Cod ECLI ECLI:RO:CACTA:2026:059.000876

Operator de date cu caracter personal 3170

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr. 957/118/2019

Decizia penală nr. 876/P

Ședința publică din data de 26 august 2026
Complet specializat pentru cauze penale constituit din:
Președinte: (...)
Judecător: (...)
Grefier: (...)

Ministerul Public – D.N.A. Constanța a fost reprezentat
de procuror: (...)

S-au luat în examinare apelurile declarate de către inculpații:
1. SR, (...), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscal, prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.,
2. RP, (...), cunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9, alin. 1 lit. a) și c) și alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 5 C.p. și art. 35 alin. 1 C.p., împotriva sentinței penale nr. 485 din data de 05.08.2025 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr. 957/118/2019.
Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 30 aprilie 2026, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată – care face corp comun cu prezenta, când completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, conform art. 391 alin. 1 C.pr.pen, a stabilit termen pentru deliberare, pronunțare și redactarea deciziei, data de 12 iunie 2026, dată la care, având nevoie de timp pentru a delibera, conform art. 391 alin. 2 C.pr.pen, amână pronunțarea la data de 03 iulie 2026, dată la care, pentru aceleași motive, amână pronunțarea la datele de 03 august 2026 și 26 august 2026,

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, constată:
Prin sentința penală nr. 485 din data de 05.08.2025, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr. 957/118/2019, s-a hotărât:
„1.În baza art.396 alin.6 c.p.p., rap. la art.16 alin.1, lit.f teza intâi c.p.p., cu aplicarea art.122 alin.1 lit.b c.p.din 1969, cu aplicarea art.5 c.p., cu aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018, publicată în M.Of. nr.518/25.06.2018 și a Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565/09.06.2022, încetează procesul penal față de inculpatul RPA – (...), pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. și ped. de art. 9, alin. 1, lit.a și c și alin.3 d8in Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.35 alin.1 C.p., a art.5 Cod penal, urmare intervenirii prescripției generale a raspunderii penale (termenul de 10 ani) în 21.12.2017 (faptă comisă în perioada 04.10.2005-21.12.2007).
2. În baza art.396 alin.6 c.p.p., rap. la art.16 alin.1, lit.f teza intâi c.p.p., cu aplicarea art.122 alin.1 lit.b c.p.din 1969, cu aplicarea art.5 c.p., cu aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018, publicată în M.Of. nr.518/25.06.2018 și a Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565/09.06.2022, încetează procesul penal față de inculpatul RP, (...) pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9, alin. 1 lit. a) și c) și alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 5 C.p. și art. 35 alin. 1 C.p. urmare intervenirii prescripției generale a raspunderii penale (termenul de 10 ani) în 16.07.2017 (faptă comisă în perioada 14.10.2005-16.07.2007).
3.În baza art.396 alin.6 c.p.p., rap. la art.16 alin.1, lit.f teza intâi c.p.p., cu aplicarea art. 122 alin.1 lit.b c.p.din 1969, cu aplicarea art.5 c.p., cu aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018, publicată în M.Of. nr.518/25.06.2018 și a Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565/09.06.2022, încetează procesul penal față de inculpatul GL (...) pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9, alin. 1 lit. a) și c) și alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 5 C.p. și art. 35 alin. 1 C.p. urmare intervenirii prescripției generale a raspunderii penale (termenul de 10 ani) în 21.12.2017 (faptă comisă în perioada 17.07.2007-21.12.2007).
4.În baza art.396 alin.6 c.p.p., rap. la art.16 alin.1, lit.f teza intâi c.p.p., cu aplicarea art. 122 alin.1 lit.b c.p.din 1969, cu aplicarea art.5 c.p., cu aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018, publicată în M.Of. nr.518/25.06.2018 și a Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565/09.06.2022, încetează procesul penal față de inculpatul NR, (...), necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p. urmare intervenirii prescripției generale a raspunderii penale (termenul de 10 ani) în 28.09.2017 (faptă comisă în perioada 31.10.2005-28.09.2007).
5.În baza art.396 alin.6 c.p.p., rap. la art.16 alin.1, lit.f teza intâi c.p.p., cu aplicarea art. 122 alin.1 lit.b c.p.din 1969, cu aplicarea art.5 c.p., cu aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018, publicată în M.Of. nr.518/25.06.2018 și a Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565/09.06.2022, încetează procesul penal față de inculpatul ORM (...) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p. urmare intervenirii prescripției generale a raspunderii penale (termenul de 10 ani) în 24.10.2017 (faptă comisă în perioada 16.08.2006-24.10.2007).
6.În baza art.396 alin.6 c.p.p., rap. la art.16 alin.1, lit.f teza intâi c.p.p., cu aplicarea art. 122 alin.1 lit.b c.p.din 1969, cu aplicarea art.5 c.p., cu aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018, publicată în M.Of. nr.518/25.06.2018 și a Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565/09.06.2022, încetează procesul penal față de inculpatul NN, (...) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p. urmare intervenirii prescripției generale a raspunderii penale (termenul de 10 ani) în 21.12.2017 (faptă comisă în perioada 21.01.2006-21.12.2007).
7.În baza art.396 alin.6 c.p.p., rap. la art.16 alin.1, lit.f teza intâi c.p.p., cu aplicarea art.122 alin.1 lit.b c.p.din 1969, cu aplicarea art.5 c.p., cu aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018, publicată în M.Of. nr.518/25.06.2018 și a Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565/09.06.2022, încetează procesul penal față de inculpatul AF, (...), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p. urmare intervenirii prescripției generale a raspunderii penale (termenul de 10 ani) în noiembrie 2016 (faptă comisă în perioada aprilie-noiembrie 2006).
8.În baza art.396 alin.6 c.p.p., rap. la art.16 alin.1, lit.f teza intâi c.p.p., cu aplicarea art. 122 alin.1 lit.b c.p.din 1969, cu aplicarea art.5 c.p., cu aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018, publicată în M.Of. nr.518/25.06.2018 și a Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565/09.06.2022, încetează procesul penal față de inculpatul CPZ, (...), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p. urmare intervenirii prescripției generale a raspunderii penale (termenul de 10 ani) în 05.10.2017 (faptă comisă în perioada 29.01.2007-05.10.2007).
9.În baza art.396 alin.6 c.p.p., rap. la art.16 alin.1, lit.f teza intâi c.p.p., cu aplicarea art. 122 alin.1 lit.b c.p.din 1969, cu aplicarea art.5 c.p., cu aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018, publicată în M.Of. nr.518/25.06.2018 și a Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565/09.06.2022, încetează procesul penal față de inculpatul SR, (...), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p. urmare intervenirii prescripției generale a raspunderii penale (termenul de 10 ani) în 03.10.2017 (faptă comisă în perioada 20.07.2007-03.10.2007).
10.În baza art.396 alin.6 c.p.p., rap. la art.16 alin.1, lit.f teza intâi c.p.p., cu aplicarea art.122 alin.1 lit.b c.p.din 1969, cu aplicarea art.5 c.p., cu aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018, publicată în M.Of. nr.518/25.06.2018 și a Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565/09.06.2022, încetează procesul penal față de inculpatul CRF, (...), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p. urmare intervenirii prescripției generale a raspunderii penale (termenul de 10 ani) în 03.10.2017 (faptă comisă în perioada 20.07.2007-03.10.2007).
In baza art.404 alin.4 lit.c C.p.p., cu incidența art.250 indice 2 C.p.p.,
Menține măsura asiguratorie a sechestrului instituit prin ordonanța nr. 38/P/2013 din data de 18.02.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Constanța, asupra oricăror bunuri prezente și viitoare care vor exista la momentul aducerii la îndeplinire a măsurii asiguratorii dispuse în patrimoniul inculpaților: RPA, NN, ORM, CRF, NR, GL, CPZ, AF și SR, până la concurența sumei de 109.247.754 lei, urmând ca această măsură asiguratorie să fie verificată cel târziu până la data de 05.08.2026.
Respinge cererea formulată de inculpatul NN de ridicare măsuură sechestru asigurător față de acesta / încetarea de drept a măsurilor asiguratorii a sechestrului instituit prin ordonanța nr. 38/P/2013 din data de 18.02.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța.
În baza art.25 Cod procedură penală și art.397 Cod procedură penală raportat la art.1349, art.1357 și urm. Cod civil admite acțiunea civilă formulată de ANAF –DGFP Galați-AJFP Constanța și obligă în solidar pe inculpații RPA, RP, GL, NN, ORM, NR, CPZ, SR, CRF, AF să plătească părții civile Statul Român prin ANAF-DGRFP Galați AJFP Constanța suma totală de 109.247.754 lei, echivalent a 31.035.789 euro (curs de schimb BNR – serii lunare, sfârșit de perioadă), constând în:impozit pe profit 9.804.310 lei =2.697.059 euro; taxă pe valoarea adăugată 25.962.166 lei =7.593.774 euro și accize produse energetice 73.481.278 lei =20.744.956 euro, precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, până la plata efectivă a sumei datorate.
In baza art.272 C.p.p., onorarii avocați oficiu ( NAV, TG și BM ) in cuantum de câte 2076 lei fiecare se vor avansa din fondurile Minsiterului Justiției către Baroul Constanța.
