IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2026:002.000202
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ
| DECIZIA PENALĂ NR. 202/AP |
DOSAR NR. 3305/62/2023 |
Ședința publică din data de 13 Martie 2026
Instanța constituită din:
Complet de judecată AT7 – 2020:
Președinte: Judecător – (...)
Judecător – (...)
Grefier – (...)
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea în cauza penală de față, privind apelurile declarate de inculpații D. A., G. F. S., S. G., Ț. F. P., S.C. A. C. S.R.L., S.C. D. I. S.R.L. și S.C. T. P. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 105/S din data de 30 Mai 2025 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul penal nr. 3305/62/2023, care s-a dezbătut în ședința publică din data de 19.11.2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public – (...) – din cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a stabilit pronunțarea pentru data de 16.01.2026 și apoi a amânat pronunțarea pentru data de 13.02.2026 și astăzi, 13.03.2026.
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr.105/S/30.05.2025 pronunțată în dosarul nr. 3305/62/2023 Tribunalul Brașov a hotărât următoarele:
1.În baza art. 396 alin.1, 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului G. F. S. - fiul lui V.-F.el și A., născut la data de (...) în mun. (...), domiciliat în mun.(...), cu reședința în (...), CNP (...), posesor al CI seria (...), nr. (...) - pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
2. În baza art. 396 alin.1, 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei SC A. C. SRL CUI (...), (...) cu sediul social în (...), jud. Brașov pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
3. În baza art. 396 alin.1, 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei T. F. P. - fiica lui T. și M., născută la data de (...) în mun. (...), domiciliată în mun. (...), jud. Brașov, CNP (...), posesoare a CI seria (...), nr. (...) - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art.48 Cod penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
4. În baza art. 396 alin.1, 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei D. A. - fiica lui G. și D. M., născută la data de (...) în mun. (...), domiciliată în mun. (...), jud. Brașov, CNP (...), posesoare a CI seria (...), nr. (...) - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art.48 Cod penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (4 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
5. În baza art. 396 alin.1, 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei SC T. P. SRL CUI (...), ROONRC (...) cu sediul social în mun. (...), jud. Brașov, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art.48 Cod penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
6. În baza art. 396 alin.1, 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului S. G. - fiul lui G. și E., născut la data de (...) în mun. (...), domiciliat în mun. (...), jud. Brașov, CNP (...), posesor al CI seria (...), nr. (...) - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art.48 Cod penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
7. În baza art. 396 alin.1, 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei SC D. I. SRL CUI (...), ROONRC (...) cu sediul social în mun.(...), jud Brașov, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art.48 Cod penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
În baza art. 19 Cod procedură penală art. 397 alin.1 Cod procedură penală rap. la art. 1349 Cod civil și art. 1357 Cod civil a obligat inculpații G. F. S., SC A. C. SRL, Ț. F. P., D. A., SC T. P. SRL, S. G., SC D. I. SRL, în solidar, la plata către partea civila Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția pentru finanțarea investițiilor rurale a sumei de 763.034,33 lei, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate de la data decontării fiecărei tranșe de plată până la data plății efective.
În temeiul art. 404 alin. 4 Cod procedură penală a menținut măsurile asiguratorii luate pe parcursul urmăririi penale, după cum urmează:
1. măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanța din data de 27.03.2023, în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiune în sumă totală de 732.583,94 lei, asupra următoarelor bunuri imobile deținute de inculpatul G. F. S.: cota de 1/1 deținută din imobilul-construcție (dormitor, hol, baie, bucătărie, cameră de zi, debara și logie) în suprafață de 51 mp situat în mun. (...), jud. Brașov, nr. cadastral: (...) Brașov și cota de 0,752% deținută din terenul de la A1, eferentă (...), dobândit prin convenție situat în mun. (...), jud. Brașov, nr. cadastral: (...) Brașov;
- măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumelor de bani reprezentând soldul creditor din conturile bancare și a instrumentelor financiare administrate de unitățile bancare, aparținând inculpatului G. F. S., în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiune în sumă totală de 732.583,94 lei
- măsura asiguratorie a popririi asupra sumelor de bani reprezentând încasările viitoare în conturile bancare aparținând inculpatului.
2. măsura asiguratorie a sechestrului, instituită prin ordonanța din data de 27.03.2023, în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiune în sumă totală de 732.583,94 lei, asupra următoarelor bunuri imobile deținute de inculpata SC A. C. SRL: cota de 1/1 deținută din imobilul-construcție în suprafață la sol de 349 mp (pensiune P+E+M, anul construirii 2015) situat în com. (...), jud. Brașov, nr. cadastral: (...), în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiune în sumă totală de 732.583,94 lei;
- măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumelor de bani reprezentând soldul creditor din conturile bancare și a instrumentelor financiare administrate de unitățile bancare, aparținând inculpatei SC A. C. SRL
3. măsura asiguratorie a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile deținute de inculpata Ț. F. P.: cota de 10/16 deținută din imobilul-construcție (apartament compus din 3 camere, baie, bucătărie, cămară, debara, degajament, hol, grup sanitar cu o cotă de 15/348 părți din element de uz comun) situat în mun. (...), jud. Brașov, nr. cadastral: (...)-Făgăraș , cota de 1/2 și respectiv 2/16 deținută din imobilul-construcție (apartament compus din 3 camere, baie, bucătărie, cămară, debara, balcon, vestibul cu o cotă de 19/680 părți din element de uz comun) situat în mun. (...), jud. Brașov, nr. cadastral: (...)-Făgăraș , cota de 2/8 din imobilul-construcție situat în localitatea (...), jud. Brașov, nr. cadastral: (...) și din imobilul-teren intravilan în suprafață de 1484 mp situat în localitatea Ileni, jud. Brașov, nr. cadastral: (...)
- măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumelor de bani reprezentând soldul creditor din conturile bancare și a instrumentelor financiare administrate de unitățile bancare, aparținând inculpatei Ț. F. P.
- măsura asiguratorie a popririi asupra sumelor de bani reprezentând încasările viitoare în conturile bancare aparținând inculpatei Ț. F. P..
4. – măsura asiguratorie a sechestrului instituita prin ordonanța din data de 27.03.2023, în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiune în sumă totală de 534.955,69 lei, asupra sumelor de bani reprezentând soldul creditor din conturile bancare și a instrumentelor financiare administrate de unitățile bancare, aparținând inculpatei D. A.; instituirea măsurii asiguratorii a popririi asupra sumelor de bani reprezentând încasările viitoare în conturile bancare aparținând inculpatei.
5. -măsura asiguratorii a sechestrului instituita prin ordonanța din data de 27.03.2023, în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiune în sumă totală de 732.583,94 lei asupra tuturor bunurilor imobile și mobile, prezente și viitoare, aparținând inculpatei SC T. P. SRL.
6. măsura asiguratorie a sechestrului instituita prin ordonanța din data de 27.03.2023, în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiune în sumă totală de 446.436,93 lei asupra următoarelor bunuri imobile deținute de inculpatul S. G.: cota de 1/1 deținută cu S. V. M., din imobilul-construcție situat în (...), jud. Brașov, nr. cadastral/topografic: (...) și 1/1 deținută cu S. V. M., din imobilul – teren intravilan în suprafață de 1014 mp situat în Loc.(...), jud. Brașov, nr. cadastral/topografic: (...); cota de 1/1 deținută cu S. V. M., din imobilul-construcție (apartament 2 camere, hol, debara, cămară, bucătărie, baie cu o cotă de 14,25 mp din elementele de uz comun) situat în mun. (...), jud. Brașov, nr. cadastral/topografic: (...) – Făgăraș; cota de 1/1 deținută din imobilul-construcție (apartament 2 camere, hol, debara, cămară, bucătărie, baie cu o cotă de 13,83 mp din elementele de uz comun) situat în mun. (...), jud. Brașov, nr. cadastral/topografic: (...) – Făgăraș
- măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumelor de bani reprezentând soldul creditor din conturile bancare și a instrumentelor financiare administrate de unitățile bancare, aparținând inculpatului S. G.
- măsura asiguratorie a popririi asupra sumelor de bani reprezentând încasările viitoare în conturile bancare aparținând inculpatului S. G..
7. măsura asiguratorie a sechestrului instituita prin ordonanța din data de 27.03.2023, în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiune în sumă totală de 446.436,93 lei asupra tuturor bunurilor imobile și mobile, prezente și viitoare, aparținând inculpatei SC D. I. SRL.
În baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală a obligat inculpatul G. F. S. la plata către stat a sumei de 3.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare iar ceilalți inculpați la plata către stat a sumei de 1500 lei fiecare tot cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 24/P/2020 întocmit la 14.07.2023 de către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov s-a dispus, printre altele, trimiterea în judecată a inculpaților :
1. G. F. S., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (5 acte materiale) și art. 5 din Codul penal.
2. SC A. C. SRL, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (5 acte materiale) și art. 5 din Codul penal.
3. Ț. F. P., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (5 acte materiale) și art. 5 din Codul penal.
4. D. A., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (4 acte materiale) și art. 5 din Codul penal.
5. SC T. P. SRL, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (5 acte materiale) și art. 5 din Codul penal.
6. S. G., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale) și art. 5 din Codul penal.
7. SC D. I. SRL, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale) și art. 5 din Codul penal.
În esență prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că :
1. Inculpatul G. F. S. în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada noiembrie 2011 – decembrie 2015, în calitate de administrator al SC A. C. SRL Brașov, cu complicitatea administratorilor SC T. P. SRL, SC R. C. SL și D. I. SRL, în temeiul contractului de finanțare nr. (...) din 16.11.2011, pe parcursul implementării proiectului „Construcție pensiune turistică P+E+M în sat Drăguș, Zona turistică – măsura 313” încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov a depus 5 cereri de plată prin care a solicitat Autorității de Management rambursarea sumei de 2.078.835,39 lei declarând necorespunzător adevărului că toate cheltuielile au fost eligibile, realizate în vederea îndeplinirii obiectivului proiectului și în concordanță cu legislația națională și comunitară în vigoare și a atașat în susținerea acestora mai multe înscrisuri false/inexacte, respectiv facturi fiscale, situații de lucrări, procese-verbale, centralizatoare situații de plată și declarații pe proprie răspundere, cu scopul justificării îndeplinirii condițiilor de acordare a sprijinului, după cum urmează:
-la data de 18.01.2013 a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa I înregistrată sub nr.40, la care a atașat facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2012 (perioada 03.10.2012 – 11.12.2012) în valoare totală de 482.433,62 lei inclusiv TVA, documente justificative ce au avut la bază facturile fiscale emise de SC R. C. SRL în temeiul contractului de lucrări nr. 96/02.10.2012, actul adițional nr. (...) la contractul nr. (...) încheiat cu SC T. P. SRL
-la data de 30.05.2013 a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa II înregistrată sub nr.184, la care a atașat facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2013 (perioada 29.03.2013 – 15.05.2013) în valoare totală de 212.442,25 lei inclusiv TVA și actul adițional nr. (...) la contractul nr. (...) încheiat cu SC T. P. SRL
-la data de 02.09.2014 a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa III înregistrată sub nr. (...), la care a atașat actele adiționale nr. (...) și nr. 4/25.06.2014 la contractul nr. (...) încheiat cu SC T. P. SRL și fiscale emise de SC T. P. SRL în perioada 03.02.2014 – 23.12.2014 valoarea totală de 839.421,59 inclusiv TVA, documente justificative ce au avut la bază facturile fiscale emise de SC D. I. SRL în temeiul contractului de subantrepriză nr. 1/07.09.2013
-la data de 15.05.2014 a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa IV înregistrată sub nr.65, la care a atașat actele adiționale nr. (...) și nr. (...) la contractul nr. (...) încheiat cu SC T. P. SRL și facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2014 (perioada 01.09.2014 – 23.12.2014) în valoare totală de 460.966,45 lei inclusiv TVA, documente justificative ce au avut la bază facturile fiscale emise de SC D. I. SRL în temeiul contractului de subantrepriză nr. (...)
-la data de 30.10.2015 a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa V înregistrată sub nr. (...), la care a atașat facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2015 (perioada 16.01.2015 – 13.02.2015) în valoare totală de 83.571,15 lei inclusiv TVA, documente justificative ce au avut la bază facturile fiscale emise de SC D. I. SRL în temeiul contractului de subantrepriză nr. (...) și procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.190/27.10.2015,
în condițiile în care înscrisurile atașate cererilor au fost întocmite în mod formal pentru a atesta o altă stare de fapt decât cea reală, în sensul că lanțurile tranzacționale aparent inițiate și derulate în vederea implementării proiectului (SC I. U. SRL - SC D. S. SRL – SC R. C. SRL – SC T. P. SRL – SC A. C. SRL, SC D. SRL – SC R. C. SRL – SC T. P. SRL – SC A. C. SRL, SC D.J.V. I. SRL - SC T. P. SRL – SC A. C. SRL) nu au avut la bază operațiuni comerciale reale întrucât, contrar celor rezultate din cuprinsul contractelor încheiate între aceste societăți comerciale și al celorlalte documente contabile emise în baza acestora, edificarea pensiunii s-a realizat în mare parte cu lucrători zilieri și cu materiale de construcție achiziționate la negru, scopul urmărit fiind acela de a majora în mod artificial prețul lucrărilor,
obținând astfel în mod injust suma de 732.583,94 lei din bugetul UE, sumă ce a fost aprobată la plată prin Certificatele de plată (...), (...), (...), (...), (...) și plătită efectiv în datele de 28.03.2013, 19.07.2013, 21.11.2014, 26.08.2015, 29.12.2015,
faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) și art.5 din Codul Penal.
2. Inculpata SC A. C. SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale în perioada noiembrie 2011 – decembrie 2015, în exercitarea obiectului de activitate, prin intermediul administratorului de drept, G. Sorin S., cu complicitatea administratorilor SC T. P. SRL, SC R. C. SL și D. I. SRL, în temeiul contractului de finanțare nr. (...) din 16.11.2011, pe parcursul implementării proiectului „Construcție pensiune turistică P+E+M în sat Drăguș, Zona turistică – măsura 313” încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov 5 cereri de plată prin care a solicitat Autorității de Management rambursarea sumei de 2.078.835,39 lei declarând necorespunzător adevărului că toate cheltuielile au fost eligibile, realizate în vederea îndeplinirii obiectivului proiectului și în concordanță cu legislația națională și comunitară în vigoare și a atașat în susținerea acestora mai multe înscrisuri false/inexacte, respectiv facturi fiscale, situații de lucrări, procese-verbale, centralizatoare situații de plată și declarații pe proprie răspundere, cu scopul justificării îndeplinirii condițiilor de acordare a sprijinului, după cum urmează:
-la data de 18.01.2013 a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa I înregistrată sub nr. (...), la care a atașat facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2012 (perioada 03.10.2012 – 11.12.2012) în valoare totală de 482.433,62 lei inclusiv TVA, documente justificative ce au avut la bază facturile fiscale emise de SC R. C. SRL în temeiul contractului de lucrări nr. (...), actul adițional nr. (...) la contractul nr.(...)/14.08.2012 încheiat cu SC T. P. SRL
-la data de 30.05.2013 a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa II înregistrată sub nr. (...), la care a atașat facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2013 (perioada 29.03.2013 – 15.05.2013) în valoare totală de 212.442,25 lei inclusiv TVA și actul adițional nr.(...)/15.04.2013 la contractul nr. (...)/14.08.2012 încheiat cu SC T. P. SRL
-la data de 02.09.2014 a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa III înregistrată sub nr. (...), la care a atașat actele adiționale nr. (...)/25.03.2014 și nr. 4/25.06.2014 la contractul nr. (..)/14.08.2012 încheiat cu SC T. P. SRL și fiscale emise de SC T. P. SRL în perioada 03.02.2014 – 23.12.2014 valoarea totală de 839.421,59 inclusiv TVA, documente justificative ce au avut la bază facturile fiscale emise de SC D. I. SRL în temeiul contractului de subantrepriză nr. (...)/07.09.2013
-la data de 15.05.2014 a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa IV înregistrată sub nr. (...), la care a atașat actele adiționale nr. (...)/03.10.2014 și nr. (...)/05.01.2015 la contractul nr. (...)/14.08.2012 încheiat cu SC T. P. SRL și facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2014 (perioada 01.09.2014 – 23.12.2014) în valoare totală de 460.966,45 lei inclusiv TVA, documente justificative ce au avut la bază facturile fiscale emise de SC D. I. SRL în temeiul contractului de subantrepriză nr. (...)/07.09.2013
-la data de 30.10.2015 a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa V înregistrată sub nr. (...), la care a atașat facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2015 (perioada 16.01.2015 – 13.02.2015) în valoare totală de 83.571,15 lei inclusiv TVA, documente justificative ce au avut la bază facturile fiscale emise de SC D. I. SRL în temeiul contractului de subantrepriză nr. (...)/07.09.2013 și procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.190/27.10.2015,
în condițiile în care înscrisurile atașate cererilor au fost întocmite în mod formal pentru a atesta o altă stare de fapt decât cea reală, în sensul că lanțurile tranzacționale aparent inițiate și derulate în vederea implementării proiectului (SC I. U. SRL - SC D. S. SRL – SC R. C. SRL – SC T. P. SRL – SC A. C. SRL, SC D. SRL – SC R. C. SRL – SC T. P. SRL – SC A. C. SRL, SC D.J.V. I. SRL - SC T. P. SRL – SC A. C. SRL) nu au avut la bază operațiuni comerciale reale întrucât, contrar celor rezultate din cuprinsul contractelor încheiate între aceste societăți comerciale și al celorlalte documente contabile emise în baza acestora, edificarea pensiunii s-a realizat în mare parte cu lucrători zilieri și cu materiale de construcție achiziționate la negru, scopul urmărit fiind acela de a majora în mod artificial prețul lucrărilor,
obținând astfel în mod injust suma de 732.583,94 lei din bugetul UE, sumă ce a fost aprobată la plată prin Certificatele de plată (...), (...), (...), (...), (...) și plătită efectiv în datele de 28.03.2013, 19.07.2013, 21.11.2014, 26.08.2015, 29.12.2015,
faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal
3. Inculpata T. F. P., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator de fapt și contabil al SC T. P. SRL, l-a ajutat pe administratorul SC A. C. SRL, ca în perioada noiembrie 2011 – decembrie 2015, să obțină în mod injust suma de 732.583,94 lei din bugetul UE prin aceea că a întocmit înscrisuri false/inexacte, privitoare la prestarea serviciilor de edificare a unei pensiuni turistice în sat Drăguș, care au fost întocmite în mod formal pentru a atesta o altă stare de fapt decât cea reală, în sensul că tranzacțiile nu au avut la bază operațiuni comerciale reale, după cum urmează :
-a simulat încheierea în numele SC T. P. SRL a contractului nr. (...) din 14.08.2012 cu SC A. C. SRL și a actului adițional din data de 03.10.2012, având ca obiect construire Pensiune turistică P+E+M în Drăguș, județul Brașov”, la un preț supraevaluat de 1.621.252,05 lei, deși nu avea suficienți angajați la acel moment fiind de acord ca societatea să fie interpusă scriptic într-un lanț tranzacțional care mai includea SC R. C. SRL, SC D. S. SRL și SC D. SRL, doar pentru a se putea majora în mod artificial costul lucrărilor executate și până în aprilie 2013 (când a fost numit un alt administrator în persoana inculpatei D. A.) a emis în baza acestuia 8 facturi fiscale în valoare totală de 568.078,22 lei ce au fost justificate cu situațiile de lucrări întocmite lunar în aceeași perioadă, cunoscând că acestea nu au la bază operațiuni reale, documente justificative ce au fost depuse la cererile de plată nr.1 și 2
-a simulat încheierea cu SC A. C. SRL și SC R. C. SRL a contractului de subantrepriză nr. 96 din 02.10.2012, în baza căruia au fost emise 10 facturi fiscale în valoare totală de 174.476,82 lei, deși cunoștea că edificarea pensiunii fusese deja începută încă din luna mai 2012 de către zilieri, în condițiile în care SC R. C. SRL, la rândul său, a simulat încheierea cu SC D. S. SRL a contractului de subantrepriză nr. 8 din 14.11.2012, în baza căruia au fost emise facturi fiscale în valoare totală de 61.000 lei și cu SC D. SRL a contractului nr.10 din 28.11.2012, în baza căruia au fost emise facturi fiscale în valoare totală de 74.250 lei, documente justificative ce au stat la baza facturilor fiscale întocmite de SC T. P. SRL ce au fost depuse la cererea de plată nr.1
-a evidențiat în actele contabile și a inclus în declarațiile fiscale aferente 62 facturi fiscale în valoare totală de 1.049.790,39 lei emise în baza contractului nr. (...) din 14.08.2012, cunoscând că acestea nu aveau la bază operațiuni reale, documente justificative ce au fost depuse la cererile de plată nr. 2, 3 și 4
-a evidențiat în actele contabile și a inclus în declarațiile fiscale aferente 56 de facturi fiscale reprezentând achiziții de lucrări de construcții în valoare totală de 522.613,04 lei ce au fost justificate cu situațiile de lucrări întocmite lunar în aceeași perioadă emise în baza contractului de subantrepriză nr. 1 din 07.09.2013 încheiat cu SC A. C. SRL și SC D. I. SRL și 43 de facturi fiscale în valoare totală de 247.044,10 lei reprezentând achiziții de materii prime de natura materialelor de construcții, electrice, sanitare, etc emise în lipsa unui contract cunoscând că acestea nu aveau la bază operațiuni reale, documente justificative ce au fost depuse la cererile de plată nr. 3, 4 și 5,
contribuind astfel la denaturarea realității în ceea ce privește modalitatea în care a fost edificată construcția și costul real al serviciilor prestate, cunoscând că înscrisurile astfel întocmite vor fi folosite pentru obținerea de fonduri europene nerambursabile,
faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art.48 Cod penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal
4. Inculpata D. A., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator de drept și ulterior de fapt al SC T. P. SRL, l-a ajutat pe administratorul SC A. C. SRL, ca în perioada noiembrie 2011 – decembrie 2015, să obțină în mod injust suma de 534.955,69 lei din bugetul UE prin aceea că a întocmit înscrisuri false/inexacte, privitoare la prestarea serviciilor de edificare a unei pensiuni turistice în sat Drăguș, care au fost întocmite în mod formal pentru a atesta o altă stare de fapt decât cea reală, în sensul că tranzacțiile nu au avut la bază operațiuni comerciale reale, după cum urmează :
-a simulat încheierea cu SC A. C. SRL, în numele SC T. P. SRL, a 5 acte adiționale la contractul nr. (...) din 14.08.2012 (din datele de 15.04.2013, 17.01.2014, 25.03.2014, 25.06.2014, 03.10.2014, 05.01.2015) având ca obiect construire Pensiune turistică P+E+M în Drăguș, județul Brașov”, la un preț supraevaluat de 1.621.252,05 lei, deși nu avea suficienți angajați la acel moment și știa că societatea administrată de ea fusese interpusă scriptic într-un lanț tranzacțional care mai includea SC R. C. SRL, SC D. S. SRL și SC D. SRL, doar pentru a se putea majora în mod artificial costul lucrărilor executate și din aprilie 2013 (de când a fost numită administrator) a emis în baza acestora 62 facturi fiscale în valoare totală de 1.049.790,39 lei ce au fost justificate cu situațiile de lucrări întocmite lunar în aceeași perioadă, cunoscând că acestea nu au la bază operațiuni reale, documente justificative ce au fost depuse la cererile de plată nr. 2, 3 și 4
-a simulat încheierea cu SC A. C. SRL și SC D. I. SRL a contractului de subantrepriză nr. 1 din 07.09.2013, în baza căruia au fost emise 56 de facturi fiscale reprezentând achiziții de lucrări de construcții în valoare totală de 522.613,04 lei ce au fost justificate cu situațiile de lucrări întocmite lunar în aceeași perioadă și 43 de facturi fiscale în valoare totală de 247.044,10 lei reprezentând achiziții de materii prime de natura materialelor de construcții, electrice, sanitare, etc, deși cunoștea că edificarea fusese deja începută încă din luna mai 2012 de către zilieri, documente justificative ce au fost depuse la cererile de plată nr.3,4 și 5,
contribuind astfel la denaturarea realității în ceea ce privește modalitatea în care a fost edificată construcția și costul real al serviciilor prestate, cunoscând că înscrisurile astfel întocmite vor fi folosite pentru obținerea de fonduri europene nerambursabile
faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art.48 Cod penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (4 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal.
