.
A perceput ca dumneaei (n.n F.A.) era cea care lua deciziile pentru A., pentru că ea le dădea planul de rotație al culturilor, ce animale trebuie achiziționate, dumneaei împreună cu soțul. Soțul se pricepea mai bine la agricultură decât ea.”
Martorul A.V. a precizat că „pe șantier a venit domnul F.L. „ aproape toată ziua", iar pe A. F. a văzut-o venind de 1 /2/3 ori pe săptămână, respectiv când s-au adus animalele, când se aducea baloți pentru animale. A precizat că si soțul A. F., un italian, muncea cu noi cot la cot, făcea orice: cofrat, turnat beton (...) A arătat că a ajutat-o pe A. F. să cumpere pășuni, sens în care am dus-o la diverse persoane, 5-6 la număr, din satul B. care aveau teren pe deal”.
Martora A.R. a susținut că „în anul 2015 F.A. a înființat firma SC A.P. SRL, la acea data martorul fiind director economic in cadrul firmei Se F.I.. La rugămintea A. a preluat activitatea de evidență contabilă a firmei A.. in același timp fiind si contabilă la Sc F.. Nu era plătită pentru activitatea desfășurată pentru Sc A.P.. Drept urmare martora primea documentele de la F.A. le înregistra in contabilitate. A acceptat sa nu fie remunerata întrucât îl cunoștea pe F.L.. fratele lui F.A. si fiind la început de activitate i-a dat un ajutor. Nu ar putea spune ca era prietena cu F.A., aceasta era sora șefului său F.L.. La momentul la care s-a înființat firma a știut de la F.A. ca aceasta dorea sa se retragă in România, ca șotul ei avea cunoștințe în domeniul agricol, si ca dorea sa deschidă o fermă de creștere a animalelor, sens în care F.A. urma si un curs de tehnician zootehnist. F.A. a cumpărat terenuri in zona B.. jud. Bacău si apoi au aplicat pentru fonduri AFIR pentru a putea clădi acolo un adăpost pentru animale si un adăpost pentru utilajele ce urmau a fi folosite in cadrul fermei. (...)Toți cei menționați anterior, inclusiv martora , au desfășurat aceste activități pentru SC A. la solicitarea șefului nostru F.L., care în acest fel a dorit sa își ajute sora F.A. sa își realizeze ce și-a propus. Știe ca dl. F.L. se interesa de felul in care merg lucrările în teren întrucât dorea sa se încadreze in termenul de execuție, sora acestuia - F.A. neavând cunoștințe in domeniul construcțiilor si știu si că se deplasa în teren ori de câte ori era necesar. Nu pot preciza frecventa acestor deplasări. Ferma s-a construit in 2016-2017 si știe ca F.A. se ducea pe teren, întrucât aceasta o informa, ținea legătura cu ea.(...) Și la rugămintea d-lui F.L. si la rugămintea d-nei F.A. a preluat activitatea contabila a SC A.P.. Martora a revenit și a arătat că toți salariații SC F. care au prestat activități in favoarea A.P. nu au fost plătiți de SC A.P. si ca la rugămintea d-lui F. toți au acceptat sa desfășoare activități in favoarea A. fără a fi plătiți.
(...) D-na F. s-a ocupat de achiziția unei părți din terenurile necesare desfășurării activității. După obținerea finanțării s-a ocupat de relația cu agenția de mediu si cu agenția de la care se obțin subvențiile pe terenuri si animale APIA, aproba facturile, se ocupa de asigurarea- fondurilor pentru plata salariilor angajaților pentru îngrijirea animalelor. A desfășurat aceste activități din 2015 pană în 2019, când a plecat din țară, iar firma, în baza unei procuri de administrare date fratelui sau F.L. a rămas în grija acestuia. Nu cunoaște motivul pentru care a plecat, știe că a plecat împreuna cu familia. (...) din câte știe (soțul inculpatei n.n.) se ocupa de partea administrativă de creștere a animalelor, procurarea hranei, știe că desfășura si activități de gen strânsul fânului, conducea tractorul.
Martorul G.M. a declarat că „urmare a promovării programelor de finanțare cu fonduri europene pe diverse căi mass-media, au venit la el inculpații F.A. însoțită de un italian, bănuiesc că soțul, si F.L.. De fapt, prima dată cred că au venit doar doamna F. si soțul acesteia pentru a le oferi inițial informații în legătură cu programele de finanțare si condițiile de finanțare. (...) Domnul F. a participat la întâlnirile pe care le-a avut atât anterior încheierii contractului de consultanță, cât si ulterior în cadrul acelor discuții la care participau diverși proiectanți, în calitatea sa de bun cunoscător în domeniul construcțiilor, precum si faptului că era apropiat al familiei doamnei F., aceștia fiind frați. (...) Fiind întrebat dacă pe parcursul acestei colaborări a perceput-o pe doamna F. ca fiind cea care ia decizii în cadrul A.?
Martorul a răspuns că afirmativ."
Martora D.C. a relatat că „știe ca se ocupa de consultanță G.M., care era șeful firmei. Proiectul a fost făcut de firma doamnei F. împreună cu soțul dar veneau direct la sediul firmei. Nu s-a întâlnit cu doamna F.. aceasta venea doar la firmă, a luat contact la firmă și martorul îi oferea consultanță, aceasta venea însoțită de soțul acesteia. Nu îl cunoaște pe F.L. si nici nu l-a întâlnit la firmă.
Această declarație relevă că inculpata F.A. a fost cea care interacționa cu firma de consultanță în legătură cu proiectul de finanțare.
Martorul R.T. a declarat că „la momentul la care se efectuau săpăturile la fundații a venit pe șantier domnul S.C. cu doamna F.A., pe care nu îi cunoșteam, fiindu-mi prezentați de P.D., ca fiind beneficiarii acestei investiții și sora domnului F.L..
Până la prezența lor, domnul C.I. i-a spus că investiția este foarte bine plătită și că beneficiar este un italian. A aflat ulterior de la domnul P.D. că îi cunoștea pe cei doi, urmare a vizitelor făcute la F.I.. Domnul S.C. din momentul respectiv fiind prezent minim 3 din 5 zile pe săptămână, deoarece în această perioadă s-au făcut achiziții de terenuri. Domnul S.C. avea aduse utilaje agricole în zonă, din Italia. în afară de faptul că vizita șantierul, acest S. se ocupa de strângerea lucernei, balotarea. La 3-4 săptămâni, domnul F.L. făcea vizite pe șantier, venind cu bicicleta și discuta cu domnul S.".
Martorul confirmă că în perioada executării construcției inculpata F.A. și soțul ei erau percepuți ca beneficiarii investiției de către persoanele implicate, că aceștia au realizat vizite și activități în etapa construcției fermei, dar și că existau utilaje aduse din Italia de către aceștia ca investiție în activitatea viitoare a societății.
Martorul V.V. a arătat că „își amintește , fără a putea preciza o dată anume că sora domnului F., A. F., dorea construirea unei ferme de animale prin accesarea de fonduri europene. A aflat acest aspect întrucât la acea dată era angajat ca inginer constructor în cadrul firmei F.I., administrată de domnul F.L.. (...) Cu ocazia celor trei deplasări la fermă arăt că s-a întâlnit de două ori cu doamna F. și o dată cu doamna F. și cu soțul acesteia, care nu era vorbitor de limbă români fiind italian. (...) Fiind întrebat dacă la momentul la care a purtat discuțiile cu doamna F.A. sau cu soțul acesteia i s-a comunicat dacă ferma este a lor, martorul a răspuns că da, când a discutat cu aceștia i s-a comunicat că așteaptă primul lot de animale, bovine angus.
Martorul T.V. a arătat că acea ferma a fost construită pentru sora domnului F., intenția lui de la bun început fiind ca sora lui să revină acasă din Italia, doamna A. F.. A precizat că a interacționat cu doamna A.F. doar când era vorba de confirmarea anumitor documente (...) de administrarea A.P. SRL., se ocupa doamna F.A..(...) Doamna A.F. îi cerea sfaturi domnului F.L.. Fiind întrebat de ce nu a realizat F.I. construcția la B., martorul a răspuns că „nu crede că AFIR ar fi acceptat, investiția era făcută pentru sora lui F.L. nu pentru F.I.".
Martor S.A.E. a susținut că „în anul 2014-2015 F.A. s-a întors in România, F.A. si familia acesteia, F.A. dorind sa deschidă o ferma de vaci, lucru care s-a si întâmplat. A obținut finanțare, fără a putea preciza daca au fost fonduri europene sau împrumut bancar si au construit această fermă de vaci, eu vizitând aceasta ferma după ce a fost construită. Fără a putea da prea multe amănunte știe că F.A. căuta terenuri pentru a le concesiona, pentru a asigura teren, pășune pentru animale. Când a fost la fermă a văzut acolo multe vaci, nu pot preciza numărul si a văzut ca soțul ei se ocupa de fermă, sens in care l-a văzut conducând tractorul si aveau si angajați, cel puțin sigur a văzut ca avea pază. (...) din discuțiile purtate cu F.A. a înțeles ca soțul acesteia a lucrat in Italia în domeniu, în agricultura...) știe ca in anul 2018- 2019 soțul d-nei F.A. s-a întors primul în Italia întrucât a avut mai multe incidente, a avut un accident la un picior, i-a fost amputat un deget la o mână, care au contribuit la motivele lui de a pleca din România. Nu cunosc motivul determinant al plecării acestuia. Ulterior a plecat si F.A. întrucât a dorit sa își reîntregească familia. (...) Știe că relațiile cu surorile si fratele F.L. erau apropiate.
Astfel, din toate aceste declarații rezultă implicarea inculpatei F.A. în activitatea A.P. în îndeplinirea unor acte de administrare de o mare diversitate care s-au derulat atât înainte cât și după finalizarea construcției, aspect ce denotă neechivoc că inculpata a fost administratorul de drept și de fapt al SC A.P. SRL, și nu un administrator formal așa cum s-a susținut prin actul de sesizare.

Martorii G.M., A.M. și D.C. au confirmat că era cunoscut că ferma era a inculpatei F.A., că ea a fost cea care s-a ocupat de arendarea terenurilor necesare fermei, ea a angajat și plătit angajații A.P. după ce ferma a început să funcționeze, a încheiat contracte în numele A.P., a ținut legătura cu furnizorii și cu Direcția Sanitar Veterinară.
Declarațiile martorilor G.M. și D.C. relevă implicarea duci F.A. în toată etapa realizării proiectului de finanțare, dar și faptul că, inclusiv în percepția consultantului, inculpata F.A. era cea care lua deciziile de administrare a firmei iar implicarea inculpatului F.L. în discuții a fost în virtutea cunoștințelor sale în domeniul construcțiilor și a relației de familie apropiată cu inculpata F.A..
Aceste declarații confirmă că inculpata F.A. a fost cea care interacționa cu firma de consultanță în legătură cu proiectul și că inculpatul F.L. nu era implicat în activități care nu aveau legătură cu construcția efectivă a fermei.
Martorul R.T. confirmă că în perioada executării construcției dna F.A. și soțul ei erau percepuți ca beneficiarii societății A.P. de către persoanele implicate, că aceștia au realizat vizite și activități în etapa construcției fermei, dar și că existau utilaje aduse din Italia de către aceștia ca investiție în activitatea viitoare a societății.
Martora S.A.E. confirmă încă o dată aspecte esențiale precum relațiile apropiate de familie. întoarcerea dnei F.A. cu familia din Italia pentru a înființa și administra ferma, faptul că după operaționalizarea fermei dna F.A. și soțul său se ocupau în mod efectiv de ca, dar și motivele reîntoarcerii în Italia a soțului dnei F. și a dorinței ci de a își reîntregi familia la momentul plecării ei din România după 4 ani de la întoarcere.
Declarația martorului A.P. relevă că, deși inculpatul F.L. a participat la discuții care țineau de proiect, discuțiile cu privire la activitatea efectivă a fermei de creștere a animalelor au fost avute cu inculpata F.A..
Martorul A.V. confirmă că inculpata F.A. s-a implicat și în etapa de construire în ce privește elementele ce țineau de activitatea efectivă a fermei, respectiv de îngrijirea de animale, că soțul său era și el implicat în construirea fermei. Totodată, se confirmă că inculpata F.A. a luat decizii esențiale pentru gestionarea activității fermei, respectiv achiziții de terenuri pentru pășunat.
Declarația martorului A.R. arată că angajații F.I. au desfășurat activități în beneficiul A.P. SRL la rugămintea dlui F.L. pentru că acesta dorea să își ajute sora să demareze activitatea fermei. Martora confirmă încă o dată că dna F.A. s-a mutat în România pentru a administra această afacere și că ea s-a ocupat de activități ce țineau de administrarea efectivă a A.P. SRL.
Declarația martorului V.V. confirmă implicarea efectivă a inculpatei F.A. în administrarea societății A.P. SRL.
Din înscrisurile aliate la filele 127-163 vol 9 dup, rezultă că inculpata F.A. a achiziționat în perioada iunie 2014, februarie 2015, mai multe terenuri situate în extravilanul comunei B.. județul Bacău.
De asemenea, la dosar se regăsesc certificatul de calificare profesională - Lucrător în creșterea animalelor examenul fiind promovat la data de 05.08.2015 ( fl. 164 vol. 9 dup) și certificatul de calificare profesională - lucrător în cultura plantelor, examenul fiind promovat la data de 31.08.2015( fl. 165 verso vol. 9 dup), calificări necesare accesării fondurilor europene.
Toate aceste probe coroborate conving Curtea că inculpata F.A. era administratorul de drept și de fapt al SC A.P. SRL, în numele căreia a urmărit a încheia contractul de finanțare, asumându-și îndeplinirea obligațiilor impuse pentru obținerea fondurilor europene.
Curtea nu identifică la dosar probe relevante care să evidențieze că inculpatul F.L. a instigat-o pe inculpata F.A. să depună la data 10.09.2015 cererea de finanțare a proiectului intitulat ..înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B.. județul Bacău”, finanțat din fonduri FEADR prin Submăsura 4.1.Investiții în exploatații agricole, finanțator AFIR, menționând că este reprezentantul real al beneficiarei proiectului în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile, în condițiile în care cunoștea că reprezentantul real al beneficiarei era administratorul în fapt al societății, fratele său F.L., caz în care sprijinul nerambursabil era de 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
De altfel, Curtea nu identifică probe care să susțină acuzația în sensul că inculpatul F.L. este administrator de fapt.
Curtea constată că motivele de apel formulate de DNA care își fundamentează această parte a acuzației pe o prezumție că implicarea inculpatului F.L. în etapa de construire a fermei ar reprezenta o confirmare a administrării în fapt a societății, nu sunt întemeiate, inculpata F.A. fiind în mod neechivoc administratorul de drept și de fapt al SC A.P. SRL.