In baza art.275 alin.1, pct.3, lit.b și alin.4 C.p.p., obligă pe inculpatul NR (care a solicitat continuarea procesului penal) la plata sumei de 16.186 lei.
În baza art.275 alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare in referire la ceilalți inculpați rămân la stat.”
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă ICCJ DNA-ST Constanța nr.38/P/2013 din data de 18.02.2019, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr.957/118/2019 din 19.02.2019 la complet F2 in procedura camerei preliminare (complet care s-a desființat prin pensionare titular, cauza fiind repartizată ciclic la complet F3 care a formulat declarație de abținere admisă la data de 06 .01.2023, ca atare s-a înaintat cauza la complet F5, care a fixat teremen cu celeritate, cauza fiind in faza judecății, la data de 08.03.2023), au fost trimiși în judecată în stare de liberate inculpații: a) RPA, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9, alin. 1 lit. a) și c) și alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 5 C.p. și art. 35 alin. 1 C.p. , b) RP, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9, alin. 1 lit. a) și c) și alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 5 C.p. și art. 35 alin. 1 C.p., c) GL, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9, alin. 1 lit. a) și c) și alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 5 C.p. și art. 35 alin. 1 C.p., d) NR, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p., e) ORM, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p., f) NN, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p., g) AF, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p., h) CPZ, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p., i) SR, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p. și j) CRF, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.
Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procese verbale de inspecție fiscală; Raport de constatare tehnico-științifică financiar-contabilă; Raport de constatare tehnico-științifică grafoscopică; adresa nr. CTG-DEX-38550/27.11.2018 prin care Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Regională a Finanțelor Publice Galați, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța a comunicat faptul că se constituie parte civilă în prezenta cauză cu suma de 109.247.754 lei; înscrisuri; declarații martori, declarații suspecți/inculpați.
Sub aspectul laturii civile, prin adresa nr.CTG-DEX-38550/27.11.2018, Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Regională a Finanțelor Publice Galați, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța a comunicat faptul că se constituie parte civilă în prezenta cauză cu suma de 109.247.754 lei.
Cauza a parcurs etapa camerei preliminare, conform dispozițiilor art.342-348 c.p.p. ocazie cu care au fost contestate probele administrate în faza urmăririi penale și s-a formulat cereri și excepții, care au fost admise in parte, judecătorul de cameră preliminară, prin încheierea nr.644 din data de 23.12.2020, def. prin incheierea nr.260/P/CP din data de 06.05.2021 a Curții de Apel Constanța, prin care s-a admis contestația Parchetului și respinse contestațiile a 5 inculpați inculpatului, s-a constatat legalitatea și temeinicia sesizării instanței prin rechizitoriu, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei de față.
Pe parcursul cercetării judecătorești cei 10 inculpați nu au dorit să dea declarații, prevalându-se de dreptul la tăcere.
Inculpatul NR a solicitat continuarea procesului penal, motiv pentru care prima instanță a procedat la audierea martorilor contestați de către acesta.
Ceialți nouă inculpați, în referire la prescripție, au solicitat incetarea procesului penal.
S-a arătat că, sub aspectul laturii civile a cauzei s-a invocat că s-a prescris dreptul părții civile de a se constitui parte civilă sau de a emite decizii de impunere, raportat la art.91 alin.3 din OUG 92/2003 privind Codul Fiscal.
S-au depus note scrise de inculpații RP, NR, NN. A depus concluzii scrise și DNA ST Constanța prin procurorul de ședință.
S-a arătat că inculpații nu au solicitat administrarea altor probe. Inculpatul NR, in faraă de martorii care i-a contestat și care au fost reaudiați, nu a mai solicitat administratrea altor probe. La o parte dintre martorii solicitați(contestați) acesta a renunțat, ca atare s-au audiat numai martorii față de care a insistat in reaudiere.
Incă din faza urmăririi penale, prin ordonanța nr. 38/P/2013 din data de 18.02.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Constanța s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului, asupra oricăror bunuri prezente și viitoare care vor exista la momentul aducerii la îndeplinire a măsurii asiguratorii dispuse în patrimoniul inculpaților: RP, RPA, NN, ORM, CRF, NR, GL, CPZ, AF și SR, până la concurența sumei de 109.247.754 lei. Față de RP insă prin dec pen nr.533/P/C/2022 din data de 19.09.2022 a Curții de Apel Constanța s-a admis contestația inculpatuilui și s-a ridicat măsura siguratorie in ceea ce îl privește pe acesta.
Examinând probele administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul judecății, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În perioada 04.10.2005 – 21.12.2007, reprezentanții SC ELN, inculpații RP – administrator de drept, RPA – administrator de fapt, și GL - administrator de drept, au folosit autorizația de antrepozit fiscal deținută de societate pentru primirea, producția, deținerea, transformarea și expedierea în regim suspensiv de la plata accizelor de produse accizabile, pentru a achiziționa în regim scutit de la plata accizei, în vederea producerii de uleiuri minerale inferioare, cantitatea de 69.270 tone motorină de la diferite antrepozite fiscale, cantitate vândută ulterior către comercianții cu amănuntul a carburanților auto.
În acest sens, a fost creat un adevărat circuit evazionist, prin interpunerea unor societăți comerciale care fie livrau doar scriptic materie primă pentru producerea uleiurilor minerale pentru realizarea cărora se obținuse autorizația de antrepozit fiscal sau alte produse petroliere inferioare (păcură), fie achiziționau fictiv produsele finite (decofral, ecodecofral) care trebuiau realizate în cadrul procesului de producție de SC ELN SRL, creând astfel aparența producerii acesta, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor datorate această societate comercială în urma comercializării motoriei pe piață liberă a carburanților auto.
Totodată, pentru a nu fi descoperită activitatea infracțională, în vara anului 2007, au fost arse toate documentele contabile ale societății, în timp ce acestea erau „mutate” la noul sediu social din municipiul Constanța.
ÎN FAPT s-au constatat următoarele aspecte:
În perioada 04.10.2005 – 21.12.2007, prin intermediul antrepozitului fiscal de producție uleiuri minerale aparținând SC ELN SRL Năvodari, situat în loc. Năvodari, str. Uzinei nr. 1 A, jud. Constanța, inculpatul RPA, în calitate de asociat și administrator de fapt al SC ELN SRL Năvodari, iar din data de 11.07.2007, doar administrator de fapt al acesteia, împreună cu inculpații RP și GL, administratori de drept succesivi ai SC ELN SRL Năvodari, au achiziționat în regim scutit de la plata accizelor, motorină destinată producerii în cadrul antrepozitului fiscal aparținând SC ELN SRL Năvodari de produs petrolier denumit decofral, ecodecofral și combustibil lichid pentru centrale termice, în realitate motorina astfel achiziționată nefiind utilizată potrivit scopului pentru care a fost achiziționată, ci comercializată pe piața liberă a stațiilor de alimentare cu carburanți a autovehiculelor.
În acest sens, în vederea justificării utilizării motorinei în scopul declarat și ascunderii destinației reale a acesteia, RPA, în calitate de administrator de fapt al SC ELN SRL Năvodari, împreună cu PR și GL, au evidențiat în actele contabile ale SC ELN SRL Năvodari operațiuni comerciale care atestau în mod nereal, pe de o parte, achiziția celorlalte materii prime decât motorina necesare în procesul tehnologic de obținere a produsului finit (reziduuri petroliere, păcură, ulei vegetal) de la SC SB SRL, SC K SRL, SC UC SRL, iar pe de altă parte, livrarea produsului finit combustibil lichid pentru centrale termice, decofral și ecodecofral către SC IG, SRL, SC ZC SRL, SC TIS SRL, SC UC SRL. Consecința acestui circuit fraudulos la constituit prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de 109.247.754 lei, echivalent a 31.035.789 euro.
În realitate, motorina achiziționată în regim scutit de la plata accizei era comercializată către societăți comerciale deținătoare de stații de alimentare cu carburanți a autovehiculelor din țară, prin intermediul unor societăți comerciale cu comportament de tip fantomă, care s-au succedat de-a lungul perioadei infracționale, respectiv SC BF SRL Tulcea, SC BG SRL Constanța, SC NI SRL, SC COC SRL, SC AD SRL, SC BC, SC R SRL, SC AC SRL, SC IV SRL, SC TIS SRL, SC VC2002 SRL, SC UC SRL Constanța.
După expunerea probelor administrate în faza de urmărire penală, precum și în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut că, din analiza coroborată a tuturor probelor administrate in cauză in ambele faze procesuale (inclusiv a martorilor reaudiați la solicitarea inc.NR) s-a constatat că se confirmă situația de fapt așa cum a fost expusă și reținută. De asemenea se confirmă și vinovăția inculpatului NR sub aspectul infracțiunii față de care s-a dispus trimiterea acestuia in judecată, dar și față de acest inculpat se va dispune încetarea procesului penal urmare prescripției generale a răspunderii penale.