5. Inculpata SC T. P. SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale în exercitarea obiectului de activitate, prin intermediul administratorului de drept, D. A. și a celui de fapt, T. P., l-a ajutat pe administratorul SC A. C. SRL, ca în perioada noiembrie 2011 – decembrie 2015, să obțină în mod injust suma de 732.583,94 lei din bugetul UE prin aceea că a întocmit înscrisuri false/inexacte, privitoare la prestarea serviciilor de edificare a unei pensiuni turistice în sat Drăguș, care au fost întocmite în mod formal pentru a atesta o altă stare de fapt decât cea reală, în sensul că tranzacțiile nu au avut la bază operațiuni comerciale reale, după cum urmează :
-a simulat încheierea în numele SC T. P. SRL a contractului nr.(...) din 14.08.2012 cu SC A. C. SRL și a celor 6 acte adiționale (din datele de 03.10.2012, 15.04.2013, 17.01.2014, 25.03.2014, 25.06.2014, 03.10.2014, 05.01.2015) având ca obiect construire Pensiune turistică P+E+M în Drăguș, județul Brașov”, la un preț supraevaluat de 1.621.252,05 lei, deși nu avea suficienți angajați la acel moment fiind de acord să fie interpusă scriptic într-un lanț tranzacțional care mai includea SC R. C. SRL, SC D. S. SRL și SC D. SRL, doar pentru a se putea majora în mod artificial costul lucrărilor executate, contract în baza căruia au fost emise 70 de facturi fiscale în valoare totală de 1.617.868,60 lei ce au fost justificate cu situațiile de lucrări întocmite lunar în aceeași perioadă, cunoscând că acestea nu au la bază operațiuni reale, documente justificative ce au fost depuse la cererile de plată nr.1, 2, 3 și 4
-a simulat încheierea cu SC A. C. SRL și SC R. C. SRL a contractului de subantrepriză nr. 96 din 02.10.2012, în baza căruia au fost emise 10 facturi fiscale în valoare totală de 174.476,82 lei, deși cunoștea că edificarea pensiunii fusese deja începută încă din luna mai de către zilieri, în condițiile în care SC R. C. SRL, la rândul său, a simulat încheierea cu SC D. S. SRL a contractului de subantrepriză nr. 8 din 14.11.2012, în baza căruia au fost emise facturi fiscale în valoare totală de 61.000 lei și cu SC D. SRL a contractului nr.10 din 28.11.2012, în baza căruia au fost emise facturi fiscale în valoare totală de 74.250 lei, documente justificative ce au stat la baza facturilor fiscale întocmite de SC T. P. SRL ce au fost depuse la cererea de plată nr.1
-a simulat încheierea cu SC A. C. SRL și SC D. I. SRL a contractului de subantrepriză nr. 1 din 07.09.2013, în baza căruia au fost emise 56 de facturi fiscale reprezentând achiziții de lucrări de construcții în valoare totală de 522.613,04 lei ce au fost justificate cu situațiile de lucrări întocmite lunar în aceeași perioadă și 43 de facturi fiscale în valoare totală de 247.044,10 lei reprezentând achiziții de materii prime de natura materialelor de construcții, electrice, sanitare, etc, deși cunoștea că edificarea pensiunii fusese deja începută încă din luna mai 2012 de către zilieri, documente justificative ce au stat la baza facturilor fiscale întocmite de SC T. P. SRL ce au fost depuse la cererile de plată nr.3, 4 și 5,
contribuind astfel la denaturarea realității în ceea ce privește modalitatea în care a fost edificată construcția și costul real al serviciilor prestate, cunoscând că înscrisurile astfel întocmite vor fi folosite pentru obținerea de fonduri europene nerambursabile
faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitatea la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art.48 Cod penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal.
6. Inculpatul S. G., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator al SC D. I. SRL, l-a ajutat pe administratorul SC A. C. SRL, ca în perioada noiembrie 2011 – decembrie 2015, să obțină în mod injust suma de 446.436,93 lei din bugetul UE prin aceea că a întocmit înscrisuri false/inexacte, privitoare la prestarea serviciilor de edificare a unei pensiuni turistice P+E+M în sat Drăguș, care au fost întocmite în mod formal pentru a atesta o altă stare de fapt decât cea reală, în sensul că tranzacțiile nu au avut la bază operațiuni comerciale reale, după cum urmează :
-a simulat încheierea cu SC A. C. SRL și SC T. P. SRL, în numele SC D. I. SRL, a contractului nr.1 din 07.09.2013 având ca obiect executarea, prin preluare în subantrepriză a lucrărilor de construcții care nu prevedea prețul/valoarea acestora, deși nu avea angajați suficienți la acel moment fiind de acord ca societatea administrată de el să fie interpusă scriptic în acest lanț tranzacțional doar pentru a se putea majora în mod artificial costul lucrărilor executate
-în perioada 03.03.2014 – 13.01.2015 în baza contractului menționat anterior a emis 56 de facturi fiscale reprezentând achiziții de lucrări de construcții în valoare totală de 522.613,04 lei ce au fost justificate cu situațiile de lucrări întocmite lunar în aceeași perioadă, iar în perioada 10.03.2014 – 13.01.2015 a emis 43 de facturi fiscale în valoare totală de 247.044,10 lei reprezentând achiziții de materii prime de natura materialelor de construcții, electrice, sanitare, etc, în lipsa unui contract, cunoscând că acestea nu au la bază operațiuni reale întrucât edificarea pensiunii se realizase cu zilieri și implicase costuri mult mai mici decât cele rezultate din contractele încheiate în mod formal, documente justificative ce au stat la baza facturilor fiscale întocmite de SC T. P. SRL ce au fost depuse la cererile de plată nr.3, 4 și 5,
contribuind astfel la denaturarea realității în ceea ce privește modalitatea în care a fost edificată construcția și costul real al serviciilor prestate, cunoscând că aceste înscrisuri vor fi folosite pentru obținerea de fonduri europene nerambursabile
faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitatea la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art.48 Cod penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal.
7. Inculpata SC D. I. SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale în exercitarea obiectului de activitate, prin intermediul administratorului de drept, S. G., l-a ajutat pe administratorul SC A. C. SRL, ca în perioada noiembrie 2011 – decembrie 2015, să obțină în mod injust suma de 446.436,93 lei din bugetul UE prin aceea că a întocmit înscrisuri false/inexacte, privitoare la prestarea serviciilor de edificare a unei pensiuni turistice P+E+M în sat Drăguș, care au fost întocmite în mod formal pentru a atesta o altă stare de fapt decât cea reală, în sensul că tranzacțiile nu au avut la bază operațiuni comerciale reale, după cum urmează :
-a simulat încheierea cu SC A. C. SRL și SC T. P. SRL, în numele SC D. I. SRL, a contractului nr.1 din 07.09.2013 având ca obiect executarea, prin preluare în subantrepriză a lucrărilor de construcții care nu prevedea prețul/valoarea acestora, deși nu avea angajați suficienți la acel moment fiind de acord ca societatea administrată de el să fie interpusă scriptic în acest lanț tranzacțional doar pentru a se putea majora în mod artificial costul lucrărilor executate
-în perioada 03.03.2014 – 13.01.2015 a emis 56 de facturi fiscale reprezentând achiziții de lucrări de construcții în valoare totală de 522.613,04 lei ce au fost justificate cu situațiile de lucrări întocmite lunar în aceeași perioadă, iar în perioada 10.03.2014 – 13.01.2015 a emis 43 de facturi fiscale în valoare totală de 247.044,10 lei reprezentând achiziții de materii prime de natura materialelor de construcții, electrice, sanitare, etc, cunoscând că acestea nu au la bază operațiuni reale întrucât edificarea pensiunii se realizase cu zilieri și implicase costuri mult mai mici decât cele rezultate din contractele încheiate în mod formal, documente justificative ce au stat la baza facturilor fiscale întocmite de SC T. P. SRL ce au fost depuse la cererile de plată nr.3, 4 și 5,
contribuind astfel la denaturarea realității în ceea ce privește modalitatea în care a fost edificată construcția și costul real al serviciilor prestate, cunoscând că aceste înscrisuri vor fi folosite pentru obținerea de fonduri europene nerambursabile
faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitatea la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art.48 Cod penal raportat la art. 181 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale) și art. 5 din Codul Penal.
În urma analizei probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești tribunalul a reținut următoarea situație de fapt :
La data de 16.11.2011 între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit România, în calitate de autoritate contractantă, și SC A. C. SRL, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de finanțare nr. (...) având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru proiectul construcție pensiune turistică P+E+M, iar conform anexei III a contractului de finanțare, valoarea totală a proiectului a fost de 494.207 euro, din care eligibilă 398.554 Euro.
Pe parcursul derulării proiectului, folosindu-se de documentele contabile emise în executarea unor contracte, SC A. C. SRL a depus 5 cereri de plată către autoritatea contractantă, în baza cărora, în perioada 28.03.2013 – 29.12.2015, a încasat de la Agenția Plăți Dezvoltare Rurală Pescuit suma totală de 732.583,94 lei.
1.La data de 18.01.2013 SC A. C. SRL a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa I înregistrată sub nr.40, la care a atașat facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2012 (perioada 03.10.2012 – 11.12.2012) în valoare totală de 482.433,62 lei inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 117.189,56 lei inclusiv TVA (94.507,71 lei fără TVA, 22.681,85 lei TVA).
2.La data de 30.05.2013 SC A. C. SRL a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa II înregistrată sub nr.184, la care a atașat facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2013 (perioada 29.03.2013 – 15.05.2013) în valoare totală de 212.442,25 lei inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 84.815,94 lei inclusiv TVA (68.399,95 lei fără TVA, 16.415,99 lei TVA).
3.La data de 02.09.2014 A. C. SRL a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa înregistrată sub nr.39, la care a atașat facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în perioada 03.02.2014 – 23.12.2014 valoarea totală de 839.421,59 inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 146.937,65 lei inclusiv TVA (118.498,11 lei fără TVA, 28.439,55 lei TVA).
4.La data de 15.05.2014 A. C. SRL a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa IV înregistrată sub nr.65, la care a atașat facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2014 (perioada 01.09.2014 – 23.12.2014) în valoare totală de 460.966,45 lei inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 75.805,04 lei inclusiv TVA (61.133,10 lei fără TVA, 14.671,94 lei TVA).
5.La data de 30.10.2015 A. C. SRL a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov cererea de plată – tranșa V înregistrată sub nr.222, la care a atașat facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2015 (perioada 16.01.2015 – 13.02.2015) în valoare totală de 83.571,15 lei inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 15.021,48 lei inclusiv TVA (12.114,09 lei fără TVA, 2.907,38 lei TVA).
În perioada 28.03.2013 – 29.12.2015, SC A. C. SRL a încasat de la Agenția Plăți Dezvoltare Rurală Pescuit suma totală de 732.583,94 lei.
Pentru implementarea proiectului inițial au fost încheiate mai multe contracte de execuție după cum urmează:
În data de 23.05.2012, între T. P. SRL Făgăraș (achizitor-antreprenor), SC A. C. SRL L. (beneficiar-utilizator) și SC R. C. SRL Făgăraș (executant) s-a încheiat contractul de execuție de lucrări nr.3/23.05.2012, având ca obiect execuția, finalizarea și predarea la roșu (inclusiv acoperiș) a construcției „pensiune turistică" P+E+M situată în zona turistică Drăguș, parcela 4532/3, contra prețului de 31.000 euro + TVA, suportat de achizitor”.
În data de 01.10.2012, între aceleași părți, a fost încheiat acordul de încetare nr.94/01.10.2012 a contractului de execuție de lucrări nr.3/23.05.2012.
La data de 14.08.2012 între SC T. P. SRL și SC A. C. SRL s-a încheiat contractul nr.(...) având ca obiect ”construire Pensiune turistică P+E+M în Drăguș, județul Brașov”, la prețul total de 1.307.461,33 lei fără TVA + 313.790,72 lei TVA, cu durata de 18 luni.
În cuprinsul contractului s-a prevăzut că acesta începe să producă efecte de la data de 14.08.2012 până la data de 14.02.2014, iar acest contract a fost prelungit inițial până la data de 16.08.2014 și ulterior până la data de 16.08.2015.
La data de 02.10.2012 între SC T. P. SRL, în calitate de beneficiar achizitor antreprenor, SC A. C. SRL, în calitate de beneficiar final și SC R. C. SRL, în calitate de executant s-a încheiat contractul de execuție lucrări nr.96 având ca obiect construire Pensiune turistică P+E+M situată în zona turistică Drăguș, parcela 4532/3, la prețul de 31.000 euro+TVA, cu durata de 4 luni de la data intrării în vigoare.
La încheierea contractului SC T. P. SRL a fost reprezentată de C. C. S., SC A. C. SRL de G. F. S. iar, SC R. C. SRL de S. S. D..
Actele existente la dosar relevă că SC R. C. SRL a subcontractat lucrarea de execuție pentru construirea pensiunii din localitatea Drăguș aparținând SC A. C. SRL și contractată de achizitorul antreprenor SC T. P. SRL către următorii prestatori: SC D. SRL Iași și SC D. S. SRL (...), jud. Iași.
Astfel, tot în data de 02.10.2012 între SC R. C. SRL, în calitate de executant și SC D. SRL s-a încheiat contractul nr.7 având ca obiect lucrarea de construcții solicitată de client, formată din P+E+M conform comenzii făcute de acesta, în zona turistică Drăguș”, valoarea construcției la roșu și fără materiale fiind stabilită la suma de 16.500 euro + TVA.
În data de 14.11.2012 între SC R. C. SRL și SC D. S. SRL s-a încheiat contractul nr.8 având ca obiect execuție lucrare de construcții solicitată de client, formată din P+E+M conform comenzii făcute de acesta, în zona turistică Drăguș, valoarea construcției la roșu și fără materiale fiind stabilită la suma 13.500 euro + TVA. În cuprinsul contractului s-a prevăzut că acesta începe să producă efecte de la data de 15.11.2012.
La rândul său SC D. S. SRL, în baza contractului nr.8/14.11.2012, a subcontractat lucrările de construcții către SC I. U. SRL.
La data de 07.09.2013 între SC A. C. SRL, în calitate de beneficiar final, SC T. P. SRL, în calitate de antreprenor general și SC D.J.V. I. SRL, în calitate de subantreprenor de specialitate s-a încheiat contractul nr.1 având ca obiect ”executarea, prin preluare în subantrepriză a lucrărilor de construcții conform Anexelor, parte integrantă din prezentul contract”.
La încheierea contractului SC A. C. SRL a fost reprezentată de G. F. S., SC T. P. SRL de D. A. iar, D. I. SRL de D. V.. În cuprinsul contractului s-a prevăzut că acesta începe să producă efecte de la data de 07.09.2013 și că va fi executat în decurs de 12 luni.
În data de 23.05.2012, între T. P. SRL Făgăraș (achizitor-antreprenor), SC A. C. SRL L. (beneficiar-utilizator) și SC R. C. SRL Făgăraș (executant) s-a încheiat contractul de execuție de lucrări nr.3, având ca obiect execuția, finalizarea și predarea la roșu (inclusiv acoperiș) a construcției „pensiune turistică" P+E+M situată în zona turistică Drăguș, parcela (...), contra prețului de 31.000 euro + TVA, suportat de achizitor”.
În data de 01.10.2012, între aceleași părți, a fost încheiat acordul de încetare nr.94/01.10.2012 a contractului de execuție de lucrări nr.3/23.05.2012.
La data de 14.08.2012 între SC T. P. SRL și SC A. C. SRL s-a încheiat contractul nr.(...) având ca obiect ”construire Pensiune turistică P+E+M în Drăguș, județul Brașov”, la prețul total de 1.307.461,33 lei fără TVA + 313.790,72 lei TVA, cu durata de 18 luni.
În cuprinsul contractului s-a prevăzut că acesta începe să producă efecte de la data de 14.08.2012 până la data de 14.02.2014 iar acest contract a fost prelungit inițial până la data de 16.08.2014 și ulterior până la data de 16.08.2015.
Potrivit Ordinului începere lucrări nr. 1/08.10.2012, data începerii execuției a fost 08.10.2012 cu termen de finalizare 25.07.2014.
La contractul de lucrări construcții nr. (...)/14.08.2012 - încheiat cu SC T. P. SRL - și nr. 55/14.08.2012 – încheiat cu SC A. C. SRL - au fost întocmite un număr de 7 acte adiționale după cum urmează:
-Actul adițional nr. 97/03.10.2012 (SC T. P. SRL) și nr. 61/03.10.2012 (SC A. C. SRL), prin care părțile au stabilit de comun acord un avans în valoare de 15% din prețul total, rezultând astfel că valoarea avansului a fost de 196.119,19 RON fără TVA + 47.068,60 RON TVA (înscris ce a fost depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cererea de plată nr. 1 - nr. 40/18.01.2013).
-Actul adițional nr. 295/15.04.2013, prin care s-a stabilit modificarea datelor de identificare ale executantului în sensul indicării adresei noului sediu social și inserarea mențiunii că SC T. P. SRL are un nou asociat unic în persoana inculpatei D. A. (înscris ce a fost depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cererea de plată nr. 2 - nr. 184/30.05.2013).
-Actul adițional nr. 1/17.01.2014, la contractul nr. (...)/14.08.2012, prin care părțile au stabilit prelungirea duratei contractului de lucrări construcții până la data de 16.08.2014 (acest înscris nu a fost identificat în documentația depusă la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov).
Actul adițional nr. 3/25.03.2014, prin care părțile au stabilit ca beneficiarul să folosească un alt cont bancar, în relațiile comerciale pe care le derula cu executantul. (înscris ce a fost depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cererea de plată nr. 3 - nr. 39/02.09.2014).
-Actul adițional nr. 4/25.06.2014, prin care părțile au convenit ca executantul să folosească un alt cont bancar, în relațiile comerciale pe care le derula cu beneficiarul. (înscris ce a fost depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cererea de plată nr. 3 - nr. 39/02.09.2014).
-Actul adițional nr. 5/03.10.2014, prin care s-a stabilit noul reprezentant legal al Executantului în persoana numitei D. M., având funcția de administrator (înscris ce a fost depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cererea de plată nr. 4 - nr. 65/15.05.2015)
-Actul adițional nr. 6/05.01.2015, prin care s-a dispus prelungirea duratei contractului de lucrări construcții până la data de 16.08.2015 (înscris ce a fost depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cererea de plată nr. 4 - nr. 65/15.05.2015 – informații suplimentare nr. 431/08.06.2015).
Relativ la societățile comerciale anterior indicate tribunalul a observat următoarele :
SC A. C. SRL a fost înființată în data de 30.09.1996 și are ca obiect principal de activitate facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, asociat unic și administrator al acestei societăți comerciale fiind inculpatul G. F. S..
SC T. P. SRL a fost înființată în data de 15.11.2002 și are ca obiect secundar de activitate lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, începând cu 01.04.2013 asociat unic și administrator al acestei societăți fiind numita D. A., concubina inculpatului G. F. S..
Din data de 18.09.2014 calitatea de asociat a fost preluată de D. G. iar cea de administrator de D. M., însă din probele administrate în cauză a rezultat că D. A. a fost cea care s-a ocupat în fapt de societate și ulterior vânzării părților sociale.
SC R. C. SRL a fost înființată în data de 01.07.2008 și a avut ca obiect principal de activitate lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, asociat unic și administrator al acestei societăți fiind numitul S. S. D..
SC D. SRL a fost înființată în data de 29.06.1994 și a avut ca obiect principal de activitate comerț cu ridicata nespecializat, scriptic asociat unic și administrator al acestei societăți fiind D. I., care la data înființării persoanei juridice indicate era arestat.
SC D. SRL fost declarată inactivă din data de 03.12.2012 ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor declarative.
SC D. S. SRL a fost înființată în data de 22.09.2011 și a avut ca principal obiect de activitate lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, asociat unic și administratorul societății fiind numita S. M., persoană fără cunoștințe de scriere și citire. În perioada noiembrie – decembrie 2012, așa cum o arată probele administrate în cauză, societatea indicată nu a avut salariați, depozite sau mijloace de patrimoniu.
SC I. U. SRL a fost înființată în data de 21.01.2009 și a avut ca obiect principal de activitate comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare, asociat unic și administrator al acestei societăți comerciale fiind S. V., de asemenea persoană fără cunoștințe de scriere și citire.
SC D. I. SRL a fost înființată în data de 24.07.2013 și a avut ca principal obiect de activitate lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Inițial asociat și administrator al acestei societăți comerciale a fost D. V. iar, din data de 21.02.2014 aceste calități au fost preluate de S. G., prieten cu inculpatul G. F. S., care, anterior, în perioada 28.01.2013 – 06.09.2013 a fost angajat în cadrul SC T. P. SRL iar în perioada 15.10.2013 – 28.02.2015 angajat în cadrul D. I. SRL.
Comisia de recepție și-a desfășurat activitatea în data de 27.10.2015 fiind întocmit Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 190/27.10.2015 (ce a fost depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cererea de plată nr. 5 - nr. 222/30.10.2015 – informații suplimentare nr. 1470/20.11.2015), privind lucrarea de construcții Pensiune turistică P+E+M la valoarea declarată de 1.237.254,76 lei și în urma constatărilor efectuate, a propus ”admiterea recepției”, motivată de ”respectarea autorizației de construire, a proiectului tehnic vizat spre neschimbare și a reglementărilor tehnice în vigoare”, cu recomandarea ”urmăririi comportării în exploatare conform prevederilor HG 766/1997”. (volumul XVI filele 48-49)
Din comisia de recepție, din partea SC A. C. SRL au făcut parte următorii: D. A. C., în calitate de președinte, S. I. A. și S. V., în calitate de membri.
Tribunalul a reținut că recepția lucrării s-a realizat în mod formal, iar procesul verbal a fost întocmit exclusiv în scopul de a fi depus la ultima cerere de finanțare.
Astfel, tribunalul a remarcat ca martorul D. A. nu a fost angajat al SC A. C. SRL, ci este prieten de-al inculpatului G. F. S., pe care acesta din urmă l-a desemnat ca reprezentant al societății sale pentru a participa la recepția lucrării.
Acesta a arătat în cursul urmăririi penale :
„Eu pe vremea aceea lucram la Domo. Nu am fost angajat în cadrul SC A. C. SRL. Am fost prezent la predarea pensiunii, din partea lui G. F., când au venit de la Primărie. .... După am fost la primărie să semnez procesul verbal. Nu era domeniul meu, F. mi-a spus că îi trebuia pe cineva din partea lui care să nu aibă legătură cu familia lui. Eu nu am pregătire în domeniu, în construcție nu știu ce presupune calitatea de președinte de comisie de recepție”.
În cursul cercetării judecătorești, sub prestare de jurământ, același martor D. A. a arătat în ședința din 23.10.2024 : ” Eu sunt prieten cu G. F. și el mi-am spus că avea nevoie de o persoană care să nu fie rudă cu el la predarea acestei pensiuni. Eu nu mă pricep la construcții și am făcut acest lucru din prietenie față de G. F.”.
Tot în cursul urmăririi penale martorul S. V. a precizat că el și fiul său, S. I. A., au fost angajați în cadrul SC A. C. SRL în calitate de paznici, susținând că niciunul dintre ei nu a participat la recepția pensiunii, cu toate că a recunoscut semnăturile depuse pe procesul verbal de recepție din dreptul numelor lor ca aparținându-le.
Și în cursul cercetării judecătorești martorul S. V. a arătat că : ”Eu am fost angajat de inculpatul G. F.. Eu eram paznic de noapte, veneam la 6 seara. Și băiatul meu S. I. A. a fost angajat ca paznic”
Tribunalul a mai reținut că raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în data de 18.03.2022 în cursul urmăririi penale a relevat că pe parcursul derulării contractului de lucrări construcții nr. (...)/14.08.2012 (SC T. P. SRL) și nr. (...)/14.08.2012 (SC A. C. SRL), în perioada 03.10.2012 – 13.02.2015, SC T. P. SRL a emis un număr de 70 (șaptezeci) facturi fiscale în valoare totală de 1.617.868,60 lei inclusiv TVA (1.304.732,76 lei fără TVA, 313.135,84 lei TVA), ce au fost justificate cu situații de plată, semnate de executant și beneficiar și vizate de dirigintele de șantier, după cum urmează:
În luna octombrie 2012 au fost emise: factura fiscală nr. TPF 5 din 03.10.2012 reprezentând avans 15% conform act adițional la contractul nr.(...)/14.08.2012, factura fiscală nr. TPF 7 din 29.10.2012 reprezentând contravaloare situație de plată nr.1 din aceeași dată, factura fiscală nr. TPF 8 din 29.10.2012 reprezentând storno parțial avans 15% conform act adițional la contractul nr.(...)/14.08.2012. În cuprinsul situației de lucrări din luna octombrie din data de 29.10.2012, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență în valoare de 123,092.53 lei sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 56.958,40 lei; manoperă = 22.655,85 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 4.939,22 lei).
În luna noiembrie 2012 au fost emise: factura fiscală nr. TPF 11 din 14.11.2012 reprezentând contravaloare situație de plată nr.2 din aceeași dată planșeu + ziduri + placă etaj I, factura fiscală nr. TPF 12 din 14.11.2012 reprezentând storno parțial avans 15% conform act adițional la contractul nr.(...)/14.08.2012. În cuprinsul situației de lucrări din luna noiembrie 2012, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență în valoare de 201,974.36 lei sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 100.403,58 lei; manoperă = 32.075,29 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 6.992,76 lei).
În luna decembrie 2012 a fost emisă factura fiscală nr. TPF 13 din 11.12.2012 reprezentând contravaloare situație de plată nr.3 din 14.08.2012. Factura fiscală în valoare totală de 157,366.73 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 17.12.2012 – 27.12.2012. În cuprinsul situației de lucrări din luna decembrie 2012, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență în valoare de 157,366.73 lei sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 77.381,60 lei; manoperă = 29.387,87 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 6.406,88 lei).
În luna martie 2013 a fost emisă factura fiscală nr. TPF 22 din 29.03.2013 reprezentând contravaloare situație de plată nr.4 din aceeași dată. Factura fiscală în valoare totală de 27.899,62 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 29.03.2013 – 10.04.2013. În cuprinsul situației de lucrări din luna martie 2013, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență și cele de arhitectură în valoare totală de 27.899,63 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 10.757,57 lei; manoperă = 8.800,10 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 1.918,52 lei).
În luna aprilie 2013 a fost emisă factura fiscală nr. 23 din 12.04.2013 reprezentând contravaloare situație de plată nr.5 din aceeași dată. Factura fiscală în valoare totală de 57.744,98 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 03.04.2013 – 15.05.2013. În cuprinsul situației de lucrări din luna aprilie 2013, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență și cele de arhitectură în valoare totală de 57,744.98 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 25.686,67 lei; manoperă = 15.097,18 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 3.291,35 lei).
În luna mai 2013 a fost emisă factura fiscală nr. 26 din 15.05.2013 reprezentând contravaloare situație de plată nr.6 din aceeași dată. Factura fiscală în valoare totală de 126.797,65 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 15.05.2013 – 22.05.2013. În cuprinsul situației de lucrări din luna mai 2013, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență și cele de arhitectură în valoare totală de 126,797.65 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 51.878,47 lei; manoperă = 36.983,85 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 8.062,88 lei).
În luna februarie 2014 a fost emisă factura fiscală nr. 50 din 03.02.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.7 din aceeași dată. Factura fiscală în valoare totală de 32.069,41 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 03.02.2014 – 03.03.2014. În cuprinsul situației de lucrări din luna februarie 2014, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență și cele de arhitectură în valoare totală de 32,069.41 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 16.954,02 lei; manoperă = 5.929,58 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 1.292,38 lei).