Cu privire la procedurile de achiziție:
Contractele de finanțare încheiate între AFIR și beneficiari prevăd drepturi și obligații corelative în sarcina ambelor părți contractante, una din obligațiile asumate de către autoritatea contractantă fiind aceea de a acorda o finanțare nerambursabilă de maximum 70 % din valoarea totală eligibilă a proiectului care face obiectul finanțării nerambursabile, diferența de sumă fiind plătită de către beneficiar.
Totodată. în articolul 1 din contractul de finanțare se stipulează că beneficiarului i se va acorda finanțarea nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul de finanțare și anexele acestuia, pe care beneficiarul declară că le cunoaște și le acceptă. Cererea de finanțare depusă de beneficiar, împreună cu toate documentele anexate acesteia, rezultată în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de evaluare și implementare, face parte integrantă din contract și este obligatorie pentru beneficiar pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului.
Conform art. 1 al.(2) din același Contract, regulile privind achizițiile realizate de beneficiari sunt emise de către Autoritatea Contractantă, iar Beneficiarul finanțării nerambursabile este obligat să le respecte.
Potrivit art. (1) al anexei IV (Instrucțiuni privind achizițiile pentru beneficiarii privați ai PNDR). parte integrantă a Contractului de finanțare, - Pentru adjudecarea contractelor de achiziții de servicii, bunuri cu sau tară montaj și execuție lucrări în cadrul proiectelor finanțate prin Programului Național de Dezvoltare Rurală cu fonduri din FEADR beneficiarul este obligat să atribuie contractul de achiziție lucrări prin desfășurarea unei proceduri de selecție de oferte cu condiția publicării pe site-ul www.afir.info a unei invitații de participare si a dosarului cererii de oferte si primirii on-line de către beneficiarul privat a cel puțin unei oferte conforme din punct de vedere tehnic si financiar.
Ofertele conforme trebuie să se încadreze în valoarea licitată corespunzătoare din bugetul indicativ. Invitația de participare trebuie înregistrată în registrul de intrări /ieșiri al beneficiarului privat.
Aceeași anexă prevede la art. 4.2. că ofertele conforme reprezintă oferte comparabile, care răspund cerințelor din punct de vedere al performanțelor și parametrilor tehnici din caietele de sarcini, proiectul tehnic și cererea de oferte, al obiectului acestora și din punct de vedere financiar și sunt transmise de către operatori economici reali și care îndeplinesc condițiile de calificare, verificabile de către experții evaluatori. Se consideră că procedura de selecție este respectată în situația în care se prezintă cel puțin o ofertă conformă din punct de vedere tehnic și financiar. Ofertanții trebuie să nu se afle într-o situația care intră sub incidența conflictului de interese.
Potrivit art. 4.4 din Anexa IV - în cazul în care achizițiile necesită subcontractanți, ofertele firmelor participante trebuie să declare subcontractanții, tară a fi permisă în schimb subcontractarea totală. Contractele de subcontractare însoțite de certificatele constatatoare ONRC trebuie depuse în dosarul de achiziție care se depune on-line pentru verificare și avizare. Pe parcursul contractului, ofertantul nu are dreptul de a înlocui subcontractanții nominalizați în ofertă tară acceptul beneficiarului privat (prin act adițional), iar eventuala înlocuire a acestora nu trebuie să conducă la modificarea condițiilor inițiale.
De asemenea, ofertanții trebuie să nu se afle într-o situație care intră sub incidența conflictului de interese, definit la art. 4.6. din Anexa IV. între situațiile conflictului de interese în cazul selecției de oferte între beneficiarul privat/comisiile de evaluare și ofertanți sunt definite atât cazul în care acționariatul beneficiarului privat sau membrii comisiei de evaluare fac parte din structurile de conducere (reprezentant legal, administrator, membri ai consiliilor de administrație) sau de supervizare ale unuia dintre ofertanți sau subcontractanți, cât și relațiile de rudenie până la gradul doi sau afin între structurile acționariatului beneficiarei și ofertanții acesteia, respectiv între membrii comisiei de evaluare și ofertanți.
De asemenea, conform art. 4 din Anexa 1, Beneficiarul este obligat să adopte o asemenea conduită care va evita conflictul de interese, definit conform legislației în vigoare.
Tot potrivit contractului și anexelor, beneficiara era obligată să depună la Autoritatea contractantă cererea de plată și documentele justificative în termen de 6 luni de la data semnării contractului de finanțare în cazul proiectelor pentru investiții în achiziții simple și în termen de maxim 12 luni de la data semnării contractului de finanțare în cazul proiectelor ce presupun construcții montaj. Din economia întregului document rezultă că nicio plată nu se putea face până când procedurile de achiziții nu erau îndeplinite și declarate conforme.
Din succesiunea precizărilor reiese cu claritate că, în lumina dispozițiilor contractuale, procedurile de achiziții desfășurate de Beneficiar erau esențiale pentru obținerea sumelor nerambursabile solicitate, iar nerespectarea acestora ar fi avut ca și consecință respingerea solicitărilor beneficiarului și declararea proiectului ca neeligibil.
Făcând propriul examen al materialului probator existent la dosarul cauzei. Curtea constată că la data de 01.04.2015 a fost înființată S.C. A.P. S.R.L.. societate având ca obiect principal de activitate „Creșterea porcinelor", cod CAEN 0146 și ca administrator pe inculpata F.A., sora inculpatului, în vârstă de 38 ani, persoană care putea beneficia dc intensitatea maximă de 70% a sprijinului combinat pentru fermele din categoria I în cazul investițiilor realizate de tinerii fermieri cu vârsta până la 40 de ani inclusiv la data depunerii Cererii de finanțare.
Pentru realizarea acestui proiect, anterior înființării S.C. A.P. S.R.L.. inculpatul F.L., asociat și administrator al S.C. F.I. S.R.L a dispus întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru realizarea acestui proiect, desemnând pe numitul T.V., angajat în calitate de director tehnic al S.C. F.I. S.A.. să se ocupe dc partea tehnică a proiectului.
Studiul de fezabilitate care a stat la baza cererii de finanțare poartă data de 03.07.2015 și a fost realizat de S.C. A.T. S.R.L. Bacău (G.M.. D.A.C.. A.M.D.) - partea economică și consultanță și S.C. A. S.R.L. Bacău (A.P., A.E.. A.C.) - pe partea de lucrări.
Contractul de servicii încheiat de S.C. A.P. S.R.L. cu S.C. A. S.R.L. Bacău poartă nr. 276/04.02.2015, deși la acea dată societatea S.C. A.P. S.R.L. nu fusese înființată. Referitor la faptul că în cadrul contractului figurează numărul de înregistrare fiscală al societății, martorul A.P. a precizat că a încheiat acest contract când a purtat primele discuții cu F.L., moment la care acesta i-a precizat că va înființa firma beneficiară a proiectului după ce sora sa, F.A. va veni în țară, precizând că F.L. intenționa ca aceasta afacere să fie administrată de sora sa. ( fl. 125 dup)
La data de 10.09.2015, inculpata F.A., reprezentant al S.C. A.P. S.R.L. a depus, prin încărcare în aplicația online, pe site-ul AFIR. cererea (sub-măsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole) pentru finanțarea proiectului „înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B., Județul BACĂU".
La aceeași dată, împreună cu cererea, F.A. a depus documentele necesare îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, printre care și declarațiile pe propria răspundere - anexe ale cererii prin care își asuma realizarea proiectului în calitate de reprezentant al beneficiarei S C A.P. S.R.L.

Susținerile acuzării potrivit cărora inculpata F.A. a depus aceste declarații pe propria răspundere în calitate de reprezentant al beneficiarei S.C. A.P. S.R.L, deși cunoștea faptul că administratorul în fapt al acestei investiții era fratele său, inculpatul F.L. nu sunt dovedite, fiind valabile argumente reținute anterior de Curte cu ocazia analizării administrării în fapt și în drept a SC A.P. SRL.
Conform bugetului indicativ totalizator, valoarea totală a proiectului a fost de 2.311.537 lei (echivalentul a 515.600 euro), din care valoare eligibilă 1.796.893 lei (400.806 euro). din care 280.564 euro - ajutor public nerambursabil (contribuție UE și cofinanțare națională), reprezentând 70 % din valoarea totală.
Urmare a verificărilor efectuate de reprezentanții autorității, la data de 24.06.2016, AFIR a semnat cu beneficiara S.C. A.P. S.R.L. reprezentată de administrator F.A., Contractul de finanțare nr. C0410AF00061510400297, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru proiectul "înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B., județul Bacău” - Sat B., com. B., jud. Bacău.
La semnarea contractului de finanțare, beneficiara S.C. A.P. S.R.L. reprezentată de administrator F.A. a semnat și anexele contractului - Anexa IV - Instrucțiuni de achiziții pentru Beneficiarii privați ai PNDR 2014-2020 - asumându-și respectarea acestora. în baza dispozițiilor contractuale, procedurile de achiziții desfășurate de S.C. A.P. S.R.L. erau esențiale pentru obținerea sumelor nerambursabile solicitate, iar nerespectarea acestora ar fi avut ca și consecință respingerea solicitărilor beneficiarului și declararea proiectului ca neeligibil.
La data de 11.02.2017, beneficiara S.C. A.P. S.R.L. a publicat pe site-ul AFIR dosarul de achiziție a contractului de execuție lucrări, din conținutul căruia rezultă că a finalizat procedura de achiziție a contractului, ca urmare a publicării pe site-ul AFIR mai multe invitații de participare, ultima fiind invitația de participare nr. 4918/19.09.2016 împreună cu instrucțiunile pentru elaborarea ofertei și documentația tehnică. Obiectul achiziției viza lucrările de construcție specifice proiectului, în valoare eligibilă de 845.811,58 ron.
Dosarul de achiziție conținea, printre altele, următoarele înscrisuri:
- oferta întocmită de S.C. C.S. S.R.L. la data de 04.10.2016, ce conținea pe lângă declarațiile obligatorii și documentele ce făceau dovada capacității tehnice, graficul de execuție a lucrărilor, oferta financiară, devizul general al ofertei, listele cantităților de materiale
- declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a S.C. A.P. S.R.L., F.A., în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR;
- procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 în care se menționa că membrii comisiei de evaluare au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei.
Probele administrate în cauză fac dovada faptului că aceste înscrisuri sunt inexacte, motivat de următoarele aspecte:
Prin decizia nr. 01/09.08.2016 inculpata F.A., în calitate de reprezentant al beneficiarei a constituit comisia de evaluare a ofertelor, numind ca membri PC, L.L.E.. P.D.D., A.R.E.. Sarcina comisiei a fost stabilită ca fiind atribuirea contractului de achiziție lucrări cu respectarea prevederilor legale.
Prin instrucțiunile pentru elaborarea ofertei au fost impuse următoarele condiții de participare pentru ofertanți:
- capacitate de exercitare a activității profesionale - ofertantul să aibă activitate aferentă Codurilor CAEN: 4120 Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, 4321 Lucrări de instalații electrice, 4322 Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat;
- standarde de asigurare a calității - documente emise de organisme acreditate, care confirmă certificarea sistemului de management al calității sau similar, în domeniul executării lucrărilor de construcții minim IS09001/2008 (Nu se acceptă și sisteme de management în curs de acreditare);
- capacitate tehnică/profesională - o persoană cu specializarea RTE în construcții civile, o persoană cu specializarea controlul calității CQ în construcții civile, un inginer specializat în construcții civile cu experiență de minim 3 ani/angajați sau colaboratori permanenți ai ofertantului cu durata contractului de colaborare mai mare decât perioada de execuție a lucrărilor;
- modul de prezentare a ofertei - ofertantul va prezenta în ofertă, modalitatea și persoana/persoanele responsabile de realizare a acestora.
Din procesul verbal nr. 10/10.10.2016 rezultă că s-a procedat la „deschiderea ofertelor", constatându-se depunerea ofertei de către S.C. C.S. S.R.L.. administrată de C.S. și prin raportul de selecție nr. 18/04.01.2017 oferta depusă de aceasta a fost declarată câștigătoare.
Conform datelor existente în evidențele ONRC, S.C. C.S. S.R.L. CUI (...) are sediul în (...) și are ca asociat pe C.S., care are și calitatea de administrator. Domeniul de activitate principal, conform codificării CAEN. este reprezentat de lucrările de învelitori. șarpante și terase la construcții.
La data de 18.01.2017 s-a încheiat contractul de lucrări nr. 21/2017 între S.C. A.P. S.R.L., reprezentată de administrator F.A. și S.C. C.S. S.R.L. reprezentată de administrator C.S. având ca obiect execuția, finalizarea, punerea în funcțiune și întreținerea pe perioada de garanție a lucrărilor „înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B.. județul Bacău" - Sat B. com. B., jud. Bacău. Prețul prevăzut în contract este de 837.468,44 lei fără T.V.A.
Din dosarul ofertei S.C. C.S. S.R.L. depus de beneficiara proiectului la AFIR rezultă că ofertantul a făcut dovada îndeplinirii cerinței privind capacitatea de exercitare a activității profesionale cu extrasul ONRC din data de 10.10.2016 (data deschiderii ofertei) din care rezultă că societatea și-a extins obiectul de activitate cu codurile CAEN 4321 Lucrări de instalații electrice, 4322 Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat, prin declarația nr. 37751 din data de 07.10.2016.
De asemenea, din dosarul ofertei S.C. C.S. S.R.L. rezultă că ofertantul a făcut dovada îndeplinirii cerinței privind standarde de asigurare a calității cu certificatul nr. 87IC eliberat de organismul de certificare RAD CERT, care atestă că S.C. C.S. S.R.L. este CERTIFICAT în sistemul ISO 9001/2008, pentru efectuarea de activități în domeniile 4120. 4321, 4329. certificarea fiind emisă în data de 22.07.2016. Din verificarea efectuată cu privire la realitatea acestui certificat în cadrul emitentului RAD CERT a rezultat că documentul depus în dosarul ofertei a fost emis de către această entitate, deși este inexplicabilă certificarea ofertantului pentru domenii care nu făceau obiectul său de activitate la data 22.07.2016.
Tot din dosarul ofertei S.C. C.S. S.R.L. depus de beneficiara proiectului la AFIR rezultă că ofertantul a făcut dovada îndeplinirii cerinței privind capacitatea tehnică/profesională cu contractele de prestări servicii consultanță încheiate, cu titlu gratuit, cu angajați ai S.C. F.I. S.R.L. - respectiv nr. 22/01.08.2016 încheiat cu V.V.R. pentru consultanță șef șantier obiectiv, nr. 21/01.08.2016 încheiat cu T.V. pentru consultanță RTE, nr.21/01.08.2016 încheiat cu P.D.D. pentru consultanță responsabil cu calitatea materialelor (CQ).
Mai mult, din probe rezultă că oferta S.C. C.S. S.R.L. a fost formală, exprimând aparent intenția de executare a lucrărilor de construire a fermei de animale ce făcea obiectul proiectului mai sus arătat, în baza unei înțelegeri între inculpatul F. L. - care este administrator al S.C. F.I. S.R.L. (societate având ca obiect activitatea de construcții), F.A. - reprezentantul legal al beneficiarei proiectului și numitul C. S.E. - administratorul S.C. C.S. S.R.L., societate aleasă pentru derularea formală a procedurii, în vederea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.
În realitate, această ofertă a fost întocmită exclusiv de către angajații S.C. F.I. S.R.L., din dispoziția inculpatului F.L., în scopul creării aparenței de respectare a procedurii de achiziții.
Mai mult, contractele de prestări servicii cu care ofertantul a tăcut dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică/profesională au fost întocmite în baza înțelegerii dintre administratorul S.C. C.S. S.R.L. și F.L. - administrator al S.C. F.I. S.R.L., personalul de specialitate fiind reprezentat de angajați ai acestei din urmă societăți, care au arătat că nu au discutat cu administratorul S.C. C.S. S.R.L., nu au fost remunerați de acesta, nu au semnat contracte de consultanță, ci au prestat activități de supraveghere a lucrărilor din cadrul proiectului, ca urmare a solicitării șefului lor F.L..
Realizarea unei proceduri formale pentru atribuirea contractului de lucrări în cadrul proiectului, înțelegerea prealabilă în privința realizării parțiale a lucrărilor de construcție cu C.S., administrator al SC C.S. SRL, dovedesc complicitatea și reaua - credință a inculpatului F.L..
Declarația martorului C.S. este relevantă, acesta declarând expres că a acceptat propunerea lui F.L. de a semna și depune oferta întocmită de angajații S.C. F. S.R.L. în numele societății C.S. S.R.L. pe care o administrează , pe site-ul AF1R și de a încheia un contract de lucrări în cadrul proiectului finanțat din fonduri europene pentru construcția unei ferme agricole pe raza satului B., com B., deși cunoștea că firma sa nu are capacitatea de a realiza construcția. A mai precizat că a acceptat propunerea lui F.L. de a realiza construcția cu ajutorul angajaților S.C. F.I. S.R.L. - personal tehnic de specialitate și muncitori, precum și prin intermediul unor subcontractori identificați tot de acesta, deși cunoștea faptul că S.C. F.I. S.R.L. nu putea realiza lucrările de construcție în cadrul proiectului, aflându-se în situația conflictului de interese cu beneficiarul proiectului.
Audiat în fața instanței de apel (f. 149 dos apel), martorul C.S. a precizat că își menține declarațiile date anterior în prezenta cauză. în virtutea faptului că îl știa din 2006 pe domnul F.L., în anul 2016 în toamnă l-a abordat acesta și l-a întrebat pe martor dacă vrea să construiască o fermă la B.. A văzut în ce consta construcția, ca și parte de câștig era puțin. Pentru martor conta doar faptul că puteam adăuga lucrarea în CV. Nu puteai avea avantaje mari în urma lucrării. Trebuia să facă toată lucrarea, de la săpat, turnat betoanele, ridicat zidurile construcției - era o singură construcție mare. S-a mai construit o căsuță în care s-au pus bateriile de la panourile solare, reprezentând o anexă a construcției mari. Toate lucrările prevăzute în documentație trebuiau efectuate de către C.S. , dar cu ajutor din partea unor subcontractori, situațiile în care a apelat la subcontractori, prin domnul F., au fost: toate săpăturile și cărat pământ - când a lucrat cu B., care aveau utilajele respectiv: buldozere, excavatoare; panourile solare care au fost efectuate de subcontractori, tară a putea preciza exact cu cine, forajul apei, realizarea instalației electrice, ușile și ferestrele din lemn tăcute cu o societate din L.. Lucrările efectuate cu subcontractori au fost angajate prin intermediul oamenilor de la F., respectiv: P.D. și T.V.. Tot de la F., pe șantier au mai desfășurat activități doamna V.S. (în calitate de director economic) și șeful de șantier R.T.. în calitate de administrator al C. a încheiat contracte cu cei trei menționați anterior, mai puțin V.S., iar la rubrica salariu s-a menționat „fără plată, benevol". Nu a putut preciza cine i-a plătit. (..) cei trei stăteau pe șantier, mai puțin de doamna V.. în baza contractului de colaborare anterior menționat, însă erau trimiși de domnul F. ca să supravegheze lucrările pe șantier.
Martorul a arătat că a lucrat doar cu domnul F.L., a văzut că doamna F.A. era trecută în acte, dar nu a interacționat cu aceasta (...) pe durata desfășurării lucrărilor la fermă au venit pe șantier inculpata F.A. și soțul acesteia, însă a vorbit foarte puțin cu aceștia.