Astfel, s-a constatat de prima instanță că în perioada 04.10.2005 – 21.12.2007, prin intermediul antrepozitului fiscal de producție uleiuri minerale aparținând SC ELN SRL Năvodari, situat în (...), jud. Constanța, inculpatul RPA, în calitate de asociat și administrator de fapt al SC ELN SRL Năvodari, iar din data de 11.07.2007, doar administrator de fapt al acesteia, împreună cu inculpații RP și GL, administratori de drept succesivi ai SC ELN SRL Năvodari, au achiziționat în regim scutit de la plata accizelor, motorină destinată producerii în cadrul antrepozitului fiscal aparținând SC ELN SRL Năvodari de produs petrolier denumit decofral, ecodecofral și combustibil lichid pentru centrale termice, în realitate motorina astfel achiziționată nefiind utilizată potrivit scopului pentru care a fost achiziționată, ci comercializată pe piața liberă a stațiilor de alimentare cu carburanți a autovehiculelor.
În acest sens, în vederea justificării utilizării motorinei în scopul declarat și ascunderii destinației reale a acesteia, RPA, în calitate de administrator de fapt al SC ELN SRL Năvodari, împreună cu PR și GL, au evidențiat în actele contabile ale SC ELN SRL Năvodari operațiuni comerciale care atestau în mod nereal, pe de o parte, achiziția celorlalte materii prime decât motorina necesare în procesul tehnologic de obținere a produsului finit (reziduuri petroliere, păcură, ulei vegetal) de la SC SB SRL, SC K SRL, SC UC SRL, iar pe de altă parte, livrarea produsului finit combustibil lichid pentru centrale termice, decofral și ecodecofral către SC IG, SRL, SC ZC SRL, SC TIS SRL, SC UC SRL. Consecința acestui circuit fraudulos la constituit prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de 109.247.754 lei, echivalent a 31.035.789 euro.
În realitate, motorina achiziționată în regim scutit de la plata accizei era comercializată către societăți comerciale deținătoare de stații de alimentare cu carburanți a autovehiculelor din țară, prin intermediul unor societăți comerciale cu comportament de tip fantomă, care s-au succedat de-a lungul perioadei infracționale, respectiv SC BF SRL Tulcea, SC FLSRL, SC SC SRL, SC BG SRL Constanța, SC AD SRL, SC R SRL, SC AC SRL, SC IV SRL, SC TIS SRL, SC VC2002 SRL, SC UC SRL Constanța.
Astfel, nu pot fi reținute în prezenta cauză susținerile conform cărora activitatea de prelucrare a reziduurilor petroliere pentru care a fost emisă autorizația de antrepozit fiscal s-a desfășurat în realitate, în sensul că uleiurile minerale care trebuiau produse de SC ELN SRL au fost produse în realitate, având în vedere faptul că nu există plăți efectuate de SC ELN SRL către furnizorii de materii prime, alta decât motorină, necesare obținerii produsului finit; pe de altă parte, presupușii furnizori de materii prime, încasează sume de bani de la comercianții de motorină cu amănuntul, sume de bani pe care ulterior le remit relativ în același cuantum către SC ELN SRL, societate care ulterior plătește cu sumele încasate antrepozitele fiscale furnizoare de motorină.
Situația este similară și în ceea ce privește societățile care achiziționează scriptic doar, în mod fictiv, produsele finite de la SC ELN SRL, aceste societăți comerciale fiind în realitate interpuse în circuitul fraudulos de comercializare a motorinei achiziționate în regim suspensiv de la plata accizelor, acestea încasând sume de bani atât de la furnizorii de motorină către comecianții cu amănuntul ai acestui produs, cât chiar și de la comercianții cu amănuntul ai acestui produs, stfel cum rezultă din operațiunile financiare derulate în conturile societăților implicate și descrise în cuprinsul prezentului rechizitoriu.
Pe de altă parte, din declarațiile conducătorilor auto audiați în calitate de martori în prezenta cauză rezultă, dincolo de orice îndoială, că motorina achiziționată de SC ELN SRL în regim suspensiv de la plata accizelor, fie nu a fost descărcată niciodată în incinta acestei societăți, fiind direcționată către comercianții cu amănuntul a carburanților auto, fie a fost descărcată și reîncărcată ulterior din spațiile de depozitare aparținând SC ELN SRL, cu destinația finală către comercianții cu amănuntul a acestui produs.
Aceste declarații se coroborează pe deplin cu situațiile furnizate organelor de urmărire penală de comercianții cu amănuntul a motorinei, printre achizițiile acestora regăsindu-se cantități de motorină identice, facturate de aceste societăți comerciale în aceeași zi sau în ziua imediat următoare, transportate cu același mijloc de transport și același conducător auto cu care SC ELN SRL achiziționa de la antrepozite fiscale furnizoare motorină în regim suspensiv de la plata accizelor.
În sensul că instalația deținută de SC EL SRL nu a fost folosită pentru scopul în care societatea a fost autorizată ca antrepozit fiscal sunt și declarațiile martorilor care au fost angajați în cadrul SC ELN SRL, având atribuții directe cu privire la funcționarea instalației din incinta societății, cât și a celor care nu aveau asemenea atribuții, declarații conform cărora instalația avea o capacitate redusă de producție, era depășită din punct de vedere tehnic, defectându-se des, întregul proces tehnologic reducându-se la prelucrarea reziduurilor de păcură prin distilarea acesteia, rezultând o fracție ușoară, un fel de benzină nafta de proastă calitate.
De altfel, din analiza comparativă a achizițiilor de motorină efectuate de SC ELN SRL în regim suspensiv de la plata accizelor, a operațiunilor derulate pe conturile acestei societăți comerciale, precum și ale societăților interpuse în circuitul frudulos de comercializare a acestei motorine, se poate lesne observa că SC ELN SRL încasează sume de bani numai de la societăți care furnizează această motorină comercianților cu amănuntul – SC R SRL/SC OC SRL etc, pe de-o parte, sau, societăți cu care desfășoară relații comerciale doar scriptic de valorificare a produselor finite (decofral, ecodecofral, CLG) – SC ZC SRL/ SC IG SRL/SC TIS SRL etc. și care, la rândul lor, livrează motorina provenind de la SC ELN SRL, furnizorilor de motorină ai comercianților cu amănuntul a combustibililor auto.
Inculpatul CPZ, pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei reținute în sarcina sa și confirmând astfel situația de fapt arătată.
Cu privire la inculpatul NR care a solicitat continuarea procesului penal, se rețin următoarele aspecte:
In referire la cele invocate de apărătorul inculpatului NR, s-a arătat că acestea sunt nefondate, având in vedere următoarele aspecte:
Astfel, pentru acest inculpat apărarea a invocat mai multe probleme de nelegalitate cum ar fi că nu s-a respectat regula specialității în momentul în care au fost extrădați și aduși în România atât NR precum și soția sa. prin prisma ordonanței 106/P/2016 din 4.12.2018 – Structura Centrală - din care rezultă că față de NR nu se poate pune în mișcare acțiunea penală, pentru că atunci când a fost extrădat, nu a renunțat la regula specialității cererii de extrădare, iar autoritățile judiciare din SUA nu a răspuns la cererea formulată anterior. Invocă acordul prev. de art. 16 din Lg. 211/2008 . S-a mai susținut și nerespectarea dreptului la apărare, deoarece cu ocazia schimbării încadrării juridice din data de la 5.12.2018 inculpatul NR nu a beneficiat de serviciile unui avocat, deși pedeapsa era de până la 7 ani, invocând nulitatea absolută prev. de art. 281 lit. f cod pr. Penală, incidența art. 311 alin.3 și 4 cod pr. penală și art. 307 cod pr. Penală, asistența juridică era obligatorie, când s-a estins urmărirea penală .
S-a mai susținutr, referitor la data la care se pretinde activitatea infracțională 2005 – 27.09.2007 a se constata că la data de 27.09.2015 s-a împlinit termenul de prescripție pentru presupusa infracțiune de complicitate la evaziune fiscală, că alin. 3 din Lg. 241/2005 nu exista la momentul respectiv. A fost introdus în 2013. Prin ordonanța din 15.03.2017 s-au reunit mai multe cauze, la acest dosar 38/P/2013 care a fost instrumentat de DNA – S.T. Constanța. Pe data de 24.11.2016, deci la 1 an și 2 luni după împlinirea termenului de prescripție se dispune continuarea urmăririi penale.
În aceste condiții, deși a invocat procurorului această problemă la 5.12.2018 pune în mișcare acțiunea penală. ( era prescrisă de 3 ani și 3 luni).
Criticiele au fost apreciate de prima instanță ca neîntemeiate deoarece cu privire la nerespectarea dreptului la apărare, având în vedere că raportat la faza procesuală în care se afla cauza, nu avea relevanță limita de pedeapsă pentru care era cercetat inculpatul, deoarece legea impune acele obligații pentru faza camerei preliminare și faza judecății.
Referitor la excepția nulității absolute privind regula specialității în momentul extrădării, nefiind indicat temeiul legal este nefondată, deoarece, așa cum a arătat și acuzarea și cum rezultă in clar din actele aflate la dosarul de urmărire penală, dacă inculpatul NR s-a prezentat la D.N.A. în termen de 30 de zile de bună voie, nu se mai aplicată regula specialității. Dacă a fost adus cu forța, atunci da, se poate analiza regula specialității. Pe cale de consecință, inculpatul a renunțat la acest drept din moment ce a rămas de bună voie pe teritoriul României.