În luna martie 2014 a fost emisă factura fiscală nr. 54 din 11.03.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.8 din aceeași dată. Factura fiscală în valoare totală de 31.335,52 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 11.03.2014 – 31.03.2014. În cuprinsul situației de lucrări din luna martie 2014, au fost menționate ca fiind executate lucrările de arhitectură în valoare totală de 31,335.52 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 21.766,50 lei; manoperă = 726,23 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 158,28 lei).
În luna mai 2014 a fost emisă factura fiscală nr. 60 din 30.05.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.9 din aceeași dată. Factura fiscală în valoare totală de 20.190,97 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 04.06.2014 – 15.07.2014. În cuprinsul situației de lucrări din luna mai 2014, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență și cele de arhitectură în valoare totală de 20,190.97 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 10.390,06 lei; manoperă = 4.103,08 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 894,29 lei).
În luna iunie 2014 a fost emisă factura fiscală nr. 62 din 27.06.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.10 din aceeași dată. Factura fiscală în valoare totală de 5.654,51 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 27.06.2014 – 30.06.2014. În cuprinsul situației de lucrări din luna iunie 2014, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență în valoare totală de 5,654.51 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 3.145,00 lei; manoperă = 913,84 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 198,84 lei).
În luna iulie 2014 au fost emise: factura fiscală nr. 63 din 01.07.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.11 din aceeași dată, factura fiscală nr. 64 din 16.07.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.12 din aceeași dată, factura fiscală nr. 65 din 22.07.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.13 din aceeași dată, factura fiscală nr. 66 din 23.07.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.14 din aceeași dată, factura fiscală nr. 68 din 24.07.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.15 din aceeași dată, factura fiscală nr. 69 din 28.07.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.17 din 29.07.2014, factura fiscală nr. 70 din 29.07.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.17 din 29.07.2014, factura fiscală nr. 71 din 31.07.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.17 din 29.07.2014. Facturile fiscale în valoare totală de 183.6417,82 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 01.07.2014 – 31.07.2014. În cuprinsul situației de lucrări din luna iulie 2014, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență, arhitectură, instalații electrice, instalații sanitare, instalații încălzire, ventilație, climatizare, PSI, montaj utilaje tehnologice panouri solare, procuri utilaje și echipamente panouri în valoare totală de 183,573.43 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 109.919,17 lei; manoperă = 26.951,10 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 5.874,31 lei).
În luna august 2014 au fost emise: factura fiscală nr. 72 din 01.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.19 din aceeași dată, factura fiscală nr. 73 din 05.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.20 din aceeași dată, factura fiscală nr. 74 din 07.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.21 din aceeași dată, factura fiscală nr. 75 din 08.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.22 din aceeași dată, factura fiscală nr. 76 din 13.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.23 din aceeași dată, factura fiscală nr. 77 din 18.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.24 din aceeași dată, factura fiscală nr. 78 din 19.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.25 din aceeași dată, factura fiscală nr. 80 din 21.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.27 din 25.08.2014, factura fiscală nr. 81 din 25.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.27 din aceeași dată, factura fiscală nr. 82 din 26.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.28 din aceeași dată, factura fiscală nr. 83 din 27.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.29 din aceeași dată, factura fiscală nr. 85 din 28.08.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.30 din aceeași dată. Facturile fiscale în valoare totală de 105.556,90 lei cu TVA, au fost achitate integral în perioada 04.08.2014 – 28.08.2014. În cuprinsul situației de lucrări din luna august 2014, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență, arhitectură, instalații electrice, instalații electrice curenți slabi, instalații sanitare, rețea canalizare în valoare totală de 105,556.90 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 62.177,72 lei; manoperă = 12.435,37 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 2.964,04 lei).
În luna septembrie 2014 au fost emise: factura fiscală nr. 86 din 01.09.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.31 din aceeași dată, factura fiscală nr. 87 din 17.09.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.32 din aceeași dată, factura fiscală nr. 88 din 26.09.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.33 din aceeași dată, factura fiscală nr. 89 din 29.09.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.34 din aceeași dată, factura fiscală nr. 90 din 30.09.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.35 din aceeași dată. Facturile fiscale în valoare totală de 169.224,23 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 01.09.2014 – 01.10.2014. În cuprinsul situației de lucrări din luna septembrie 2014, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență, arhitectură, instalații electrice, instalații încălzire, ventilație, climatizare, PSI, rețea canalizare în valoare totală de 169,224.23 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 94.093,21 lei; manoperă = 26.527,05 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 5.781,73 lei).
În luna octombrie 2014 au fost emise: factura fiscală nr. 91 din 01.10.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.36 din aceeași dată, factura fiscală nr. 92 din 03.10.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.37 din 01.10.2014, factura fiscală nr. 93 din 06.10.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.38 din aceeași dată, factura fiscală nr. 94 din 08.10.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.39 din aceeași dată, factura fiscală nr. 95 din 09.10.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.40 din 08.10.2014, factura fiscală nr. 96 din 10.10.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.41 din aceeași dată, factura fiscală nr. 97 din 16.10.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.42 din aceeași dată, factura fiscală nr. 98 din 30.10.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.43 din aceeași dată. Facturile fiscale în valoare totală de 81.342,80 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 02.10.2014 – 30.10.2014. În cuprinsul situației de lucrări din luna octombrie 2014, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență, arhitectură, instalații încălzire, ventilație, climatizare, PSI în valoare totală de 81,342.80 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 49.336,17 lei; manoperă = 9.051,87 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 1.922,66 lei).
În luna noiembrie 2014 au fost emise: factura fiscală nr. 99 din 03.11.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.44 din aceeași dată, factura fiscală nr. 100 din 07.11.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.45 din aceeași dată, factura fiscală nr. 101 din 27.11.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.46 din aceeași dată, factura fiscală nr. 102 din 28.11.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.47 din aceeași dată. Facturile fiscale în valoare totală de 37.050,96 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 03.11.2014 – 28.11.2014. În cuprinsul situației de lucrări din luna noiembrie 2014, au fost menționate ca fiind executate lucrările de arhitectură, instalații încălzire, ventilație, climatizare, PSI în valoare totală de 37,050.96 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 23.819,90 lei; manoperă = lei; Manoperă = 2.775,38 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 604,91 lei).
În luna decembrie 2014 au fost emise: factura fiscală nr. 104 din 03.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.48 din aceeași dată, factura fiscală nr. 105 din 04.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.49 din aceeași dată, factura fiscală nr. 106 din 05.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.50 din aceeași dată, factura fiscală nr. 107 din 08.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.51 din 15.12.2014, factura fiscală nr. 108 din 09.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.52 din aceeași dată, factura fiscală nr. 109 din 11.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.53 din aceeași dată, factura fiscală nr. 110 din 12.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.54 din aceeași dată, factura fiscală nr. 111 din 15.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.55 din aceeași dată, factura fiscală nr. 112 din 16.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.56 din aceeași dată, factura fiscală nr. 113 din 17.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.(...) din aceeași dată, factura fiscală nr. 114 din 18.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.58 din aceeași dată, factura fiscală nr. 115 din 22.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.59 din aceeași dată, factura fiscală nr. 116 din 23.12.2014 reprezentând contravaloare situație de plată nr.60 din aceeași dată. Facturile fiscale în valoare totală de 173.348,47 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 03.12.2014 – 23.12.2014. În cuprinsul situației de lucrări din luna decembrie 2014, au fost menționate ca fiind executate lucrările de arhitectură, rezistență, instalații electrice, instalații electrice curenți slabi, instalații sanitare, instalații încălzire, ventilație, climatizare, PSI, procuri utilaje și echipamente în valoare totală de 173,348.55 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 110.023,32 lei; manoperă = lei; Manoperă = 16.058,78 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 3.428,48 lei).
În luna ianuarie 2015 au fost emise: factura fiscală nr. 117 din 16.01.2015 reprezentând contravaloare situație de plată nr.61 din aceeași dată, factura fiscală nr. 118 din 19.01.2015 reprezentând contravaloare situație de plată nr.62 din aceeași dată, factura fiscală nr. 119 din 22.01.2015 reprezentând contravaloare situație de plată nr.63 din aceeași dată, factura fiscală nr. 120 din 26.01.2015 reprezentând contravaloare situație de plată nr.64 din aceeași dată. Facturile fiscale în valoare totală de 173.348,47 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 16.01.2015 – 26.01.2015. În cuprinsul situației de lucrări din luna ianuarie 2015, au fost menționate ca fiind executate lucrările de instalații electrice curenți slabi, instalații sanitare, instalații încălzire, ventilație, climatizare, PSI, procuri utilaje și echipamente în valoare totală de 28,370.18 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 14.614,36 lei; manoperă = lei; Manoperă = 5.827,29 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 1.270,09 lei).
În luna februarie 2015 au fost emise: factura fiscală nr. 122 din 11.02.2015 reprezentând contravaloare situație de plată nr.65 din aceeași dată, factura fiscală nr. 123 din 12.02.2015 reprezentând contravaloare situație de plată nr.66 din aceeași dată, factura fiscală nr. 124 din 13.02.2015 reprezentând contravaloare situație de plată nr.67 din aceeași dată. Facturile fiscale în valoare totală de 173.348,47 lei cu TVA, a fost achitată integral în perioada 11.02.2015 – 13.02.2015. În cuprinsul situației de lucrări din luna februarie 2015, au fost menționate ca fiind executate lucrările de rezistență, arhitectură, instalații electrice, instalații sanitare, instalații încălzire, ventilație, climatizare, PSI, procuri utilaje și echipamente, alimentare cu apă în valoare totală de 55,209.66 lei, sumă compusă printre altele din următoarele categorii de cheltuieli: materiale = 14.614,36 lei; manoperă = lei; Manoperă = 5.827,29 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 1.270,09 lei).
Tribunalul a constatat că 8 dintre aceste facturi fiscale în valoare totală de 568.078,22 lei au fost emise în perioada octombrie 2012 – aprilie 2013 de către inculpata Ț. P. iar, restul de 62 în valoare totală de 1.049.790,39 lei au fost emise în perioada mai 2013 – ianuarie 2015 de către inculpata D. A., administrator de drept până în septembrie 2014 și ulterior administrator de fapt al societății SC T. P. SRL.
Tribunalul a mai reținut că facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2012 (perioada 03.10.2012 – 11.12.2012) în valoare totală de 482.433,62 lei inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 117.189,56 lei inclusiv TVA (94.507,71 lei fără TVA, 22.681,85 lei TVA) și achitate integral în perioada 03.10.2012 – 27.12.2012, au fost depuse de SC A. C. SRL spre justificare la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cerere de plată - tranșa I, nr. 40/18.01.2013.
Suma aprobată spre decontare de 197.628,25 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/17829/04.03.2013, plata efectivă efectuându-se în data de 28.03.2013.
Facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2013 (perioada 29.03.2013 – 15.05.2013) în valoare totală de 212.442,25 lei inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 84.815,94 lei inclusiv TVA (68.399,95 lei fără TVA, 16.415,99 lei TVA) și achitate integral în perioada 29.03.2013 – 22.05.2013, au fost depuse de SC A. C. SRL spre justificare la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cerere de plată - tranșa II, nr. 184/30.05.2013.
Suma aprobată spre decontare de 88.518,76 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/20331/02.07.2013, plata efectivă efectuându-se în data de 19.07.2013.
Facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2014 (perioada 03.02.2014 – 28.08.2014) în valoare totală de 378.455,14 lei inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 71.132,61 lei inclusiv TVA (57.365,01 lei fără TVA, 13.767,60 lei TVA) și achitate integral în perioada 03.02.2014 – 28.08.2014, au fost depuse de SC A. C. SRL spre justificare la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cerere de plată - tranșa III, nr. 39/02.09.2014.
Suma aprobată spre decontare de 175.543,70 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/30382/31.10.2014, plata efectivă efectuându-se în data de 21.11.2014.
Facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2014 (perioada 01.09.2014 – 23.12.2014) în valoare totală de 460.966,45 lei inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 75.805,04 lei inclusiv TVA (61.133,10 lei fără TVA, 14.671,94 lei TVA) și achitate integral în perioada 01.09.2014 – 23.12.2014, au fost depuse de SC A. C. SRL spre justificare la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cerere de plată - tranșa IV, nr. 65/15.05.2015 și cerere de plată - tranșa V, nr. 222/30.10.2015.
Suma aprobată spre decontare de 80.106,10 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/34268/03.08.2015, plata efectivă efectuându-se în data de 26.08.2015 și suma aprobată spre decontare de 190.787,13 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/38191/15.12.2015, plata efectivă efectuându-se în data de 29.12.2015.
Facturile fiscale emise de SC T. P. SRL în anul 2015 (perioada 16.01.2015 – 13.02.2015) în valoare totală de 83.571,15 lei inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 15.021,48 lei inclusiv TVA (12.114,09 lei fără TVA, 2.907,38 lei TVA) și achitate integral în perioada 16.01.2015 – 13.02.2015, au fost depuse de SC A. C. Srl spre justificare la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cerere de plată - tranșa V, nr. 222/30.10.2015.
Suma aprobată spre decontare de 190.787,13 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/38191/15.12.2015, plata efectivă efectuându-se în data de 29.12.2015.
Tribunalul a constatat că momentul începerii executării lucrărilor de construcții în baza contractului de lucrări construcții nr. (...)/14.08.2012 (SC T. P. SRL) și nr. 55/14.08.2012 (SC A. C. SRL) a fost data de 08.10.2012, iar in perioada octombrie - decembrie 2012, executantul SC T. P. SRL figura cu un număr de 6 persoane angajate după cum urmează: 1 gestionar, 1 muncitor necalificat, 1 operator date, 1 tâmplar, 1 mecanic, 1 paznic.
Înscrisurile existente la dosar au mai relevat ca în anul 2013 SC T. P. SRL figura cu 8 persoane angajate în medie după cum urmează: 5 muncitori necalificați, 1 operator date, 1 instalator apa canal și un paznic în luna martie, 6 muncitori necalificați, 1 operator date, 1 instalator apa canal și 1 paznic în lunile aprilie și mai, iar în anul 2014 (perioada februarie – decembrie) în medie cu o persoana angajată după cum urmează: în februarie și martie 1 operator date și 1 administrator stoc, în aprilie – iulie 1 operator date și în anul 2015 (perioada ianuarie - februarie) cu o persoană angajată, în medie, după cum urmează: în ianuarie 1 muncitor necalificat iar în februarie 2 muncitori necalificați.
Prima instanță a apreciat că rezultă fără dubiu că SC T. P. SRL nu deținea personal calificat suficient pentru realizarea lucrărilor de construcții, în condițiile în care în aceeași perioadă, scriptic, mai executa lucrări de construcție a încă unei pensiuni al cărei beneficiar era SC Vâlceaua Z. SRL, societate ce îi aparținea inculpatei Ț. P. F..
Probele administrate în cauză au mai relevat, pentru perioada 08.10.2012 – 13.02.2015 o diferență în plus între valoarea materialelor cuprinse în situațiile de plată emise în executarea contractului (...)/14.08.2012 și cea a celor înregistrate în evidența financiar contabilă a SC T. P. SRL de 655.709,92 cu TVA.
În ceea ce privește exclusiv achizițiile de la SC D. I. SRL în perioada 30.03.2012 – 31.03.2015, a reieșit că a existat o diferență în plus între valoarea materialelor cuprinse în situațiile de plată și decontate pentru realizarea obiectului contractului de lucrări construcții nr. (...)/14.08.2012 (SC T. P. SRL) și nr. 55/14.08.2012 (SC A. C. SRL) și cea a celor înregistrate în evidența financiar contabilă a SC T. P. SRL de 777.905,81 cu TVA.
Totodată pentru perioada 08.10.2012 – 13.02.2015 a rezultat o diferență în plus între valoarea materialelor cuprinse în situațiile de plată emise în executarea contractului (...)/14.08.2012 și cea a celor înregistrate în evidența financiar contabilă a SC T. P. SRL de 902.754,02 cu TVA.
Tribunalul a mai reținut că la data de 02.10.2012 între SC T. P. SRL, în calitate de beneficiar achizitor antreprenor, SC A. C. SRL, în calitate de beneficiar final și SC R. C. SRL, în calitate de executant a fost încheiat contractul de execuție de lucrări nr. 96/02.10.2012 (înregistrat la SC R. C. SRL sub nr. 6/02.10.2012) având ca obiect ”construire Pensiune turistică P+E+M situată în zona turistică Drăguș, parcela (...)” la prețul de 31.000 euro =TVA.
În cuprinsul contractului s-a prevăzut că achizitorul se obligă să-i furnizeze executantului toate materialele necesare pentru construcția obiectivului pensiune turistica P+E+M precum și că executantul se obligă să execute și să finalizeze construcția în decurs de 4 luni de la data intrării în vigoare a contractului”.
Cum s-a arătat și prin rechizitoriu nu au fost identificate actele adiționale aferente contractului de lucrări, ordinul de începere a lucrărilor, graficul de execuție a lucrărilor, procesul –verbal de recepție finală/parțială a lucrărilor realizate, sens in care nu se poate concluziona, când a început și care a fost perioada de execuție a lucrărilor aferente contractului de lucrări nr. 96/02.10.2012.
Din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în data de 18.03.2022 a rezultat că în vederea realizării Contractului de execuție de lucrări nr. 96/02.10.2012, în perioada 01.10.2012 – 22.11.2012, SC R. C. SRL a emis un număr de 10 (zece) facturi fiscale în valoare totală de 174.476,82 lei inclusiv TVA (140.707,11 lei fără TVA, 33.769,71 lei TVA), echivalentul a 38.479,39 EURO inclusiv TVA la curs EURO – BNR la data întocmirii facturilor, după cum urmează:
- În luna octombrie (01 octombrie – 25 octombrie), valoarea totală de 62.120,28 lei cu TVA (50.097,00 lei fără TVA, 12.023,28 lei TVA);
- în luna noiembrie (05 noiembrie – 22 noiembrie), valoarea totală de 112.356,54 lei cu TVA (90.610,11 lei fără TVA, 21.746,43 lei TVA).
Facturile fiscale emise în anul 2012 au fost justificate cu situații de plată, semnate de executant și beneficiar. Acestea au fost achitate integral în perioada 04.10.2012 – 19.02.2013.
S-a reținut ca fiind esențial față de obiectul prezentei cauze penale faptul că facturile fiscale emise de SC R. C. SRL către SC T. P. SRL în baza contractului de lucrări nr. 96/02.10.2012, în anul 2012 (perioada 01.10.2012 – 22.11.2012) în valoare totală de 174.479,30 lei inclusiv TVA reprezentând manoperă, au constituit baza pentru facturarea ulterioară a manoperei de către SC T. P. SRL către SC A. C. SRL în perioada 03.10.2012 – 11.12.2012 valoarea totală de 482.433,62 lei inclusiv TVA (din care 117.189,56 lei inclusiv TVA reprezintă manopera), facturi fiscale care au fost depuse de SC A. C. SRL spre justificare la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cerere de plată - tranșa I, nr. 40/18.01.2013.
Suma aprobată spre decontare de 197.628,25 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/17829/04.03.2013, plata efectivă efectuându-se în data de 28.03.2013.
În anul 2012, începând cu luna octombrie 2012, momentul începerii executării lucrărilor de construcții în baza contractului de execuție de lucrări nr. 96/02.10.2012, executantul SC R. C. SRL figura cu un număr de 3 persoane angajate, din care 1 persoană alocată activității de producție, după cum urmează: în octombrie și noiembrie 1 administrator, 1 economist și 1 lăcătuș iar în decembrie 1 administrator și 1 economist.
În plus, din actele contabile a reieșit că societatea nu deținea nici utilaje de construcție.
Astfel, tribunalul a constatat astfel că executantul SC R. C., nu deținea personal calificat necesar pentru realizarea lucrărilor de construcții, iar pentru justificarea manoperei de 140.713,14 lei fără TVA (174.484,29 lei inclusiv TVA) facturată în perioada octombrie 2012 – noiembrie 2012 către SC T. P. SRL, a fost prezentat contractul de antrepriză nr. 8/14.11.2012 cu SC D. S. SRL Iași și contractul de subantrepriză nr. 7/02.10.2012 cu SC D. SRL Iași.
SC D. S. SRL Iași în baza contractului de subantrepriză nr. 8/14.11.2012, a subcontractat lucrările de construcții către SC I. U. SRL Iași fiind încheiat contractul de subantrepriză nr. 10/28.11.2012.
La semnarea contractelor reprezentantul ambelor societăți ( SC D. SRL și SC D. S. SRL) a fost S. Mândruța, persoană fără cunoștințe de scriere sau citire.
Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică întocmit în data de 18.03.2022 , din analiza comparativă a prevederilor art. 2.3. din Contractul de execuție de lucrări nr. 96/02.10.2012 încheiat între beneficiarul – achizitor-antreprenor SC T. P. SRL, beneficiarul final SC A. C. SRL și executantul SC R. C. SRL, cu prevederile art. 7 din Contractul de antrepriză nr. 8/14.11.2012 încheiat între executantul SC R. C. SRL și antreprenorul SC D. S. SRL și cu prevederile art. 7 din Contractul de antrepriză nr. 7/02.10.2012 încheiat între executantul SC R. C. SRL și antreprenorul SC D. SRL, prima instanță a constatat faptul că lucrările de construcții constând în începerea lucrărilor și organizării de șantier, finalizare cota 0, finalizare stâlpi + zidărie parter, finalizare cofrat, armat, turnat beton placa etaj, finalizare stâlpi + zidăria et. 1, aparent ar fi fost executate de către SC D. SRL și lucrările de construcții constând în finalizare cofrat, armat, turnat beton placa mansardă, finalizare stâlpi + zidărie mansardă, finalizare cadre beton mansardă, finalizare acoperiș pensiune, finalizare acoperiș terasă aparent ar fi fost executate de către antreprenorul SC D. S. SRL, la prețuri cu 100 euro mai mici decât cele contractate de SC R. C. SRL de la beneficiarul SC T. P. SRL.
Astfel Contractul de antrepriză nr. 8/14.11.2012 încheiat între executantul SC R. C. SRL (reprezentată prin S. S. D. - administrator) și antreprenorul SC D. S. SRL (reprezentată prin S. Mândruța - administrator) a avut ca obiect ”execuție lucrare de construcții solicitată de client, formată din P+E+M conform comenzii făcute de acesta, în zona turistică Drăguș, iar valoarea construcției la roșu și fără materiale a fost de 13.500 euro + TVA”.
Din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în data de 18.03.2022 (volumul VI filele 1-333) a rezultat că în vederea realizării Contractului de antrepriză nr. 8/14.11.2012, în perioada 15.11.2012 – 17.12.2012, SC D. S. SRL a emis un număr de 13 (treisprezece) facturi fiscale în valoare totală de 61.000 lei inclusiv TVA (49.193,56 lei fără TVA, 11.806,46 lei TVA), echivalentul a 13.475,75 EURO inclusiv TVA la curs EURO – BNR la data întocmirii facturilor, după cum urmează:
- luna noiembrie (15 noiembrie – 28 noiembrie), valoarea totală de 39.000 lei cu TVA (31.451,62 lei fără TVA, 7.548,40 lei TVA), echivalentul a 8.605,99 EURO inclusiv TVA la curs EURO – BNR la data întocmirii facturilor;
- luna decembrie (03 decembrie – 17 decembrie), valoarea totală de 22.000 lei cu TVA (17.741,94 lei fără TVA, 4.258,07 lei TVA), echivalentul a 4.869,76 EURO inclusiv TVA la curs EURO – BNR la data întocmirii facturilor.
Facturile fiscale au fost achitate integral în perioada 15.11.2012 – 17.12.2012. Facturile fiscale au fost justificate cu situații de plată, semnate de executant și beneficiar și nu au fost vizate de dirigintele de șantier.
De asemenea nu s-au identificat Procese verbale de recepție finală/parțială privind lucrările executate în lunile noiembrie și decembrie 2012.
Facturile fiscale emise de SC D. S. SRL către SC R. C. SRL în baza contractului de antrepriză nr. 8/14.11.2012, în anul 2012 (perioada 15.11.2012 – 17.12.2012) în valoare totală de 61.000,00 lei inclusiv TVA reprezentând manoperă, au constituit baza pentru facturarea ulterioară a manoperei de către SC R. C. SRL către SC T. P. SRL și către SC A. C. SRL în perioada 03.10.2012 – 11.12.2012 valoarea totală de 482.433,62 lei inclusiv TVA (389.059,39 lei fără TVA, 93.374,25 lei TVA), din care manopera este în cuantum total de 117.189,56 lei inclusiv TVA (94.507,71 lei fără TVA, 22.681,85 lei TVA), facturi fiscale care au fost depuse de SC A. C. SRL spre justificare la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cerere de plată - tranșa I, nr. 40/18.01.2013.
Suma aprobată spre decontare de 197.628,25 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/17829/04.03.2013, plata efectivă efectuându-se în data de 28.03.2013.
Comparând valoarea contractului de antrepriză nr. 8/14.11.2012 de 16.740 EURO inclusiv TVA cu valoarea lucrărilor realizate/decontate de 13.475,75 EURO inclusiv TVA, se constată o diferență de 3.264,25 euro inclusiv TVA reprezentând lucrări neexecutate.
În perioada noiembrie – decembrie 2012 SC D. S. SRL nu a avut salariați, depozite sau mijloace fixe în patrimoniu.
În plus, din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în data de 18.03.2022 a rezultat că în decembrie 2012 în contabilitatea SC D. S. SRL au fost înregistrate plăți către SC Dragos Vinos SRL de aproximativ aceeași valoare cu facturile emise în favoarea SC R. C. SRL, în condițiile în care din data de 30.11.2012 acea societate comercială fusese declarată inactivă.
În cursul urmăririi penale martora S. M. a arătat :
„Sunt administrator unic și asociat al SC D. S. SRL de aproximativ 5 ani. Obiectul de activitate al societății îl reprezintă comerț cu materiale de construcții și realizarea de construcții civile. (...)
Declar că nu am avut angajați cu contract de muncă dar la anumite activități mă ajutau fiul meu, S. B. și soțul meu, S. C.. (...)