(...) la momentul la care inculpatul F.L. l-a întrebat dacă îi face lucrarea, martorul la rândul său l-a întrebat de ce nu o face Sebastian F., vărul inculpatului, care arc societatea F. SRL și comercializează materiale de construcție. în acel moment, inculpatul F. răspunzându-i că nu se poate, că este rudă și nu poate accesa fonduri europene. La început a crezut că face lucrarea pentru domnul F.L. care l-a chemat și i-a solicitat acest lucru, ulterior văzând în acte că este menționată doamna F.A..
La întrebarea „când a acceptat să participe la licitație a considerat că are capacitatea de a realiza lucrarea?" martorul a răspuns că „cu subcontractor!, da.’’, nu mai făcuse anterior lucrări de același gen,.. nu așa de mari’’,,. până atunci, construia acoperișuri, câte o hală", nu a declarat subcontractorii la momentul semnării contractului întrucât „nu a știut, acești subcontractori trebuiau declarați la momentul participării la licitație’’.
Martorul C. S. audiat în faza apelului ( fl.106 dos apel) a declarat că ..își desfășura activitatea ca angajat la S.C. C.S. de ani de zile, când a fost informat de către S. C. că urmează să construiască o fermă pentru un italian și că a obținut lucrarea în urma unei licitații. (...) Până la acest moment. S.C. C.S. a construit doar acoperișuri și învelitori. A precizat că S.C. C. nu avea nici oameni, nici scule, nimic pentru a realiza construcția unei ferme. C. avea trei angajați cu tot cu martor. Ulterior, după obținerea contractului, a mai angajat de regulă 5 oameni, fiind în total cel mai mult 8. 9. 10 angajați. Cei cinci oameni îi aducea tot martorul din satul B..(...) lucrarea de construire a fermei presupunea săparea fundației, zidărie, realizarea acoperișului pentru trei clădiri, una era ferma propriu-zisă. a doua un garaj si cea din urmă depozitul de apa cu hidrofoare și fântână. Clădirea fermei, care era cea mai mare, mai incorpora și un depozit de gunoi.
Martorul a precizat că pe șantier a fost nevoie de nivelarea terenului, lucru tăcut cu utilajele de la B.. manevrate, conduse de angajații B.. probabil în baza unui contract de subcontractare încheiat cu C..
Știe că pe șantier a existat un inginer și un diriginte de șantier, care nu erau angajații S.C. C.F.. ci erau de la F.I., unul dintre ei era R.T., iar celălalt domnul V.. pe care l-a văzut o dată. (...) au reușit să construiască ferma B.. însă nu doar cu cei 8- 10 angajați ai S.C. C.. ci împreună cu angajați muncitori de la F.I., care au venit în număr de la 8-10-15, până la 20, pentru a ne ajuta la ridicarea fermei. Acest lucru s-a întâmplat după momentul la care „au ieșit din pământ și s-a turnat placa”, acești muncitori ajutând la: lucrări de zidărie, de betoane, de realizarea instalațiilor de apă. de curent, însă acoperișul a fost realizat de C.F.. S-au realizat lucrări de împrejmuire a fermei, acestea fiind realizate în mod egal de S.C. C. și angajații F.I..
L-a văzut și pe domnul Ț.L. pe șantier, acesta fiind inginer din cadrul F.I., care venea acolo pentru a-și controla angajații. De aprovizionarea cu materiale de construcție a șantierului s-a ocupat martorul în numele C.. care plătea aceste materiale, iar inginerul R. verifica scriptic cantitățile.
Pe la sfârșitul lucrării, a venit și un italian la șantier, care nu s-a prezentat ca beneficiarul lucrării, ci mai degrabă un muncitor ca și ei, muncea alături de ei. Acest italian a venit împreună cu băieții de la F.. Pe F.A. nu a văzut-o pe șantier, doar pe italian . Domnul F.L. a venit pe șantier cam de două ori pe lună și verifica ce s-a realizat și ce urmează să se facă. L-a perceput pe domnul F. ca fiind șeful muncitorilor de la F.I..
In momentul în care i-a transmis lui C. S. că nu pot realiza proiectul privind construcția fermei de animale, neavând nici oameni, nici utilaje, scule, acesta i-a transmis că îi va ajuta F.I. atât cu muncitori, cât și cu utilaje, cu scule, cu materiale, schele.
Pe C. S. l-a văzut în teren, în 9 luni de două ori. în rest, vorbeau la telefon și se deplasa de două ori pe lună, la locuința sa din Bacău pentru a ridica banii de salarii și a împărți la muncitori.(...) SC F.I. realiza lucrarea împreună cu ei. SC C.F.. nu era beneficiarul lucrării".
Curtea constată așadar că oferta S.C. C.S. S.R.L. a fost formală, exprimând aparent intenția de executare a lucrărilor de construire a fermei de animale ce tăcea obiectul proiectului mai sus arătat. în baza unei înțelegeri între administratorul beneficiarei F.A. .
F.L. - administrator al S.C. F.I. S.R.L. (societate având ca obiect activitatea de construcții), F.A. și numitul C.S. - administratorul S.C. C.S. S.R.L., societate aleasă pentru derularea formală a procedurii, în vederea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.
Această ofertă a fost întocmită exclusiv de către angajații S.C. F.I. S.R.L., din dispoziția inculpatului F.L., în scopul creării aparenței de respectare a procedurii de achiziții. Mai mult, contractele de prestări servicii cu care ofertantul a făcut dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică/profesională au fost întocmite în baza înțelegerii dintre administratorul S.C. C.S. S.R.L. și F.L. - administratorul S.C. F.I. S.R.L., personalul de specialitate fiind reprezentat de angajați ai acestei din urmă societăți, care au arătat că nu au discutat cu administratorul S.C. C.S. S.R.L., nu au fost remunerați de acesta, nu au semnat contracte de consultanță, ci au prestat activități de supraveghere a lucrărilor din cadrul proiectului, ca urmare a solicitării șefului lor F.L..
In condițiile existenței unei înțelegeri între părți cu privire la întocmirea unei oferte formale care să creeze aparența respectării procedurilor de achiziție, procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 întocmite de membrii comisiei de evaluare a ofertelor în care se menționa că membrii comisiei au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei, sunt tot documente inexacte.
Dovadă a caracterului inexact al proceselor verbale sunt și declarațiile martorilor P.D.D. și A.R.E..
Martorul P.D.D. a arătat că nu i s-a solicitat de către inculpata F.A. să participe la nicio ședință, nu a analizat sau discutat despre nicio ofertă, ci doar a semnat procesele verbale întocmite de Comisia de evaluare a ofertelor, la solicitarea șefului său F.L., administratorul S.C. F.I. S.R.L.
Martora A.R.E. a arătat că, în calitate de angajat al S.C. F.I. S.R.L., la solicitarea șefului său a încheiat un contract de colaborare cu S.C. A.P. S.R.L., reprezentată de administrator F.A. și s-a ocupat de înregistrarea documentelor contabile, însă nu-și amintește dacă a făcut parte din comisia de evaluare a ofertelor pentru achizițiile efectuate de această societate în cadrul proiectului cu fonduri europene.
În aceste condiții, declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a S.C. A.P. S.R.L., F.A., în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR este un document inexact atâta vreme cât aceasta a cunoscut că procedura de achiziție a fost încălcată sub aspectul obligațiilor asumate prin contractul de finanțare - privind subcontractarea și conflictul de interese fiind încălcate obligațiile impuse de art. 4.4 din Anexa IV (Instrucțiuni privind achizițiile pentru beneficiarii privați ai PNDR). parte integrantă a Contractului de finanțare.
În concluzie, Curtea reține că dacă beneficiarul ar fi prezentat toate documentele necesare, astfel încât finanțatorul ar fi avut posibilitatea să se pronunțe asupra eligibilității sau neeligibilității cheltuielilor solicitate la avizare sau rambursare, nu ne-am fi aflat în prezența unei fraude. Cum beneficiara F.A. nu a prezentat documentele necesare care să ateste subcontractarea și conflictul de interese, o parte semnificativă din lucrări fiind efectuate de angajași ai SC F.I., societate al cărei administrator este inculpatul F.L., fratele inculpatei F.A., Autoritatea Contractantă a fost indusă în eroare neavând posibilitatea reală de a se pronunțe asupra eligibilității sau neeligibilității cheltuielilor solicitate la avizare sau rambursare, astfel încât conduita inculpatei se încadrează în noțiunea de fraudă și nicidecum în cea de neregulă. Este evident că Autoritatea contractantă nu ar fi încheiat contractul de finanțare dacă ar fi cunoscut că SC C.S. SRL nu are posibilități reale de a executa lucrările de construcții.
De altfel, dovadă a faptului că S.C. C.S. S.R.L. nu avea posibilitatea reală de a executa lucrările de construcții ce făceau obiectul achiziției este și adăugarea formală în obiectul de activitate al firmei, la data de 07.10.2016, a codurilor CAEN 4321 (Lucrări de instalații electrice), 4322 (Lucrări de instalații sanitare, de încălzire si de aer condiționat), doar pentru a îndeplini una din condițiile calificării ofertei firmei sale ca fiind conformă.
Mai mult, conform datelor puse la dispoziție de S.C. E. S.R.L. Bacău prin adresa din 05.03.2021 rezultă că S.C. C.S. S.R.L. a subcontractat execuția lucrărilor de instalații electrice către S.C. E. S.R.L. în baza contractului nr. 879/20.10.2017 având ca obiect „execuție lucrări de instalații electrice interioare de iluminat și prize și priză de pământ la Ferma mixtă și anexe gospodărești - Manoperă’’ în valoare de 6.431.08 lei tară T.V.A.
Faptul că S.C. C.S. S.R.L. nu a avut angajați specializați în executarea activităților ce făceau obiectul proiectului rezultă și din registrul salariaților. în care S.C. C.S. S.R.L. figurează cu cinci angajați activi cu specialități de construcții (2 fierari betoniști și 3 dulgheri), toți angajați începând cu data de 19.05.2017. Unul dintre aceștia a încetat activitatea la 18.07.2017, doi la 13.09.2017 și alți doi la 04.11.2017. în aceste condiții. S.C. C.S. S.R.L. a facturat în perioada 04.11.2017-08.12.2017 execuție lucrări în cadrul contractului cu beneficiara S.C. A.P. S.R.L., deși nu avea angajați.
Înțelegerea dintre părți în privința executării lucrărilor de către angajații S.C. F.I. S.R.L.. implicarea inculpatului F.L. în realizarea lucrărilor de construcție cu ajutorul angajaților S.C. F.I. S.R.L rezultă din declarațiile martorilor T.V., V.R.S., P.D., R.T., C.V.. V.R.. D.V., C.S. și ale lui C.S..
Astfel, martorul T.V. - angajat la data faptei al societății F.I. S.R.L. în calitate de director tehnic - a arătat că s-a ocupat, la solicitarea administratorului F.L.. de întocmirea evaluării lucrărilor necesare construcției fermei premergător întocmirii studiului de fezabilitate din cadrul proiectului, precum și de întocmirea documentelor tehnice necesare organizării procedurii de achiziție de către S.C. A.P. S.R.L. pe baza listelor de cantități întocmite în cadrul evaluării inițiale a lucrărilor.
Martorul P.D.D., angajat în calitate de inginer șef al societății F.I. S.R.L. în perioada implementării proiectului, a precizat că administratorul societății F.L. i-a comunicat că vrea să construiască o fermă de bovine rasa Angus și i-a solicitat să realizeze calculația materialelor necesare pentru realizarea proiectului. După realizarea calculației, martorul a arătat că a predat necesarul de materiale serviciului aprovizionare din cadrul S.C. F.I. S.R.L., care s-a ocupat de comanda materialelor către S.C. R. S.R.L. Martorul a mai arătat că F.L. s-a ocupat de supravegherea construcțiilor personal, fiind prezent în șantier la 2-3 zile. De altfel, pe una din facturile puse la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L. pentru dovada achiziției de materiale în cadrul proiectului se observă că a fost emisă de S.C. R. S.R.L. către F.I. S.R.L.. pentru cantități de oțel, și poartă mențiunea olografa „Nu am înțeles de ce a fost achiziționată de F. și revândută la C.. M-am trezit cu factura!!!!’’
Martorul R.T. - angajat la data faptei al societății F.I. S.R.L. a precizat că a fost desemnat de F.L. să supravegheze zilnic execuția lucrărilor proiectului în șantier, constatând că parte din muncitorii care executau lucrările și personalul specializat care verifica execuția acestora erau angajați ai F.I. S.R.L.. precum și faptul că S.C. C.S. S.R.L. nu avea angajați specializați în domeniul construcțiilor.
Martorii au mai arătat că S.C. C.S. S.R.L. avea ca obiect principal de activitate construcția de acoperișuri și șarpante și avea colaborări cu S.C. F.I. S.R.L. în acest domeniu, neavând posibilitatea de a realiza construcția în integralitate, conform proiectului.
Conform declarațiilor martorilor menționați rezultă că și încheierea contractelor de colaborare ale S.C. C.S. S.R.L. pentru asigurarea personalului socializat (RTE. CQ. șef de șantier) a fost tot formală, martorii executând sarcini trasate de șeful direct- administratorul S.C. F.I. S.R.L., în condițiile în care au fost plătiți de către acesta, contractele de consultanță fiind cu titlu gratuit. Mai mult, V.R., audiat în calitate de martor, a arătat că nu a semnat contractul de colaborare cu S.C. C.S. S.R.L., nu a avut o asemenea colaborare, nu a conceput și nici pus la dispoziția vreunei persoane CV-ul care se află atașat contractului de colaborare menționat, aflat în cadrul ofertei S.C. C.S. S.R.L.
Prin urmare, S.C. C.S. S.R.L. se afla atât în imposibilitatea întocmirii unei oferte reale, neavând personal calificat care să analizeze cererea de ofertă formulată de S.C. A.P. S.R.L. și să formuleze oferta în cadrul procedurii de achiziție organizată de beneficiară, cât și în imposibilitatea de a întocmi în integralitate lucrările, conform ofertei.
Mai mult, din declarația martorei V.R.S., angajata S.C. F.I. S.R.L. rezultă că inculpatul F.L. i-a dat dispoziție pentru a se ocupa de relația S.C. A.P. S.R.L. cu S.C. C.S. S.R.L., cu băncile și consultantul, în cadrul proiectului cu fonduri europene, în sensul de a primi înscrisurile, a le centraliza și a le transmite în numele beneficiarei, pentru întocmirea cererilor de plată și efectuarea de plăți, deși nu era angajata acestei societăți.
Aceste aspecte confirmă îndeplinirea de către F.L. a unor acte de dispoziție specifice unui administrator în cadrul SC F.I. în favoarea societății beneficiare administrate de inculpata F.A..
Deși prin motivele de apel ale parchetului se susține că inculpatul F.L. ar fi administratorul de fapt al societății beneficiare, totuși nu se arată de ce inculpata F.A., în pofida numeroaselor declarații de martori și probe cu înscrisuri care atestă că a exercitat prerogativele unui veritabil administrator al SC A.P. SRL, nu ar fi fost administratorul societății beneficiare.
Curtea reține că probele relevă într-adevăr o implicare activă a inculpatului F.L. în obținerea acestui contract de finanțare, însă aceleași probe evidențiază o participare activă a inculpatei F.A. atât în etapa depunerii cererii de finanțare cât și pe parcursul implementării proiectului, ca și reprezentant legal al societății beneficiare, astfel încât nu pot fi primite susținerile acuzării în sensul că F.A. nu a fost administratorul de drept dar și de fapt al beneficiarei
În mod cert inculpatul a urmărit să își ajute sora să revină în țară și să dezvolte o afacere în domeniul creșterii bovinelor angus, sens în care a ales să-i acorde sprijin pe toată perioada implementării proiectului, sprijin care a condus la încălcarea Instrucțiunilor privind achizițiile pentru beneficiarii privați ai PNDR), parte integrantă a Contractului de finanțare.
Este greu de crezut că inculpata F.A. și soțul acesteia C.S. și-au vândut proprietățile din Italia și au investit în achiziționarea de utilaje agricole din Italia pe care le-au adus în România pentru a fi folosite la fermă, pentru ca inculpata să devină un administrator doar formal al SC A.P. SRL , doar pentru a-i facilita inculpatului F.L. - administrator al SC F.I., obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor europene nerambursabile .
În acest sens, Curtea apreciază că această ipoteză este neverosimilă întrucât nimeni nu ar fi dispus să își dezrădăcineze familia și să își investească toate fondurile pentru o afacere care nu îi aparține, astfel încât constată că acuzația privind instigarea inculpatei F.A. de către inculpatul F.L. de a depune cererea de finanțare nu este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, acțiunile inculpatului fiind acțiuni tipice de complicitate.
În continuare, Curtea reține că fiind dovedită existența unei înțelegeri între părți cu privire la întocmirea unei oferte formale care să creeze aparența respectării procedurilor de achiziție, procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 întocmite de membrii comisiei de evaluare a ofertelor în care se menționa că membrii comisiei au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei, sunt tot documente inexacte.
Caracterul inexact al proceselor verbale este dovedit cu declarațiile martorilor P.D.D. și A.R.E.. Martorul P.D.D. a arătat că nu i s-a solicitat de către F.A. să participe la nicio ședință, nu a analizat sau discutat despre nicio ofertă, ci doar a semnat procesele verbale întocmite de Comisia de evaluare a ofertelor, la solicitarea șefului său F.L., administratorul S.C. F.I. S.R.L. Martora A.R.E. a arătat că, în calitate de angajat al S.C. F.I. S.R.L., la solicitarea șefului său a încheiat un contract de colaborare cu S.C. A.P. S.R.L., reprezentată de administrator F.A. și s-a ocupat de înregistrarea documentelor contabile, însă nu-și amintește dacă a iacul parte din comisia de evaluare a ofertelor pentru achizițiile efectuate de această societate în cadrul proiectului cu fonduri europene.
În aceste condiții, declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a S.C. A.P. S.R.L., F.A.. în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR este un document inexact atâta vreme cât aceasta a cunoscut că procedura de achiziție a fost încălcată sub aspectul obligațiilor asumate prin contractul de finanțare - privind subcontractarea și conflictul de interese.
La data de 28.09.2017. CRFIR - SLINA a avizat dosarul de achiziție lucrări (înregistrat sub nr.3008/28.09.2017) depus de numita F.A., în calitate de reprezentant al S.C. A.P. S.R.L.
Ulterior, în cadrul cererii de plată nr. II, înregistrată la AFIR sub nr. R3/SAFPD/25 din 30.10.2017 și cererii de plată nr. IV, înregistrată sub nr. R1.2946 din 25.09.2018 beneficiara S.C. A.P. S.R.L. a depus documente inexacte, astfel:
1. La data de 30.10.2017, reprezentanta beneficiarei a depus la AFIR cererea de plată nr. 11 solicitând spre autorizare cheltuieli în suma de 562.020.47 lei (393.414,33 ron fără T.V.A.). din care 439.868,42 lei pentru avansurile și lucrările facturate de S.C. C.S. S.R.L. și diferența pentru achiziție remorcă tehnologică, împreună cu următoarele înscrisuri inexacte:
- declarația pe proprie răspundere din data de 26.10.2017 a reprezentantei beneficiarului care atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție,
- raportul de execuție din data de 26.10.2017 al reprezentantei beneficiarului, care atestă că realizările menționate au fost obținute în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare;
- declarațiile de cheltuieli din data de 26.10.2017 ale reprezentantei beneficiarului, care atestă că au fost efectuate în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare:
- centralizatoarele situațiilor de plată - aferente cererii de plată 2, centralizatoare lucrări și listele cuprinzând cantități de lucrări;
- facturile emise pentru avansuri și lucrări de S.C. C.S. S.R.L.. în valoare totală de 439.868.42 Ron. având seria C. și numerele:
• 816 din 25.05.2017 în sumă de 100.000 lei reprezentând avans lucrări;
• 819 din 20.06.2017 în sumă de 50.000 lei reprezentând avans lucrări;
• 826 din 12.07.2017; în sumă de 189.347.87 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate în perioada 05.05.-30.06.2017;
• 828 din 14.07.2017; în sumă de 44.679,89 lei reprezentând storno avans;
• 851 din 15.09.2017; în sumă de 150.000 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate la data de 08.09.2017;
• 854 din 09.10.2017 în sumă de 84.791,70 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate (anexa nr.59).
Declarațiile beneficiarei sunt inexacte întrucât atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție, deși aceasta cunoștea că au fost eludate astfel obligațiile de declarare a subcontractării lucrărilor și cele privind conflictul de interese.
De asemenea, documentele care atestă că lucrările de construire au fost executate de către S.C. C.S. S.R.L., titulara contractului de execuție, sunt documente inexacte întrucât mare parte din lucrări au fost executate în realitate de către angajații S.C. F.I. S.R.L.
2. La data de 29.06.2018, reprezentanta beneficiarei a depus la AFIR cererea de plată nr. IV. solicitând spre autorizare cheltuieli în suma de 586.746,37 lei, din care 462.600,40 lei pentru avansurile și lucrările facturate de S.C. C.S. S.R.L. și diferența pentru servicii facturate de alte societăți comerciale (A.C., P., C., A.), ce a fost respinsă ca neeligibilă motivat de lipsa răspunsului la solicitarea de clarificări în termenul dat.
La data de 07.08.2018, reprezentanta beneficiarei a redepus la AFIR cererea de plată nr.
4. solicitând spre autorizare cheltuieli în suma de 586.746,37 lei, din care 462.600,40 lei pentru avansurile și lucrările facturate de S.C. C.S. S.R.L., împreună cu următoarele înscrisuri inexacte:
- declarația pe proprie răspundere din data de 12.06.2018 a reprezentantei beneficiarului care atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție;
- raportul de execuție din data de 12.06.2018 al reprezentantei beneficiarului, care atestă că realizările menționate au fost obținute în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare;
- declarațiile de cheltuieli din data de 12.06.2018 ale reprezentantei beneficiarului, care atestă că au fost efectuate în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare;
- centralizatoarele situațiilor de plată - aferente cererii de plată 4, centralizatoare lucrări și listele cuprinzând cantități de lucrări;
- facturile emise pentru avansuri și lucrări de S.C. C.S. S.R.L., în valoare totală de 462.600,40 Ron, având seria C. și numerele:
• 862 din 31.10.2017 în sumă de 64.750 lei reprezentând contravaloare avans lucrări de construcții;
• 863 din 06.11.2017 în sumă de 57.284,09 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate în perioada 07.10-06.11.2017;
• 865 din 21.11.2017 în sumă de 200.427,93 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate în perioada 21.11.2017 -08.12.2017;
• 866 din 22.11.2017 în sumă de 21.908,80 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate în perioada 07-20.11.2017;
• 869 din 08.12.2017 în sumă de 206.123,65 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate în perioada 21.11.2017 -08.12.2017 (anexa nr.59);
Declarațiile beneficiarei sunt inexacte întrucât atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție, deși aceasta cunoștea că au fost eludate astfel obligațiile de declarare a subcontractării lucrărilor și cele privind conflictul de interese.
De asemenea, documentele care atestă că lucrările de construire au fost executate de către
5. S.C. C.S. S.R.L., titulara contractului de execuție, sunt documente inexacte întrucât parte din lucrările de construcții au fost executate în realitate de către angajații S.C. F.I. S.R.L. (conform declarațiilor martorilor), iar lucrările de specialitate au fost executate prin subcontractare, deși executantul nu a declarat subcontractanți la depunerea ofertei și nici pe parcursul derulării contractului, astfel:
- instalațiile electrice interioare au fost executate conform contractului nr. 879/20.10.2017 de către S.C. E. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din factura nr.43/22.02.2018 în valoare de 7.652,99 lei pusă la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L. - lucrări executate);
- lucrările de tâmplărie au fost executate conform contractului nr. 435/19.10.2017 de către S.C. D. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din factura 1163/22.12.2017 în valoare de 24.775 lei pusă la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L.);
- lucrările de forare au fost executate conform contractului nr. 12/19.06.2017 de către S.C. D.C. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din facturile 0003/11.07.2017 în valoare de 14.863,10 lei, 0002/11.07.2017 în valoare de 14.000,04 lei, 0001/04.07.2017 în valoare de 33.093.90 lei puse la dispoziție de S.C. C.S. S.R.L.);
- lucrările terasare teren și închiriere utilaje conform contractelor nr. 72. 77/01.04.2017 de către B.L. S.R.L. Bacău (așa cum rezultă din facturile nr. 003108 în valoare de 25.049,50 lei și nr. 003108 în valoare de 14.863,10 lei puse la dispoziție de S.C. C.C. S.R.L.).
Ca urmare a încheierii verificărilor dosarelor de plată corespunzătoare celor cinci cereri de plată, suma totală decontată de AFIR cu titlu de sprijin financiar nerambursabil pentru proiectul beneficiarei S.C. A.P. S.R.L. a fost în cuantum de 1.180.288.22 lei (260.894,84 EURO), pentru care s-au emis ordonanțări de plată, respectiv Notificarea beneficiarului asupra plăților efectuate având nr. 2969/27.09.2018.
Sumele virate corespunzător cererilor de plată au fost 312.545, 8 lei - aferentă cererii de plată nr. 1. 391.389,63 lei - aferentă cererii de plată nr. II, 146.472,12 lei -aferentă cererii de plată nr. III, 329.880.67 lei - aferentă cererii de plată nr. IV (respinsă inițial și redepusă).
Conform adresei nr. 16101/17.11.2022 a părții civile MADR - AFIR plățile reprezentând valoarea cheltuielilor eligibile decontate beneficiarului S.C. A.P. S.R.L. au fost efectuate în perioada 25.08.2017 - 10.09.2018.( fl.96 voi.30)
Susținerile apărării conform cărora chiar în considerarea unor nereguli care au afectat documentația întocmită în perioada de implementare a proiectului, fondurile alocate proiectului si-au atins finalitatea, fiind derulate toate activitățile asumate prin proiect pentru care ele au fost alocate și din acest punct de vedere, nu reprezintă un aspect substanțial persoanele care au realizat efectiv activitățile de construcție astfel încât să se considere că a existat o fraudă, nu pot fi primite întrucât se pleacă de la premisa greșită că nu a existat o nicio interdicție de a folosi subcontractor! . Or. Curtea constată că la art. 1(3) din Anexa 1 prevederi generale se stipulează expres ,. subcontractarea totală sau parțială a proiectului este interzisă” ( fl. 141 vol 1 dup).
De asemenea, Curtea reține că nu prezintă relevanță faptul că nicio parte din aceste fonduri nu au fost transferate inculpatului F.L., societății F.I. sau angajaților acesteia în raport de care se susține incompatibilitatea, relevanță având faptul că procedura de achiziție a fost una formală, care dacă ar fi fost cunoscută de autoritatea contractantă ar fi condus la respingerea proiectului ca fiind neeligibil.
Nici faptul că proiectul a fost dus la îndeplinire nu este de natură a conduce la concluzia inexistenței fraudei. întrucât în baza unui astfel de raționament s-ar ajunge la concluzia că ori de câte ori proiectul este realizat nu există fraudă, interpretare care contravine legislație în materia fondurilor europene.
Curtea apreciază că susținerile apărării în sensul că nu a existat o rea-credință din partea niciuneia din persoanele implicate, ci eventual greșeli rezultate din necunoaștere sau proastă gestiune a situației, nu pot fi primite. Chiar dacă inculpata F.A. a acceptat orice ajutor i s- a oferit pentru realizarea proiectului, și nu avea cunoștințele de specialitate necesare să verifice integral fiecare document întocmit de consultant sau de angajații F. pe care și le-a asumat prin semnare, aceste aspecte nu o exonerează de obligația contractuale care i-au fost comunicate odată cu Ghidul solicitantului dar și cu semnarea contractului de finanțare
La rândul său, inculpatul F.L. i-a oferit surorii sale orice ajutor a putut cu planificarea și executarea proiectului pentru a operaționaliza ferma, inclusiv implicând angajați propriei firme, deși cunoștea în mod evident existența conflictului de interese, elocventă fiind declarația martorului C.S., devenind astfel complice la comiterea fraudei, chiar dacă niciun ban din fondurile europene nu au ajuns la el.
Curtea conchide că probele administrate și analizate dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă că a existat o fraudă .