In referire la critica apărării pentru inc NR în sensul că a fost sesizată instanța de judecată deși termenul de prescripție se împlinise cu 3 ani înainte, aceasta este o chestiune de apreciere iar prescripția generală se întrerupe la momentul la care, pentru unul dintre participanți se efectuează un act de urmărire penală de natură să întrerupă termenul de prescripție generală. Dacă s-a îndeplinit pentru unul din făptuitori, un act de urmărire penală, întreruperea pentru toți ceilalți inculpați. Oricum aceste aspecte interesau, cel mult etapa camerei preliminare, etapă care insă s-a incheiat demult odată cu dispunerea inceperii judecății.
In referire la constatrea vinovăției inc NR, se are in vedere că s-a reținut complicitate la evaziune fiscală, iar infracțiunea reținută în sarcina acestuia este dovedită raportat la mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv procese verbale de inspecție fiscală, raport de constatare tehnico-științifică financiar-contabilă, raport de constatare tehnico-științifică grafoscopică, înscrisuri, declarații de martori(inclusiv a celor reaudiați in cadrul cercetării judecătorești la solicitarea acestui inculpat) și declarația inculpatului CPZ, care a recunoscut săvârșirea infracțiunii în cursul urmăririi penale neexcluzând implicarea infracțională a lui NR.
Cu ocazia judecății nu a fost modificată situația de fapt reținută prin rechizitoriu, ba mai mult probele au fost confirmate prin declarațiile martorilor audiați în cauza de față., așa cum s-a analizat anterior, toți martorii menținându-și declarațiile date la urmărire penală, redate in detaliu in prezentarea situației de fapt.
In concret, din probele adminsitarte(analizate și enumerate mai sus atât cele din faza urmăririi penale, inclusiv a Raportului de constatre tehnico-științifică contabilă, ca și a adresei ANAF de constituire de parte civilă in cauză) instanța a reținut, în drept, că fapta inculpatului NR, care, în perioada 31.10.2005 – 28.09.2007, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator de drept al SC VC2001 SRL și SC TIS SRL, a înlesnit prin intermediul celor două societăți anterior menționate comercializarea către comercianții cu amănuntul de combustibil a motorinei achiziționate de SC ELN SRL în regim suspensiv de la plata accizei, prin crearea aparenței provenienței licite a motorinei de la alte societăți comerciale și de asemenea, prin intermediul SC TIS SRL, a achiziționat fictiv de la SC ELN SRL produsul finit denumit ecodecofral, ajutând la crearea aparenței relizării acestui produs finit în cadrul antrepozitului SC ELN SRL, înlesnind astfel ascunderea sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului de către SC ELN SRL, fără această relație comercială cu implicații financiare prin natura operațiunilor desfășurate neputându-se consuma infracțiunea sub forma complicității, in mod efectiv prin toate aceste acțiuni, inculpatul NR a ajutat la sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate la bugetul consolidat al statului de SC ELN SRL, înlesnind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen, de către RPA, RP și GL, sunt acțiuni care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.
In acest sens sunt nu doar inscrisurile, Raportul arătat, dar și declarații de martori așa cum au fost analizate și coroborate la secțiunea de prezentare a situației de fapt, in partea de inceput a prezentei hotărâri, rezultând fără niciun fel de dubiu vinovăția inculpatului NR sub aspectul infracțiunii in baza căreia s-a dispus trimiterea acestuia in judecată. Nu se poate admite că acesta nu știa la ce fel de relații comerciale participa, având in vedere capacitatea sa intelectuală peste medie, experiența de viață ca și ințelegearea deplină a circuitelor comerciale și financiare la care era parte. Dacă ar fi avut cel mai mic dubiu asupra legalității acestor demersuri trebuia să oprească orice fel de implicare, ceea ce nu s-a intămplat.
În ceea ce privește latura civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile privind răspunderea civilă delictuală pentru toți cei 10 inculpați, care au contribuit cu forma de vinovăție cerută de lege la producerea prejudiciului în dauna părții civile astfel că, în baza art. 19 și 397 din C.p.p., art. 1349 și urm. și 1382 din Codul civil, fiind indeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, existența unui prejudiciu cert, nerecuperat, cauzat de fapta ilicită (infracțiunea), legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu, vinovăția inculpatului și neachitarea prejudiciului astfel cauzat, se impune admiterea acesteia astfel cum a fost formulată și obligarea tuturor inculpaților, în solidar, la plata sumei de 109.247.754 lei către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Regională a Finanțelor Publice Galați.
La calculul acestei sume instanța a avut în vedere Raportul de constatare din data de 23.05.2012 cu anexele aferente aflat la f.18-430 vol.9 dup, efectuat in faza urmăririi penale (sume despre care apărarea nu formulează vreo critică, invocând doar că s-a prescris dreptul părții civile de a se constitui parte civilă sau de a emite decizii de impunere) care a arătat modalitatea de calcul a prejudiciului, din care rezultă valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat in sumă de 109.247.754 lei, echivalentul a 31.035.789 euro, ca și adresa ANAF de precizare/calculare a prejudiciului, impreună cu toate inscrisurile(inclusiv cele dfiscal-contabile) aflate de dosarul de urmărire penală, impreună cu probele administrate in ambele faze procesuale, inclusiv declarații de martori așa cum au fost analizate in detaliu in prezentarea situației de fapt in partea de început a prezentei hotărâri și coroborate cu depozițiile martorilor audiat in cadrul judecății, care și-au menținut declarațiile date in faza urmăririi penale, având in vedere că inc.NR a solicitat continuarea procesului penal, toate probele administrate confirmă situația de fapt așa cum a fost expusă/analizată și reținută (prezentată în detaliu cu analiză acte și probe administtrate în secțiunea inițială de prezentare și analizare a situiației de fapt). Se are in vedere la susținerea situației de fapt inclusiv declarația de recunoaștere a acuzațiilor pe care a dat-o in faza urmăririi penale, iculpatul CPZ.
Este adevărat că unii inculpați au fost trimiși in judecată pentru evaziune fuiscală și alții pentru complicitate la evaziune fiscală, așa cum s-a arătat, dar fiecare prin acțiuni conjugate, ca un ansamblu interconectat au contribuit la crearea acestui prejudiciu foarte mare, contribuții infracționale care rezultă in clar din analiza probatoriului ca atare sub aspectul preteTnțiilor civile formulate de ANAF acestea sunt intemeiate și inculpații urmează a fi obligați în solidar la plata acestui prejudiciu cauzat bugetului consolidat al statului, cu plata dobânzilor aferente la momentul plății efective.
Referitor la aspectele invocate de apărători pe latura civilă a cauzei, acestea sunt nefondate având in vedere aspectele care vor fi expuse in continuare.
În ceea ce privește solicitarea inculpaților de a se constata că s-a prescris dreptul părții civile de a se constitui parte civilă sau de a emite decizii de impunere, raportat la dispozițiile art. 91.alin. 3 din OUG 92/2003 privind Codul fiscal, aceasta este neîntemeiată pentru următoarele motive:
In esență, articolul 91 alin. 3 din OUG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (forma la data comiterii faptelor) se referă la termenul de prescripție de 10 ani pentru stabilirea obligațiilor fiscale, nu și la dreptul de constituire de parte civilă, care are alte temeiuri, respectiv cele din art.20 din Codul de procedură penală, care prevăd că persoana vătămată se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești, teremen care a fost respectat.
Având în vedere aceste dispoziții speciale, nu se poate accepta argumentul că Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Regională a Finanțelor Publice Galați s-a constituit parte civilă abia în anul 2018 (în cursul urmăririi penale, prin adresa nr. CTG-DEX-38550/27.11.2018), respectiv ulterior împlinirii termenului de 10 ani prevăzut la art. 91.alin. 3 din OUG 92/2003, atâta timp cât cele două instituții, constituirea de parte civilă și emiterea titlurilor de creanțe fiscale sunt diferite.
Instanța penală poate să soluționeze acțiunea civilă doar prin raportare la condițiile pentru răspunderea civilă delictuală, numai stabilirea cuantumului despăgubirilor făcându-se potrivit legii fiscale.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiți, care a statuat prin Decizia nr. 17/2015, pronunțată în recursul în interesul legii că:
„În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.19 din Codul de procedură penală stabilește: În cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală”.
De aceea nu poate fi admis argumentul inculpaților în sensul că nu se poate admite acțiunea civilă, formulată în termenul legal, doar pentru că ar fi fost împlinit termenul de prescripție pentru emiterea unor decizii de impunere, deoarece partea civilă va putea obține executarea despăgubirilor ca urmare a existenței unui alt titlu executoriu, respectiv hotărârea instanței penale prin care se admite acțiunea civilă, nu ca urmare a stabilirii de către organele fiscale, din proprie inițiativă, a obligației fiscale, independent de existența vreunui proces penal.
Asa cum a arătat și Parchetul in notele scrise, dacă s-ar admite că Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Regională a Finanțelor Publice Galați trebuia să se constituie parte civilă în procesul penal într-un termen de cel mult 10 ani, această interpretare ar fi discriminatorie față de alte persoane vătămate cărora nu li se aplică vreun termen de prescripție a dreptului de a se constitui parte civilă, ci doar trebuie să respecte termenul maxim de exercitare a acțiunii civile, respectiv începerea cercetării judecătorești.