În anul 2013 mă aflam în zona Făgăraș cu o mașină închiriată încărcată cu materiale de construcție, respectiv țeavă de fier, plasă de metal, stâlpi metalici pentru gard și ocazional m-am întâlnit cu reprezentantul societății susmenționate (n.n. SC R. C. SRL), care a dorit să achiziționeze materiale de construcții. Discutând cu acesta, m-a întrebat printre altele dacă nu pot efectua șu lucrări de construcții. Am contactat contabila, iar aceasta din urmă mi-a spus că nu pot, prin firma pe care o reprezint, să mă angajez la lucrări de construcții civile, întrucât nu am angajați specializați. Cunoscând o firmă care se ocupă cu construcții, am încheiat cu SC R. C. SRL un contract comercial și ulterior am încheiat un contract de subantrepriză eu luând un mic comision din acest contract. Menționez că firma subcontractoare era SC I. SRL din comuna C. jud. Iași. De lucrările în sine s-a ocupat firma SC I. SRL. (...)
Toate plățile s-au efectuat către I. SRL iar comisionul meu a fost în jur de 2000 lei cash, comision care mi-a fost plătit de SC I. SRL com. C. Iași ...
SC D. S. SRL a fost societatea mea. Societatea avea 2 angajați, soțul și fiul meu B.. Societatea se ocupa cu lucrări de construcție, nu vindeam și materiale de construcție. Băiatul meu știa mai multe, el se ocupa de societate.
De SC D. SRL am auzit, îmi aduc aminte că noi eram cu dubița și ne-a oprit pe stradă acea persoană care administra SC D. SRL și ne-a întrebat dacă putem să facem o lucrare. Noi până la urmă nu am putut să facem lucrarea și am dat-o mai departe la SC I. U..
Am încheiat câte un contract cu ambele aceste societăți.
În baza contractului cu SC D. SRL noi nu am făcut nimic, în sensul că nu am desfășurat nicio activitate.
Reprezentantul SC I. U. SRL este S. V.. Reprezentantul SC I. U. SRL mi-a spus că nu are niciun angajat. Fiind întrebată precizez că nu știu cum ar fi urmat să facă lucrarea în aceste condiții, o fi avut și el vreo doi angajați. Am auzit că și el a dat mai departe lucrarea.
Cu persoanele din Făgăraș care ridicau efectiv pensiunea nu am discutat.
Eu tot ce știu este de la băiatul meu.
Contractele încheiate cu D. și I. U. au fost semnate de băiatul meu B..
Nu știu cum ar fi trebuit să fie pensiunea, băiatul meu știa. (...)
De fapt revin și precizez că noi contractul l-am încheiat cu SC R. C. SRL iar nu cu D. SRL așa cum am afirmat anterior. Precizez că le-am încurcat eu. Nu îmi mai aduc foarte bine aminte detalii despre activitatea firmei, mai ales pentru că de aceasta se ocupa băiatul meu. (...)
Cei de la finanțe mi-au cerut doar actele și le-am dus pe toate iar ulterior le-am predat lichidatorului când am intrat în insolvență.
Nu mai știu ce am spus la finanțe.
Nu pot explica de ce atunci nu am precizat că de activitatea firmei se ocupa în principal băiatul meu. Cred că atunci nu era încă angajat. Precizez că numai după ce am luat actele de la finanțe l-am pus pe B. angajat”.
Și în cursul cercetării judecătorești martora S. M. a arătat că :
”Mențin declarația prin care am arătat că eram pe stradă cu dubița și ne-a oprit o persoană care administra D. SRL și ne-a întrebat dacă putem să facem o lucrare.... S-au încheiat niște contracte care au fost scrise de băiatul meu și semnate de mine. SC D. S. nu a efectuat nici o activitate. Nu știu dacă SC I. U. a prestat vreo activitate. S. V. mi-a spus că SC I. U. nu are nici un angajat. Nu știu dacă SC I. U. avea sau nu vreun angajat, posibil ca acesta să fi dat mai departe lucrarea respectivă. ...Eu nu știu să scriu și să citesc, băiatul meu B. știa.... Eu semnam ce mi se dădea. Nu știu cine a efectuat construcția respectivă, și nici nu am fost în Făgăraș în perioada 2012-2014”.
Tribunalul a remarcat că și martorul S. C., angajat în cadrul SC D. S. SRL, a arătat că în cursul anului 2012 societatea mai avea în afară de el încă un angajat, pe S. B. și că el nu a lucrat la nicio pensiune în satul Drăguș sau în zona Făgăraș.
Tribunalul a mai reținut și că facturile fiscale emise de SC D. SRL către SC R. C. SRL în baza contractului de antrepriză nr. 7/02.10.2012, în anul 2012 (perioada 03.10.2012 – 05.11.2012) în valoare totală de 74.250,00 lei inclusiv TVA reprezentând manoperă, au constituit baza pentru facturarea ulterioară a manoperei de către SC R. C. SRL către SC T. P. SRL și către SC A. C. SRL în perioada 03.10.2012 – 11.12.2012 valoarea totală de 482.433,62 lei inclusiv TVA (389.059,39 lei fără TVA, 93.374,25 lei TVA), din care manopera este în cuantum total de 117.189,56 lei inclusiv TVA (94.507,71 lei fără TVA, 22.681,85 lei TVA), facturi fiscale care au fost depuse de SC A. C. SRL spre justificare la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin cerere de plată - tranșa I, nr. 40/18.01.2013.
Suma aprobată spre decontare de 197.628,25 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/17829/04.03.2013, plata efectivă efectuându-se în data de 28.03.2013.
Tribunalul a constatat și că martorul D. I. – actualmente decedat - a precizat în cursul urmăririi penale că nu s-a ocupat în niciun fel de activitatea SC D. SRL și că nu știe dacă această societate a participat la ridicarea unei pensiuni în zona Drăguș.
Din fișa de cazier judiciar a rezultat că martorul D. I. căruia îi aparținea scriptic SC D. SRL a fost arestat în perioadele 16.05.1988 – 06.08.1991, 20.10.1991 – 11.12.1996, 01.07.1997 – 23.05.2003, 25.07.2003 – 01.04.2008, 20.08.2020 – 21.08.2020, 31.03.2021 - prezent pentru săvârșirea a diferite infracțiuni de violență.
Tot ca o neregularitate evidentă tribunalul a observat că SC A. C. SRL a emis Ordinul de începere a lucrărilor nr. 1/08.10.2012, cu data de începere de 08.10.2012, sens în care nu se justifică execuția lucrărilor efectuate în perioada 03.10.2012 – 04.10.2012 de SC D. SRL către SC R. C. SRL și respectiv a lucrărilor efectuate în perioada 23.11.2012 – 17.12.2012 de SC D. S. SRL către SC R. C. SRL, perioade anterioare datei de 08.10.2012 și respectiv ulterioare perioadei de facturare a lucrărilor de către SC R. C. SRL către SC T. P. SRL.
Analiza cronologiei înscrisurilor existente la dosarul cauzei relevă și că SC T. P. SRL a facturat lucrări de construcții către beneficiarul final SC A. C. SRL în perioada 03.10.2012 – 11.12.2012, pentru care a subcontractat manopera către SC R. C. SRL fiind emise facturi fiscale/situații de lucrări în perioada 01.10.2012 – 22.11.2012.
La rândul său SC R. C. SRL a subcontractat lucrările de construcții – manopera către SC D. S. SRL fiind emise facturi/situații de plată în perioada 15.11.2012 – 17.12.2012 și către SC D. SRL fiind emise facturi în perioada 03.10.2012 – 05.11.2012.
SC D. S. SRL a subcontractat lucrările de construcții – manopera către SC I. U. SRL, fiind emise facturi în perioada aprilie – mai 2013.
Astfel tribunalul constată o neconcordanță a perioadelor de executare a lucrărilor – manoperă pe lanțul SC I. U. SRL (aprilie – mai 2013) – SC D. S. SRL (15.11.2012 – 17.12.2012) – SC R. C. SRL (01.10.2012 – 22.11.2012) – SC T. P. SRL (03.10.2012 – 11.12.2012) – SC A. C. SRL.
Și martora S. M. A. are declarații relevante în cauză, aceasta arătand în cursul cercetării judecătorești că:
” R. a fost firma familiei noastre...practic firma noastră a ridicat pensiunea respectivă ... activitatea o desfășurau doar angajați ai R. care avea 7 angajați etc ” ( file 71 și urm, vol II, dosar instanță).
În același sens martorul B. O. a relevat că pensiunea ce îi aparține SC A. C. SRL a fost construită de o firmă a unui bărbat din Pitești sau Ploiești care nu avea angajați și care a folosit în acest scop muncitori care lucrau la negru și care proveneau din zona Făgărașului.
Având în vedere probele expuse – martori, înscrisuri – tribunalul a reținut fără echivoc că furnizorii scriptici ai SC R. C. SRL - SC I. U. SRL, SC D. S. SRL, SC D. SRL - au fost persoane juridice fără activitate economică reală.
Tribunalul a mai constatat că în urma controlului efectuat de ANAF la SC R. C. SRL, inculpatul G. F. a decis înlocuirea din lanțul tranzacțional fictiv anterior expus a acestei societăți cu o altă persoană juridică, SC D. I. SRL, sens în care a fost încheiat contractul de subantrepriză nr. 1/07.09.2013, iar la scurt timp după încheierea contractului, SC D. I. SRL a fost preluată de către inculpatul S. G., prieten cu inculpatul G. F..
Probele administrate în cauză – înscrisuri - au relevat că în anul 2014, executantul SC T. P. SRL figura cu un număr mediu de 1 persoană angajată, astfel că nu deținea personal calificat necesar pentru realizarea lucrărilor de construcții, iar pentru justificarea manoperei de 118.498,11 lei fără TVA (146.937,65 lei inclusiv TVA) facturată în perioada februarie 2014 – decembrie 2014 către SC A. C. SRL, a încheiat contractul de subantrepriză nr. 1/07.09.2013 cu SC A. C. SRL în calitate de beneficiar-final și SC D.J.V. I. SRL în calitate de subantreprenor de specialitate, ce a avut ca obiect ”executarea, prin preluare în subantrepriză a lucrărilor de construcții conform Anexelor, parte integrantă din prezentul contract”.
Conform clauzelor contractuale, durata stabilită a contractului a fost de 12 luni, lucrările fiind prevăzute să înceapă în data de 07.09.2014.
Contractul de subantrepriză nr. 1/07.09.2013, nu are menționat în cuprinsul său prețul/valoarea și nici nu a fost întocmit un deviz-ofertă din care să rezulte acest element.
Din adresa din data de 03.02.2022 întocmită de SC R. C. SRL, societate care până în anul 2016 s-a ocupat de întocmirea evidenței contabile a SC A. C. SRL a rezultat că printre documentele societății nu au fost identificate următoarele înscrisuri: devizul-ofertă aferent contractului de subantrepriză, anexele la contractul de subantrepriză nr.1/07.09.2013, conform art.2.1 și art.4.1. din contract, ordinul de începere lucrări, graficul de execuție a lucrărilor conform art.3.2 din contract, procesul verbal de predare amplasament conform art.4.1 si art.5.12 din contract, acte adiționale aferente contractului de lucrări, procesul verbal de recepție finală/parțială a lucrărilor realizate conform contractului.
Astfel, nu s-a putut stabili cu certitudine: valoarea contractului, natura și categoriile de lucrări contractate inițial, data de începere și perioada de execuție a lucrărilor.
Din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în data de 18.03.2022 a rezultat că, având în vedere situațiile de plată și facturile fiscale emise, se poate concluziona că lucrările au fost executate începând cu data de 03.03.2014 iar, perioada de execuție a lucrărilor a fost cuprinsă între 03.03.2014 – 05.12.2014, rezultând că în perioada 08.09.2014 – 05.12.2014 au fost executate lucrări fără a fi prelungită valabilitatea contractului de subantrepriză nr. 1/07.09.2013.
În vederea realizării contractului de subantrepriză nr. 1/07.09.2013, în perioada 03.03.2014 – 05.12.2014, SC D.J.V. I. SRL a emis un număr de 56 (cincizecișișase) facturi fiscale în valoare totală de 275.568,94 lei inclusiv TVA (222.233,02 lei fără TVA, 53.335,92 lei TVA) după cum urmează :
În luna martie 2014 au fost emise: factura fiscală nr.1 din 03.03.2014 în valoare de 4.823, 71 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.1 din aceeași dată, factura fiscală nr.2 din 05.03.2014 în valoare de 3.308,93 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.2 din aceeași dată, factura fiscală nr.4 din 14.03.2014 în valoare de 4.440,86 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.4 din aceeași dată, factura fiscală nr.5 din 25.03.2014 în valoare de 4.802,73 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.5 din aceeași dată, factura fiscală nr.6 din 31.03.2014 în valoare de 4.733,14 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.6 din aceeași dată (valoarea totală de 22.109,37 lei cu TVA). Conform Situațiilor de lucrări în luna martie 2014, printre altele au fost facturate următoarele categorii de cheltuieli: materiale în valoare de 7.231,60 lei; manoperă în valoare de 8.654,38 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 1.886,28 lei).
În luna mai 2014 au fost emise: factura fiscală nr.7 din 05.05.2014 în valoare de 4.761,08 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.7 din aceeași dată, factura fiscală nr.8 din 06.05.2014 în valoare de 4.839,46 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.8 din aceeași dată, factura fiscală nr.9 din 16.05.2014 în valoare de 4.763,44 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.8 din aceeași dată, factura fiscală nr.10 din 21.05.2014 în valoare de 4.761,08 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.10 din aceeași dată, factura fiscală nr.11 din 27.05.2014 în valoare de 1.672,69 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.11 din aceeași dată, (valoarea totală de 20.797,74 lei cu TVA). Conform Situațiilor de lucrări în luna mai 2014, printre altele, au fost facturate următoarele categorii de cheltuieli: materiale în valoare de 11.312,60 lei; manoperă în valoare de 3.759,63 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 819,43 lei).
În luna iunie 2014 (26 iunie) a fost emisă factura fiscală nr.12 din 26.06.2014 în valoare de 4.761,08 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.12 din aceeași dată. Această factură fiscală a fost achitată în data emiterii sale. Conform Situațiilor de lucrări în luna iunie 2014, printre altele au fost facturate următoarele categorii de cheltuieli: materiale în valoare de 2.673,25 lei; manoperă în valoare de 777,13 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 169,38 lei).
În luna iulie 2014 au fost emise: factura fiscală nr.14 din 01.07.2014 în valoare de 19.714,33 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.13 din aceeași dată, factura fiscală nr.15 din 02.07.2014 în valoare de 4.968,67 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.14 din aceeași dată, factura fiscală nr.16 din 03.07.2014 în valoare de 4.965,49 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.15 din aceeași dată, factura fiscală nr.17 din 04.07.2014 în valoare de 4.979,95 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.16 din aceeași dată, factura fiscală nr.18 din 07.07.2014 în valoare de 4.952,20 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.17 din aceeași dată, factura fiscală nr.19 din 08.07.2014 în valoare de 4.426,89 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.18 din aceeași dată, factura fiscală nr.20 din 09.07.2014 în valoare de 4.929,12 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.19 din aceeași dată, factura fiscală nr.21 din 10.07.2014 în valoare de 4.942,34 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.20 din aceeași dată, factura fiscală nr.22 din 11.07.2014 în valoare de 4.902,29 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.21 din aceeași dată, factura fiscală nr.23 din 14.07.2014 în valoare de 4.918,62 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.22 din aceeași dată, factura fiscală nr.24 din 15.07.2014 în valoare de 4.979,22 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.23 din aceeași dată, factura fiscală nr.25 din 16.07.2014 în valoare de 4.334,77 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.24 din aceeași dată, factura fiscală nr.27 din 18.07.2014 în valoare de 4.964,23 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.25 din aceeași dată, factura fiscală nr.28 din 21.07.2014 în valoare de 4.944,92 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.26 din aceeași dată, factura fiscală nr.29 din 22.07.2014 în valoare de 4.919,27 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.27 din aceeași dată, factura fiscală nr.30 din 23.07.2014 în valoare de 4.886,18 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.28 din aceeași dată, factura fiscală nr.31 din 24.07.2014 în valoare de 4.733,12 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.29 din aceeași dată, factura fiscală nr.33 din 26.07.2014 în valoare de 4.913,97 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.30 din aceeași dată, factura fiscală nr.34 din 28.07.2014 în valoare de 4.926,58 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.31 din aceeași dată, factura fiscală nr.35 din 29.07.2014 în valoare de 4.960,73 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.32 din aceeași dată, factura fiscală nr.36 din 30.07.2014 în valoare de 4.918,21 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.33 din aceeași dată, (valoarea totală de 120.807,35 lei cu TVA). Conform Situațiilor de lucrări în luna iulie 2014, printre altele au fost facturate următoarele categorii de cheltuieli: materiale în valoare de 35.491,51 lei; manoperă în valoare de 51.524,45 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 11.229,93 lei).
În luna august 2014 au fost emise: factura fiscală nr.38 din 01.08.2014 în valoare de 4.883,68 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.35 din aceeași dată, factura fiscală nr.39 din 04.08.2014 în valoare de 4.922,45 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.36 din aceeași dată, factura fiscală nr.40 din 05.08.2014 în valoare de 4.901,20 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.37 din aceeași dată, factura fiscală nr.41 din 06.08.2014 în valoare de 4.901,20 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.38 din aceeași dată, factura fiscală nr.42 din 07.08.2014 în valoare de 4.910,20 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.39 din aceeași dată, factura fiscală nr.43 din 08.08.2014 în valoare de 4.901,20 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.40 din aceeași dată, factura fiscală nr.45 din 12.08.2014 în valoare de 4.551,12 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.41 din aceeași dată, factura fiscală nr.46 din 13.08.2014 în valoare de 4.859,20 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.42 din aceeași dată, factura fiscală nr.48 din 18.08.2014 în valoare de 4.869,77 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.43 din aceeași dată, factura fiscală nr.50 din 20.08.2014 în valoare de 4.944,12 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.44 din aceeași dată, factura fiscală nr.53 din 28.08.2014 în valoare de 2.125,15 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.45 din aceeași dată, valoarea totală de 50.760,28 lei cu TVA. Conform Situațiilor de lucrări în luna august 2014, printre altele, au fost facturate următoarele categorii de cheltuieli: materiale în valoare de 26.406,77 lei; manoperă în valoare de 9.082,61 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 2.169,61 lei).
În luna septembrie 2014 au fost emise: factura fiscală nr.54 din 01.09.2014 în valoare de 4.918,62 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.46 din aceeași dată, factura fiscală nr.55 din 02.09.2014 în valoare de 4.936,74 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.47 din aceeași dată, factura fiscală nr.56 din 03.09.2014 în valoare de 4.783,06 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.48 din aceeași dată, factura fiscală nr.(...) din 04.09.2014 în valoare de 4.495,68 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.49 din aceeași dată, factura fiscală nr.58 din 05.09.2014 în valoare de 4.901,20 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.50 din aceeași dată, factura fiscală nr.59 din 08.09.2014 în valoare de 4.513 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.51 din aceeași dată, (valoarea totală de 28.548,31 lei cu TVA). Conform Situațiilor de lucrări în luna septembrie 2014, printre altele, au fost facturate următoarele categorii de cheltuieli: materiale în valoare de 11.931,42 lei; manoperă în valoare de 8.757,68 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 1.908,78 lei).
În luna octombrie 2014 au fost emise: factura fiscală nr.71 din 10.10.2014 în valoare de 4.779,88 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.52 din aceeași dată, factura fiscală nr.74 din 16.10.2014 în valoare de 4.063,38 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.53 din aceeași dată, factura fiscală nr.75 din 18.10.2014 în valoare de 4.201,03 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.54 din aceeași dată, valoarea totală de 13.044,29 lei cu TVA. Conform Situațiilor de lucrări în luna octombrie 2014, printre altele, au fost facturate următoarele categorii de cheltuieli: materiale în valoare de 2.561,16 lei; manoperă în valoare de 6.892,10 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 602.18 lei).
În luna decembrie 2014 a fost emise: factura fiscală nr.88 din 03.12.2014 în valoare de 4.901,20 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.55 din aceeași dată, factura fiscală nr.89 din 04.12.2014 în valoare de 4.901,20 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.56 din aceeași dată, factura fiscală nr.90 din 05.12.2014 în valoare de 4.938,13 lei reprezentând contravaloare situație de plată nr.(...) din aceeași dată, (valoarea totală de 14.740,52 lei cu TVA). Conform Situațiilor de lucrări în luna decembrie 2014, printre altele, au fost facturate următoarele categorii de cheltuieli: materiale în valoare de 8.101,10 lei; manoperă în valoare de 2.581,45 lei (din care contribuții sociale obligatorii = 562,65 lei).
Începând cu data de 05.05.2014 persoana care a întocmit facturile fiscale emise de SC D.J.V. I. SRL către SC T. P. SRL a fost inculpatul S. G..
Acest inculpat a fost angajatul societății T. P. SRL în perioada 28.01.2013 – 06.09.2013, după care a fost angajatul societății D.J.V. I. SRL în perioada 15.10.2013 – 28.02.2015.
Din analiza informațiilor regăsite în baza de date ONRC – Furnizare informații nr. 546923/16.03.2022, se contată faptul că, S. G. deține calitatea de administrator al SC D.J.V. I. SRL, din data de 21.02.2014 conform Hotărârii asociatului unic nr. 2/21.02.2014, data depunerii specimenului de semnătură: 10.06.2014.
Pentru lucrările executate în perioada martie 2014 – decembrie 2014, nu au fost întocmite procese verbale de recepție a lucrărilor care să ateste execuția construcției și/sau instalațiilor aferente acestora.
Din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în data de 18.03.2022 a rezultat că facturile fiscale emise în perioada martie 2014 – decembrie 2014 au fost achitate integral atât în numerar cât și prin virament bancar, după cum urmează: valoarea de 255.854,62 lei în numerar, reprezentând 92,85% din total achitat și valoarea de 19.714,33 lei prin virament bancar, reprezentând 7,15% din total achitat.
Facturile fiscale emise în perioada martie 2014 – decembrie 2014 au fost justificate cu situații de plată, semnate de executant și beneficiar și nu sunt vizate de dirigintele de șantier.
Tribunalul a mai reținut că facturile fiscale emise de SC D.J.V. I. SRL către SC T. P. SRL în baza contractului de subantrepriză nr. 1/07.09.2013, în anul 2014 (perioada 03.03.2014 – 05.12.2014) în valoare totală de 275.568,94 lei inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 126.988,83 lei inclusiv TVA (102.410,35 lei fără TVA, 24.578,48 lei TVA), au constituit baza pentru facturarea ulterioară a lucrărilor de construcții de către SC T. P. SRL către SC A. C. SRL în perioada 03.02.2014 – 23.12.2014 valoarea totală de 839.421,59 inclusiv TVA (din care manopera este în cuantum total de 146.937,65 lei inclusiv TVA (118.498,11 lei fără TVA, 28.439,55 lei TVA), facturi fiscale care au fost depuse de SC A. C. SRL spre justificare la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov prin:
- cerere de plată - tranșa III, nr. 39/02.09.2014. Suma aprobată spre decontare de 175.543,70 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/30382/31.10.2014, plata efectivă efectuându-se în data de 21.11.2014 .
- cerere de plată - tranșa IV, nr. 65/15.05.2015. Suma aprobată spre decontare de 80.106,10 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/34268/03.08.2015, plata efectivă efectuându-se în data de 26.08.2015.
- cerere de plată - tranșa V, nr. 222/30.10.2015. Suma aprobată spre decontare de 190.787,13 lei a fost stabilită prin Certificat de plată CR-7/38191/15.12.2015, plata efectivă efectuându-se în data de 29.12.2015 .
Tribunalul a mai constatat că din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în data de 18.03.2022 a rezultat că în perioada 10.03.2014 – 13.01.2015, SC T. P. SRL a înregistrat în contabilitatea proprie, achiziții de la D. I. SRL de materii prime de natura materialelor de construcții, electrice, sanitare, etc. în valoare totală de 247.044,10 lei inclusiv TVA, în baza unui număr de 43 facturi fiscale iar persoana care a întocmit aceste facturi fiscale a fost inculpatul S. G..
Tribunalul a mai reținut – având in vedere raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în data de 18.03.2022 - că facturile fiscale emise în perioada 10.03.2014 – 13.01.2015 în valoare totală de 247.044,10 lei inclusiv TVA, au fost achitate atât în numerar, prin virament bancar cât și prin compensare cu suma achitată în avans (cont 409), după cum urmează: valoarea de 185.681,70 lei în numerar, reprezentând 78,99% din total achitat, valoarea de 38.826,62 lei prin virament bancar, reprezentând 16,52% din total achitat și valoarea de 10.559,05 lei prin compensare cu suma achitată în avans (cont 409), reprezentând 4,49 % din total achitat.
Se mai observă că nu au fost identificate bonuri de consum, înscrisuri ce reprezintă documente de eliberare din magazie a materialelor, documente justificative de scădere din gestiune și documente justificative de înregistrare în contabilitate, înscrisuri care să ateste că bunurile au fost aprovizionate și consumate pentru lucrările de construcții executate prin preluare în subantrepriză a contractului de nr. 1/07.09.2013 (nr. 389/07.09.2013 - SC T. P. SRL) având ca beneficiar final SC A. C. SRL.
Apare relevant și faptul că potrivit raportului REVISAL generat din baza de date ANAF_REVISAL, în perioada martie 2014 – decembrie 2014 (perioada de facturare a lucrărilor de construcții realizate în baza contractului de subantrepriză nr. 1/03.03.2014), executantul SC D.J.V. I. SRL figura cu persoane angajate după cum urmează: în martie – iunie câte 4 muncitori calificați și 1 reprezentant comercial, în iulie și octombrie 3 muncitori necalificați și 1 reprezentant comercial, în august și septembrie 8 muncitori necalificați și 1 reprezentant comercial, în noiembrie – decembrie 3 muncitori necalificați.
Se mai observă că în luna august 2014 din numărul total de 9 muncitori, 5 persoane au fost angajate începând cu data de 14.08.2014 cu contracte de muncă cu timp parțial (4 ore/zi), acestora încetându-le contractul de muncă cu data de 15.09.2014, rezultând din aceasta că din cele două luni, august 2014 și septembrie 2014, doar o lună societatea a avut un efectiv de 9 persoane angajate.