Încadrarea juridică a faptelor comise de inculpați
Probele au relevat că inculpata F.A., în calitate de reprezentant al SC A.P. SRL, beneficiară a unui sprijin financiar nerambursabil pentru proiectul intitulat ..înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B.. județul Bacău", finanțat din fonduri FEADR prin Submăsura 4.1 .Investiții în exploatații agricole, finanțator AFIR, cu sprijinul inculpatului F.L. și al numitului C.S. a folosit cu rea credință înscrisuri inexacte, în etapa avizării documentației și pe parcursul implementării proiectului, ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei de 1.180.288,22 lei, după cum urmează:
a) în etapa avizării documentației privind achiziția de lucrări pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor privind organizarea de proceduri de achiziție publică, prevăzute în Instrucțiunile privind achizițiile pentru beneficiari privați, asumate prin contractul de finanțare nr. C0410AF00061510400297, cu ajutorul numiților F.L. și C.S., la data de 11.02.2017 a depus la AFIR documente inexacte, respectiv:
- oferta formală întocmită în numele SC C.S. SRL la data de 04.10.2016, ce crea aparența intenției de executare a lucrărilor de construire a fermei ce făcea obiectul proiectului mai sus arătat, deși în realitate oferta a fost întocmită exclusiv de către de către angajații SC F.I. SA, societate aparținând numitului F.L., în scopul creării aparenței de respectare a procedurii de achiziții;
- declarația din data de 11.02.2017 privind respectarea procedurii de achiziție, aparținând reprezentantei legale a SC A.P. SRL, F.A., în care se menționa că documentația aferentă procedurii de achiziție a respectat prevederile instrucțiunilor pentru beneficiari privați ai PNDR; deși acestea au fost încălcate sub aspectul obligațiilor asumate prin contractul de finanțare, privind interdicția de subcontractare și conflictul de interese;
- procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. 10/10.10.2016 și raportul de selecție a procedurii nr. 18/04.01.2017 în care se menționa că membrii comisiei de evaluare au participat la ședințele de deschidere a ofertei, respectiv analizarea obiectivă a ofertei în condițiile în care documentele au fost întocmite formal, fără întrunirea membrilor comisiei.
b) în etapa cererilor de plată, în condițiile în care cunoștea încălcarea obligațiilor privind interdicția de subcontractare și conflictul de interese asumate prin contractul de finanțare, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor asumate prin contract, la datele de 30.10.2017 și 07.08.2018 a depus cererile de plată II, IV împreună cu documente inexacte, respectiv:
- declarațiile pe proprie răspundere din datele de 26.10.2017 și 12.06.2018 ale reprezentantului beneficiarului care atestă în mod nereal respectarea tuturor condițiilor de eligibilitate privind procedurile de achiziție;
- rapoartele de execuție din datele de 26.10.2017 și 12.06.2018 ale reprezentantei beneficiarei care atestă în mod nereal că realizările menționate au fost obținute în condițiile respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare,
- declarațiile de cheltuieli, facturile emise de SC C.S. SRL, reprezentând lucrări executate în cadrul proiectului, centralizatoarele proceselor verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse și recepție calitativă, situațiile de plată - aferente cererilor de plată II și IV, centralizatoare lucrări, documente care atestă în mod nereal calitatea de executant a SC C.S. SRL, în condițiile în care parte din lucrările de construcții au fost executate de către angajații SC F.I. SRL, firmă administrată de F.L. și de alte firme subcontractante nedeclarate în cadrul achiziției.
Suma de 1.180.288,22 lei a fost obținută pe nedrept ca urmare a depunerii de către beneficiară a înscrisurilor inexacte în etapa avizării documentației privind achiziția de lucrări și pe parcursul implementării proiectului, în cadrul unui număr de cinci cereri de plată.
Faptele descrise anterior întrunesc elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18' alin. 1 din Legea nr.78/2000, într-o potențială formă continuată, dacă s-ar fi descris în actul de sesizare rezoluția infracțională unică .
Ca urmare a utilizării acestor documente inexacte în etapa avizării documentației privind achiziția de lucrări, precum și pe parcursul implementării proiectului - pentru avizarea favorabilă a procedurii de achiziție și decontarea cheltuielilor - beneficiara SC A.P. SRL a obținut pe nedrept suma totală de 1.180.288,22 lei (260.894,84 EURO) reprezentând întreaga valoare a sprijinului nerambursabil decontată de AFIR în cadrul proiectului.
Infracțiunea mai sus menționată a fost comisă în realizarea obiectului de activitate și în interesul persoanei juridice SC A.P. SRL astfel încât în sarcina acesteia se reține săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000, într-o potențială formă continuată, dacă s-ar fi descris în actul de sesizare rezoluția infracțională unică .
Privitor la inculpatul F.L., probele nu au confirmat calitatea acestuia de administrator în fapt al beneficiarei SC A.P. SRL și nici nu au relevat existența instigării, neexistând nicio dovadă care să ateste că inculpatul a determinat-o. cu intenție, pe F.A. să depună la data de 10.09.2015, cererea de finanțare a proiectului intitulat ..înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale exploatației agricole A.P. SRL în comuna B.. județul Bacău”, în care se menționa inexact reprezentantul real al beneficiarei proiectului în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru obținerea intensității maxime de 70% a fondurilor nerambursabile, în loc de 50% cât ar fi putut obține în mod real inculpatul.
Materialul probator a evidențiat că inculpatul F.L. . pe parcursul implementării proiectului. în calitate de asociat și administrator al SC F.I. SRL. cu intenție, a executat în baza unei înțelegi cu inculpata F.A. administrator al SC A.P. SRL și cu numitul C.S. - administrator al SC C.S. SRL. și cu încălcarea regulii conflictului de interese, parte din construcțiile ce făceau obiectul proiectului și a ajutat beneficiara să depună la AFIR, prin reprezentantul legal F.A., înscrisuri inexacte ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei de 1.180.288,22 lei.
Astfel. în etapa avizării documentației privind achiziția de lucrări, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor privind organizarea procedurii de achiziție, în înțelegere cu C.S., a pus la dispoziția acestuia oferta formală întocmită în numele SC C.S. SRL din data de 04.10.2016. ce crea aparența intenției de executare a lucrărilor de construire a fermei ce făcea obiectul proiectului mai sus arătat, deși în realitate oferta a fost întocmită din dispoziția sa, exclusiv de către de către angajații SC F.I. SA, societate ce-i aparține. Beneficiara SC A.P. SRL a depus la data de 11.02.2017 la autoritatea contractantă oferta SC C.S. SRL susmenționată.
În etapa cererilor de plată, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul de finanțare și în scopul obținerii sumelor de bani reprezentând ajutor financiar nerambursabil. a pus la dispoziția reprezentantului SC A.P. SRL, pentru a fi depuse la AFIR, în cadrul cererilor de plată II și IV din datele de 30.10.2017 și 07.08.2018 - documente inexacte (centralizatoarele proceselor verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse și recepție calitativă, situațiile de plată - aferente acestor cereri de plată, centralizatoare lucrări) care atestă în mod nereal calitatea de executant a SC C.S. SRL, în condițiile în care mare parte din lucrările de construcții au fost executate de către angajații SC F.I. SRL. firmă administrată de acesta, precum și prin subcontractare de către alte societăți nedeclarate ca subcontractori la depunerea ofertei.
Faptele inculpatului F.L. descrise anterior întrunesc elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000. într-o potențială formă continuată, dacă s-ar fi descris în actul de sesizare rezoluția infracțională unică.