Se mai poate constata că nici termenul pentru stabilirea unor obligații fiscale nu a fost împlinit, întrucât acest termen a fost întrerupt ca urmare a constituirii de parte civilă în procesul penal la data de 27.11.2018, fiind aplicabile următoarele prevederi legale:
Articolul 110 - Codul de procedură fiscală
Obiectul, termenul și momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului de stabilire a creanțelor fiscale
(1) Dreptul organului fiscal de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepția cazului în care legea dispune altfel.(2) Termenul de prescripție a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, dacă legea nu dispune altfel.(3) Dreptul de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Codul civil, la art.2.537 la Cazurile de întrerupere a prescripției-prescripția se întrerupe:1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția;2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanței la masa credală în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori ori prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie;3. prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau în fața instanței de judecată până la începerea cercetării judecătorești; în cazul în care despăgubirile se acordă, potrivit legii, din oficiu, începerea urmăririi penale întrerupe cursul prescripției, chiar dacă nu a avut loc constituirea ca parte civilă;4. prin orice act prin care cel în folosul căruia curge prescripția este pus în întârziere; 5. în alte cazuri prevăzute de lege.
Rezultă că prin lege se face o diferență între dreptul de a stabili obligații fiscale și constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau în fața instanței de judecată până la începerea cercetării judecătorești (așa cum rezultă din dispozițiile arătate). Nu se poate accepta o altă variantă, care nu este oferită de lege, remarcând și că singura formă de răspundere civilă aplicabilă este răspunderea civilă delictuală având in vedere componenta infracțională cauzatoare de prejudiciu adus bugetului de stat. De altfel aceasta este și rațiunea caracterului solidar al răspunderii civile delictuale, angajabile în cazul procesului penal.
In consecință fiind indeplinite cumulativ condițiile răspuinderii civile delictuale, așa cum au fost detaliate/analizate mai sus, se impune admiterea pretențiilor civile și obligarea în solidar a inculpaților la plata acestora.
În drept, acuzarea a reținut următoarele:
1. a) Fapta inculpatului RPA, care, în perioada 04.10.2005 – 21.12.2007, în calitate de asociat și administrator de fapt al SC ELN SRL, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, folosindu-se de autorizația de antrepozit fiscal deținută de societate pentru primirea, producția, deținerea, transformarea și expedierea în regim suspensiv de la plata accizelor de produse accizabile, sub aparența procesării, prelucrării de reziduuri minerale, precum și a producerii unor uleiuri minerale derivate (decofral, ecodecofral și combustibil lichid greu - aceste uleiuri nefiind produse în realitate), a achiziționat în regim scutit de la plata accizei, cantitatea de 69.270 tone motorină de la diferite antrepozite fiscale, cantitate vândută ulterior prin intermediul diferitelor societăți comerciale având un comportament de tip fantomă, către comercianții cu amănuntul de carburanți auto, fiind evidențiate în mod fictiv în actele contabile sau alte documente legale atât operațiuni de achiziție materie primă, alta decât motorina (ulei vegetal, păcură neconformă), cât și operațiuni de livrare a produselor finite (decofral, ecodecofral și combustibil lichid greu), tot acest circuit fictiv fiind realizat în vederea ascunderii sursei taxabile sau impozabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale datorate de SC ELN SRL, cu consecința prejudicierii bugetului consolidat al statului cu suma de 109.247.754 lei, echivalent a 31.035.789 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.
b) Fapta inculpatului RP, care, în perioada 04.10.2005 – 16.07.2007, în calitate de administrator de drept al SC ELN SRL, iar în perioada 17.07.2007 – 21.12.2007, în calitate de administrator de fapt al SC ELN SRL, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, folosindu-se de autorizația de antrepozit fiscal deținută de societate pentru primirea, producția, deținerea, transformarea și expedierea în regim suspensiv de la plata accizelor de produse accizabile, sub aparența procesării, prelucrării de reziduuri minerale, precum și a producerii unor uleiuri minerale derivate (decofral, ecodecofral și combustibil lichid greu - aceste uleiuri nefiind produse în realitate), a achiziționat în regim scutit de la plata accizei, cantitatea de 69.270 tone motorină de la diferite antrepozite fiscale, cantitate vândută ulterior prin intermediul diferitelor societăți comerciale având un comportament de tip fantomă, către comercianții cu amănuntul de carburanți auto, fiind evidențiate în mod fictiv în actele contabile sau alte documente legale atât operațiuni de achiziție materie primă, alta decât motorina (ulei vegetal, păcură neconformă), cât și operațiuni de livrare a produselor finite (decofral, ecodecofral și combustibil lichid greu), tot acest circuit fictiv fiind realizat în vederea ascunderii sursei taxabile sau impozabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale datorate de SC ELN SRL, cu consecința prejudicierii bugetului consolidat al statului cu suma de 109.247.754 lei, echivalent a 31.035.789 euro., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.
c) Fapta inculpatului GL, care, în perioada 17.07.2007 – 21.12.2007, în calitate de asociat și administrator de drept al SC ELN SRL, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, folosindu-se de autorizația de antrepozit fiscal deținută de societate pentru primirea, producția, deținerea, transformarea și expedierea în regim suspensiv de la plata accizelor de produse accizabile, sub aparența procesării, prelucrării de reziduuri minerale, precum și a producerii unor uleiuri minerale derivate (decofral, ecodecofral și combustibil lichid greu - aceste uleiuri nefiind produse în realitate), a achiziționat în regim scutit de la plata accizei, cantitatea de 69.270 tone motorină de la diferite antrepozite fiscale, cantitate vândută ulterior prin intermediul diferitelor societăți comerciale având un comportament de tip fantomă, către comercianții cu amănuntul de carburanți auto, fiind evidențiate în mod fictiv în actele contabile sau alte documente legale atât operațiuni de achiziție materie primă, alta decât motorina (ulei vegetal, păcură neconformă), cât și operațiuni de livrare a produselor finite (decofral, ecodecofral și combustibil lichid greu), tot acest circuit fictiv fiind realizat în vederea ascunderii sursei taxabile sau impozabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale datorate de SC ELN SRL, cu consecința prejudicierii bugetului consolidat al statului cu suma de 109.247.754 lei, echivalent a 31.035.789 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.
d) Fapta inculpatului NR, care, în perioada 31.10.2005 – 28.09.2007, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator de drept al SC VC2001 SRL și SC TIS SRL, a înlesnit prin intermediul celor două societăți anterior menționate comercializarea către comercianții cu amănuntul de combustibil a motorinei achiziționate de SC ELN SRL în regim suspensiv de la plata accizei, prin crearea aparenței provenienței licite a motorinei de la alte societăți comerciale.
Totodată, prin intermediul SC TIS SRL, a achiziționat fictiv de la SC ELN SRL produsul finit denumit ecodecofral, ajutând la crearea aparenței relizării acestui produs finit în cadrul antrepozitului SC ELN SRL, înlesnind astfel ascunderea sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului de către SC ELN SRL.
Prin toate aceste acțiuni, inculpatul NR a ajutat la sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate la bugetul consolidat al statului de SC ELN SRL, înlesnind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen, de către RPA, RP și GL, acțiuni care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.
e) Fapta inculpatului ORM, care, în perioada 16.08.2006 – 24.10.2007, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator de drept al SC UC SRL, SC IR SRL, SC IV SRL, precum și în calitate de administrator de fapt al SC K SRL, SC SB SRL, și SC PI SRL, a furnizat în mod fictiv către SC ELN SRL ulei vegetal (prin SC K SRL) și păcură neconformă (prin SC SB SRL și SC K SRL), materii prime pentru obținerea produselor finite, la realizarea cărora era utilizată, conform fișelor tehnice, și motorina achiziționată în regim suspensiv de la plat accizelor, ulterior achiziționând în mod fictiv de la SC TIS SRL, prin SC U SRL, produsul finit ecodecofral, ajutând la crearea aparenței relizării acestui produs finit în cadrul antrepozitului SC ELN SRL, înlesnind astfel ascunderea sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului de către SC ELN SRL.
Totodată, în mod repetat, prin intermediul SC U SRL, SC IR SRL, SC IV SRL și SC PI SRL, a înlesnit comercializarea către comercianții de combustibil cu amănuntul a motorinei achiziționate în regim suspensiv de la plata accizelor de către SC ELN SRL, în scopul disimulării adevăratei proveniențe a motorinei care a făcut obiectul acestor relații.