Martorii, angajați ai SC D. I. SRL - au conturat neechivoc faptul că deși scriptic SC A. C. SRL a încheiat un contract cu SC T. P. SRL și SC D. I. SRL - pentru ca aceste din urmă societăți să se ocupe de edificarea pensiunii - în realitate cel care a angajat muncitorii, a supravegheat lucrările, a plătit muncitorii și a achiziționat materialele de construcție a fost inculpatul G. F..
Cu titlu exemplificativ tribunalul a avut în vedere declarațiile martorului S. C. C. care a arătat în cursul urmăririi penale:
„Pe F. G. l-am cunoscut când firma la care lucram eu a făcut niște lucrări la bunicii lui în satul Lisa. ...
După o perioadă m-am întâlnit cu el în Făgăraș, acesta știind că lucrez în construcții, m-a întrebat dacă am de lucru pentru că el își construia o pensiune și mi- propus să mă duc să lucrez acolo.
I-am spus că nu am firmă și atunci el a zis că mă va angaja la o firmă, pentru că nu poate să mă ia să lucrez la negru. După vreo 2 sau 3 zile m-am dus la pensiune să îmi arate ce are de lucru, la Drăguș, aproape de pârtia de schi. Nu îmi aduc aminte dacă i-am dat copie de pe buletin și nici dacă am semnat vreun contract dar știu că mi-a zis că ne va angaja la o firmă cu care lucrează. Precizez că, la solicitarea lui G., eu am mai găsit printre cunoștințele mele 3 sau 4 băieți dispuși să lucreze la pensiune. Prima dată când ne-am prezentat la pensiune eram 3 și ulterior a mai venit un băiat.
Ne-a arătat ce are de lucru. Nu îmi aduc aminte dacă am semnat sau nu contract știu doar că ne-a zis că nu ne poate lua la negru. La pensiune am lucrat aproximativ 3 luni, nu am lucrat zilnic, nu mai știu exact perioada și nici anul.
Când am început noi lucrul pensiunea era ridicată. Noi am dat niște tinci pe pereții din interior (peretele era gletuit și am dat un strat cu acest material, care nu era chiar cel de finisaj). La exterior nu am lucrat. În balcoane și posibil în niște camere am pus niște șapă.
Cât timp am lucrat noi la pensiune mai erau și alți muncitori care lucrau (au fost instalatori, electricieni).
În perioada cât am lucrat noi acolo G. mai zicea că nu are bani să cumpere materiale, că nu i-au intrat banii.
Fiind întrebat, precizez că G. mai venea pe la pensiune să supravegheze lucrările, pe altcineva nu am mai văzut.
Când am încheiat noi lucrările acolo, pensiunea nu era finalizată, nu erau dotările la băi, nu era parchet, era încă în construcție.
Cred că firma la care am fost angajat parcă se numea D..
Fiind întrebat precizez că G. F. ne dădea banii cash la sfârșit de săptămână. Ne plătea la zi de muncă dar nu mai știu cât era ziua de muncă.
...
G. F. era cel care ne spunea ce să facem. O dată a mai venit tatăl lui F.. Altcineva nu mai venea să supravegheze lucrările”
În mod similar martora L. A. a arătat „Am fost angajată la SC D. I. SRL o perioadă scurtă de timp, eu prestam servicii de curățenie. Eu despre angajare am discutat cu G. F., el știu că avea această societate. ...
Știam că se construiește o pensiune.
Nu mai cunosc și alți angajați de-ai SC D. I. SRL...”
Tribunalul mai observă și că martorul R. L., dirigintele de șantier care a participat inclusiv la recepția lucrării, a precizat că pensiunea aparținându-i SC A. C. SRL a fost construită de SC R. C. SRL, reprezentată de S. S. si că nu îl cunoaște pe S. G. și „nu a auzit de SC D. I. SRL”.
Tribunalul mai reține că fictivitatea operațiunilor comerciale derulate între SC A. C. SRL, SC T. P. SRL, SC R. C. SRL, SC D. S. SRL, SC D. SRL, SC I. U. SRL a rezultat și din analiza declarațiilor depuse de aceste societăți comerciale la organele fiscale competente, așa cum reies din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în data de 18.03.2022.
În mod similar - tot din analiza raportului de constatare tehnico-științifică indicat - reiese și fictivitatea tranzacțiilor comerciale derulate între SC A. C. SRL, SC T. P. SRL și SC D. I. SRL; caracterul fictiv a rezultat din analiza declarațiilor depuse de aceste societăți comerciale la organele fiscale competente.
Tribunalul a reținut că toate aceste circuite scriptice fictive au fost create pentru a crește cât mai mult valoarea lucrărilor pentru care au fost solicitate fonduri europene nerambursabile, în timp ce în realitate costurile cu edificarea pensiunii au fost reduse deoarece materialele au fost achiziționate la negru, iar marea majoritate a lucrărilor au fost realizate de zilieri.
Aceleași aspecte rezultă și din analiza înscrisului intitulat Programul de control al calității lucrărilor înregistrat pe care SC A. C. SRL l-a depus la ISC Brașov, unde a fost înregistrat sub nr.8548 din 09.04.2014, în cuprinsul căruia la rubrica executant (antreprenor general) este făcută mențiunea ”regie proprie”.
Tribunalul a reținut ca toate operațiunile comerciale descrise pe larg mai sus nu reflectă realitatea, neavând un corespondent într-o activitate de livrare/achiziție faptică reale care să urmărească circuitul documentar.
Apare neechivoc, prin prisma tuturor probelor expuse, faptul că SC T. P. SRL, SC R. C. SRL și SC D. I. SRL au avut rolul de a asigura o aparență de legalitate operațiunilor comerciale presupus derulate de beneficiarul SC A. C. SRL, prin declararea integrală a operațiunilor comerciale de achiziție și livrare si urmărind același scop, SC R. C. SRL a declarat achiziții de la societăți comerciale cu comportament de tip fantomă SC D. S. SRL, SC D. SRL și SC I. U. SRL.
Tribunalul, concluzionând, a reținut că inculpatul G. F. S., administratorul SC A. C. SRL, cu complicitatea administratorilor SC T. P. SRL, SC R. C. SL și D. I. SRL în perioada 2012 – 2015, a folosit și prezentat cu rea credință pe parcursul implementării proiectului „Construcție pensiune turistică P+E+M în sat Drăguș, Zona turistică – măsura 313” încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit documente false, respectiv facturi fiscale, situații de lucrări, procese-verbale, centralizatoare situații de plată și declarații pe proprie răspundere, în vederea justificării îndeplinirii condițiilor de acordare a sprijinului și care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene nerambursabile în valoare totală de 732.583,94 lei.
Apărările inculpaților G. F. S., SC A. C. SRL, Ț. F. P., D. A., SC T. P. SRL, S. G., SC D. I. SRL au fost circumscrise următoarelor aspecte analizate către tribunal după cum urmează:
1. Nu rezultă vreo implicare a inculpaților Ț. F. P., D. A., S. G., SC D. I. SRL, în condițiile în care nicio probă directă și/sau indirectă nu poate fi apreciată în defavoarea acestora, luând în considerare inclusiv „declarațiile martorilor audiați la fond, care în unanimitate, nu au făcut nicio referire la persoanele sus menționate ”.
Tribunalul a apreciat că sunt reale susținerile apărătorilor inculpaților indicați – în sensul în care cvasitotalitatea martorilor ascultați în cauza nu fac referiri directe la implicarea efectivă a inculpaților Ț. F. P., D. A., S. G. în activitățile ce formează obiectul cauzei de față – însă, in mod neechivoc, au fost conturate aspecte esențiale precum:
- relațiile foarte apropiate existente între acești inculpați și inculpatul G. F. S., administrator al SC A. C. SRL Brașov ( exemplificativ inculpata D. A. fiind concubina acestuia, cum o releva declarațiile martorilor T. I. D., D. V., C. I. și D. S.).
- calitațile de administratori, de fapt sau de drept, a inculpaților Ț. F. P., D. A., S. G. în cadrul societăților implicate în lanțul infracțional ce a condus la implementarea proiectului „Construcție pensiune turistică P+E+M în sat Drăguș, Zona turistică – măsura 313” încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a depus la MADR – APDRP – OJPDRP Brașov.
- existența semnăturilor acestor inculpați pe mai multe înscrisuri – contracte, facturi etc – ce au condus la depunerea MADR – APDRP – OJPDRP Brașov de către inculpatul G. F. S., administrator al SC A. C. SRL Brașov a 5 cereri de plată prin care a solicitat Autorității de Management rambursarea sumei de 2.078.835,39 lei declarând necorespunzător adevărului că toate cheltuielile au fost eligibile, realizate în vederea îndeplinirii obiectivului proiectului și în concordanță cu legislația națională și comunitară în vigoare și a atașat în susținerea acestora.
Exemplificativ, tribunalul a reținut că din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în data de 18.03.2022 a rezultat că în perioada 10.03.2014 – 13.01.2015, SC T. P. SRL a înregistrat în contabilitatea proprie, achiziții de la D. I. SRL de materii prime de natura materialelor de construcții, electrice, sanitare, etc. în valoare totală de 247.044,10 lei inclusiv TVA, în baza unui număr de 43 facturi fiscale iar persoana care a întocmit aceste facturi fiscale a fost inculpatul S. G..
- fictivitatea „activităților economice” desfășurate de către societățile inculpaților Ț. F. P., D. A., S. G., când de fapt – cum a fost pe larg descris mai sus – inculpatul G. F. S. a coordonat/supervizat toate aceste lucrări, fără nici o implicare a inculpaților indicați.
Tribunalul a reținut că tocmai faptul că martorii din cauză nu îi menționează expres pe Ț. F. P., D. A., S. G. este un element in defavoarea acestora – și nu in favoarea lor, cum consideră apărătorii acestora – atât timp cât, scriptic, societățile lor au fost implicate în activitățile reținute în rechizitoriu.
Altfel spus chiar lipsa declarațiilor unor persoane privitor la inculpații Ț. F. P., D. A., S. G. arată fictivitatea contractelor/facturilor etc ce au vizat societățile acestor inculpați – depuse ulterior aferente la 5 cereri de plată prin care a solicitat Autorității de Management sume consistente de bani - când de fapt aceștia nu au avut nici o contribuție la ridicarea pensiunii S. C A. S.R.L.
2. Beneficiarul fondurilor europene – SC A. C. SRL Brașov, prin administrator G. F. S. - nu a cunoscut situația reală ivită urmare a activității executantului subcontractant S.C. R. S.R.L, iar toată răspunderea îi revine numitului S. S. D., care a ascuns modalitatea concretă de ulterioară subcontractare a lucrărilor executate la pensiunea S. C A. S.R.L.
Tribunalul a arătat că probele administrate în cauză – pe larg expuse mai sus, atât martori cât si înscrisuri - au relevat tocmai implicarea permanenta a inculpatului G. F. S. în edificarea pensiunii ce formează obiectul cauzei, de la momentul inițial al demarării execuției lucrărilor și până la recepția finală a lucrării, care a avut loc în prezența unor apropiați de ai săi.
Prima instanță a apreciat că nu se poate susține în aceste condiții că inculpatul G. F. S. „nu a cunoscut informații” – aceasta e terminologia folosită de apărătorii inculpatului în concluziile scrise - despre situația reală concretă ce a condus la depunerea de către acest inculpat a 5 cereri de plată prin care a solicitat Autorității de Management sume consistente de bani. Așa cum a fost expus mai sus mai mulți martori ascultați în cauză au relevat implicarea permanentă a inculpatului G. F. S., de la inițierea și până la finalizarea lucrărilor ce au condus la comiterea faptelor arătate.
Eventuala activitate necorespunzătoare (nelegală) a numitului S. S. D., administrator al S.C R. S.R.L, poate fi reală, însă nu exclude răspunderea inculpatului G. F. S. care, așa cum a fost expus, a fost implicat constant în edificarea pensiunii ce formează obiectul cauzei de față.
3. Nu este vorba in cauza de față de declarații și documente inexacte, în sensul art. 18 indice 1 alin.1 din Legea 78/2000, atât timp cât pe de-o parte inculpatul G. F. S. și S.C A. S.R.L nu cunoșteau aceasta inexactitate iar, pe de alta parte, lucrările au fost efectiv realizate in fapt.
În acest context tribunalul a subliniat un aspect apreciat esențial în cauza de față :
Obligația de respectare întrutotul a legislației achizițiilor publice se regăsește reglementată în detaliu în condițiile generale ale contractului de finanțare, condiții ce fac parte integrantă din contractul de finanțare, astfel cum se specifică în mod expres în partea finală a contractului și care au, în egală măsură, putere obligatorie pentru părțile contractului de finanțare raportată fiind și la art. 969 Cod civil.
Tribunalul a constatat că, astfel cum rezultă din Prevederile generale ale contractului, subcontractarea contractului de achiziții publice putea avea loc doar în condiții restrictive și în niciun caz fără cunoștința autorității finanțatoare, aceasta fiind permisă doar în măsura în care ar fi fost stipulată în contract și, în toate cazurile, doar cu condiția indicării subcontractantului chiar din etapa procedurii de achiziție, de către participanții la licitație, care aveau obligația de a prezenta înscrisuri referitoare nu doar la capacitatea proprie de a susține contractul, dar și cu privire la subcontractanții propuși.
În acest sens au fost avute în vedere prevederile art. 45 din OG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, act normativ care a guvernat procedura de achiziție în cauza de față și în conformitate cu care au fost stipulate Prevederile generale ale contractului de finanțare, potrivit căruia – „Fără a i se diminua răspunderea în ceea ce privește modul de îndeplinire a viitorului contract de achiziție publică, ofertantul are dreptul de a include în propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv.
În cazul în care autoritatea contractantă solicită, ofertantul are obligația de a preciza partea/părțile din contract pe care urmează să le subcontracteze și datele de recunoaștere ale subcontractanților propuși”.
Totodată, potrivit Anexei la OG 34/2006, anunțul de atribuire trebuie să cuprindă, alături de celelalte elemente esențiale- „Dacă este cazul, valoarea și partea din contract care urmează să fie subcontractată.”
Ca atare, o primă observație ce se impune este aceea că lipsa unei prevederi în contractul de achiziție publică referitoare la posibilitatea subcontractării, cu alte cuvinte lipsa în contract de achiziție a unei interdicții exprese de subcontractare nu are semnificația dreptului de a subcontracta lucrarea sau o parte din ea oricărei entități va crede ulterior de cuviință executantul câștigător al procedurii de achiziție publică, ci acesta are obligația încă din etapa inițială de a informa autoritatea contractantă beneficiară cu privire la intenția de a subcontracta o parte din lucrare.
Astfel tribunalul a subliniat că, în măsura în care în contractul de achiziție publică nu există nicio prevedere în acest sens și în condițiile în care beneficiarul nu a indicat - încă din faza anterioară atribuirii contractului - existența unor entități juridice subcontractante și, cu atât mai puțin, nu a depus la dosarul de achiziție publică documentele necesare pentru verificarea subcontractanților – exemplificativ certificatul emis de Oficiul Registrului Comerțului pentru firmele subcontractante fiind impus de Contractul de finanțare în cadrul Prevederilor sale generale enunțate anterior - executantul avea obligația de a executa lucrarea pentru care oferta sa a fost desemnată câștigătoare și, în mod esențial, nu îi era permis să subcontracteze lucrarea.
Tribunalul a reținut în acest sens că, ascunzând autorității finanțatoare faptul că pe parcursul executării proiectului, respectiv pe parcursul execuției lucrărilor de construcție, executantul a subcontractat părți esențiale ale acesteia, a încălcat în mod flagrant legislația achizițiilor publice și, în mod esențial prevederile contractului de finanțare, împrejurarea asupra căreia au fost prezentate declarații și documente inexacte, în sensul art. 18 indice 1 alin.1 din Legea 78/2000 fiind una esențială, care, în măsura în care ar fi fost cunoscută autorității finanțatoare, dată fiind etapa în care această împrejurare a survenit, după ce deja contractul fusese atribuit, ar fi atras neplata ajutorului financiar nerambursabil.
Avocatul inculpatului G. F. S. a făcut referire în concluziile scrise – în ceea ce privește raporturile cu S.C R. S.R.L - la :
„ obligația de informare, ce se deduce din exigențele obligației generale de bună-credință, reglementată prin prevederile art. 1170 Cod Civil. În cadrul raporturilor contractuale, Codul civil instituie această obligație în sarcina oricărui co-contractant prin raportare la dol, ca viciu de consimțământ. Astfel, din interpretarea art. 1214 Cod Civil, care definește dolul, se deduce existența unei obligații legale de informare cu privire la acele împrejurări care se cuveneau a fi dezvăluite. Obligația de informare a profesionistului se manifestă, în principal, ca o obligație precontractuală dar care trebuie să subziste inclusiv pe durata derulării obligațiilor asumate”.
Tribunalul a arătat că aceste susțineri sunt perfect adevărate însă i se aplică și inculpatului G. F. S. și S.C A. S.R.L, mai exact raporturilor dintre aceștia și instituția care i-a acordat sume consistente de bani din fonduri europene, raportat la care inculpatul nu a dovedit aceasta „obligație legală de informare” .
Faptul că ulterior – aferent cererilor de plată – S.C. A. S.R.L a depus anumite facturi/înscrisuri emise sau ce au vizat societățile subcontractante nu echivalează cu o încunoștințare expresă și neechivocă a organelor de stat cu privire la aceste subcontractări, care oricum au fost ulterioare aprobării inițiale a posibilității alocării fondurilor europene.
Mai mult decât atât, aceasta subcontractare a depășit în mod evident limitele restrictive ce țin de alocarea fondurilor europene și care nu a fost expres adusă la cunoștința instituției ce gestiona aceste fonduri .
Prima instanță a remarcat și multitudinea de aspecte anterior expuse pe larg ce au ținut de fictivitatea raporturilor juridice ce au justificat formal alocarea, în 5 transe, a unor consistente sume de bani către S.C. A. C. S.R.L (societăți deținute de persoane apropiate inculpatului G. F. S., de persoane fără cunoștințe de scriere și citire precum martora S. M., societăți cu un număr mic de angajați și fără utilaje de lucru etc ).
Este esențial a se observa că reglementarea unor cerințe restrictive referitoare la condițiile de subcontractare în materia achizițiilor publice-materie al cărei domeniu de reglementare constituie fundamentul pe care se grefează acordarea ajutorului financiar public - are drept rațiune imperativul ca finanțatorul să cunoască destinația banilor și să aibă garanția că aceștia sunt cheltuiți cu respectarea principiului transparenței și nediscriminării acesta cunoscând în egală măsura identitatea ofertanților, dar și pe a subcontractanților, astfel că ascunderea acestui aspect esențial în ceea ce privește destinația fondurilor lipsește de conținut aceste principii, dat fiind că, astfel cum s-a întâmplat în cazul de față, executantul este prezentat în condiții de transparență, în vreme ce subcontractanții sunt entități oculte în raport cu finanțatorul, a căror probitate scapă oricărei verificări din partea sa, dar către care sunt direcționate fondurile pe care acesta le acordă.
Pentru aceste considerente, tribunalul a apreciat că nu poate fi reținut motivul de achitare invocat de inculpați, probele administrate reflectând îndeplinirea condițiilor de tipicitate a acestei infracțiuni atât pe latură obiectivă, cât și pe latură subiectivă, precum și caracterul nejustificat și imputabil al faptei comise de acești inculpați.
4. Avocații inculpaților au mai arătat că raportul de constatare, în baza cărora s-a stabilit prejudiciul, este „ LIPSIT DE PREVIZIBILITATE ȘI CLARITATE în condițiile în care imobilul ce a făcut obiectul procedurilor de decontare există, fiind construit, operând ca pensiune chiar și în prezent aspect constatat chiar de către angajații M.A.D.R. – A.P.D.R.P. – O.J.P.D.R.P. Brașov, în condițiile în care toate cererile de plată/decontare nu se puteau aproba decât după ce o echipă a M.A.D.R. – A.P.D.R.P. – O.J.P.D.R.P. Brașov se prezenta la fața locului și constata stadiul construcției pentru care s-a procedat la accesarea fondurilor aferente fiecărei cereri de plată”.
Instanța de prim rang jurisdicțional a arătat că împrejurarea că a fost edificată în totalitate construcția și că proiectul a fost implementat potrivit scopului pentru care a fost aprobat și finanțat, nu poate conduce la achitarea inculpaților din cauza de față, pentru considerentele expuse anterior, finalizarea construcției și eventuala funcționare a acesteia nefiind relevante în cauză din perspectiva modului în care a fost obținută finanțarea, prin folosirea de declarații și documente inexacte potrivit cărora executarea lucrărilor ar fi avut loc cu respectarea procedurii de achiziție publică, cu încălcarea repetată a unor aspecte ce țin de esența contractului de alocare a unor fonduri europene.
Tribunalul a subliniat că, pentru a putea fi calificată drept infracțiune, este necesar ca fapta să îndeplinească în mod cumulativ condițiile enumerate de art. 15 alin.1 Cod procedură penală, respectiv:
➢ să fie prevăzută de legea penală, prin aceasta înțelegând că fapta concretă a cărei existență este probată îndeplinește condițiile de tipicitate, în sensul că există corespondență între trăsăturile faptei concrete și cele ale modelului legal de incriminare, prevederea faptei în legea penală realizând modelul abstract în raport cu care se verifică tipicitatea, concordanța faptei concrete;
➢ vinovăția, ce presupune atribuirea actului de conduită conștiinței și voinței autorului acestui act, aceasta îmbrăcând formele arătate de art. 16 Cod penal, condiția vinovăției subsumându-se, alături de elementul material, condițiilor de tipicitate ce se desprind din cerința de mai sus, a prevederii faptei în legea penală;
➢ caracterul nejustificat, adică antijuridic al faptei, în sensul că o faptă, pentru a fi infracțiune, trebuie să fie tipică (trăsăturile sale concrete să corespundă modelului abstract descris în norma de incriminare) și, totodată, să nu fie permisă de ordinea juridică, adică să fie ilicită, permisiunea de către ordinea juridică realizându-se prin intermediul cauzelor justificative expres prevăzute de legiuitor;
➢ caracterul imputabil – absența cauzelor de imputabilitate expres prevăzute de art. 26 Cod penal echivalând cu existența imputabilității, cu alte cuvinte existând imputabilitate în cazul în care făptuitorul a putut să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale și a putut să le controleze.
Reținând aceste prevederi legale și analizând - din perspectiva motivelor de achitare invocate in cauza - prima dintre condițiile ce caracterizează infracțiunea, și anume prevederea faptei în legea penală, instanța de fond a constatat că potrivit art. 181 alin.1 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, forma în vigoare la data săvârșirii infracțiunilor ce formează obiectul acuzațiilor aduse inculpaților - folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei constituie infracțiunea de „folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”.
Analizând condițiile de tipicitate ale infracțiunii prin raportare la norma de incriminare, tribunalul a constatat că obiectul juridic special al infracțiunii îl constituie relațiile sociale privind interesele financiare ale Uniunii Europene a căror normală desfășurare presupune corectitudine în accesarea fondurilor europene.
În ceea ce privește obiectul material, acesta îl reprezintă sumele de bani obținute nelegal, sume pe care beneficiarul nu le-ar fi obținut dacă ar fi făcut declarații corespunzătoare realității, sub acest aspect în Convenția PIF infracțiunea analizată purtând denumirea de fraudă ceea ce duce la concluzia că are drept rezultat producerea unei pagube într-un patrimoniu, în cazul de față în bugetul general al Uniunii Europene, bugetele administrate de acestea sau în numele lor, infracțiunea reglementată în art. 181 fiind una contra patrimoniului, iar obiectul material îl constituie sumele de bani obținute pe nedrept.
Relativ la subiectul activ al infracțiunii, acesta poate fi orice persoană, legea neimpunând o anumită calitate pentru autor, iar dacă însă acesta avea o anumită calitate de care s-a folosit la săvârșirea faptei, aceasta poate fi reținută ca fiind o circumstanță de agravare a răspunderii penale, infracțiunea putând fi comisă și de către o persoană juridică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 135 Cod penal, răspunderea penală a persoanei juridice neexcluzând însă răspunderea persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea infracțiunii.
Subiect pasiv imediat este statul, prin structurile specializate, fiind singurul răspunzător față de Comisia europeană pentru rambursarea fondurilor obținute ilegal, subiectul pasiv mediat fiind Comisia europeană, fiind singura însărcinată cu execuția bugetară.
În ceea ce privește elementul material al laturii obiective a infracțiunii, acesta constă în acțiunea de a folosi sau a prezenta documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, urmarea imediată constituind-o obținerea pe drept – respectiv cu încălcarea normelor legale ce reglementează dreptul de a obține aceste fonduri – de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
Instanța de fond a reținut că folosirea presupune utilizarea unor documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, fiind lipsită de relevanță modalitatea de folosire, respectiv dacă au fost depuse direct, prin intermediar sau prin poștă, documentele false fiind acelea care au fost modificate prin contrafacere sau alterare, declararea falsă constând în faptul că autorul face declarații necorespunzătoare adevărului în scopul obținerii unor fonduri europene, iar documentul considerat inexact acel document sau declarație care fără a fi falsificat este întocmit incorect, așa încât datelor pe care le conține li se dă o interpretare intenționat greșită, ce are ca efect schimbarea eficienței juridice a înscrisului în ansamblu. Starea de fapt este astfel ilustrată încât să permită, prin raportare la cerințele impuse de autoritatea contractantă, interpretarea acesteia de natură a permite accesarea fondurilor europene.
Sintetizând din rațiuni strict teoretice cu privire la latura obiectivă a infracțiunii analizate, instanța de fond a mai reținut că:
• în ipoteza folosirii/prezentării de documente falsificate prin contrafacere (plăsmuire) sau alterare (modificări ale înscrisului), dacă autorul falsului este chiar beneficiarul finanțării, faptele realizează conținutul a două infracțiuni, respectiv al infracțiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, prevăzută de art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, în concurs real – astfel cum s-a statuat prin Decizia HP nr. 3/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
• în ipoteza folosirii/prezentării de documente falsificate prin contrafacere (plăsmuire) sau alterare (modificări ale înscrisului), dacă autorul falsului este o altă persoană decât beneficiarul finanțării, apta întrunește elementele constitutive ale unei singure infracțiuni – cea prevăzută de art. 18/1 din Legea 78/2000.