Deși Curtea apreciază că se impunea reținerea încadrărilor juridice anterior precizate. care sunt evidente decât cele reținute în actul de sesizare, nu a procedat la punerea în discuție a schimbării încadrării juridice a faptei reținute în actul de sesizare întrucât curtea a reținut și o situație de fapt diferită de cea reținută în rechizitoriu Astfel. Curtea a constatat că inculpata F.A. a fost administrator de fapt și de drept al beneficieri SC A.P. SRL și nu un administrator formal cum a reținut acuzarea, iar inculpatul F.L. nu a fost administrator de fapt al societății beneficiare.

Potrivit art. 386 Cprpen - dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea.
Articolul 371 din Codul de Procedură Penală reglementează obiectul și limitele judecății. Acesta stabilește că instanța de judecată este strict limitată în analiza sa și nu poate depăși cadrul stabilit de procuror. Judecata se mărginește exclusiv la faptele și persoanele care au fost arătate in actul de sesizare a instanței
Chiar dacă Curtea reține săvârșirea aceleiași infracțiuni, dar în formă continuată, fapta corespunzătoare elementului material al infracțiunii s-a reținut într-o modalitate faptică diferită , aspect ce dobândește semnificația juridică a schimbării situației de fapt (privind modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunii).

Există o evidentă deosebire conceptuală între schimbarea situației de fapt și schimbarea încadrării juridice, pe de o parte, și respectiv, de linia de separație din funcția de urmărire și funcția de judecată, pe de altă parte.

Prin Decizia nr. 113/RC/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că: (...) prin recalificarea în drept a faptelor reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare a instanței s- a realizat o rcdimensionare a acuzației adusă acestuia, circumstanțele factuale avute în vedere de instanța de fond fiind diferite de cele reținute în rechizitoriu. Schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, dispusă de instanța de fond nu a fost una formală, ce ține de circumstanțele de comitere a faptelor, ci au fost reținute aspecte care conturează o altă situație de fapt, și care nu constituie elemente intrinseci acuzației inițiale aduse acestuia prin actul de sesizare.

Din interpretarea dispozițiilor art. 371 C. proc, pen., rezultă că posibilitatea extinderii procesului penal pentru alte fapte sau alte persoane ori chiar a acțiunii penale pentru alte acte materiale, în faza judecății, indiferent că aceasta se desfășoară în procedura obișnuită sau simplificată, nu mai este o prerogativă recunoscută instanței de judecată.
Această limitare decurge din principiul separației funcțiilor judiciare, potrivit căreia instanța nu se poate sesiza din oficiu cu judecarea și soluționarea unui conflict de drept penal, trimiterea în judecată, aducerea acestui conflict în justiție, fiind atributul aproape exclusiv al procurorului.
Rațiunea limitării are ca efect inaptitudinea funcțională a instanței de fond de a judeca alte fapte și persoane cu privire la care ar reieși fapte în cursul cercetării judecătorești, chiar dacă între acestea și faptele și persoanele deduse judecății ar exista o legătură substanțială. In aceste cazuri, procurorul va efectua urmărirea penală și, eventual, va dispune trimiterea în judecată a făptuitorilor, însă într-un dosar distinct.
Practic, indiferent dacă fapta reținută de către instanța de judecată reprezintă o modalitate faptică de săvârșire a aceleiași infracțiuni, in măsura în care aceasta este diferită față de cea indicată prin actul de sesizare, asistăm la o schimbare a situației de fapt, iar cum reține înalta Curte, principiul separației funcțiilor judiciare interzice instanței de judecată a determina eventuala faptă penală comisă de o manieră care să modifice obiectul judecății printr-o schimbare de încadrare juridică (ÎCCJ - Decizia nr. 113/RC/2021).
Față de aceste considerente, Curtea va pronunța o soluție raportându-se la situația de fapt și

încadrarea juridică reținută prin actul de sesizare.