Prin toate aceste acțiuni, inculpatul ORM a ajutat la sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate la bugetul consolidat al statului de SC ELN SRL, înlesnind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen, de către RPA, RP și GL., acțiuni care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.
f) Faptele inculpatului NN, care, în perioada 12.01.2006 – 21.12.2007, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a asigurat punerea în executare a dispozițiilor luate de administratorii de fapt și de drept ai SC ELN SRL, inculpații RP și RPA, în referire la achiziția de materii prime necesare procesului fictiv de producție a decofralului și ecodecofralului, inclusiv a motorinei livrate în regim suspensiv de la plata accizei, a coordonat și direcționat către utilizatori finali ai acestui produs, reprezentați de comercianți cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, transporturile de motorină achiziționate de SC ELN SRL, în regim suspensiv de la plata accizei, aspect cunoscut de inculpat, în vederea producerii de decofral, ecodecofral și combustibil lichid pentru centrale termice și a desfășurat numeroase operațiuni financiare pe conturile deschise de SC ELN SRL (plăți către furnizori și retrageri de numerar a sumelor de bani provenite din săvârșirera infracțiunii de evaziune fiscală reținută în sarcina inculpaților RPA, RP și GL), deținând în acest sens specimen de semnătură, înlesnind în acest mod săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen, de către RPA, RP și GL, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.
g) Fapta inculpatului AF care, în calitate de administrator al S.C. „DT” S.R.L, în perioada aprilie 2006 – noiembrie 2006, a ridicat un număr de 45.000 facturi fiscale aparținând SC DT SRL, o parte din aceste facturi fiind emise ulterior în numele societății pe care o administra cu privire la achiziționarea fictivă de către S.C. „UC” S.R.L. Constanța de la S.C. „DT” S.R.L a cantității de 5.177.217 kg produse petroliere (motorină), în realitate aceste achiziții neavând loc, interpunând în acest mod SC DT SRL în circuitul fictiv de comercializare a motorinei achiziționate de SC ELN SRL în regim suspensiv de la plata accizei către comercianții cu amănuntul de combustibil, prin crearea aparenței provenienței licite a motorinei, pe relația SC DT SRL – SC UC SRL – SC TIS/SC VCSRL – comercianți cu amănuntul a carburanților auto.
Prin toate aceste acțiuni, inculpatul AF a ajutat la sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate la bugetul consolidat al statului de SC ELN SRL, înlesnind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen, de către RPA, RP și GL, acțiuni care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.
h) Fapta inculpatului CPZ, care, în calitate de administrator al SC ZC SRL Miercurea Ciuc, jud. Harghita, în perioada 29.01.2007 – 05.10.2007, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a furnizat în mod fictiv către SC ELN SRL ulei vegetal de soia și păcură neconformă, materii prime pentru obținerea produselor finite, la realizarea cărora era utilizată, conform fișelor tehnice, și motorina achiziționată în regim suspensiv de la plata accizelor, ulterior achiziționând în mod fictiv produsul finit ecodecofral și combustibil lichid greu pentru focare, ajutând la crearea aparenței relizării acestor produse finite în cadrul antrepozitului SC ELN SRL, înlesnind astfel ascunderea sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului de către SC ELN SRL.
În realitate, inculpatul CPZ a înlesnit prin intermediul SC ZC SRL comercializarea către comercianții cu amănuntul de combustibil a motorinei achiziționate de SC ELN SRL în regim suspensiv de la plata accizei.
Prin toate aceste acțiuni, inculpatul CPZ a ajutat la sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate la bugetul consolidat al statului de SC ELN SRL, înlesnind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen, de către RPA, RP și GL, acțiuni care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.
i) Fapta inculpatului SR, care, în calitate de administrator al SC IG SRL Ploiești, jud. Prahova, în perioada 20.07.2007 – 03.10.2007, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a achiziționat în mod fictiv produsul finit ecodecofral, ajutând la crearea aparenței relizării acestui produs finit în cadrul antrepozitului SC ELN SRL, înlesnind astfel ascunderea sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului de către SC ELN SRL.
În realitate, în mod repetat, inculpatul SR a înlesnit prin intermediul SC IG SRL comercializarea către comercianții cu amănuntul de combustibil a motorinei achiziționate de SC ELN SRL în regim suspensiv de la plata accizei.
Prin toate aceste acțiuni, inculpatul SR a ajutat la sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate la bugetul consolidat al statului de SC ELN SRL, înlesnind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen, de către RPA, RP și GL, acțiuni care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.
j) Fapta inculpatului CRF, care, în calitate de administrator al SC IG SRL Ploiești, jud. Prahova, în perioada 20.07.2007 – 03.10.2007, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a achiziționat în mod fictiv produsul finit ecodecofral ajutând la crearea aparenței relizării acestui produs finit în cadrul antrepozitului SC ELN SRL, înlesnind astfel ascunderea sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului de către SC ELN SRL.
În realitate, inculpatul CRF a înlesnit prin intermediul SC IG SRL comercializarea către comercianții cu amănuntul de combustibil a motorinei achiziționate de SC ELN SRL în regim suspensiv de la plata accizei.
Prin toate aceste acțiuni, inculpatul CRF a ajutat la sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate la bugetul consolidat al statului de SC ELN SRL, înlesnind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen, de către RPA, RP și GL, acțiuni care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 9 alin. 1 lit. a și c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.
Din analiza coroborată a declarațiilor martorilor audiați atât in fza urmăririi penale, a și din coroborarea tuturor probelor administrate in cauză, atât cele din faza urmăririi penale, respectiv procese verbale de inspecție fiscală; Raport de constatare tehnico-științifică financiar-contabilă; Raport de constatare tehnico-științifică grafoscopică; adresa nr. CTG-DEX-38550/27.11.2018 prin care Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Regională a Finanțelor Publice Galați, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța a comunicat faptul că se constituie parte civilă în prezenta cauză cu suma de 109.247.754 lei; înscrisuri; declarații martori, declarații suspecți/inculpați, dar și cele administrate in cadrul cercetării judecătorești, depoziții de martori așa cum au fost prezentate și coroborate mai sus, se confirmă situația de fapt așa cum a fost expusă și reținută, fiind astfel angajabilă răspunderea civilă delictuală a inculpaților.
Asupra intervenirii prescripției generale a răspunderii penale s-au constatat următoarele:
Astfel, atât conform Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018, publicată în M.Of. nr.518/25.06.2018 cât și a Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565/09.06.2022, s-a decis, încă din anul 2018 că art.155 C.p. care are corespondent înm art.124 c.p. din 1969 în sensul statuat de Curte, respectiv că:” fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale”-punctul.72 din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022, publicată în M.Of. nr.565 din 09.06.2022, în esență că nu se mai pot reține care sunt situațiile care pot duce la întreruperea termenului prescripției răspunderii penale, ca atare nu se mai poate da efciență instituției prescripției speciale a răspunderii penale, reglementată de art.155 c.p., nu se mai poate adăuga la termenul general al prescripției răspunderii penale incă jumătate sau încă o dată (depinde de momentul comiterii infracțiunii) și, pe cale de consecință, se poate aplica numai prescripția generală a răspunderii penale, așa cum este ea reglementată de art.154 C.p. actual, ce are corespondent în art.122 C.p. din 1969, termenul fiind de 10 ani, care se calculează de la data finalizării activității infracționale (comisă continuat) dată care este anul 2007 la care se adaugă cei 10 ani, conform prescrispției generale de la art.122 c.p. din 1969), deci 10 ani, se va avea in vedere vechiul cod penal-art.122 alin.1, lit.b C.p. din 1969, ca lege penală mai favorabilă, conform căruia pedeapsa maximă este de 8 plus 3 ani, deci 11 ani, ca atare presripția generală a răspunderii penale cea de 10 ani, în acest caz față de inculpați s-a implinit in anul 2017 și 2016 pentru AF.
Nu se poate considera că dispozițiile art.155 c.p. ar fi altceva decât o normă de drept penal-substanțial și nu de procedură, având în vedere că este plasată în codul penal, iar cazurile de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, deși reprezintă acte de procedură și țin de procedura penală, au în vedere aplicabilitatea lor cu condiția aplicării normei de drept substanțial care rămâne art.155 C.penal, aceasta fiind norma cadru.
Se impune apliucarea legii penale mai favorabile, conform art.5 C.p., care lege nu mai poate fi art.155 C.p., rămas fără aplicabilitate, având în vedere cele două decizii ale Curții Constituționale amintite, de aceea se poate aplica numai art.154 c.p. actual, respectiv corespondentul acestuia-art.122 c.p. din 1969, aplicabil în cauza de față.
Față de toți inculpații legea penală mai favorabbilă este vechiul cod penal, având in vedere și varianta infracțiunii prin raportare la momentul epuizării acesteia(nivelul anului 2007)
Legea penală mai favorabilă are în vedere aspectul că și dacă o singură zi, nu cum este cazul de față, este o lege penală mai favorabilă în ființă, aceasta se aplică inculpatului.
Chiar dacă leguitorul a intervenit prin O.U.G. nr.71/2022 din 30 mai 2022 și a stabilit cazurile de întrerupere a cursului teremenului de prescripție a răspunderii penale, perioada existenței unei legi penale mai favorabile nu poate fi negată în acest răstimp și nu poate fi lipsită de efecte, deoarece nu există niciun temei legal de neaplicarev a art.5 C.p., ca atare acesta este aplicabil și arată la alin.1 că: ”în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.
Deciziile Curții Constitzuționale sunt obligatorii, iar neintervenția promtă (obligatorie) a leguitorului nu lipseștre de efecte juridice acele decizii ale Curții Constituționale.