• în ipoteza folosirii/prezentării de declarații false, prin care se afirmă, se iterează aspecte neconforme realității, fapta întrunește elementele constitutive ale unei singure infracțiuni – cea prevăzută de art. 18/1 din Legea 78/2000, care absoarbe în conținutul său infracțiunea de fals în declarații prevăzută de art. 326 Cod penal, fiind relevantă sub acest aspect decizia de speță a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1314/2014 (ce vizează art. 306 Cod penal, relevantă însă pentru identitate de rațiune).
• în ipoteza folosirii/prezentării de documente inexacte sau incomplete ori de declarații inexacte sau incomplete fapta întrunește elementele constitutive ale unei singure infracțiuni – cea prevăzută de art. 18/1 din Legea 78/2000, ce absoarbe în conținutul său infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 244 Cod penal, cu referire la decizia RIL nr. 4/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Urmarea imediată - element al laturii obiective - constă în producerea unei pagube în bugetul Uniunii Europene, iar în ceea ce privește raportul de cauzalitate, fiind o infracțiune de rezultat, legătura de cauzalitate dintre acțiunea sau inacțiunea făptuitorului și paguba produsă trebuie dovedită.
Sub acest aspect, astfel cum rezultă din norma de incriminare, pentru consumarea infracțiunii este necesar să se realizeze obținerea pe nedrept de fonduri din bugetele amintite. Acest aspect este subliniat prin modificarea adusă elementelor infracțiunii prin art. 79 pct. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prevăzându-se că această infracțiune se săvârșește prin folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetele Uniunii Europene.
Rezultă, așadar, că infracțiunea analizată este o specie a infracțiunii de înșelăciune, întrucât obținerea de fonduri se realizează prin prezentare unor situații neconforme cu realitatea, prin utilizarea unor documente ori declarații false, inexacte sau incomplete.
În ceea ce privește latura subiectivă, infracțiunea se săvârșește cu vinovăție sub forma intenției directe calificată prin scop, făptuitorul urmărind ca prin săvârșirea faptei să producă o pagubă bugetului Uniunii Europene, adică să obțină fonduri pe nedrept, norma de incriminare în forma mai favorabilă aplicabilă speței stipulând expres condiția ca folosirea sau prezentarea documentelor sau declarațiilor false să fie făcută cu rea-credință.
Tribunalul a mai constatat că infracțiunea poate fi săvârșită în forma simplă, caz în care se consumă atunci când se produce paguba, adică atunci când făptuitorul obține pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, în ipoteza în care producerea pagubei se produce o perioadă de timp infracțiunea consumându-se la data apariției primei pagube sau a obținerii primului folos necuvenit (conform deciziei RIL nr. 5/2019 citate anterior), de asemenea infracțiunea poate fi săvârșită și în formă continuată.
5. Toate aspectele expuse pe larg mai sus conduc tribunalul la concluzia neechivocă a lipsei de incidență în cauza de față a H.P 190/19.05.2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de către apărătorii inculpaților în susținerea unei ” cereri de repunere pe rol a cauzei”.
Așa cum s-a arătat faptul că imobilul ce a făcut obiectul procedurilor de decontare există și este funcțional nu are relevanță prin prisma modalității în care acesta a fost realizat, respectiv prin încălcări repetate ale legislației în materia obținerii de fonduri europene sens în care nu se impune repunerea pe rol a cauzei de față.
Față de toate cele expuse tribunalul a constatat că faptele inculpaților întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, astfel încât nu se poate dispune achitarea, astfel cum s-a solicitat.
Pe de altă parte însă instanța de fond a reținut următoarele :
Prin Decizia nr. 297 din data de 26 aprilie 2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din data de 25.06.2018), Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea “oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. 1 din Codul penal, este neconstituțională, deoarece respectivele dispoziții legale “(...) sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma «oricărui act de procedură» din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale”.
Ulterior pronunțării acestei decizii, în lipsa intervenției legiuitorului, practica judiciară cvasiunanimă a interpretat dispozițiile art. 155 alin. 1 din Codul penal în sensul că actele de procedură penală care trebuie comunicate inculpaților întrerup termenul de prescripție a răspunderii penale, astfel că operează în continuare prescripția specială.
Această practică judiciară constantă a instanțelor judecătorești în sensul aplicării cazurilor de întrerupere a prescripției răspunderii penale și după publicarea Deciziei Curții Constituționale a României nr. 297 din data de 26 aprilie 2018 a fost repusă în discuție după ce Curtea Constituțională a României a constatat prin Decizia nr. 358 din data de 26 mai 2022 că “în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art.147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale” (paragraful 73).
Analizând aspecte relevante pentru stabilirea efectelor acestor decizii ale Curții Constituționale a României asupra cauzelor penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022 că “în dreptul român normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 C.pen., cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 5 Cod penal.”
În cadrul art. 15 alin. 2 din Constituție legiuitorul a prevăzut în mod expres că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În continuare, art. 5 Cod penal prevede modalitatea în care se va aplica legea penală mai favorabilă în cazul în care intervine o succesiune de legi penale până la judecarea definitivă a cauzei.
În consecință, în urma pronunțării de către Curtea Constituțională a României și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a acestor decizii cu efect obligatoriu erga omnes, tribunalul reține că legea penală mai favorabilă aplicabilă în cazul infracțiunii de luare de mita, reținută în sarcina inculpaților, era cea cuprinsă între data de 25.06.2018 (când a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 518 din data de 25.06.2018 Decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale a României) și data de 30.05.2022 [când a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 531 din data de 30.05.2022 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 71/2022, prin care a fost modificat art. 155 alin. (1) din Codul penal prin stabilirea cazului de întrerupere a prescripției răspunderii penale].
Ulterior pronunțării Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 24 iulie 2023 (cauza Lin), Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat prin Decizia nr. 37 din 17 iunie 2024 (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 697 din 18 iulie 2024) că :
„1. Instanțele de judecată nu pot lăsa neaplicată dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex în materia întreruperii cursului prescripției răspunderii penale, dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în limitele rezultate din hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în 24 iulie 2023 în cauza C-107/23 PPU (limite prevăzute în dispozitivul hotărârii la pct.1 teza a II-a).
2. Dezlegarea dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală se va aplica în condițiile stabilite de aceasta, și actelor de procedură efectuate înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale.”
De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 16 din 16 septembrie 2024 că
„1. Actele de procedură emise anterior datei de 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018 a deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018) au efect întreruptiv al prescripției răspunderii penale, indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014) este Codul penal sau legislația specială conținând dispoziții penale în forma în vigoare între 1 februarie 2014 și 24 iunie 2018.
2. Actele de procedură pentru care există obligația legală de a fi comunicate suspectului sau inculpatului ulterior datei de 30 mai 2022 (data publicării Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022) întrerup curgerea termenului de prescripție a răspunderii penale numai cu privire la faptele comise începând cu data de 30 mai 2022 ori cu privire la faptele săvârșite anterior numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014) este Codul penal sau legislația specială conținând dispoziții penale în forma în vigoare începând cu data de 30 mai 2022.”
Față de deciziile expuse – pronunțate de către Curtea Constituțională și de către I.C.C.J - tribunalul a constatat că apare împlinită în cauza de față prescripția răspunderii penale privitor la toți inculpații din prezenta cauză și la toate infracțiunile ce li se impută.
Așa cum a fost expus faptele inculpaților G. F. S., SC A. C. SRL, Ț. F. P., D. A., SC T. P. SRL, S. G., SC D. I. SRL au cauzat un prejudiciu părții civile din cauză – răspunderea acestora fiind solidară - sens în care s-a constatat că sunt întrunite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, condiții vizate de art. 1349 și 1357 Cod Civil.
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale ca temei al obligării la plata de despăgubiri, trebuie îndeplinite condițiile prevăzută de art. 1349 și art. 1357 Cod civil și urm. (aplicabil în speță), respectiv fapta ilicită, prejudiciu, legătura de cauzalitate și vinovăția.
În speță, s-a apreciat că aceste condiții sunt întrunite, prejudiciul a fost dovedit prin probatoriul administrat în cauză astfel cum a fost detaliat mai sus.
Participanții la această infracțiune sunt fiecare dintre inculpații G. F. S., SC A. C. SRL, Ț. F. P., D. A., SC T. P. SRL, S. G., SC D. I. SRL care au fost obligați în solidar la plata integrală a sumelor obținute de la partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția pentru finanțarea investițiilor rurale, la care s-au adăugat accesoriile aferente (majorări/dobânzi de întârziere și penalități) de la data săvârșirii faptei și până la data plății.
Pentru infracțiunea prevăzută de art. 18 ind.1 din Legea nr. 78/2000, prejudiciul este reprezentat de suma de 763.034,33 lei la care se adăuga dobânzi și penalități calculate de la momentul decontării sumelor și până la data plății efective.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a apreciat că se impune obligarea inculpaților, în solidar, la restituirea integrală a sumelor primite în baza documentelor false și inexacte, pe parcursul executării tuturor contractelor de finanțare care au făcut obiectul cercetărilor.
Inculpații, prin avocați aleși, au susținut că ar trebui eventual restituite doar parțial sumele decontate în baza cererilor de finanțare depuse de inculpați pe motiv că și din probele administrate rezultă clar că o parte din activități a fost efectuată.
Însă tribunalul nu a acceptat această opinie întrucât pe de o parte ignoră diferențele existente între nereguli și fraudă, iar pe de altă parte contravine clauzelor contractelor de finanțare în baza cărora au acționat inculpații.
Astfel, ”neregulă” reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită, conform Ordonanței nr. 79/2003.
Neregulile pot fi neintenționate sau intenționate iar cele intenționate se materializează în fraudă.
Frauda reprezintă orice acțiune sau omisiune intenționată în legătură cu obținerea, utilizarea sau gestionarea fondurilor comunitare provenind din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, precum și/sau din bugetele de cofinanțare aferente, incriminată prin Codul penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu cu modificările și completările ulterioare, sau prin alte legi speciale.
Conform contractelor de finanțare, semnate de SC A. C. SRL, prin inculpatul G. F. S., în cazul constatării neregulilor se recuperează doar sumele plătite necorespunzător, însă această clauză nu se aplică fraudei care semnifică o vătămare intenționată a bugetului Uniunii Europene, caz în care beneficiarul are obligația de a restitui întreaga sumă, și, în plus, să plătească și majorări de întârziere și/sau daune interese.
Or, tribunalul a apreciat că prin modul în care au acționat inculpații din cauza de față – în mod coroborat - au denaturat însuși scopul contractului încheiat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția pentru finanțarea investițiilor rurale.
Față de cele arătate în baza art. 19 Cod procedură penală, art. 397 alin.1 Cod procedură penală rap. la art. 1349 Cod civil și art. 1357 Cod civil tribunalul a obligat inculpații G. F. S., SC A. C. SRL, Ț. F. P., D. A., SC T. P. SRL, S. G., SC D. I. SRL în solidar, la plata către partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția pentru finanțarea investițiilor rurale a sumei de 763.034,33 lei, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate de la data decontării fiecărei tranșe de plată până la data plății efective.
Față de scopul instituirii măsurilor asigurătorii și având în vedere dispozitivul și considerentele Deciziei ÎCCJ nr. 23/19.09.2017 tribunalul în baza art. 404 alin. 4 Cod procedură penală au fost menținute măsurile asiguratorii luate pe parcursul urmăririi penale cu privire la bunurile aparținând inculpaților G. F. S., SC A. C. SRL, Ț. F. P., D. A., SC T. P. SRL, S. G., SC D. I. SRL .
În baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală inculpatul G. F. S. a fost obligat la plata către stat a sumei de 3.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare iar ceilalți inculpați la plata către stat a sumei de 1500 lei fiecare tot cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații Ț. F. P., G. F. S., D. A., S. G., SC A. C. SRL, SC T. P. SRL și D. I. SRL.
Inculpata T. F. P., a solicitat desființarea hotărârii apelate și în urma rejudecării să se dispună achitarea sa în baza art. 16 alin. 1 lit. b) și c) Cod procedură penală și să se respingă acțiunea civilă față de această inculpată și să se dispună ridicarea măsurilor asigurătorii.
În motivarea apelului inculpata Ț. F. P. a arătat că prima instanță ar fi reținut expres: „Nu rezultă vreo implicare a inculpatei (...) nicio probă directă și/sau indirectă nu poate fi apreciată în defavoarea acesteia” (fila 56/73); „Activitate în care inculpata contabilă nu a fost implicată. Implicarea permanentă a aparținut inculpatului G. F. S.” (fila 57/73); „Raportul de constatare (...) este lipsit de previzibilitate și claritate” (fila 58/73).
Inculpata Ț. a susținut că în condițiile în care tribunalul a constatat lipsa probelor și a implicării sale, se impunea achitarea sa conform art. 16 alin. 1 lit. b) și c) Cod procedură Apelanta a arătat că a fost administrator la SC T. P. SRL între septembrie 2011 - aprilie 2012, semnând contracte reale și legale: Contract nr. 11/20.09.2011 - furnizare materiale; Contract nr. 15/10.10.2011 - execuție lucrări; Contract nr. 22/15.12.2011 - prestări servicii, iar aceste contracte au produs efecte: pensiunea a fost edificată, aspect confirmat de probele administrate: martorii C.ori și vecini au arătat că pensiunea există, dirigintele de șantier și responsabilul tehnic au validat lucrările, ISC nu a formulat obiecții, iar AFIR a decontat cheltuielile, fără a contesta execuția. S-a mai susținut că activitatea de contabil prin R. SRL a respectat art. 10 alin. 4 din Legea contabilității nr. 82/1991, care stabilește că răspunderea pentru realitatea documentelor revine administratorului, nu contabilului.
În ceea ce privește latura civilă inculpata Ț. F. P. a arătat că lipsește fapta sa proprie ca temei al răspunderii civile delictuale, lipsește raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu și lipsește însuși prejudiciul, în condițiile în care pensiunea a fost construită. S-a mai susținut că instanța a obligat inculpații în solidar, fără fundament legal.
Inculpata Ț. F. P. a mai criticat sentința sub aspectul dispoziției de menținere a măsurilor asiguratorii arătând că sechestrul a fost menținut fără motivare, fără a se analiza proporționalitatea și legătura directă cu prejudiciul. S-a subliniat că lipsește legătura directă cu prejudiciul, arătându-se că apelanta nu a avut nicio implicare în activitatea frauduloasă și nu a obținut vreun folos patrimonial și că menținerea sechestrului are caracter disproporționat, fiindu-i afectat patrimoniul, fără fundament.
Inculpații G. F. S., D. A., S. G., SC A. C. SRL, SC T. P. SRL ȘI D. I. SRL au solicitat:
În principal, în temeiul art. 421 alin. 2 lit. b Cod procedură penală desființarea în parte a sentinței penale atacate, cu privire la latura civilă a cauzei și trimiterea cauzei spre rejudecare către prima instanță, în vederea respectării dublului grad de jurisdicție, în contextul nediscutării cererii de repunere a cauzei pe rol formulate de părți și al necesității efectuării expertizelor propuse prin raportare la incidența în cauză a hotărârii prealabile nr. 190/19.05.2025 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În secundar, în temeiul art. 421 alin. 2 lit. a Cod procedură penală desființarea în parte a sentinței penale atacate, cu privire la latura civilă, iar ulterior completării materialului probator să se pronunțe:
1. o soluție de achitare a inculpaților în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală – fapta nu există prin raportare la necesitarea administrării probei cu expertiza în considerarea HP nr. 190/19.05.2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, probă care ar demonstra că nu s-a produs nici un prejudiciu părții civile.
2. o soluție de achitare a inculpaților în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod procedură penală – fapta nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de legea penală prin raportare la lipsa intenției inculpaților în ceea ce privește fapta ce face obiectul judecății coroborat cu necesitatea administrării probei cu expertiza tehnică în considerarea HP nr. 190/19.05.2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, probă care ar demonstra că nu s-a produs nici un prejudiciu părții civile.
3. Dacă se vor respinge primele două solicitări și instanța de control judiciar va menține soluția de încetare a procesului penal ca efect al prescripției răspunderii penale, să se dispună diminuarea în mod corespunzător a obligației inculpaților de reparare a prejudiciului, prin raportare la principiul proporționalității și la necesitatea administrării probei cu expertiză în considerarea HP nr. 190/19.05.2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, probă care ar demonstra că nu s-a produs nici un prejudiciu părții civile.
În motivarea apelului s-a arătat:
Cadrul legal reținut de către instanța de fond, respectiv art. 45 din OUG 34/2006 stabilește următoarele:
(1)Fără a i se diminua răspunderea în ceea ce privește modul de îndeplinire a viitorului contract de achiziție publică, ofertantul are dreptul de a include în propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv.
(2) În cazul în care autoritatea contractantă SOLICITĂ ofertantul are OBLIGATIA de a preciza partea/părțile din contract pe care urmează să le subcontracteze și datele de recunoaștere ale subcontractanților propuși.
Raportat la acest text de lege, instanța de fond a reținut că în măsura în care în care în contractul supus analizei nu există nicio prevedere în acest sens (cu privire la posibilitatea subcontractării lucrărilor) și în condițiile în care beneficiarul nu a indicat existenta unor entități subcontractante, în mod esențial nu îi era permis să subcontracteze lucrarea. În plus, s-a reținut că lipsa unei prevederi în contract referitoare la posibilitate subcontractării, cu alte cuvinte, lipsa in contract a unei interdicții exprese de subcontractare nu are semnificația dreptului de a subcontractat oricui crede de cuviință. Potrivit susținerilor inculpaților, instanța de fond nu are în vedere prevederile art. 1270 alin. 1 Cod civil potrivit cărora contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, respectiv prevederile art. 1268, alin. 4 Cod civil care statuează că oricât de generali ar fi termenii folosiți contractul nu cuprinde decât lucrul asupra căruia părțile și-au propus a contracta și ale art. 1269 Cod Civil intitulat - regulile subsidiare de interpretare care stabilește:
(1) Dacă, după aplicarea regulilor de interpretare, contractul rămâne neclar, acesta se interpretează în favoarea celui care se obligă.
(2) Stipulațiile înscrise in contractele de adeziune se interpretează împotriva celui care le-a propus.
Contractul în baza căruia s-a obținut finanțarea este, în opinia apelanților, un veritabil contract de adeziune, la care ofertantul declarat câștigător a aderat, fără posibilitatea reală de a negocia termenii acestuia, după cum este de altfel de notorietate în materia contractelor încheiate sub egida legislației achizițiilor. În raport de cele de mai sus, inculpații au invocat principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, care stabilește că unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Această regulă sugerează că unei formulări generale a textului legal trebuie să-i corespundă o aplicare generală a acestuia, fără a face apel la distincții pe care legea nu le prevede.
În plus, legea civilă trebuie interpretată în sensul aplicării ei și nu in sensul neaplicării — actus interpretandus est potius ut valeat, quam utpereat. În cazul de față legea părților se regăsește în cuprinsul Contractului de finanțare — art. 1270 Cod Civil. Inculpații au arătat că în contradicție cu cele susținute de mai sus, instanța efectuează o analiză proprie care încalcă cele două principii mai sus enunțate. În cauza pendinte însă, nu s-a aplicat legea, din contră, s-a adăugat la lege, prin efectuarea unei interpretări care excede cadrului contractual stabilit de către părți. În concret, s-a susținut de către inculpați că nu se poate acredita teza conform căreia rezultă interdicția expresă a ofertantului declarat câștigător de a subcontracta parte din lucrări în condițiile unei interdicții exprese. Interdicția expresă rezultă fie din lege, fie din contract. Or în cazul de față nu rezultă o astfel de interdicție. În condițiile in care:
- conform. art. 45 alin. (2) din OUG 34/2006 - "in cazul în care autoritatea contractantă solicită, ofertantul are obligația de a preciza partea/părțile din contract pe care urmează să le subcontracteze și datele de recunoaștere ale subcontractanților propuși", făcând interpretarea per a contrario, în lipsa existenței din partea autorității contractante a unei solicitări, ofertantul nu avea nicio obligație de a preciza partea/părțile din contract pe care urmează să le subcontracteze și datele de recunoaștere ale subcontractanților propuși. Prin urmare, potrivit susținerii inculpaților nu se putea reține incidența prevederilor mai sus exhibate ca temei la obligarea inculpaților la suportarea întregului prejudiciului.
S-a mai arătat că instanța a reținut că Hotărârea Prealabilă nr. 190/19.05.2025 pronunțată de către ICCJ privitoare la Fraude aduse fondurilor europene și calculul proporțional al prejudiciului nu ar fi aplicabilă cauzei pendinte. Prin Hotărârea prealabilă invocată s-a stabilit că: repararea prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene, ca obiect al acțiunii civile în procesul penal, presupune refuzarea sau retragerea doar a sumelor cu privire la care s-au constatat nereguli (neregularități). În condițiile în care în sala de judecată reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de admitere a laturii civile raportat la art. 17 din. OUG nr. 66/2011, iar potrivit Hotărârii Prealabile pronunțată.de către I.C.C.J. acțiunea civilă trebuie limitată doar la sumele cu privire la care s- au constatat nereguli (neregularități), ulterior închiderii dezbaterilor inculpații au solicitat repunerea pe rol a cauzei pentru a se pune în discuție stabilirea, în concret, a neregularităților, solicitând a fi avute în vedere, printre altele, tabelele depuse de către inculpați și atașate notelor prin care au explicitat necesitatea efectuării expertizelor în prezenta cauză. S-a arătat că repunerea pe rol se justifica inclusiv din perspectiva respectării principiului dublului grad de jurisdicție care constituie un principiu de bază al organizării noastre judecătorești și jurisdicționale. Instanța de fond nu a repus cauza pe rol pentru a se pune în discuție aspecte de contradictorialitate aspect care contravine prevederilor art. 282 Cod procedură penală. Sub acest aspect inculpații au arătat că se impune a fi desființată hotărârea atacată și trimisă cauza spre rejudecare către prima instanță.
Cu privire la fondul aspectelor legate de incidența în cauză a prevederilor art. 17 din OUG nr. 66/2011 - invocat ca temei de drept principal în vederea admiterii laturii civile și inculpații au arătat că în raport cu cele stabilite prin hotărârea prealabilă invocată, repararea prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene, presupune refuzarea sau retragerea doar a sumelor cu privire la care s-au constatat nereguli (neregularități). S-a reținut în cuprinsul hotărârii prealabile că distincția dintre neregulă și fraudă în obținerea și folosirea fondurilor europene este deosebit de importantă prin prisma consecințelor pe care le produc nu doar asupra bugetelor Uniunii Europene/național, ci și asupra drepturilor beneficiarilor și autorităților cu competențe în gestionarea acestor fonduri, și cade în sarcina organelor judiciare. În cadrul acestui demers două criterii sunt esențiale pentru a distinge între fraudă și neregulă: cel care vizează intenția beneficiarului de a frauda (de a induce în eroare) finanțatorul și cel care vizează proporționalitatea, prin raportare la elementele de ansamblu ale cauzei și aptitudinea de a atinge scopul urmărit de prevenire/recuperare a prejudiciului prin celelalte mijloace expres reglementate de legislația extrapenală incidentă în materia fondurilor, respectiv pe cale administrativă sau contractuală. Granița dintre fraudă și neregulă este una extrem de sensibilă, întrucât legiuitorul, prin norma de incriminare (art. 181 din Legea nr. 78/2000) a înțeles să le circumstanțieze. În legislația română, conceptul de „neregulă" este definit de art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora ca fiind: „orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".
Având în vedere faptul că primează interesul economic care se realizează printr-o reparație justă și proporțională a oricărei pierderi cauzată bugetelor Uniunii, în temeiul răspunderii civile delictuale pentru faptele ilicite care constituie, după caz, abateri, neregularități sau fraudă, cuantumul prejudiciului sau avantajului ar trebui să fie egal cu cel al corecției aplicate. În acest sens, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut în Cauza C-545/21, Azienda Nazionale Autonoma Strade SpA (ANAS) împotriva Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti, că: „42. În temeiul articolului 98 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1083/2006, care privește în mod specific corecțiile financiare efectuate de statele membre, este de competența acestora, în primul rând, să caute neregularitățile, să ia măsuri atunci când se constată o schimbare importantă care afectează natura sau condițiile de aplicare sau de control al operațiunilor sau al programelor operaționale si să procedeze la corecțiile financiare necesare. Alineatul (2) al acestui articol precizează, pe de o parte, că statele membre trebuie să procedeze la aceste corecții pentru neregularitățile individuale sau sistemice constatate în aceste operațiuni sau programe operaționale și, pe de altă parte, că corecțiile menționate constau în anularea totală sau parțială a participării publice pentru programul operațional, ținând seama de natura și de gravitatea neregularităților și a pierderii financiare care rezultă pentru fonduri. Aceste criterii sunt o expresie a principiului proporționalității, care face parte dintre principiile generale ale dreptului Uniunii (Hotărârea din 18 noiembrie 1987, Maizena și alții, 137/85, EU:C:1987:493, punctul 15, Hotărârea. din 10 iulie 2003, Comisia/BCE, C-11/00, EU:C:2003:395, punctul 156, precum și Hotărârea din 11 ianuarie 2017, Spania/Consiliul, C-128/15, EU:C:2017:3, punctul 71).
"Frauda" (în concret, infracțiunea prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000) atrage răspunderea penală a persoanei vinovate și atunci când acțiunea civilă este alăturată acțiunii penale, este angajată și răspunderea civilă a acesteia in limita prejudiciului creat prin infracțiune (faptă ilicită), care se suprapune cu măsura administrativă [corecții/ajustări financiare definite în dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. o) din O.U.G. nr. 66/201.1 și care respectă principiul proporționalității prevăzut de art.17 din O.U.G. nr. 66/201 1], dar niciodată nu include sau cumulează sancțiunea administrativă.