Curtea constată că faptele comise de inculpați, sunt în prezent prescrise conform termenelor generale de prescripție a răspundeai penale, în interpretarea dată de CCR privitor la instituției prescripției speciale .
Se impun următoarele precizări:
Potrivit art. 154 din Codul penal
(1) Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt:
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
b) 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani. dar care nu depășește 20 de ani;
c) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai marc de 5 ani. dar care nu depășește 10 ani;
d) 5 ani. când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani;
e) 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda.
(2) Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârșirii infracțiunii. în cazul infracțiunilor continue termenul curge de la data încetării acțiunii sau inacțiunii, în cazul infracțiunilor continuate, de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni, iar în cazul infracțiunilor de obicei, de la data săvârșirii ultimului act.
(3) în cazul infracțiunilor progresive, termenul de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data săvârșirii acțiunii sau inacțiunii și se calculează în raport cu pedeapsa corespunzătoare rezultatului definitiv produs.
(4) în cazul infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale, al celor de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile, precum și al infracțiunii de pornografie infantilă, săvârșite față de un minor, termenul de prescripție începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripție începe să curgă de la data decesului."
Potrivit art. 174 din Codul Penal, „prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate dc coautor, instigator sau complice."
Problemele de drept asupra cărora instanța are a se pronunța sunt mai multe, dar legate de prescrierea sau nu a faptelor deduse judecății; aceste probleme de drept au fost puse în discuția contradictorie a părților și procurorului și au primit interpretări diferite.
Astfel, apărarea a susținut că faptele sunt prescrise, în vreme ce procurorul a susținut contrariul. Ceea ce trebuie clarificat în opinia instanței, se referă la următoarele probleme de drept
1) Dacă mai operează sau nu întreruperea cursului prescripției în prezent , după deciziile CCR , și ale ICCJ în materie;
2) Dacă infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete și dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000,este sau nu infracțiune simplă :
3) Dacă răspunsul este afirmativ, s-a adus în discuție, dacă în cazul infracțiunilor simple deduse judecății a căror latură obiectivă presupune producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp, care este momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție: data actului de executare, sau data finalizării producerii pagubei/realizării folosului, ulterioară actului de executare.
De când începe să curgă acest termen de prescripție.
Privitor la primul punct, Curtea consideră că în prezent operează doar prescripția generală, Iară a mai fi luate în calcul cauze de întrerupere a acestei prescripții, așa cum rezultă din interpretarea deciziilor CCR nr. 297/26.04.2018 și 358/26.05.2022, precum și din Decizia nr. 67/2022 a ICCJ- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
Prima dintre acestea a stabilit că soluția legislativă care prevede că întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin.l din Cod penal, este neconstituțională.
Prin cea de-a doua decizie s-a constatat că dispozițiile art. 155 alin. 1 Cod penal sunt neconstituționale, iar în motivarea deciziei s-a arătat că decizia amintită mai sus este una simplă și că pe perioada cuprinsă între data publicării acesteia și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului de prescripție a răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.
Această din urmă decizie cu efect general obligatoriu, consfințit de prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, a statuat că în perioada 25 iunie 2018, respectiv data publicării Deciziei CCR nr. 297/26.04.2018 și până la data intrării în vigoare a OUG 71/30.05.2022, codul penal român nu a prevăzut vreun caz de întrerupere a pedepsei.
Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022 configurează, prin efectele pe care le produc la nivelul normei înscrise în cadrul art. 155 alin. (1) Cod penal, un veritabil criteriu concret de determinare a legii penale mai favorabile până la soluționarea definitivă a cauzei, constând dintr-un regim juridic mai favorabil aplicabil unei cauze care înlătură răspunderea penală (prescripția răspunderii penale).
Astfel fiind, legea penală care a reglementat în cuprinsul art. 155 alin. (1) Cod penal soluția normativă declarată neconstituțională, de la intrarea sa în vigoare (1 februarie 2014) și până la modificarea dispoziției legale prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022, este o lege penală substanțială în concret mai favorabilă persoanei acuzate până la soluționarea definitivă a cauzei, aplicabilă astfel în mod global raportului de conflict.
Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022 se aplică tuturor cauzelor penale care erau pendinte la data de 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei CCR 297/2018).
Aplicarea legii penale mai favorabile în timpul judecății se face potrivit art. 5 alin. 2 din Cod penal și în cazul actelor normative declarate neconstituționale, astfel că se apreciază că dispozițiile art. 155 alin. 1 din Codul penal în vigoare în această perioadă, ce nu includea vreo cauză de întrerupere a cursului termenului de prescripție, reprezintă lege penală mai favorabilă. Ca urmare prescripția specială nu operează, iar prescripția răspunderii penale intervine la împlinirea termenului general de prescripție prev. de art. 154 din Codul penal.
În cazul de față pentru infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete și dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, pentru care se prevede o pedeapsă maximă de 7 ani închisoare, potrivit art. 154 lit. c Cod penal termenul general de prescripție este de 8 ani închisoare.
În speță de față, se constată că termenul de prescripție generală de 8 ani este împlinit pentru toate infracțiunile deduse judecății și toți inculpații fie, autori ori instigator.
Privitor la activitatea infracțională a inculpaților F.A., F.L., A.P. SRL , plecând ca dată de începere a curgerii acestor „termene de la (prima plată adică 05.07.2017 ( fl. 58 vol. 19 dup), se va reține că răspunderea penală pentru faptele deduse judecății este înlăturată, termenul de 8 ani de prescripție generală a răspunderii penale s- ar fi împlinit la data de 04.07.2025. însă Curtea reține că, în prezenta speță, cursul prescripției a fost suspendat 60 de zile conform art.43 alin. (2) din Anexa 1 la Decretul Președintelui nr. 195 din 16 martie 2020, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.212 din 16 martie 2020), aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 3 din 19 martie 2020, pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 19 martie 2020), respectiv conform art.64 alin.5 din Anexa 1 la Decretul Președintelui nr. 240 din 14 aprilie 2020, privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1. nr. 311 din 14 aprilie 2020), aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4 din 16 aprilie 2020, pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind prelungirea stării de urgență pe întreg teritoriul României (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 320 din 16 aprilie 2020).
Suspendarea cursului prescripției pentru 60 de zile își produce efectele juridice potrivit art. 156 Cod penal, conform căruia:
.,1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale este suspendat pe timpul cât o dispoziție legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau continuarea procesului penal.
(2) Prescripția își reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.’"
În aceste condiții, termenul general de 8 ani al prescripției răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit, d) Cod penal s-a împlinit, în prezenta speță, la data de 04.09.2025.
2. La întrebarea : „dacă infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. prev. de art. 18/1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000. este sau nu infracțiune simplă . Curtea apreciază , raportat la modul în care a fost dispusă trimiterea în judecată, nefiind reținute dispozițiile art. 35 alin 1 Cpen și nici nu s-a putut proceda la schimbarea încadrării juridice în contextul reținerii unei situații de fapt diferite, că este vorba despre o infracțiune simplă, având în vedere următoarele precizări:
În cazul infracțiunilor ce constau într-o singură acțiune sau inacțiune și a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube/realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp, data săvârșirii infracțiunii și, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale nu poate fi alta decât momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit, acest moment fiind cel care permite încadrarea faptei comise drept infracțiune.
Drept urmare, pentru a stabili data săvârșirii acestei infracțiuni, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale, Curtea are în vedere doar acest tip de infracțiune.
Data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale. în cazul infracțiunilor simple a căror latură obiectivă presupune producerea unei pagube/realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp, va fi stabilită în urma analizei argumentelor logico- juridice care au determinat statuarea unei anumite date a începerii termenului de prescripție a răspunderii penale în cazul altor forme ale unității de infracțiuni.
În consecință, pentru identificarea datei de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunii simple, se va analiza modul de reglementare a acestuia și rațiunea pentru care legiuitorul a ales una sau alta dintre soluțiile prevăzute de cod în cazul altor forme ale unității infracționale.
Deosebirile existente între infracțiunea simplă și infracțiunea continuă, continuată și progresivă, chiar și atunci când aceasta presupune producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp, sunt următoarele:
a) infracțiunea simplă, sub raport obiectiv, se caracterizează printr-o activitate unică, ce produce rezultatul tipic și nu cunoaște un moment al epuizării distinct de cel al consumării, infracțiunea fapt epuizat fiind posibilă doar la infracțiunile continue, continuate, progresive și la cele de obicei (V. Dongoroz, Drept penal, București, 2000, pag. 244, reeditare curs 1939; V. Papadopol. Formele unității infracționale în dreptul penal român, București 1992, pag. 34; C. Bulai. Manual de drept penal, București 1999, pag. fila 411. C. Mitrache, Drept penal român. București 1994. pag. Î09. în același sens sunt și deciziile nr. 5/2019 și nr. 1/2025 pronunțate de I.C.C.J în Recurs în interesul legii, care menționează expres ce forme de unitate naturală sau legală sunt reglementate de Codul penal);
b) infracțiunea continuă implică o continuitate la nivelul acțiunii sau al inacțiunii care constituie elementul material al laturii obiective, în timp ce în cazul infracțiunilor simple care produc pagube succesive sau generează foloase patrimoniale succesive nu există o asemenea continuitate.
Tocmai în considerarea faptului că subiectul are posibilitatea de a pune capăt actului său de conduită, dar alege să lase să îi continue efectele, legiuitorul a stabilit, potrivit art.154 alin.(3) din Codul penal, că, în cazul infracțiunilor continue, termenul de prescripție a răspunderii penale curge de la data încetării acțiunii sau inacțiunii;
c) infracțiunea continuată presupune, potrivit art. 35 alin. (1) din Codul penal, săvârșirea la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Infracțiunea continuată, cauză de majorare a pedepsei, implică o reiterare a acțiunii sau a inacțiunii, spre deosebire de infracțiunile examinate în prezentul recurs în interesul legii, care presupun numai o producere succesivă a pagubei ori o obținere succesivă a folosului patrimonial. în considerarea repetării actului de conduită într-o formă care întrunește toate elementele de tipicitate ale unei infracțiuni, conform art. 154 alin. (3) din Codul penal, în cazul infracțiunilor continuate, termenul de prescripție a răspunderii penale curge de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni;
d) partea generală a Codului penal nu cuprinde nicio dispoziție privitoare la infracțiunea progresivă. în partea specială a Codului penal sunt incriminate infracțiuni progresive, iar elementele de tipicitate ale acestei forme a unității infracționale au fost identificate prin analiza conținutului lor și generalizarea elementelor comune.
Astfel, infracțiunea progresivă este definită ca fiind infracțiunea a cărei latură obiectivă, după ce a atins momentul consumării corespunzător unei anumite infracțiuni, se amplifică progresiv, fie prin agravarea urmării produse, fie prin producerea de noi urmări vătămătoare, corespunzătoare unei infracțiuni mai grave. în acest caz, rezultatul infracțiunii se amplifică în timp, deși actul de conduită al subiectului a încetat. Spre deosebire de infracțiunea continuă, la care subiectul, având posibilitatea să pună capăt conduitei sale, nu o face, în cazul infracțiunii progresive rezultatul se amplifică în timp, de regulă independent de voința subiectului. Elementul material al infracțiunii progresive este identic cu acela al infracțiunii de bază, constând în acțiunea sau inacțiunea constitutivă a acesteia.
Pentru ca amplificarea rezultatului să dea naștere infracțiunii progresive este necesar, pe de o parte, ca posibilitatea amplificării urmărilor să rezulte din cuprinsul textului de incriminare și, pe de altă parte, ca rezultatul amplificat să atribuie faptei care l-a produs o încadrare juridică deosebită, mai grea decât aceea pe care i-o conferea rezultatul inițial.
Potrivit art. 154 alin. (3) din Codul penal, în cazul infracțiunii progresive, termenul de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data săvârșirii acțiunii sau inacțiunii, dar se calculează în raport cu pedeapsa corespunzătoare rezultatului definitiv produs.
În concluzie, față de cele ce preced, prin dispozițiile art. 154 din Codul penal, legiuitorul a stabilit data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale, în cazul unor forme ale unității infracționale, atât în raport cu conduita subiectului, cât și cu întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii (data ultimului act de executare în cazul infracțiunilor continuate, data la care conduita a încetat în cazul infracțiunii continue și data la care conduita a produs primul rezultat de natură să încadreze fapta în ilicitul penal. în cazul infracțiunii progresive).
În opinia Curții, infracțiunea prevăzută de art. art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, este în realitate o infracțiune de înșelăciune în dauna bugetul general al Uniunii Europene sau din •bugetele administrate de aceasta ori în numele și din această perspectivă raportat la acuzația reținută în sarcină fiecărui inculpat prin actul de sesizare, vorbim de o infracțiune simplă, care produce o pagubă succesivă într-un anumit interval de timp .
Postul Tribunal Suprem a interpretat noțiunea de „dată a săvârșirii infracțiunii, prin Decizia de îndrumare nr. 1 din 20 iunie 1987 a Plenului Tribunalului Suprem, prin care a statuat că. în cazul infracțiunilor cu urmări progresive ori ale căror consecințe nu se produc imediat după executarea acțiunii sau inacțiunii de către autor, instanțele care au considerat că „data săvârșirii infracțiunii este aceea a producerii rezultatului, când elementele constitutive ale faptei penale sunt în întregime întrunite44, nu au interpretat corect legea, întrucât „fapta trebuie considerată săvârșită la data executării acțiunii sau inacțiunii ce caracterizează latura obiectivă a infracțiunii, indiferent de momentul producerii rezultatului44.
Prin aceeași decizie s-a stabilit că: „în cazurile când legea penală prevede că anumite efecte juridice se produc în raport cu data săvârșirii infracțiunii, prin această expresie se înțelege data actului de executare ce caracterizează latura obiectivă a infracțiunii, iar nu data consumării acesteia prin producerea rezultatului.”.
În cazul infracțiunii deduse judecății prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000. momentul de debut al curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale este cel în care s-a produs prima pagubă sau s-a obținut primul folos patrimonial, întrucât doar atunci sunt întrunite toate condițiile cerute de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în configurația sa tipică, acesta fiind momentul în care fapta săvârșită a produs rezultatul cerut de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în forma tip.
Prin urmare, atunci când infracțiunea comisă este o infracțiune de rezultat sau de pericol concret, dacă, în caz concret, urmarea tipică (corespunzătoare stadiului de infracțiune consumată) se produce la o oarecare distanță în timp față de momentul desfășurării (și încetării comiterii) elementului material, momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale este momentul consumării (data producerii primei urmări relevante penal/primul moment de la care fapta se poate încadra juridic drept infracțiune).
Momentul de debut al curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale nu poate fi extins până Ia data producerii definitive a pagubei sau până la data realizării definitive a folosului patrimonial. ( în același sens a se vedea si deciziile nr. 5/2019 și nr. 1/2025 pronunțate de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a apreciat că trebuie să se constate că aplicarea regulilor prevăzute de art. 154 alin. (2) teza a II-a din Codul penal referitoare la momentul epuizării infracțiunii în corelație cu data de început a curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale nu poate fi extinsă și altor forme de unitate naturală sau legală de infracțiune.).
Producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp este momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit.
În primul rând, pentru bugetul general al Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, potrivit art. 154 din Codul penal, curgerea termenului de prescripție este legată de data actului de conduită, or infracțiunea simplă nu cunoaște un moment al epuizării, distinct de cel al consumării, infracțiunea fapt epuizat fiind posibilă doar la infracțiunile continue, continuate, progresive și la cele din obicei.
Pe de altă parte, având în vedere natura instituției prescripției penale, care presupune. în primul rând, un drept al unei persoane care a comis o infracțiune, aceasta beneficiind de posibilitatea de a nu mai fi trasă la răspundere penală dacă s-a împlinit un termen și. în al doilea rând, faptul că această instituție de drept penal instituie o obligație de rezultat în sarcina statului, reprezentat prin organele judiciare, de a stabili răspunderea penală și de a aplica pedeapsa corespunzătoare celui care a săvârșit o infracțiune, într-un termen rezonabil, nu poate fi acceptat punctul de vedere, care propune calcularea termenului de prescripție de la data producerii definitive a pagubei sau de la data realizării definitive a folosului patrimonial, întrucât acest lucru ar presupune prelungirea în mod excesiv, artificial și nejustificat a termenului de prescripție, după momentul la care a încetat actul de conduită care a dat naștere infracțiunii.
In aceste condiții, prin calcularea termenului de prescripție de la data producerii definitive a pagubei sau de la data realizării definitive a folosului patrimonial, s-ar admite că în cazul infracțiunilor simple legiuitorul a dorit să instituie un tratament mai puțin favorabil decât cel aplicabil infracțiunii progresive (tip) care, în principiu, presupune schimbarea încadrării juridice dintr-o infracțiune inițială mai ușoară într-o infracțiune mai gravă.
În opinia Curții, termenul la care s-a săvârșit această infracțiune este data de 05.07.2017. dată la care s-a efectuat prima plată către AFIR, și nu data depunerii celei de a patra cereri si respectiv a efectuării ultimei plăți și s-ar fi împlinit la data de 04.07.2025, însă fiind suspendat pentru 2 luni, așa cum s-a arătat în cele ce preced , acest termen s-a împlinit la data de 04.09.2025.

In contextul pronunțării de către Curtea Constituțională a României (..CCR") a Deciziei nr. 358/2022 prin care a fost declarată neconstituționalitatea art. 155 alin. (1) din Codul penal referitor la întreruperea curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale, au fost efectuate analize juridice privind efectele deciziei menționate, luându-se în considerare și jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”).
In unele cazuri s-a concluzionat că ar exista posibilitatea înlăturării de la aplicare a deciziilor instanței de contencios constituțional referitoare la prescripție, în cazul îndeplinirii cumulative a unor condiții regăsite în considerentele hotărârii pronunțate de CJUE în 21.12.2021 în cauzele conexate C-357/19, C-811/19 si C-840/19 respectiv (i) săvârșirea unor infracțiuni în domeniile de reglementare ale U.E. și (ii) existența unui „risc sistemic de impunitate” ca urmare a aplicării deciziilor CCR.

Curtea constată că prin hotărârea pronunțată în cauza C-42/17 (cauza ..Taricco II”) CJUE a stabilit că instanțele naționale nu ar putea înlătura de la aplicare normele sau deciziile interne în situația în care ar fi încălcat astfel principiul legalității incriminării și pedepsei. În plus, chiar prin hotărârea din 21 decembrie 2021 (pct. 209) CJUE a stabilit că soluția lăsării ca neaplicate a deciziilor CCR. nu s-ar impune instanței naționale atunci când s-ar ajunge astfel la încălcarea art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („CDFUE”).
În substanță, art. 47 din Cartă garantează dreptul la un proces echitabil, similar art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv în componenta privind dreptul la o instanță instituită prin lege, iar art. 49 CDFUE reglementează principiul legalității incriminării și pedepsei, similar art. 7 CEDO.
Ambele seturi de norme au corespondent în Constituția României, astfel că în controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, s-a constatat în mai multe rânduri că fie dreptul la un proces echitabil, fie principiul legalității incriminării și pedepsei au fost încălcate prin editarea și menținerea în fondul activ al legislației a unor dispoziții contrare legii fundamentale.
Pentru CJUE deciziile curților constituționale se integrează în conceptul autonom drept național, ceea ce face ca instanța Uniunii să se situeze uneori pe poziții aparent antagonice cu instanțele constituționale atunci când dreptul național pune în aplicare dreptul Uniunii Europene.
Cu toate acestea, Uniunea are propria sa „constituție” - Carta - în interpretarea căreia CJUE intervine ori de câte ori soluțiile sale ar putea determina încălcarea drepturilor fundamentale.
Altfel spus, înainte de a decide că dreptul național trebuie lăsat neaplicat, instanța Uniunii verifică în ce măsură Carta permite o astfel de soluție.
Mecanismul descris mai sus se regăsește și în hotărârea din 21 decembrie 2021, relevant în acea situație fiind riscul încălcării dreptului la o instanță instituită prin lege, garantat de art. 47 din Cartă, în contextul în care CCR stabilise deja că acest drept a fost încălcat în cazul completurilor nelegal constituite.
Cu toate acestea, CJUE a făcut propria analiză a standardului “tribunal instituit prin lege”, apreciind că acesta nu a fost încălcat (pct. 205-208 din Hotărârea pronunțată în cauzele conexate C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19), ierarhizând astfel dispozițiile Cartei prin nuanțarea forței protecției conferite drepturilor fundamentale.