Se poate constata că a operat prescripția generală a răspunderii penale in anul 2017 (pentru 9 inculpați) sau 2016 (pt inc.AF), înainte de emiterea rechizitoriului-18.02.2019 și de sesizarea instanței in procedura camerei preliminare.
Deși acuzarea a solicitat, nu se poate aplica prescripția specilaă invocată de acuzare, cu calcularea termenului de 15 ani, având in vedere deciziiile Curții Constituționale, arătate mai sus.
Chiar și pe prescripția specială (cu teremen de 15 ani) tot s-a implinit teremenul de prescripție a răspunderii penale, însă in anul 2022 sau 2021.
Pentru aceste considerente, tribunalul a constatat intervenită prescripția generală a răspunderii penale, făcând aplicarea art. 5 Cod penal și a dispozițiilor Codului penal din 1969 referitoare la termenul general de prescripție, în raport cu Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022. În consecință, a dispus încetarea procesului penal față de toți cei zece inculpați.
In baza art.404 alin.4 lit.c C.p.p., cu incidența art.250 indice 2 C.p.p., s-a dispus menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului instituit prin ordonanța nr. 38/P/2013 din data de 18.02.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Constanța, asupra oricăror bunuri prezente și viitoare care vor exista la momentul aducerii la îndeplinire a măsurii asiguratorii dispuse în patrimoniul inculpaților: RPA, NN, ORM, CRF, NR, GL, CPZ, AF și SR, până la concurența sumei de 109.247.754 lei, urmând ca această măsură asiguratorie să fie verificată cel târziu până la data de 05.08.2026, având in vedere că prejudiciul(substanțial) nu a fost recuperat.
A fost respinsă cererea formulată de inculpatul NN de ridicare măsuură sechestru asigurător față de acesta / încetarea de drept a măsurilor asiguratorii a sechestrului instituit prin ordonanța nr. 38/P/2013 din data de 18.02.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, deoarece teremenul de verifiocare măsură asigurătorie este de recomandare și nu de decădere.
Pentru motivele arătate la analizarea laturii civile a cauzei, în baza art.25 Cod procedură penală și art.397 Cod procedură penală raportat la art.1349, art.1357 și urm. Cod civil instanța a admis acțiunea civilă formulată de ANAF –DGFP Galați-AJFP Constanța și a obligat în solidar pe inculpații RPA, RP, GL, NN, ORM, NR, CPZ, SR, CRF, AF să plătească părții civile Statul Român prin ANAF-DGRFP Galați AJFP Constanța suma totală de 109.247.754 lei, echivalent a 31.035.789 euro (curs de schimb BNR – serii lunare, sfârșit de perioadă), constând în:impozit pe profit 9.804.310 lei =2.697.059 euro; taxă pe valoarea adăugată 25.962.166 lei =7.593.774 euro și accize produse energetice 73.481.278 lei =20.744.956 euro, precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, până la plata efectivă a sumei datorate.
In baza art.272 C.p.p., onorarii avocați oficiu ( NAV, TG și BM ) in cuantum de câte 2076 lei fiecare se vor avansa din fondurile Minsiterului Justiției către Baroul Constanța.
In baza art.275 alin.1, pct.3, lit.b și alin.4 C.p.p., instanța a obligat pe inculpatul NR (care a solicitat continuarea procesului penal) la plata sumei de 16.186 lei (reprezentând 10% din cele de la urm pen, de 150.260 și 10% din cele de la cam prel și instanță,29tx400=11.600).
Împotriva sentinței penale menționate, în termen legal, au formulat inculpații RP și SR.
Inculpatul RP a declarat apel exclusiv pe latura civilă, arătând expres că nu critică soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
În principal, acesta a solicitat desființarea în parte a sentinței și respingerea acțiunii civile formulate de ANAF, invocând prescripția dreptului de a stabili și valorifica creanța fiscală. A susținut că faptele imputate s-au desfășurat în perioada 14.10.2005–16.07.2007, iar termenul de 10 ani prevăzut de art. 91 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 s-ar fi împlinit cel târziu în anul 2017, anterior constituirii ANAF ca parte civilă. În opinia sa, sesizarea organelor de urmărire penală în anul 2013 nu ar fi fost aptă să întrerupă ori să suspende cursul prescripției, în lipsa unui act fiscal de stabilire a creanței.
Apelantul a susținut că nu a existat o decizie de impunere sau un alt titlu de creanță fiscală emis împotriva SC ELN SRL, iar după împlinirea termenului de prescripție organul fiscal nu ar mai putea stabili ori colecta pretinsele obligații fiscale. A invocat în acest sens atât dispozițiile O.G. nr. 92/2003, cât și reglementarea ulterioară din Legea nr. 207/2015, apreciind că modificarea introdusă prin Legea nr. 295/2020, referitoare la suspendarea prescripției pe perioada sesizării organelor de urmărire penală, nu poate fi aplicată retroactiv speței.
Tot sub aspectul prescripției, a arătat că ANAF ar fi trebuit să formuleze cererea de constituire ca parte civilă încă din anul 2013, odată cu sesizarea organelor de urmărire penală, și nu abia în 2018/2019, după expirarea termenului de 10 ani pe care îl consideră aplicabil.
În subsidiar, pe fondul răspunderii civile, inculpatul a negat existența unei conduite ilicite imputabile lui. A susținut că motorina achiziționată de SC ELN SRL era utilizată pentru reciclarea reziduurilor petroliere și obținerea combustibilului lichid greu pentru focare și că nu a cunoscut existența unor operațiuni de comercializare ilicită a motorinei.
De asemenea, a contestat perioada și natura implicării sale în societate, susținând că a fost administrator al SC ELN SRL numai până în iunie 2007, ulterior fiind simplu angajat până la 1 octombrie 2007, după care ar fi fost angajat la o altă societate.
În concluzie, inculpatul RP a solicitat în principal, constatarea prescripției dreptului la acțiunea civilă și respingerea pretențiilor ANAF, și, în subsidiar, respingerea acțiunii civile ca nefondată, pe motiv că nu ar fi contribuit la producerea prejudiciului și nu ar fi cunoscut mecanismul de comercializare a motorinei.
Inculpatul SR a solicitat desființarea sentinței sub aspectul laturii civile și respingerea acțiunii civile, susținând, în esență, că prima instanță a admis în mod greșit pretențiile părții civile și că nu ar fi valorificat actele depuse de acesta la dosar. Totodată, a arătat că dezvoltarea criticilor urma să fie făcută în fața instanței de apel. Sub aspect procedural, a invocat necomunicarea legală a hotărârii, în raport cu data declarării apelului.
În susținerea apelului formulat de inculpatul SR, apărătorul ales a solicitat admiterea căii de atac, desființarea sentinței sub aspectul laturii civile și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
S-a susținut, în esență, că hotărârea primei instanțe este insuficient motivată în ceea ce privește fundamentul răspunderii civile a inculpatului și obligarea acestuia în solidar la plata întregului prejudiciu. Apărarea a arătat că motivarea referitoare la latura civilă este una generală, fără individualizarea, pentru fiecare inculpat, a elementelor care justifică angajarea răspunderii civile și a solidarității.
S-a mai arătat că implicarea inculpatului SR s-ar fi limitat la relațiile comerciale derulate prin SC IG SRL, fiind invocat un număr redus de operațiuni comerciale în cadrul circuitului analizat, fără ca prima instanță să explice de ce această contribuție ar justifica obligarea sa la repararea integrală a prejudiciului.
Totodată, apărarea a susținut că activitatea desfășurată prin SC IG SRL a avut caracter licit, constituind o activitate de intermediere comercială pentru care societatea și-ar fi îndeplinit obligațiile fiscale, și că inculpatul nu a fost implicat în activitatea desfășurată de SC ELN SRL, nu s-a deplasat la sediul acesteia și nu a cunoscut mecanismul pretins fraudulos.
În final, apărătorul inculpatului SR a achiesat și la criticile privind prescripția invocate în apelul inculpatului RP.
În susținerea apelului formulat de inculpatul RP, apărătorul ales a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței sub aspectul laturii civile și, în rejudecare, respingerea acțiunii civile ca prescrisă.
Apărarea a susținut că, în privința SC ELN SRL, nu a fost emisă nicio decizie de impunere și niciun alt act administrativ-fiscal prin care să fie stabilite obligații fiscale suplimentare sau să fie modificată baza de impozitare, invocând în acest sens răspunsul transmis de organele fiscale în cursul judecății.
Pornind de la această împrejurare, s-a arătat că termenul de 10 ani prevăzut de art. 91 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 pentru stabilirea obligațiilor fiscale era împlinit anterior constituirii ANAF ca parte civilă, motiv pentru care, în opinia apărării, pretențiile civile nu mai puteau fi valorificate în procesul penal.
S-a mai susținut că lipsa unui act administrativ-fiscal de stabilire a creanței împiedică recunoașterea prejudiciului pretins de partea civilă și că această problemă nu a fost analizată efectiv de prima instanță, deși apărarea formulase concluzii scrise și orale în acest sens.
Apărătorul inculpatului RP a criticat și faptul că sentința ar relua, în mare măsură, rechizitoriul, precum și lipsa efectuării unei expertize contabile, arătând că în cursul judecății unii dintre inculpați solicitaseră administrarea unei asemenea probe.