Raportând aceste considerente la problema de drept ce a făcut obiectul sesizării s-a concluzionat că se impune, în cadrul acțiunii civile alăturate acțiunii penale ce are ca obiect o infracțiune săvârșită în legătură cu obținerea fondurilor europene, refuzarea sau retragerea doar a sumelor cu privire la care s-au constatat nereguli (neregularități). O interpretare contrară ar conduce și la încălcarea limitelor sesizării instanței. Astfel, potrivit art. 371 din Codul de procedură penală, judecata se mărginește la faptele și persoanele arătate în actul de sesizare a instanței. Acțiunea civilă are ca obiect repararea prejudiciului produs prin fapta care face obiectul acțiunii penale. Or, în contextul în care trimiterea în judecată este circumscrisă utilizării unor documente false, inexacte sau incomplete, acțiunea civilă nu poate fi admisă prin raportare și la sumele primite cu privire la suprafețele pentru care nu s-au constatat neregularități (neexistând o soluție de trimitere în judecată și cu privire la aceste suprafețe). Și în literatura de specialitate s-a arătat că regula restituirii în întregime a finanțării primite nu trebuie absolutizată. Astfel, soluția trebuie nuanțată în cazul în care nu întreaga finanțare a fost obținută pe nedrept. De exemplu, dacă inculpatul folosește documente false, inexacte sau incomplete doar pentru a justifica, de exemplu, obținerea ultimei tranșe, nu există nicio rațiune pentru a-l obliga si la plata sumelor obținute anterior în mod legal și folosite potrivit destinației. (M. Udroiu, A.V. Iugan în M. Udroiu (coordonator), Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, Ediția 4, Ed. C.H. Beck, 2023, p. 307.) Prin urmare, inculpații au subliniat că nu se impunea a fi admisă latura civilă a cauzei în integralitate, ci se impunea se verifica, în concret, operațiunile care au prejudiciat partea civilă. Pentru astfel de verificări se impunea efectuarea expertizelor solicitate la fondul cauzei, care au fost respinse ca neutile de către instanță și asupra cărora inculpații au insistat în administrarea lor în calea de atac, în situația în care instanța nu va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare.
Plecând de la faptul că acuzația adusă inculpaților constă în faptul că documentele depuse spre aprobarea cererilor de plată prezintă un caracter "inexact" care constă în faptul că angajații societăților cu care s-a contractat nu ar fi lucrat cu forme legale (aceasta fiind acuzația din sala de judecată, la termenul la care au fost purtate dezbaterile), inculpații au solicitat să se țină seama de faptul că opinia statului român în ceea ce privește astfel de categorii de fapte nu este îndreptată în sensul că acestea reprezintă infracțiuni, dacă beneficiarul nu a cunoscut informații despre această situație. Astfel, conform consilierilor din cadrul Departamentului de Luptă Antifraudă, se apreciază mutatis mutandis, că acuzația adusă inculpaților nu poate fi una de natură penală sau cu conotații în sfera ilicitului penal. A fost invocat în acest sens articolul publicat în Revista Finanțe Publice și Contabilitate a Ministerului Finanțelor, de unde rezultă următoarea concluzie:
„În aceeași categorie a neregulii se încadrează și fapta unui beneficiar care prezintă situații de lucrări emise de un C.or în baza unui contract de lucrări tip FIDIC, C.or despre care se dovedește că a subcontractat lucrările fără aprobarea și/sau informarea inginerului/beneficiarului. Drept urmare, dacă documentul depus nu conduce in mod nemijlocit la obținerea, pe nedrept, de fonduri provenite din bugetul general al Uniunii Europene sau din fondurile de cofinanțare aferente, iar intenția făptuitorului nu este una directă de a induce în eroare finanțatorul pentru a-i acorda respectivele fonduri, nu ne aflăm în prezenta unei fapte prevăzute de art.18 ind. 1din Legea nr. 78/2000.”
Inculpații au arătat astfel că nu se poate reține un caracter inexact al documentelor depuse pentru aprobarea cererilor de plată ce poate fi (ipotetic) opus inculpaților, mai cu seamă că nu aveam cum să cunoaștem aspecte pe care R., prin reprezentantul S., le ascundea fată de toți co-contractanții și, nu doar față de inculpați, după cum a rezultat, potrivit apărării, din depoziția doamnei S. M. - soția acestuia de la acea vreme (aceasta a susținut că S. ascundea cocontractanților prezentarea situațiilor în care se angaja prin intermediul societății R., acesta fiind și motivul pentru care S. a părăsit regiunea Făgăraș, ca urmare a numeroaselor îndeletniciri dolosive săvârșite de către acesta). Plecând de la această ipoteză esențială (mascarea de către S. a stării reale de fapt a societății sale și a angajaților săi), inculpații au solicitat ca instanța de apel să aibă în vedere următoarele aserțiuni:
- Actul de sesizare al instanței a fost întocmit în mod sumar, fără a se arăta în concret la ce se referă caracterul inexact al documentelor ce au stat la baza întocmirii cererilor de plată depuse spre decontare la nivelul părții civile. Impredictibilitatea Rechizitoriului conduce, la imposibilitatea instanței de a trasa limitele acuzării, în condițiile în care acestea trebuie să fie clare și concise, arătând în concret motivele pentru care s-a dispus trimiterea inculpaților în judecată. În cazul pendinte, potrivit susținerii inculpaților nu s-a dovedit prin niciun mijloc de probă că documentele care au stat la baza întocmirii cererilor de plată ar fi fost inexacte, în condițiile în care, aceleași documente au fost analizate la momentul depunerii lor de către reprezentanții părții civile, stabilindu-se corectitudinea acestora, fapt dovedit prin aprobarea cererilor de plată. Pe de altă parte, acuzarea, în niciun moment în fața instanței, nu a prezentat niciun document, în concret, care ar fi presupus a fi "inexact", sintetizând sumar doar că "documentele depuse spre aprobarea cererilor de plată ar fi inexact” În plus, din declarația martorului P. (angajat în cadrul APDRP - OJPBV) rezultă că: “personalul de la achiziții verifica, pe baza dosarului de achiziție, dacă materialele existau și dacă prețurile erau credibile, dacă erau în regulă, dacă se respectau dispozițiile referitoare la achiziții." “achiziționarea materialelor se făcea prin facturi emise de firmele care câștigaseră licitația și care erau verificate de colegii de la achiziție “scopul verificării pe teren era să verificăm dacă ceea ce au cerut există pe teren" "verificam să fie nou" Astfel, în condițiile în care în vederea soluționării cauzei, orice dubiu profită suspectului sau inculpatului, acuzarea nefăcând dovada concretă a celor reținute sumar prin actul de sesizare, și raportat la cele de mai sus, inculpații au susținut că se impune a se face aplicarea principiului in dubio pro reo.
Inculpații au mai arătat că toți martorii audiați în cauză au declarat că s-a lucrat la construcție, că întotdeauna pe șantier se aflau între 4-6 muncitori și că toate materialele folosite la edificarea construcției au fost materiale noi.
Acuzarea a susținut că R. nu ar fi lucrat în acord cu prevederile legale și că personalul R. nu ar fi avut contracte de muncă, iar pentru această situație beneficiarul fondurilor europene ar trebui să fie tras la răspundere. În opinia inculpaților în cauză, nu se poate retine un caracter inexact al documentelor depuse pentru aprobarea cererilor de plată ce poate fi (ipotetic) opus inculpaților în raport cu cele de mai sus, mai cu seamă că nu aveau cum să cunoască aspecte pe care R., prin reprezentantul S. le ascundea fată de toți co-contractanții săi, nu doar față de inculpați.
Analiza conținutului raportului juridic obligațional în care participă un profesionist implică prezentarea sistematică a obligațiilor civile pe care acesta, în temeiul legii sau al contractului, și le asumă față de beneficiarul prestației. În primul rând, obligațiile profesionistului față de beneficiarul prestației sale sau terțe persoane, sunt stabilite prin norme etice și deontologice elaborate cu privire la exercitarea profesiei sale. Acestea sunt de cele mai multe ori preluate ad litteram în cuprinsul actelor normative consacrate condițiilor de exercitare a anumitor profesii și devin astfel norme juridice. Obligațiile stabilite prin aceste acte normative au caracter general, fiind aplicabile în toate situațiile în care profesionistul exercită atributele specifice muncii sale, indiferent de beneficiar, adică dacă acesta, la rândul său, are sau nu calitatea de profesionist. Obligațiile generale sau principiale care cad în sarcina profesionistului, deși nu sunt numeroase, se remarcă prin importanța lor deosebită regăsindu-se, fără excepție, în privința oricărei profesii. Această categorie vizează: obligația de informare și obligația de securitate. În esența sa, obligația de informare are o sorginte legală și implicită, apreciindu-se că se deduce din exigențele obligației generale de bună-credință, reglementată prin prevederile art. 1170 Cod Civil. În cadrul raporturilor contractuale, Codul civil instituie această obligație în sarcina oricărui co-contractant prin raportare la dol, ca viciu de consimțământ. Astfel, din interpretarea art. 1214 Cod Civil, care definește dolul, se deduce existența unei obligații legale de informare cu privire la acele împrejurări care se cuveneau a fi dezvăluite.
Obligația de informare a profesionistului se manifestă, în principal, ca o obligație precontractuală dar care trebuie să subziste inclusiv pe durata derulării obligațiilor asumate. În plus, înainte de a presta o activitate specifică meseriei sale sau înainte de a încheia un contract, profesionistul este dator să furnizeze celeilalte părți informații sincere și complete, care să îi permită acesteia din urmă să se angajeze în deplină cunoștință de cauză.. În cazul inculpaților, aceștia au susținut că nu este vina lor /nu le poate fi imputat faptul că R. a omis în mod fraudulos și în deplină cunoștință de cauză, să îi informeze asupra împrejurării că nu are angajați cu forme legale și că personalul R. adus la fața locului nu are încheiate contracte de muncă.
Concluziile Raportului de constatare, în baza cărora s-a stabilit prejudiciul, sunt lipsite de previzibilitate și claritate în opinia inculpaților, în condițiile în care imobilul ce a făcut obiectul procedurilor de decontare există, fiind construit, operând ca pensiune chiar și în prezent aspect constat chiar de către angajații M.A.D.R. •A.P.D.R.P. - O.J.P.D.R.P. Brașov, în condițiile în care toate cererile de plată/decontare nu se puteau aproba decât după ce o echipă a M.A.D.R. — A.P.D.R.P. O.J.P.D.R.P. Brașov se prezenta la fața locului și constata stadiul construcției pentru care s-a procedat la accesarea fondurilor aferente fiecărei cereri de plată. (condiție prealabilă și sine qua non). Inculpații au susținut că există astfel o contradicție ce urmează a fi interpretată în favoarea lor (in dubio pro reo) - în condițiile în care aceleași documente aferente cererilor de plată au fost analizate și de către personalul specializat al părții civile (care în cadrul fișei postului și a atribuțiilor lor aveau astfel de sarcini), personal care a apreciat corectitudinea documentelor, pentru ca ulterior o persoană nespecializată - desemnat de organele de urmărire penală (simplu specialist detașat din cadru uni organ fiscal cu atribuții generale și nu specifice) să aprecieze în sens total opus. Această chestiune comportă, conform susținerilor din cadrul motivelor de apel, aplicarea principiului anterior enunțat. În dovedirea totuși a celor de mai sus, inculpații au solicitat să fie avut în vedere circuitul sumelor de bani recepționate de la partea civilă, care atestă trasabilitatea sumelor de bani și faptul că acestea au fost folosite exclusiv în vederea edificării pensiunii, în raport cu documentele atașate cererilor de plată ce au fost analizate, verificate în teren și ulterior aprobate de către partea civilă. Inculpații au arătat că toate aceste valori însumând materialele și manopera necesară realizării pensiunii se regăsesc în tabelele atașate de inculpați în raport de fiecare cerere de plată, prin raportare la furnizori și la lucrările efectiv realizate. Tabelele atașate la dosarul cauzei cu ocazia propunerii probelor cu expertiză, subsumate atestă, potrivit susținerilor inculpaților, faptul că sumele obținute efect al admiterii cererilor de plată au fost exclusiv redirecționate spre realizarea pensiunii și că, prin urmare, nu există prejudiciu în prezenta cauză. În acest sens inculpații au solicitat să fie avut în vedere inclusiv faptul că, în totală opoziție cu temeiul contractual invocat în ședință publică de către reprezentantul Ministerului Public (art. 8.5. din Contractul de finanțare — despre care s-a arătat că nu ar avea legătură obiectul cauzei), nu există niciun temei contractual în baza căruia prin depunerea unor documente neconforme, partea civilă este îndreptățită să solicite restituirea tuturor sumelor accesate. (în acest sens, inculpații au solicitat să fie avut în vedere faptul că prevederea contractuală enunțată obligă beneficiarul doar la restituirea "finanțării necuvenite" și nu a întregii sume aprobată acestuia.
- în situația admiterii laturii civile, aceasta trebuia și trebuie limitată la debitul principal, neputând fi obligați la plata penalităților (dobânzi + accesorii) având în vedere prevederile contractuale care opun părții civile următoarea prevedere contractuală: articolul 17, alin. 4, din Contractul de finanțare: "în cazul înregistrării unei neregulii, definite la alin. (I), beneficiarul va restitui în conformitate cu prevederile art. 8,alin. 5, valoarea finanțării necuvenite primite din partea Autorității Contractante în termenele prevăzute în cuprinsul actelor de notificare transmise de Autoritatea Contractantă. Dacă beneficiarul nu se conformează acestei obligații, Autoritatea Contractantă va stabili penalități pentru întârziere și va proceda la recuperarea sumei în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. (..)
Nașterea penalităților de întârziere este dată, potrivit susținerii inculpaților, de obligația contractuală a părții civile ce constă în notificarea beneficiarului de către această parte. Lipsa îndeplinirii procedurii prealabile, contractual stabilită – potrivit art. 1270 Cod Civil contractul reprezintă legea părților - ar conduce, conform apărării, la imposibilitatea de stabilire în sarcina inculpaților a penalităților pretinse la plată. În condițiile în care restituirea finanțării are ca sorginte temeiurile contractuale ce au la baza Contractul de finanțare încheiat între partea civilă și beneficiar, tot astfel și penalitățile solicitate trebuie să aibă aceleași temeiuri. Prin urmare, în lipsa unei astfel de dovezi, de respectare a art. 17, alin. 4 și de notificare a beneficiarului, inculpații au concluzionat că nu se poate dispune obligarea beneficiarului la suportarea oricăror penalități.
- Nu în ultimul rând, în vederea dovedirii nevinovăției lor, inculpații au susținut că în cuprinsul Rechizitoriului se mai arată nefondat și nedovedit faptul că au simulat încheierea unor contracte de execuție în vederea obținerii injust a unor sume de bani din finanțarea nerambursabilă. Inculpații au arătat că în realitate nu au simulat niciun contract iar toate serviciile din contractele respective au fost prestate de către T., facturate către A. și achitate prin virament bancar, servicii care ulterior au fost decontate de către AFIR după verificările documentelor depuse la cele 5 cereri de plată și prezență fizică pe teren, cum au afirmat și experții AFIR audiați în calitate de martori. Mai mult, atât pe timpul implementării proiectului dar și în perioada de monitorizare inculpații au subliniat că nu au fost descoperite niciun fel de nereguli de către autoritatea contractanta. Inculpații au mai arătat că se afirmă că ar fi decis înlocuirea în lanțul tranzacțional fictiv societatea R. cu societatea D., fără a se reține că din probele administrate ar rezulta că R. s-a ocupat doar de ridicarea la roșu a construcției (s-a făcut trimitere la declarațiile martorilor). Inculpații au arătat că nu aveau cum să înlocuiască societatea R. din lanțul tranzacțional deoarece R. a fost doar subcontractant al societății T. și nu a avut contract direct cu A.. Neexistând alte lucrări contractate în afară de acestea, de către R., continuarea lucrării a fost realizata de către D., societate care a executat o parte din lucrări și a furnizat o parte din materialele necesare construcției, G. necunoscându-l pe reprezentantul legal al D. anterior începerii lucrărilor, nefiind un apropiat al acestuia. Inculpații au mai arătat că este total eronată susținerea că s-ar fi crescut nejustificat și doar scriptic valoarea cheltuielilor efectuate pentru a fi solicitate sume cât mai mari spre decontare și că sumele cerute pentru decontare au fost sumele aprobate inițial și anterior de către autoritatea contractantă, iar acestea nu au suferit modificări. Niciodată nu au fost actualizate prețurile. Practic prețurile și listele de cantități au fost verificate de către AFIR înainte de începerea lucrărilor și la finalizarea lor. Inculpații au susținut că aceste prețuri nu au fost crescute nejustificat pentru că nu se putea acest lucru, nici scriptic, deoarece tot ce s-a facturat s-a executat, fiind ulterior decontat după verificările specifice efectuate de reprezentanții AFIR. Inculpații au mai arătat că în realitate nu a fost identificat niciun angajat care să fi lucrat fără forme legale, chir dacă în fața reprezentantului Ministerului Public (în faza de urmărire penală) au existat persoane ce au declarat că nu își aduc aminte sau că nu au fost angajați cu carte de muncă, dovada fiind rapoartele REVISAL, rapoarte din care au fost citați în calitate de martori. Practic, toți cei chemați ca martori în timpul urmăririi penale, au fost angajați cu forme legale la diversele societăți comerciale care au prestat lucrări de construcții la pensiunea ridicată cu fonduri europene la Drăguș. Tot astfel, pe parcursul procesului penal, în fața magistratului judecător, toți martorii prezenți au declarat că au muncit la pensiunea Stella deși la vremea respectivă aceasta nu avea încă denumirea comercială de acum. Inculpații au mai susținut că recepția s-a efectuat conform prevederilor legale în vigoare la vremea respectivă, inclusiv prin prezența fizică a persoanelor desemnate conform declarațiilor martorilor prezenți la recepție și ulterior auditate în cadrul procesului. Pe lângă D. A., R. L., S. V. care au fost audiați în faza de urmărire penala în calitate de membri ai comisiei de recepție, pe fond au mai fost audiați P. M., inspector ISC, și B. D. în calitate de reprezentat al primăriei Drăguș. Toți au confirmat prezența lor la recepția finală. Martorul B. a confirmat și prezenta lui S. A. și S. V.. Activitățile s-au desfășurat efectiv și procesul verbal a fost depus la ultima cerere de plata pentru că era o condiție necesară conform acordului de finanțare. (pagina 52) Dl. B. O. în calitate de reprezentant al ISC, la vremea respectivă, nu avea printre atribuțiile de serviciu verificarea contractelor de muncă ale muncitorilor prezenți pe șantier sau proveniență acestora/zona din care erau, etc., deoarece aceștia nu erau obligați să prezinte actele de identitate. Dl. B. a fost prezent pe șantier în calitate de inspector ISC la câteva faze determinante, preț de câteva ore, astfel. că nu avea cum să emită prezumții despre oamenii prezenți, respectiv dacă erau angajați sau unde aveau reședința aceștia. Inculpații au arătat că în aprecierea lor declarațiile acestuia reprezintă impresii pur personale, care au fost folosite de către organele de urmările penală în vederea acuzării în mod nefondat, în acest sens demonstrând că dl. B. a afirmat că persoana care construia a achiziționat și nu a mai achitat materiale în valoare de 300.000 de lei de la J., lucru infirmat ulterior de către martorul audiat C. J. (administrator al societății J. COM SRL).
În concluzie, inculpații au arătat că acuzațiile din rechizitoriu sunt nedovedite și au solicitat admiterea apelurilor formulate.
Inculpatul G. F. S. nu a dorit să dea declarație în apel, prevalându-se de dreptul la tăcere; ceilalți inculpați nu s-au prezentat în fața instanței de control judiciar, deși au fost legal citați, fiind reprezentați de avocați aleși.
Analizând sentința atacată în raport cu criticile formulate Curtea reține următoarele:
Instanța de prim rang jurisdicțional a analizat și interpretat corect materialul probator existent la dosar, stabilind situația de fapt în acord cu probele și încadrarea juridică în acord cu dispozițiile legale incidente, soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale fiind corectă.
Apărările inculpaților au fost analizate și înlăturate cu argumente ce decurg din probele administrate și Curtea apreciază că nu se impune reluarea acestor argumente, pe care și le însușește în întregime.
Subliniem că întreaga analiză în fapt și în drept în prezenta cauză trebuie să pornească de la natura juridică a contractului de finanțare nr. (...) având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru proiectul construcție pensiune turistică P+E+M, încheiat la data de 16.11.2011 între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit România, în calitate de autoritate contractantă, și SC A. C. SRL, în calitate de beneficiar. În acest sens avem în vedere că un astfel de contract de finanțare încheiat de o societate comercială cu APDRP are natura juridică a unui contract administrativ deoarece: este încheiat de o autoritate publică, are ca obiect gestionarea fondurilor publice naționale și europene, urmărește realizarea unui interes public (în speță dezvoltarea rurală) și este guvernat prin urmare de norme de drept public, nu de autonomia de voință specifică dreptului civil. APDRP nu se află pe poziții de egalitate cu beneficiarul: stabilește condiții impuse unilateral verifică, controlează și sancționează și poate dispune rezilierea, corecții financiare sau recuperarea sumelor. Contractul conține clauze care nu se regăsesc în dreptul civil: autoritatea are dreptul de a modifica unilateral anumite condiții, și are posibilitatea de a suspenda sau înceta finanțarea fără acordul părților, iar beneficiarul are obligația de a accepta controale. Regimul juridic aplicabil este conturat de legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, legislația europeană privind fondurile europene nerambursabile, OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Beneficiarul, deși este o persoană juridică de drept privat, societatea nu acționează ca un comerciant egal contractual, acceptă un regim juridic special de drept public, este supusă controlului administrativ și jurisdicțional specific.
De altfel natura administrativă a contractului este expres indicată în cuprinsul acestuia la art. 8 alin. 2: „prezentul contract are natura administrativă în condițiile dispozițiilor legale aplicabile în materia contenciosului administrativ...”. Prin urmare textele din codul civil invocate de inculpați în susținerea motivelor de apel sunt aplicabile contractului de finanțare în executarea căruia au fost depuse cererile de plată vizate de acuzare în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestuia de contract administrativ. În cadrul acestui contract beneficiarul nu are calitatea de contractant care se obligă în sensul avut în vedere de art. 1269 cod civil, ci dimpotrivă, este contractantul care obține o finanțare nerambursabilă fără a exista o contraprestație din partea acestuia, singura obligație fiind aceea de a se supune termenilor și condițiilor stabilite în contract și de a implementa proiectul pentru care se acordă finanțarea.
Nu se pune, așadar problema interpretării unor stipulații înscrise în contract împotriva celui care le-a propus, întrucât nu suntem în prezența unor contracte de adeziune comerciale sau civile: beneficiarul nu este silit să adere la contract, participarea la procedura de finanțare este voluntară și beneficiarul poate renunța oricând la aceasta; acceptarea condițiilor finanțării reprezintă o opțiune liber exprimată, nu o aderare impusă de o poziție dominantă contractuală. Contractele de finanțare nerambursabilă sunt precedate de o procedură de selecție bazată pe criterii de eligibilitate și evaluare, se încheie doar cu beneficiarii considerați eligibili , nu cu orice persoană interesată, și au conținut adaptat proiectelor concrete aprobate. Ele reprezintă instrumente juridice de implementare a unei politici publice având la bază fonduri publice sau europene, transpun norme imperative din legislația națională și europeană stabilite pentru protejarea interesului public și a bunei gestiuni financiare. Nu există un dezechilibru contractual de tipul celui sancționat în contractele de adeziune, întrucât beneficiarul contractului nu este consumator, ci în cazul de față este un profesionist care accesează finanțarea în cadrul unei strategii economice proprii. Obligațiile impuse beneficiarului unei finanțări nerambursabile sunt justificate de necesitatea protejării fondurilor publice, în condițiile în care clauzele contractuale nu pot fi considerate abuzive întrucât sunt impuse de norme legale, sunt acceptate în cunoștință de cauză și urmăresc un scop legitim de interes public.
În aceste condiții orice abatere de la prevederile contractuale, inclusiv sub aspectul respectării condițiilor impuse pentru achizițiile de bunuri și servicii necesare implementării proiectului îi este imputabilă beneficiarului și atrage consecințele prevăzute în lege și contract.
Curtea constată că obligația ofertantului de a indica intenția de a subcontracta și a de furniza datele de recunoaștere a subcontractanților propuși rezultă în primul rând din legea căreia i se supune contractul (art. 45 din OUG 34/2006) și în al doilea rând din prevederile contractuale exprese, respectiv din prevederile cuprinse în secțiunea 4.4 și 4.5 din Anexa IV la contractul de finanțare.
Astfel, art. 45 din OUG 34/2006 stabilește: „(1) Fără a i se diminua răspunderea în ceea ce privește modul de îndeplinire a viitorului contract de achiziție publică, ofertantul are dreptul de a include în propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv. (2) În cazul în care autoritatea contractantă solicită, ofertantul are obligația de a preciza partea/părțile din contract pe care urmează să le subcontracteze și datele de recunoaștere ale subcontractanților propuși.”
Rezultă fără echivoc din textul de lege că dreptul ofertantului de a subcontracta este subordonat obligației de a include în propunerea tehnică această posibilitate de subcontractare, tocmai pentru a putea oferi autorității contractante posibilitatea exercitării controlului asupra condițiilor de achiziție, prin solicitarea datelor de recunoaștere ale subcontractanților propuși. Cu alte cuvinte nu este contestată existența dreptului de a subcontracta, însă acest drept poate fi exercitat numai în condițiile legii, respectiv prin includerea în propunerea tehnică a posibilității de a subcontracta. În caz contrar autoritatea contractantă nu are cum să solicite ofertantului precizările legate de datele de recunoaștere ale subcontractanților. Aceste prevederi legale sunt menite să asigure transparența privind achizițiile realizate de beneficiarul finanțării, posibilitate de verificare și exercitarea dreptului de control în vederea asigurării respectării condițiilor de selecție.