La pct. 209 al hotărârii, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a arătat, în consecință și explicit că nu aceeași ar fi soluția în cazul în care art. 49 CDFUE ar fi incident:
„De altfel, trebuie să se distingă cauzele C-357/19, C-840/19 și C-811/19 de cea în care s-a pronunțat Hotărârea din 5 decembrie 2017, M. A. S. și M. B. (C-42/17, EU:C:2017:936), în care Curtea a statuat că, dacă instanța națională ajunge să considere că obligația de a lăsa neaplicate dispozițiile naționale în cauză se lovește de principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este consacrat la articolul 49 din cartă, ea nu este ținută să se conformeze acestei obligații (a se vedea în acest sens Hotărârea din 5 decembrie 2017, M. A. S. și M. B.. C-42/17, EU:C:2017:936, punctul 61). în schimb, cerințele care decurg din articolul 47 al doilea paragraf prima teză din cartă nu împiedică neaplicarea jurisprudenței rezultate din Deciziile nr. 685/2018 și nr. 417/2019 în cauzele C-357/19, C-840/19 și C-811/19.”
În alte cuvinte, înlăturarea de la aplicare a unor norme sau decizii naționale pentru asigurarea efectivității dreptului UE nu este posibilă în cazul încălcării art. 49 din Cartă ce reglementează principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, în nicio situație.
Pentru o mai bună înțelegere a conținutului raționamentului Curții, cităm considerentele relevante din cauza C-42/17, cunoscută drept Taricco II:
..46. La rândul lor, instanțele naționale competente, atunci când trebuie să decidă în proceduri în curs să lase neaplicate dispozițiile în cauză ale Codului penal, au obligația să se asigure că drepturile fundamentale ale persoanelor acuzate că au săvârșit o infracțiune sunt respectate (a se vedea în acest sens Hotărârea Taricco, punctul 53).
47. În această privință, autoritățile și instanțele naționale sunt libere să aplice standarde naționale de protecție a drepturilor fundamentale, cu condiția ca această aplicare să nu compromită nivelul de protecție prevăzut de cartă, astfel cum a fost interpretată de Curte, și nici supremația, unitatea și caracterul efectiv al dreptului Uniunii (Hotărârea din 26 februarie 2013. Âkerberg Fransson. C-617/10, EU:C:2013:105, punctul 29 și jurisprudența citată).
48. În special, în ceea ce privește aplicarea unor sancțiuni penale, revine instanțelor naționale competente sarcina de a se asigura că drepturile inculpaților care decurg din principiul legalității infracțiunilor și pedepselor sunt garantate.
49. Or. potrivit instanței de trimitere, aceste drepturi nu ar fi respectate în cazul neaplicării dispozițiilor în cauză ale Codului penal în cadrul procedurilor pendinte în fața acesteia. întrucât, pe de o parte, persoanele în cauză nu puteau să prevadă în mod rezonabil, înainte de pronunțarea Hotărârii Taricco, că articolul 325 TFUE ar impune instanței naționale. în condițiile stabilite în această hotărâre, să lase neaplicate respectivele dispoziții.
50. Pe de altă parte, potrivit aceleiași instanțe, instanța națională nu poate defini conținutul concret al condițiilor în care ar trebui să lase neaplicate aceste dispoziții, și anume în ipoteza în care acestea ar împiedica aplicarea unor sancțiuni efective și disuasive într-un număr considerabil de cazuri de fraudă gravă, fără a încălca limitele impuse marjei sale de apreciere de principiul legalității infracțiunilor și pedepselor.
51. În această privință, este necesar să se amintească importanța, atât în ordinea juridică a Uniunii, cât și în ordinile juridice naționale, pe care o prezintă principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, care impune ca legea penală aplicabilă să fie previzibilă, precisă și neretroactivă.
52. Acest principiu, astfel cum este consacrat la articolul 49 din cartă, se impune statelor membre atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii, conform articolului 51 alineatul (1) din cartă, ceea ce se întâmplă atunci când acestea prevăd, în cadrul obligațiilor care le sunt impuse de articolul 325 TFUE. aplicarea unor sancțiuni penale pentru infracțiunile din domeniul TVA-ului. Astfel, obligația de a garanta o colectare eficientă a resurselor Uniunii nu poate să contravină principiului menționat (a se vedea prin analogie Hotărârea din 29 martie 2012. Belvedere Costruzioni. C-500/10, EU:C:2012:186, punctul 23).
53. În plus, principiul legalității infracțiunilor și pedepselor face parte din tradițiile constituționale comune statelor membre (a se vedea. în ceea ce privește principiul neretroactivității legii penale. Hotărârea din 13 noiembrie 1990, Fedesa și alții. C-331/88. EU:C: 1990:391, punctul 42, precum și Hotărârea din 7 ianuarie 2004, X. C-60/02. EU:C:2004:10, punctul 63) și a fost consacrat prin diferite tratate internaționale. în special la articolul 7 alineatul (1) din CEDO (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 mai 2007. Advocaten voor de Wereld, C-303/05. EU:C:2007:261, punctul 49).
54. Din Explicațiile cu privire la Carta drepturilor fundamentale (JO 2007, C 303. p. 17) reiese că. potrivit articolului 52 alineatul (3) din cartă, dreptul garantat la articolul 49 din aceasta are același înțeles și același domeniu de aplicare ca și dreptul garantat prin CEDO.
55. În ceea ce privește cerințele care decurg din principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, trebuie să se arate, în primul rând, că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, referitor la articolul 7 alineatul (1) din CEDO, că, potrivit acestui principiu, dispozițiile penale trebuie să respecte anumite cerințe de accesibilitate și de previzibilitate în ceea ce privește atât definiția infracțiunii, cât și stabilirea pedepsei (a se vedea Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 15 noiembrie 1996. Hotărârea Cantoni împotriva Franței. CE:ECHR:1996:1115JUD001786291, § 29, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 7 februarie 2002, Hotărârea E.K. împotriva Turciei, CE:ECHR:2002:0207JUD002849695, § 51, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 29 martie 2006, Hotărârea Achour împotriva Franței, [Marea Cameră] CE:ECHR:2006:0329JUD006733501, § 41, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 20 septembrie 2011, Hotărârea OAO Neftyanaya Kompaniya Yukos împotriva Rusiei, CE:ECHR:2011:0920JUD001490204, §§ 567-570).
56. În al doilea rând, trebuie subliniat că cerința privind precizia legii aplicabile, care este inerentă principiului menționat, implică faptul ca legea să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele pe care le reprimă. Această condiție este îndeplinită atunci când justițiabilul poate ști, pornind de la textul dispoziției pertinente și, la nevoie, cu ajutorul interpretării care este dată acestuia de instanțe, care sunt acțiunile și omisiunile care angajează răspunderea sa penală (a se vedea în acest sens Hotărârea din 28 martie 2017, Rosneft, C-72/15, EU:C:2017:236, punctul 162).
57. În al treilea rând, principiul neretroactivității legii penale se opune în special ca o instanță să poată. în cursul unei proceduri penale, fie să sancționeze penal un comportament care nu este interzis de o normă națională adoptată înainte de săvârșirea infracțiunii imputate, fie să agraveze regimul răspunderii penale a celor care au făcut obiectul unei astfel de proceduri (a se vedea prin analogie Hotărârea din 8 noiembrie 2016, Ognyanov, C-554/14, EU:C:2016:835, punctele 62-64, precum și jurisprudența citată).
58. În această privință, astfel cum s-a constatat la punctul 45 din prezenta hotărâre, cerințele privind previzibilitatea, precizia și neretroactivitatea, inerente principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, se aplică, în ordinea juridică italiană, și regimului de prescripție pentru infracțiuni în materie de TVA.
59. Rezultă, pe de o parte, că revine instanței naționale obligația de a verifica dacă constatarea impusă de punctul 58 din Hotărârea Taricco, potrivit căreia dispozițiile în cauză ale Codului penal împiedică aplicarea unor sancțiuni penale efective și disuasive într-un număr considerabil de cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii, conduce, în ordinea juridică italiană, la o situație de incertitudine în ceea ce privește stabilirea regimului de prescripție aplicabil, care ar încălca principiul privind precizia legii aplicabile. Dacă această situație se regăsește în mod efectiv în speță, instanța națională nu are obligația de a lăsa neaplicate dispozițiile în cauză ale Codului penal.
60. Pe de altă parte, cerințele menționate la punctul 58 din prezenta hotărâre se opun ca, în proceduri cu privire la inculpați care au săvârșit infracțiuni în materie de TVA înainte de pronunțarea Hotărârii Taricco, instanța națională să lase neaplicate dispozițiile în cauză ale Codului penal. în acest sens, Curtea a subliniat deja, la punctul 53 din hotărârea menționată, că acestor persoane li s-ar putea aplica, din cauza neaplicării acestor dispoziții, sancțiuni pe care, după toate probabilitățile, le-ar fi evitat dacă respectivele dispoziții ar fi fost aplicate. Astfel, persoanele menționate ar putea fi supuse în mod retroactiv unor condiții de incriminare mai severe decât cele în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii.
61. Dacă instanța națională ar fi astfel determinată să considere că obligația de a lăsa neaplicate dispozițiile în cauză ale Codului penal se lovește de principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, ea nu ar trebui să se conformeze acestei obligații, iar aceasta chiar dacă respectarea obligației respective ar permite îndreptarea unei situații naționale incompatibile cu dreptul Uniunii (a se vedea prin analogie Hotărârea din 10 iulie 2014, Impresa Pizzarotti, C-213/13, EU:C:2014:2067, punctele 58 și 59). Revine, așadar, legiuitorului național obligația de a lua măsurile necesare, astfel cum s-a constatat la punctele 41 și 42 din prezenta hotărâre.
62. Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima și la a doua întrebare că articolul 325 alineatele (1) și (2) TFUE trebuie interpretat în sensul că impune instanței naționale ca, în cadrul unei proceduri penale având ca obiect infracțiuni privind TVA-ul, să lase neaplicate dispoziții interne în materie de prescripție care intră sub incidența dreptului material național și care se opun aplicării unor sancțiuni penale efective și disuasive într-un număr considerabil de cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii sau care prevăd termene de prescripție mai scurte pentru cazurile de Fraudă gravă aducând atingere intereselor respective decât pentru cele aducând atingere intereselor financiare ale statului membru în cauză, cu excepția cazului în care o astfel de neaplicare determină o încălcare a principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, din cauza unei lipse de precizie a legii aplicabile sau pentru motivul aplicării retroactive a unei legislații care impune condiții de incriminare mai severe decât cele în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii.’* (subl. ns.).
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 358 din 26 mai 2022 s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, reținându-se că norma supusă controlului de constituționalitate nu este susceptibilă de o aplicare clară și previzibilă în absența intervenției legiuitorului (paragrafele 60 și 75);
În Decizia nr. 67 din 25.10.2022 , ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut:
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, problema delimitării dintre normele de drept material și cele de drept procesual a fost abordată în contextul analizării domeniului de aplicare a dispozițiilor art. 7 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale privind principiul legalității incriminării și a pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege). Curtea a statuat că dispozițiile art. 7 din Convenție sc aplică numai dispozițiilor care definesc infracțiunile și pedepsele prevăzute pentru sancționarea acestora. Cu toate acestea, o dispoziție legală calificată în dreptul național ca fiind procedurală va fi considerată ca normă de drept material (substanțial) în măsura în care aceasta are o influență asupra severității pedepsei ce poate fi aplicată persoanei acuzate și va intra în domeniul de aplicare a dispozițiilor art. 7 din Convenție [Cauza Scopolla împotriva Italiei (nr. 2) (MC), paragrafele 110-113].
Curtea Constituțională a României a dezvoltat analiza asupra acestei chestiuni și a elaborat în jurisprudența sa un set de criterii pentru determinarea caracterului unei norme ca aparținând dreptului material sau celui procesual. S-a reținut că așezarea normei în Codul penal sau în Codul de procedură penală nu constituie un criteriu pentru delimitarea normelor de drept penal de cele de procedură penală, fiind necesară analizarea și a altor criterii, respectiv obiectul de reglementare, scopul și rezultatul cu privire la răspunderea penală la care conduce norma în discuție. Mai mult, dincolo de simpla calificare a unei norme ca aparținând dreptului material sau celui procesual, instanța de contencios constituțional a reținut că „în măsura în care aplicarea concretă a unei norme la o speță dedusă judecății, indiferent de ramura de drept căreia îi aparține, aduce o schimbare cu privire la condițiile de incriminare, de tragere la răspundere penală și de aplicare a pedepselor, aceasta va cădea sub incidența legii penale mai favorabile. Așadar, faptul că textul în discuție figurează în Codul de procedură penală nu este un impediment în considerarea lui ca fiind o normă de drept penal susceptibilă de a fi aplicată retroactiv. în cazul în care este mai blândă" (Decizia Curții Constituționale nr. 1.470/2011 și Decizia Curții Constituționale nr. 1483/20114).
Principiul legalității incriminării
Din jurisprudența CEDO rezultă că principiul legalității incriminării și a pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege) prevăzut de art. 7 din Convenție se aplică numai dispozițiilor care definesc infracțiunile și pedepsele prevăzute pentru sancționarea lor și interzic retroactivitatea legii mai severe în ceea ce le privește pe acestea. De asemenea, luând în considerare modul în care sunt reglementate în dreptul intern al statelor semnatare ale Convenției. Curtea a statuat că dispozițiile legale prin care se prelungesc termenele de prescripție încă neîmplinite pentru anumite infracțiuni nu intră în domeniul de aplicare al principiului legalității incriminării, întrucât nu definesc infracțiuni și pedepsele ce pot fi aplicate pentru acestea și pot fi interpretate ca impunând o simplă condiție prealabilă pentru examinarea cauzei. CEDO nu a statuat încă în jurisprudența sa asupra naturii și modului de aplicare a unor dispoziții legale privind modificarea unor termene de prescripție deja împlinite la data apariției actului normativ modificator.
Totodată, se reține că, deși art. 7 din Convenție nu face referire la principiul retroactivității legii penale mai favorabile (mitior lex), CEDO20 a considerat în jurisprudența sa ca această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii este diferită de legile penale ulterioare adoptate înainte de pronunțarea hotărârii definitive, instanța trebuie să aplice legea ale cărei dispoziții sunt mai favorabile inculpatului.
în dreptul român, potrivit jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale arătate anterior, prescripția răspunderii penale este considerată o instituție de drept material și, întrucât produce efecte asupra regimului răspunderii penale, aceasta este supusă exigențelor care derivă din principiul legalității incriminării. Concret, prin Decizia nr. 297/2018, Curtea Constituțională a inclus în mod explicit în domeniul de aplicare al principiului legalității incriminării și pedepsei normele care reglementează prescripția răspunderii penale, arătând că „legea penală, în ansamblul ei, este supusă atât exigențelor calității legii, impuse prin dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), cât și celor ale principiului legalității incriminării și a pedepsei, astfel cum acesta este reglementat la art. 23 alin. (12) din Constituție care impun nu doar reglementarea clară, precisă și previzibilă a faptelor care constituie infracțiuni, ci și a condițiilor în care o persoană poate fi trasă la răspundere penală pentru săvârșirea acestora. Or, din ansamblul reglementărilor ce au ca scop angajarea răspunderii penale face parte și instituția prescripției răspunderii penale al cărei mecanism juridic este supus acelorași cerințe ale principiului legalității și ale standardelor de calitate a legii, inclusiv sub aspectul, mai sus analizat, al mecanismelor juridice prin care suspectul sau inculpatul este informat cu privire la persistența în timp a efectelor sociale ale faptelor de natură penală pe care le-a săvârșit” (paragraful 26). Mai mult, cu referire la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, Curtea a reținut că „prevederile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma „oricărui act de procedură” din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale” (paragraful 31).
În concluzie, se reține că standardul național de protecție circumscris exigențelor ce derivă din principiul legalității incriminării și a pedepsei este superior celui consacrat prin jurisprudența CEDO, incluzând în domeniul de aplicare a principiului legalității incriminării și normele în materia prescripției răspunderii penale. Or, potrivit art. 20 din Constituția României, republicată, și astfel cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale21, „este indiscutabil recunoscut în teoria juridică că regula generală de soluționare a conflictelor de legi în timp, în materie penală, impune aplicarea normelor mai puțin severe și că, dincolo de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care din această perspectivă este mai restrictivă, Constituția României dispune în art. 20 alin. (2) că, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, vor avea prioritate acestea din urmă ori de câte ori conțin dispoziții mai favorabile".
Consecința includerii în dreptul național a normelor în materia prescripției răspunderii penale în domeniul de aplicare a principiului legalității incriminării rezidă în obligația autorităților judiciare de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor acuzate, astfel cum rezultă acestea din conținutul art. 7 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special sub aspectul cerinței ca legea penală aplicabilă să fie previzibilă, precisă și neretroactivă. în Cauza C42/17 („Taricco 2”), CJUE a reținut că „principiul neretroactivității legii penale se opune în special ca o instanță să poată, în cursul unei proceduri penale, fie să sancționeze penal un comportament care nu este interzis de o normă națională adoptată înainte de săvârșirea infracțiunii imputate, fie să agraveze regimul răspunderii penale a celor care au făcut obiectul unei astfel de proceduri”. Prin aducerea la îndeplinire a obligației de a nu aplica dispozițiile din dreptul intern care permiteau constatarea intervenirii prescripției (obligație stabilită anterior de Curte în „Taricco 1”) se aduce atingere principiului legalității incriminării, astfel încât „acestor persoane li s-ar putea aplica, din cauza neaplicării acestor dispoziții, sancțiuni pe care, după toate probabilitățile, le-ar fi evitat dacă respectivele dispoziții ar fi fost aplicate. Astfel, persoanele menționate ar putea fi supuse în mod retroactiv unor condiții de incriminare mai severe decât cele în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii" (paragraful 60). Curtea a arătat că „Dacă instanța națională ar fi astfel determinată să considere că obligația de a lăsa neaplicate dispozițiile în cauză ale Codului penal se lovește de principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, ea nu ar trebui să se conformeze acestei obligații, iar aceasta chiar dacă respectarea obligației respective ar permite îndreptarea unei situații naționale incompatibile cu dreptul Uniunii" (paragraful 61).
Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că nu pot fi înlăturate de la aplicare deciziile pronunțate de Curtea Constituțională a României în materia prescripției răspunderii penale, în nicio ipoteză, soluție ce reiese atât din considerentele hotărârii CJUE din 21 decembrie 2021 coroborate cu cele din Hotărârea Taricco II cât și din considerentele Decizia nr. 67 din 25.10.2022 , ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, precum și din jurisprudența constantă a ICCJ.
Așa fiind, pentru toate faptele deduse judecății a intervenit prescripția răspunderii penale, situație fată de care Curtea va dispune încetarea procesului penal față de inculpații:
F.A. - pentru comiterea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută și pedepsită de art. 18/1 al. 1 din Legea 78/2000. urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
SC A.P. SRL - pentru comiterea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută și pedepsită de art. 18/1 al.1 din Legea 78/2000. ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
F.L. - pentru comiterea infracțiunii de instigare la infracțiunea dc folosire sau prezentare cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută și pedepsită de art. 47 C.p. raportat la art. 181 al.1 din legea 78/2000, ca urmarea a intervenirii prescripției răspunderii penale
Sub aspectul laturii civile, Curtea constată că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpaților la plata sumei decontate de AFIR. în cuantum de 1.180.288,22 lei, ce decurge din contractul de finanțare nr. C0410AF00061510400297/24.06.2016 (încheiat cu beneficiarul SC A.P. SRL), la care se adaugă dobânzile și penalitățile aferente calculate de la data decontării în mod necuvenit și până la plata efectivă a prejudiciului, conform art. 173 alin. (1), art. 174 și art. 176 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Potrivit art. 25 alin 5 Cprpen „în caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) - cu excepția prescripției, i) și j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă, dispoziție legală în temeiul căreia Curtea va soluționa acțiunea civilă formulată de partea civilă AFIR.
Potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1) și (5) C. proc, pen., "acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale", respectiv "repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile".
Dispozițiile legii civile la care face trimitere norma de procedură supra citată sunt, pe de o parte, normele generale inserate în prevederile art. art. 1.357 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind C. civ., ce constituie sediul materiei răspunderii civile delictuale.
Conform art. 1357 alin .1 Cciv „Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare" iar potrivit art. 1381 Cciv „(1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparație.
(2) Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.
(3) Dreptului la reparație îi sunt aplicabile, de la data nașterii sale, toate dispozițiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea și stingerea obligațiilor.”
Art. 1382 cciv reglementează răspunderea solidară și prevede că „ Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat.
Curtea constată că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale respectiv există faptă ilicită (frauda), există prejudiciu constând în sumele decontate necuvenit de partea civilă AFIR în executarea contractului de finanțare, există raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu cauzat, precum și vinovăția inculpaților sub forma intenției.
Astfel, sub aspectul faptelor ilicite de obținere pe nedrept de fonduri europene de către inculpații F.A., SC A.P. SRL și F.L., constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1357 Cciv și art. 1382 Cciv, delictul fiind imputabil tuturor participanților (autor și instigator/complice) la comiterea infracțiunii și atrăgând, prin urmare, răspunderea civilă solidară a inculpaților F.A., SC A.P. SRL și F.L. pentru prejudiciul cauzat AFIR, în cuantum de 1.180.288,22 lei.
In consecință, Curtea făcând și aplicarea jurisprudenței CJUE care a statuat constant că obligația de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu, va obliga inculpații F.A., SC A.P. SRL și F.L., în solidar, la plata sumei de 1.180.288,22 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă AFIR.
Pentru a dispune a obligarea inculpaților în solidar la plata întregii sume obținute cu titlul de fonduri nerambursabile în cuantum de 1.180.288,22 lei, Curtea are în vedere că frauda a fost comisă încă din etapa de avizare documentației privind achiziția de lucrări, or procedurile de achiziții desfășurate de Beneficiar erau esențiale pentru obținerea acestei sume, iar nerespectarea acestor proceduri ar fi avut ca și consecință respingerea solicitărilor beneficiarului și declararea proiectului ca neeligibil.
În același sens, sunt și considerentele deciziei nr. 190/2025 a ICCJ -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care s-a stabilit că: Repararea prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene, ca obiect al acțiunii civile în procesul penal, presupune refuzarea sau retragerea doar a sumelor cu privire la care s-au constatat nereguli (neregularități).
În egală măsură, sintagmei „dispozițiile legii civile" i se circumscriu și reglementările cu caracter special, ce instituie obligații particulare în sarcina persoanelor care, beneficiind în mod fraudulos de fonduri provenind din bugetul național sau din bugetul U.E., urmează să restituie, ulterior, sumele primite necuvenit. Aceste dispoziții sunt cuprinse în art. 121 din O.U.G. nr. 125/2006 (potrivit căruia "Sumele necuvenite acordate sub formă de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația în vigoare"), dar și în O.G nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de finanțare aferente utilizate necorespunzător (în vigoare până la 30 iunie 2011), precum și în O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
Cele din urmă acte normative califică, ambele, creanțele rezultate din nereguli privind sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare ca fiind creanțe bugetare, ceea ce atrage, implicit, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, și incidența reglementărilor specifice prevăzute de C. proc. fisc., dacă ele nu contravin normelor exprese din materia recuperării acestei categorii de creanțe.
Or, unul dintre principiile care guvernează răspunderea civilă delictuală este acela al reparării integrale a pagubei cauzate prin fapta ilicită, ceea ce presupune ca autorul prejudiciului să repare nu doar paguba efectivă, ci și beneficiul nerealizat. în materia recuperării creanțelor bugetare de natura celor analizate, aceasta înseamnă că autorul prejudiciului trebuie obligat nu doar la plata echivalentului cuantumului sumelor plătite necuvenit din fonduri europene/din cofinanțarea aferentă, ci și la plata creanțelor accesorii - dobânzi sau penalități, astfel cum sunt reglementate în legislația specifică și care urmează fi calculate în acord cu normele acestei legislații.
In consecință, pe lângă plata despăgubirilor civile efective, inculpații vor fi obligați și plata dobânzilor și penalităților aferente, calculate în conformitate cu legislația fiscală, urmare a admiterii apelului formulat de partea civilă AFIR.
În baza art. 404 alin. 4 lit.c C. proc, pen., vor fi menținute măsurile asigurătorii instituite prin Ordonanțele dispuse în cauza nr. 53/P/2020 din data de 15.12.2022 a D.N.A - Serviciul Teritorial Bacău asupra bunurilor imobile ale inculpaților SC A.P. SRL și F.L. până la concurența sumei de 1.180.288,22 lei, măsuri ce au fost dispune pentru garantarea recuperării prejudiciului în sumă de 1.180.288,22 lei.
Astfel, va fi menținută măsura asiguratorie a sechestrului instituită asupra următoarelor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpatei persoane juridice S.C. A.P. S.R.L.. (...), până la concurența sumei de 1.180.288,22 lei:
- imobilul, teren extravilan în suprafață de 4.500 mp, situat în localitatea/comuna B.. județ Bacău, pe care se află 7 construcții (1. Construcție cu suprafața construită la sol de 536 mp. adăpost animale; 2. Construcție cu suprafața construită la sol dc 9 mp. siloz; 3. Construcție cu suprafața construită la sol de 9 mp, siloz; 4. Construcție cu suprafața construită la sol de 76 mp, adăpost utilaje agricole; 5. Construcție cu suprafața construită la sol de 224 mp. platformă furaje; 6. Construcție cu suprafața construită la sol de 78 mp, platformă dejecții solide: 7. Construcție cu suprafața construită la sol de 78 mp, bazin îngropat dejecții lichide) cu nr. cadastral 61258 (nr. cadastral 61258-C1, 61258-C2, 61258-C3. 61258-C4, 61258-C5. 61258-C6. 61258-C7 pentru construcții). înscris în CF nr. 61258 B., județ Bacău, evaluat la suma de 106.300 euro (din care terenul la suma de 1.200 euro, iar construcțiile la suma de 105.100 euro):
- imobilul, teren extravilan în suprafață de 4.600 mp, situat în localitatea/comuna B.. județ Bacău, cu nr. cadastral 61603 înscris în CF nr. 61603 B.. județul Bacău, evaluat la suma de 1.200 euro.;
- imobilul, teren extravilan în suprafață de 2.300 mp, situat în localitatea/comuna B.. județ Bacău, cu nr. cadastral 61362 înscris în CF nr. 61362 B.. județul Bacău; evaluat la suma de 600 euro.
- imobilul, teren extravilan în suprafață de 2.200 mp, situat în localitatea/comuna B.. județ Bacău, cu nr. cadastral 61589 înscris în CF nr. 61589 B., județul Bacău, evaluat la suma de 600 euro.
b) De asemenea, se va menține măsura asigurătorie a sechestrului instituit asupra următoarelor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpatului F.L.. până la concurența sumei de 1.180.288.22 lei:
- imobilul, teren intravilan în suprafață de 250 mp, situat în localitatea H.. (...), pe care se află o construcție (cu suprafața construită la sol dc 64 mp, locuință P+1E, construită din cărămidă, acoperită cu tablă), cu nr. cadastral 64889 (nr. cadastral 64889-C1 pentru construcție), înscris în CF nr. 64889 H., județ Bacău, evaluat la suma de 34.500 euro (din care terenul la suma de 3.500 euro. iar construcția la suma dc 31.000 euro ;
- imobilul, teren intravilan în suprafață de 103 mp, situat în localitatea H.. județ Bacău, cu nr. cadastral 64890. înscris în CF nr. 64890 H., județ Bacău, evaluat la suma de 500 euro.
În cauză, Curtea nu va dispune desființarea ca fiind false a înscrisurilor folosite de inculpata F.A., în susținerea cererilor de plată. O atare dispoziție derivă din constatarea caracterului inexact/incomplet al acestor înscrisuri, în rechizitoriu fiind considerate doar inexacte și valorificate ca atare în analiza laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 18/1 din Legea nr. 78/2000.
Prin urmare, cum analiza necesității desființării unui înscris falsificat implică - preexistenta unei acuzații penale explicite sub acest aspect, evaluarea caracterului său fals fiind posibilă doar în limita acelei acuzații, față de modul de delimitare a obiectului judecății. Curtea conchide că nu se impune desființarea, înscrisurilor inexacte/incomplete reținute prin rechizitoriu și confirmate ca atare de instanță.
Pentru toate aceste considerente Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - -Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR) împotriva sentinței penale nr. 222/D/31.10.2024 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 3782/110/2022, pe care o va desființa, în totalitate și rejudecând va dispune în sensul celor înfățișate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:

În baza art. 421 pct.2 lit. a Cod procedură penală;
Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - -Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR) împotriva sentinței penale nr. 222/D/31.10.2024 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 3782/110/2022.
Desființează, în totalitate, sentința penala apelată, reține cauza spre rejudecare și în fond:
I. În baza art. 396 alin. (6) Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală, art. 154 alin. (1) lit. C) Cod penal și art. 5 Cod penal, cu referire la art. 155 alin. (1) Cod penal interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022 și a Deciziei nr. 67/25.10.2022 a ICCJ- Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept în materie penală încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei F.A., fiica lui (...), asociat și administrator al SC A.P. SRL cu sediul în (...), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18/1 alin. 1 din Legea nr.78/2000, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

*****************

II. În baza art. 396 alin. (6) Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală, art. 154 alin. (1) lit. C) Cod penal și art. 5 Cod penal, cu referire la art. 155 alin. (1) Cod penal interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022 și a Deciziei nr. 67/25.10.2022 a ICCJ- Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept în materie penală încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei SC A.P. SRL, (...), cu sediul în H., Comuna H., (...), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

***********************

III. În baza art. 396 alin. (6) Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală, art. 154 alin. (1) lit. C) Cod penal și art. 5 Cod penal, cu referire la art. 155 alin. (1) Cod penal interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022 și a Deciziei nr. 67/25.10.2022 a ICCJ- Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept în materie penală încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului F.L., fiul lui (...), asociat și administrator al SC F.I. SRL Bacău, CUI (...), cu sediul în (...), pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 47 C.pen. rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
În baza art. 25 și art. 1397 C. proc. pen. coroborat cu art. 1357 C. civ.. admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AF1R) obligă inculpații F.A., SC A.P. SRL și F.L., în solidar, la plata sumei de 1.180.288.22 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă AF1R, precum și la plata dobânzilor și penalităților aferente, calculate în conformitate cu legislația fiscală:
În baza art. 404 alin. 4 lit.c C. proc, pen., menține măsurile asigurătorii instituite prin Ordonanțele dispuse în cauza nr. 53/P/2020 din data de 15.12.2022 a D.N.A - Serviciul Teritorial Bacău asupra bunurilor imobile ale inculpaților SC A.P. SRL și F.L. până la concurența sumei de 1.180.288,22 lei.
În baza art. 274 alin. 1 și 2 C. proc, pen., obligă fiecare inculpat la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 275 alin 3 Cprpen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată, azi, 20.05.2026, prin punerea soluției la dispoziția părților, persoanei vătămate și a procurorului prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE,		JUDECĂTOR,
(...)		(...)
	GREFIER,
	(...)

Red. sent. f. T. A.

Red. dec. apel G.A.C /.I.P.M./ 20.05.2026

Tehnored. I.G.N/ 20.05.2026 9 ex\.. 7 ex. com