Pe de altă parte, în aplicarea regulii consacrate de art. 1270 Cod civil invocate de inculpați în apel (contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante) și menționate expres în art. 8 alin. 1 din contractul de finanțare, subliniem necesitatea respectării obligațiilor impuse la secțiunile 4.4 și 4.5 din Anexa IV la contract, ce face parte din contract, potrivit cărora:
„În cazul în care achizițiile necesită subcontractanți ofertele firmelor participante vor declara subcontractanții. Contractele de subcontractare însoțite de certificatele constatatoare ORC se vor prezenta la dosarul de achiziție care se depune la APDRP pentru verificare și avizare. Pe parcursul derulării contractului contractantul nu are dreptul de a înlocui subcontractanții nominalizați în oferta fără acceptul beneficiarului privat (prin act adițional) iar eventuala înlocuire a acestora nu trebuie să conducă la modificarea condițiilor inițiale.”(alineatul ultim al secțiunii 4.4 -fila 9 din anexa IV la contractul de finanțare – pag 46 vol. VIII dosar de urmărire penală).
De asemenea în secțiunea 4.5 din anexa IV la contractul de finanțare sunt menționate condițiile în care pot să fie încheiate actele adiționale la contractul inițial, cu indicarea principiilor care trebuie respectate. Printre aceste principii este menționat expres și cel potrivit căruia actul adițional nu trebuie să modifice condițiile de concurență stabilite în perioada adjudecării contractului.
În actele adiționale încheiate între SC A. C. SRL și autoritatea contractantă se menționează expres că se menține obligația beneficiarului de a respecta pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare.
În concluzie analiza efectuată de prima instanță cu privire la condițiile de subcontractare respectă întru totul regulile de interpretare a legii și contractului de finanțare criticile formulate de inculpați sub acest aspect fiind vădit nefondate.
În ceea ce privește incidența Hotărârii prealabile nr. 190/19.05.2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în prezența cauzei, reținem că instanța de prim rang jurisdicțional a apreciat corect că această hotărâre nu este aplicabilă situației de față.
Contrar celor susținute în expunerea motivelor de apel Curtea constată că nu se impunea nici repunerea cauzei pe rol de către prima instanță și nu se impune nici trimiterea cauzei spre rejudecare ca urmare a publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial.
Astfel, în ceea ce privește repunerea cauzei pe rol, Curtea constată că o astfel de dispoziție este obligatorie atunci când instanța nu poate pronunța o hotărâre legală fără reluarea dezbaterilor, când ar fi încălcate drepturile fundamentale ale părților, când intervine o situație de nulitate absolută, când se impune completarea probatoriului, când apare o situație de încetare a procesului penal după închiderea dezbaterilor sau când se schimbă încadrarea juridică fără respectarea garanțiilor procesuale. Niciuna dintre aceste situații nu era incidentă la momentul formulării de către inculpați a cererii de repunere a cauzei pe rol adresată primei instanțe: dezbaterile au fost declarate încheiate ca urmare a epuizării probatoriului și formulării de către părți și procuror a concluziilor asupra fondului cauzei, concluzii în cadrul cărora nu s-a invocat această decizie, nu există (și nu s-a invocat) nicio situație de nulitate absolută, nu era necesară completarea probatoriului, nu a intervenit nicio situație de încetare a procesului penal după închiderea dezbaterilor și nu s-a dispus schimbarea încadrării juridice.
Prima instanță a avut în vedere în motivarea sentinței aspectele invocate de inculpați și a motivat de ce hotărârea nu se aplică în cauza de față, arătând că ne aflăm în prezența unor fraude și nu a unor nereguli, astfel cum rezultă din considerentele redate mai sus.
Astfel, prin dispozitivul HP 190/19.05.2025, în dezlegarea următoarei chestiuni de drept „dacă principiul reparării proporționale a prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene prevăzut de art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, presupune restituirea doar a sumelor pentru suprafețele cu privire la care s-au constatat nereguli sau pentru toate suprafețele ce fac obiectul cererilor de subvenții.” Înalta Curte de Casație și Justiție stabilit că „repararea prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene, ca obiect al acțiunii civile în procesul penal, presupune refuzarea sau retragerea doar a sumelor cu privire la care s-au constatat nereguli (neregularități).”
În motivarea acestei hotărâri Înalta Curte de Casație și Justiție face o analiză detaliată a interpretării date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene legislației europene care vizează acest aspect (art. 98 alin. (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006, preluat de Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, în dispozițiile art. 143 alin. (1) și (2) și ale art. 2 pct. 36) reținând că potrivit celor învederate de instanța europeană textul din regulamentul inițial trebuie interpretat în sensul că, în cazul unei "neregularități", astfel cum este definită la art. 2 pct. 7 din acest regulament, acesta impune statelor membre, pentru a determina corecția financiară aplicabilă, să efectueze o apreciere de la caz la caz, cu respectarea principiului proporționalității, ținând seama în special de natura și de gravitatea neregularităților constatate, precum și de impactul lor financiar asupra fondului în cauză (paragraful 49). Înalta Curte de Casație și Justiție reține că “din normele regulamentare și din jurisprudența C.J.U.E., în interpretarea acestora, se poate concluziona că principiul proporționalității stă la baza stabilirii corecțiilor financiare, acestea trebuind să fie proporționale cu gravitatea neregulii, adică se aplică corecții financiare numai asupra părții din fonduri afectate de fraudă, corupție sau alte nereguli, iar atunci când nu se poate determina în concret partea afectată se pot aplica corecții forfetare (de exemplu, 5%, 25%, 50%, chiar și 100%) în funcție de gravitate. Totuși, atunci când întreaga procedură este frauduloasă sau neconformă (spre exemplu, afectează chiar criteriile de eligibilitate), se poate impune restituirea totală.”
Prima instanță a reținut că în cauza de față întreaga procedură a fost una frauduloasă afectând chiar criteriile de eligibilitate, astfel încât se impune restituirea totală a finanțării primite de SC A. C. SRL. În acest context este evident că nu se impune administrarea de probe pentru a se determina în ce măsură neregulile obținute au afectat acordarea sumelor ce provin din fondurile europene și prin urmare nu era necesară repunerea cauzei pe rol.
De vreme ce instanța a analizat argumentele invocate de inculpați și a dat răspuns criticilor acestora este evident că nu au fost afectate drepturile fundamentale ale acestora, lipsa contradictorialității putând fi invocată ipotetic doar de către procuror, care nu a avut ocazia de a răspunde criticilor formulate de inculpați.
Cu toate acestea principiul contradictorialității a fost respectat în apel astfel încât procedura în ansamblul său a avut un caracter echitabil, motiv pentru care nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare către prima instanță.
În acord cu cele reținute de prima instanță Curtea apreciază la rândul său că prin folosirea înscrisurilor false/inexacte de către SC A. C. SRL pentru obținerea plăților din fondurile europene întreaga procedură a dobândit caracter fraudulos, fiind afectate criteriile de eligibilitate în acordarea finanțării nerambursabile, motiv pentru care se impune restituirea de către inculpați a întregii sume menționate în actul de acuzare. Nu se pune problema unui prejudiciu parțial întrucât niciuna dintre plățile vizate de rechizitoriu nu s-a făcut cu respectarea legii și contractului de finanțare, astfel încât argumentele și practica invocate în motivele de apel nu sunt valabile în prezenta cauză.
Inculpatul G. F. S. a urmărit încă de la început să obțină din partea autorității contractante plăți la un nivel superior cheltuielilor efectiv realizate, sens în care a conceput și pus în aplicare un plan la aducerea la îndeplinirea căruia au participat și ceilalți coinculpați.
Contractele implicate în circuitul documentelor care au însoțit cererile de plată ce formează obiectul acuzației au fost încheiate cu persoane din anturajul inculpatului G. F. S.: inculpata Ț. P. era administrator al SC V. Z. – societate care a edificat în aceeași perioadă o pensiune finanțată cu fonduri europene în aceeași zonă cu pensiunea construită de SC A. C. SRL și era administrator în fapt al SC T. P. SRL (administratorul în drept fiind inițial fratele acestei inculpate); ulterior asociat unic și administrator al SC T. P. SRL a devenit inculpata D. A., concubina inculpatului G. F. S., însă din declarația martorei T. I. D. rezultă că inculpatul G. era cel care s-a ocupat de societate. Faptul că inculpatul G. s-a implicat în circuitul din aval al SC R. C. SRL, contribuind la întocmirea în fals a documentelor care concretizează pretinsa relație cu subcontractorii acestei societăți – pe care nu i-a indicat în cererile de plată și în documentația depusă în susținerea acestora, în contextul implicării sale efective și permanente pe șantier, contrazice susținerea inculpatului în sensul că ar fi fot indus în eroare de reprezentantul SC R. C. SRL, S. S. D., contactul permanent cu muncitorii care au lucrat efectiv la edificarea construcției excluzând varianta susținută de inculpat. De altfel modalitatea de lucru perpetuată de inculpatul G. și în relația cu SC D. I. SRL confirmă un tipar adoptat de inculpat pe parcursul derulării întregului contract de finanțare.
Inculpatul S. G. era de asemenea un apropiat al inculpatului G. astfel cum rezultă din declarația martorului D. V.. Martorul C. I. care a fost angajat la D. I. (al cărei administrator era S. G.) a arătat că a lucrat sub coordonarea numitei D. A. și a „soțului” acesteia (inculpatul G. era concubinul inculpatei D. A., nu soțul acesteia, însă exprimarea martorului are în vedere natura relațiilor dintre cei doi, asemănătoare celei stabilite între soți) care dețineau pensiunea S., iar martorul L. D., de asemenea angajat la SC D. I. SRL a arătat că nu îi este cunoscut numele S. G. și că a lucrat la una din firmele inculpatului G. F. S.. În același sens sunt declarațiile martorilor L. S. L. A., și S. C. C., foști angajați la SC D. I. SRL care au arătat unul că nu îl cunoaște pe S. G., și nu a lucrat la construcția pensiunii inculpatului G., dar cât timp a fost angajat la SCD. I. SRL a fost plătit cash de către G. F., iar celălalt că îl cunoaște pe S. G. de prin oraș, că prima dată l-a cunoscut la pensiune, unde acesta a venit cu alți băieți să muncească la construcția pensiunii, la un timp după ce martorul începuse să lucreze. Martora L. A. a arătat că a fost angajată la D. I. SRL, discuțiile pentru angajare purtându-le cu inculpatul G. F. S., care a fost perceput de martoră ca fiind patronul societății.
În ceea ce o privește pe inculpata Ț. F. P., potrivit declarației martorei D. S. M., aceasta a ținut contabilitatea SC T. P. SRL și SC A. C. SRL până în anul și anul 2016, înregistrând în contabilitatea societății facturile fiscale și declarând organelor fiscale operațiuni comerciale despre care cunoștea faptul că nu reflectă realitatea. Raportul de constatare tehnico-științifică din 18.03.2022 și suplimentul la acesta din 22.03.2023 au evidențiat diferențele dintre cheltuielile înregistrate în contabilitatea SC T. P. SRL reprezentând salarii brute și contribuții obligatorii datorate de angajator pe de o parte și pe de altă parte cheltuielile cuprinse în situațiile de plată și decontate pentru realizarea obiectului de activitate al contractului de lucrări de construcții nr. (...)/14.08.2012 (SC T. P. SRL) și nr. (...)/14.08.2012 (SC A. C. SRL), diferențele în plus la cele din urmă cheltuieli fiind semnificative. Inculpata Ț. F. P. a fost împuternicită să depună declarațiile la organele fiscale și pentru SC D. I. SRL.
Nu sunt reale susținerile din apel privind pretinsa constatare făcută de prima instanță în sensul neimplicării inculpatei Ț. F. Perisda în comiterea infracțiunii. În realitate, în cuprinsul sentinței apelate la paginile indicate în susținerea motivelor de apel, instanța de fond reține apărările inculpatei pe care le combate cu argumente, astfel cum s-a arătat mai sus. Neimplicarea inculpatei în construirea pensiunii este pusă în corelație cu emiterea documentelor care au sprijinit cererile de plată pentru a se reține caracterul fictiv al operațiunilor atestate de aceste documente. Prin urmare criticile formulate de inculpata Ț. F. P. sunt nefondate.
Niciuna dintre firmele implicate în circuitul documentelor nu a fost selectată în cadrul unei proceduri transparente care să respecte condițiile impuse de OUG 34/2006 și nu avea numărul de angajați care să permită executarea lucrărilor, iar angajații existenți nu aveau calificarea necesară edificării construcției în condiții de legalitate. Cei mai mulți dintre muncitorii care au lucrat efectiv la ridicarea construcției au declarat în calitate de martori că erau coordonați și plătiți de inculpatul G. F. S., cu bani lichizi, sumele fiind modice.
Atât coroborarea declarațiilor fiscale depuse de societățile implicate în circuitul documentelor care au stat la baza cererilor de plată cât și analiza circuitului financiar al sumelor de bani transferată în legătură cu implementarea proiectului construcție pensiune susțin, alături de declarațiile de martori și de înscrisul intitulat Programul de control al calității lucrărilor pe care SC A. C. SRL l-a depus la ISC Brașov în care se menționează la rubrica Executant (antreprenor general) că lucrarea este făcută în „regie proprie”, susțin concluzia că circuitele scriptice au fost create pentru a crește cât mai mult valoarea lucrărilor pentru care au fost solicitate fonduri europene nerambursabile în timp ce în realitate cheltuielile cu edificarea pensiunii au fost reduse, deoarece materialele au fost achiziționate la negru iar marea majoritate a lucrărilor au fost realizate cu zilieri.
Împrejurarea că au fost efectuate verificări ale documentației depuse în susținerea cererilor de plată și că nu au fost la acel moment identificate nereguli nu atrage concluzia că documentele au fost corect întocmite și că ar reflecta situația reală. Organele de control din cadrul autorității contractante au verificat aceste documente prin prisma criteriilor prestabilite, bazându-se pe buna credință a beneficiarului. Faptul că scriptic s-a conturat aparența îndeplinirii condițiilor de eligibilitate nu are semnificația imposibilității dovedirii în afara cadrului fixat de contractul de finanțare a caracterului fictiv sau inexact al documentelor. Tocmai din acest motiv legiuitorul a incriminat fapta de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente false, inexacte ori incomplete care poate avea ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, pentru că practica a dovedit existența unor astfel de fapte și posibilitatea de a fi investigate și dovedite. În documentația depusă de beneficiar odată cu cererile de plată nu sunt menționate date din care să rezulte că acestea nu reflectă realitate. Organele de urmărire penală au efectuat investigații complexe, au analizat documente care nu au fost în posesia autorității contractante, au făcut verificări contabile încrucișate, au analizat circuite financiare și au audiat martori, iar prima instanță a verificat întregul probatoriu constatând că acesta susține concluzia vizând caracterul fictiv al operațiunilor comerciale atestate de documentele depuse de beneficiar la autoritatea contractantă.
Contrar susținerilor din apel, probele administrate au dovedit cu prisosință faptul că fiecare dintre inculpați a cunoscut situația reală, modalitatea concretă de edificare a pensiunii și a contribuit un intenție la plăsmuirea unor documente care atestă situații contrare realității în vederea obținerii pe nedrept a fondurilor nerambursabile de către SC A. C. SRL. Este indicat atât în rechizitoriu cât și în sentința apelată în ce constă contribuția fiecăruia dintre inculpați la întocmirea și folosirea înscrisurilor false și inexacte.
Caracterul inexact al documentelor depuse în susținerea cererilor de plată nu vizează doar faptul că angajații societăților cu care s-a contractat nu ar fi lucrat cu forme legale, ci caracterul fictiv al circuitului documentelor depuse: nu doar că inculpatul G. F. S. știa că la construirea pensiunii au lucrat persoane care nu aveau întocmite forme legale de angajare, dar inculpatul știa că aceste persoane nu sunt angajați „la negru” ai subcontractorilor, ci persoane pe care el însuși le angajase și le plătea pentru munca „la negru” desfășurată în beneficiul firmei pe care o administra.
De asemenea nu prezintă importanță din perspectiva analizei îndeplinirii elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 181 din L 78/2000 faptul că prețul lucrărilor ar fi fost indicat de la început și nu ar fi fost majorat prin circuitul fictiv, câtă vreme inculpatul a planificat încă de la început plăsmuirea documentelor fictive, angajând contractori despre care știa că nu au capacitatea de a realiza proiectul; prețul a fost stabilit încă de la început majorat în raport cu planul concret de execuție care viza ridicarea pensiunii, cel puțin în parte cu muncitori care să nu fie angajați cu forme legale și care să fie plătiți sub nivelul unora calificați și angajați cu carte de muncă, pentru care angajatorii plătesc impozite, taxe și contribuții. De asemenea, acuzația vizează și folosirea unor materiale care nu respectă cerințele de conformitate impuse normele privind calitatea în construcții, achiziționate tot de pe piața neagră. Martora S. M. administrator unic și asociat al SC D. S. SRL a arătat cum a fost contactată pentru vânzarea de materiale de construcții de către reprezentantul SC R. SRL în timp ce se afla în zona Făgăraș cu o mașină închiriată încărcată cu materiale de construcție; tot în aceleași împrejurări i s-a propus să efectueze și lucrări de construcție prin intermediul firmei, care nu avea nici un angajat. O astfel de selecție a colaboratorilor și contractanților este incompatibilă cu prevederile contractului de finanțare și conturează modul în care a fost conceput și executat planul de utilizare a documentelor care au însoțit cererile de plată.
Împrejurarea că pensiunea a fost edificată și că există și funcționează și în prezent nu este contestată de acuzare, însă s-a dovedit că la construirea acesteia nu au fost cheltuite sumele de bani pentru care s-au formulat cererile de plată, și circuitul documentelor nu corespunde unor operațiuni comerciale care să fi fost efectuate de societățile menționate în documente. Nu orice construcție realizată în cadrul unui proiect care respectă parțial condițiile de eligibilitate: pragul sumei, zona în care se implementează proiectul, durată de construcție și perioadă de funcționare etc, beneficiază de finanțări nerambursabile. Realitatea economică instituie regula suportării cheltuielilor pentru realizarea investițiilor menite să aducă profit unei societăți comerciale din surse proprii ale societății: aport social, împrumuturi în condițiile pieței concurențiale etc, astfel încât nu se poate afirma că beneficierea de împrumuturi nerambursabile cu încălcarea criteriilor de eligibilitate impuse de legislația internă și normele europene ar constitui un drept al oricărei persoane fizice sau juridice care formulează o cerere de plată. Prin urmare încasarea unor sume necuvenite, care nu ar fi fost acordate întrucât nu ar fi fost respectate condițiile de eligibilitate reprezintă un prejudiciu constând în întreaga sumă încasată, iar nu unul parțial, pentru determinarea căruia să fie necesară administrarea de probe.
Prin urmare este justă concluzia că faptele inculpaților există, sunt prevăzute de legea penală, au fost săvârșite de inculpați cu vinovăția prevăzută de lege, sunt nejustificate și imputabile inculpaților, însă nu poate fi atrasă răspunderea penală întrucât s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.
Astfel cum am arătat mai sus, contractul de finanțare nerambursabilă reprezintă un instrument juridic de implementare a unei politici publice având la bază fonduri publice sau europene, și transpune norme imperative din legislația națională și europeană stabilite pentru protejarea interesului public și a bunei gestiuni financiare. Respectarea regulilor europene – privită ca una dintre condițiile de eligibilitate pentru acordarea finanțării din fondurile europene - include condiția ca procedurile de achiziție de bunuri și servicii desfășurate de beneficiarii fondurilor nerambursabile să se realizeze în condiții de transparență și competitivitate prin respectarea instrucțiunilor detaliat prezentate în cadrul contractelor de finanțare, aceasta constituind o condiție de eligibilitate esențială, ce asigura transparența în vederea garantării bunei gestiuni a fondurilor din care se acordă finanțarea. Aceste proceduri sunt cele prevăzute pentru achizițiile publice de către OUG 34/2006.
Cum faptele inculpaților depășesc nivelul de gravitate al unor simple neregularități comise din culpă și constituie fraude care au afectat criteriile de eligibilitate în acordarea finanțării nerambursabile, se impune restituirea de către inculpați a întregii sume menționate în actul de acuzare. Nu există nicio parte din sumele încasate în baza celor 5 cereri de plată care să nu fie afectată de frauda comisă, prejudiciul creat de inculpați fiind reprezentat de sumele încasate prin fraudă, respectiv prin depunerea unor documente care nu atestă operațiuni comerciale reale. Fiind afectate condițiile de eligibilitate ale proiectului și beneficiarului, este evident că beneficiarului nu i se cuvine nicio parte din finanțarea nerambursabilă ce formează obiectul contractului, și nu se pune problema aplicării unor corecții care să fie proporționale cu eventuale nereguli.
Relativ la critica privind accesoriile stabilite de prima instanță și data de la care încep să curgă acestea curtea reține următoarele:
Potrivit art. 19 alin. 1 Cod procedură penală acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale.
Nu ne aflăm, așadar pe tărâmul raporturilor contractuale, răspunderea fiind delictuală, astfel cum prevede textul indicat, motiv pentru care nu pot fi invocate prevederile contractului de finanțare în legătură cu notificarea pe care trebuie să o facă autoritatea contractantă pentru a curge penalitățile. Prevederile art. 17 alin. 4 din contractul de finanțare au în vedere situația unor nereguli definite de prevederile contractuale, însă acțiunea civilă este fundamentată în cauză pe un delict civil, constând într-o fraudă (nu neregulă), consecințele producându-se și cu privire la natura accesoriilor și momentul de la care sunt calculate acestea.
În cadrul răspunderii civile delictuale accesoriile sunt formate, de regulă din dobânda legală penalizatoare stabilită de OG 13/2011. În cazul de față există o lege specială, care derogă de la legea generală, respectiv OUG nr. 66/2011 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Potrivit acestei ordonanțe, prejudiciile produse prin fraude comise în legătură cu acordarea finanțărilor nerambursabile din fonduri europene au natura unor creanțe bugetare, care sunt purtătoare de dobânzi în condițiile Codului fiscal și de procedură fiscală.
Ținând seama de faptul că prejudiciul principal rezultă din utilizarea nelegală a fondurilor acordate în cadrul mecanismului de finanțare, iar aceste sume au fost puse la dispoziția beneficiarului la momentul efectuării plăților în cadrul proiectului, lipsirea bugetului public de aceste resurse produce consecințe patrimoniale încă din momentul plăților respective, astfel încât pentru repararea integrală a prejudiciului suferit de partea civilă se impune obligarea inculpaților în solidar și la plata dobânzii aferente, calculate de la data încasării fără drept a fiecărei rate din finanțarea nerambursabilă și până la momentul plății efective.
În ceea ce privește obligarea inculpaților în solidar la plata prejudiciului reținem că solidaritatea pasivă este justificată ori de câte ori prejudiciul rezultă dintr-o conduită comună sau convergentă a mai multor persoane fiecare participând la realizarea mecanismului ilicit care a determinat producerea pagubei. În cazul de față inculpații au acționat în mod concertat, pentru a crea un circuit comercial aparent licit menit să justifice efectuarea unor cheltuieli declarate eligibile în cadrul proiectului finanțat din fonduri europene. Fiecare dintre inculpații persoane fizice și fiecare dintre societățile inculpate implicate prin persoanele fizice cu rol de conducere, a avut un rol în mecanismul fraudulos, contribuind la producerea unui prejudiciu unic, reprezentat de plățile efectuate de autoritatea contractantă pe baza documentelor anexate cererilor de plată, activitatea fiecărei persoane fizice sau juridice implicate fiind necesară pentru realizarea rezultatului final. Răspunderea solidară a fost așadar corect antrenată potrivit prevederilor art. 1382 cod civil și 219 Cod civil.
Relativ la obligarea inculpaților la plata penalităților de întârziere, reținem că acestea sunt accesorii specifice executării creanțelor, reprezentând sancțiuni aplicabile în cazul neplății la scadență a unei creanțe bugetare, care se calculează în cadrul procedurii administrative de executare fiscală în raport cu durata întârzierii la plată.
În consecință, Curtea apreciază că obligarea inculpaților la plata penalităților este prematură în cadrul procesului penal, aceste accesorii urmând a fi stabilite, dacă este cazul, în procedura de recuperare a creanței bugetare potrivit dispozițiilor legale incidente.
Dispoziția de menținere a măsurilor asiguratorii este fundamentată pe necesitatea asigurării plății prejudiciului stabilit în sarcina inculpaților în mod solidar. Nu se poate reține că menținerea acestor măsuri ar fi disproporționată în raport cu scopul urmărit în condițiile în care cuantumul prejudiciului este ridicat, inculpații datorează și dobânzi care majorează prejudiciul avut în vedere la instituirea măsurilor, o parte din sechestrele asiguratori au fost instituite asupra unor cote părți din proprietate, ceea ce atrage dificultăți în cazul unei potențiale executări silite și este de notorietate faptul că executarea silită a bunurilor și mai ales a unor cote părți din drepturile asupra unor bunuri conduce la recuperarea unor sume inferioare în raport cu valoarea lor de piață. Menținerea măsurilor asiguratorii este așadar justificată și proporțională cu scopul urmărit.
În concluzie, se constată că dintre toate criticile formulate în apel sunt fondate doar cele privind obligarea inculpaților la plata de penalități, în plus față de debitul principal și de dobânzi, astfel încât, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală se impune admiterea apelurilor declarate de aceștia numai sub acest aspect și în rejudecare înlăturarea obligației inculpaților la plata penalităților. Celelalte dispoziții ale sentinței vor fi menținute.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare din apel vor fi lăsate în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelurile declarate de inculpații G. F. S., T. F. P., D. A., S. G., SC A. C. SRL. SC T. P. SRL și SC D. I. SRL împotriva sentinței penale nr. 105/S/30.05.2025 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr. 3305/62/2023, pe care o desființează numai în ceea ce privește obligarea inculpaților în solidar la plata penalităților de întârziere.
Rejudecând în aceste limite:
Înlătură din dispozitivul sentinței mențiunea privind obligarea inculpaților, în plus față de debitul principal și dobânzi, și la plata penalităților.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului
Definitivă.
Pronunțată la 13.03.2026 prin punerea la dispoziția procurorului și părților prin intermediul grefei instanței.
| PREȘEDINTE |
JUDECĂTOR |
| (...) |
(...) |
| |
| GREFIER |
| (....) |
Red. (...)/ 13.03.2026
Tehnored. (...) /13.03.2026/2ex.
Tribunalul Brașov – (...)