Totodată, apărarea a reiterat teza potrivit căreia existența unei decizii de impunere ar fi necesară și pentru stabilirea obligațiilor fiscale accesorii, respectiv dobânzi și penalități.
Examinând sentința apelată în raport cu criticile formulate și susținute în dezbateri, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 417 Cod procedură penală, Curtea constată că apelurile declarate de inculpații RP și SR sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează.
Cu titlu preliminar, Curtea observă că ambii apelanți au înțeles să critice hotărârea primei instanțe exclusiv sub aspectul modului de soluționare a acțiunii civile, fără a formula apel împotriva soluției de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. În consecință, controlul judiciar exercitat în prezenta cale de atac este circumscris laturii civile și criticilor formulate în această privință. În dezbateri, apărătorii au reiterat caracterul exclusiv civil al apelurilor.
În ceea ce privește posibilitatea soluționării acțiunii civile în situația încetării procesului penal pentru prescripția răspunderii penale, Curtea reține că această chestiune a fost tranșată prin Decizia Curții Constituționale nr. 586 din 13 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 1001 din 13 decembrie 2016. Prin această decizie s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 25 alin. (5) Cod procedură penală în măsura în care acestea impuneau lăsarea nesoluționată a acțiunii civile în cazul încetării procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Curtea Constituțională a reținut că o asemenea soluție legislativă aduce atingere dreptului părții civile la un proces echitabil, inclusiv sub aspectul soluționării cauzei într-un termen rezonabil.
Ca urmare a acestei decizii, art. 25 alin. (5) Cod procedură penală consacră în prezent expres excepția prescripției dintre cazurile în care acțiunea civilă este lăsată nesoluționată. Așadar, încetarea procesului penal pentru prescripție nu numai că nu împiedică soluționarea acțiunii civile, ci, dimpotrivă, impune instanței penale să se pronunțe asupra acesteia.
În aceste condiții, soluționarea laturii civile presupune verificarea autonomă a condițiilor răspunderii civile delictuale, existența prescripției răspunderii penale nefiind echivalentă nici cu inexistența faptei ilicite, nici cu inexistența prejudiciului ori cu lipsa raportului de cauzalitate.
Curtea constată însă că prima instanță a indicat în mod greșit, ca temei al răspunderii civile, dispozițiile art. 1349, art. 1357 și art. 1382 din actualul Cod civil.
Faptele deduse judecății au fost săvârșite în perioada 2005–2007, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, intervenită la data de 1 octombrie 2011. Potrivit art. 3 din Legea nr. 71/2011, actele și faptele juridice săvârșite anterior intrării în vigoare a noului Cod civil nu pot produce alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la momentul săvârșirii lor.
În consecință, raportul juridic de răspundere civilă delictuală este guvernat în prezenta cauză de dispozițiile art. 998 și art. 999 Cod civil din 1864, care consacrau obligația de reparare a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită săvârșită cu vinovăție, iar sub aspectul solidarității sunt incidente dispozițiile art. 1003 Cod civil din 1864, potrivit cărora, atunci când delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, acestea sunt ținute solidar pentru despăgubire.
Eroarea primei instanțe în indicarea normei de drept material nu este însă de natură să atragă desființarea hotărârii, instanța de apel urmând să analizeze răspunderea civilă prin raportare la dispozițiile legale aplicabile la data faptelor.
În acest context, pentru angajarea răspunderii civile a apelanților trebuie verificată îndeplinirea cumulativă a condițiilor clasice ale răspunderii civile delictuale: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu cert, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăția persoanei chemate să răspundă.
În ceea ce privește apelul inculpatului RP, Curtea reține că principala critică privește prescripția dreptului ANAF de a valorifica prejudiciul. Apelantul a susținut că termenul de 10 ani prevăzut de art. 91 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 era împlinit anterior constituirii ANAF ca parte civilă și că, pentru SC ELN SRL, nu a fost emisă nicio decizie de impunere sau un alt act administrativ-fiscal prin care să fie stabilite obligații fiscale suplimentare.
Curtea reține că această critică este nefondată, având în vedere că dispozițiile art. 91 din O.G. nr. 92/2003 reglementează prescripția dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale prin acte administrativ-fiscale, însă acțiunea civilă exercitată în procesul penal are ca obiect repararea prejudiciului produs prin fapta care face obiectul acțiunii penale și se întemeiază pe răspunderea civilă delictuală.
În consecință, emiterea unei decizii de impunere nu constituie o condiție pentru exercitarea și admiterea acțiunii civile împotriva inculpaților în procesul penal.
Această concluzie este în acord și cu Decizia nr. 17/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că, în cauzele având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului la plata obligației fiscale principale și a obligațiilor fiscale accesorii, calculate potrivit Codului de procedură fiscală. Dezlegarea dată de Înalta Curte confirmă că instanța penală stabilește existența și întinderea prejudiciului în cadrul acțiunii civile, fără ca aceasta să fie condiționată de existența prealabilă a unei decizii de impunere.
În cauză, prejudiciul nu a fost stabilit exclusiv pe baza susținerilor părții civile, ci prin raportare la Raportul de constatare tehnico-științifică financiar-contabilă din 23.05.2012, documentele fiscal-contabile, înscrisurile privind operațiunile comerciale și financiare, datele privind transporturile de produse petroliere și declarațiile administrate în cauză.
Pe baza acestor probe, prima instanță a stabilit un prejudiciu total de 109.247.754 lei, fără ca apelantul să formuleze critici concrete privind modul de calcul al acestei sume, apărările sale vizând, în principal, prescripția dreptului organului fiscal și lipsa unei decizii de impunere.
Faptul că organele fiscale au comunicat că nu a fost emisă o decizie de impunere pentru SC ELN SRL nu conduce la concluzia inexistenței prejudiciului. Prejudiciul civil și creanța fiscală constatată prin act administrativ-fiscal nu sunt instituții juridice identice, iar în cauză existența prejudiciului produs prin fapta ilicită poate fi stabilită de instanța penală în cadrul soluționării acțiunii civile, pe baza probelor administrate, independent de existența unei decizii de impunere.
Tot astfel, nici radierea societății nu înlătură răspunderea civilă a persoanelor fizice a căror conduită a contribuit la producerea prejudiciului, acțiunea civilă din prezenta cauză fiind exercitată împotriva inculpaților pentru repararea prejudiciului cauzat prin conduita lor ilicită, și nu pentru executarea unei obligații fiscale stabilite în sarcina societății printr-un act administrativ.
Curtea nu poate primi nici critica potrivit căreia prima instanță nu ar fi analizat apărările formulate de RP și ar fi preluat, în esență, rechizitoriul. Hotărârea cuprinde analiza probelor administrate și răspunde chestiunilor esențiale invocate de apărare, inclusiv celor privind prescripția, lipsa deciziei de impunere și contribuția apelantului la activitatea reținută.
În ceea ce privește această contribuție, RP a susținut că nu a cunoscut comercializarea motorinei și că aceasta ar fi fost utilizată în procesul tehnologic al societății. De asemenea, a contestat perioada în care ar fi exercitat atribuții de administrare, arătând că după încetarea calității de administrator a avut numai calitatea de angajat.
Curtea reține că aceste susțineri sunt contrazise de probele administrate în cauză. Astfel, prima instanță a reținut că RP a fost administrator de drept al SC ELN SRL în perioada 04.10.2005–16.07.2007, iar ulterior a continuat să exercite în fapt atribuții de conducere. Această concluzie rezultă din coroborarea înscrisurilor societății cu declarațiile persoanelor care au lucrat în cadrul acesteia și cu documentele financiar-contabile și bancare.
Din declarațiile martorilor a rezultat că apelantul RP era perceput în cadrul societății ca persoană cu atribuții efective de conducere, participa la ședințe, primea documente spre semnare și dădea dispoziții privind activitatea curentă. În același sens, au fost relevate situații în care documente lăsate acestuia spre semnare erau ulterior restituite purtând semnătura administratorului formal GL, deși acesta din urmă nu se aflase în ziua respectivă la sediul societății.
Totodată, probatoriul administrat a relevat implicarea apelantului în relațiile cu societățile interpuse în circuitul comercial. Cu titlu exemplificativ, din declarația administratorului SC ZC SRL rezultă că documentele privind pretinsele achiziții de motorină îi erau furnizate de RP, iar operațiunile bancare — inclusiv virarea sumelor încasate către SC ELN SRL — erau efectuate la indicațiile acestuia sau ale persoanelor care acționau în legătură directă cu el. Același martor a arătat că modalitatea de lucru era cunoscută și de RPA.
Prin urmare, faptul că la un moment dat nu a mai figurat formal ca administrator nu înlătură concluzia că a continuat să exercite în fapt atribuții de conducere.
Nici susținerea că motorina ar fi fost folosită în procesul tehnologic declarat nu este confirmată de probe. Prima instanță a a analizat această teză și a constatat că activitatea reală a SC ELN SRL nu justifica volumul foarte mare de motorină achiziționat în regim suspensiv de la plata accizelor. Caracterul fictiv al circuitului a rezultat din lipsa unor achiziții reale corespunzătoare ale celorlalte materii prime, din traseul sumelor de bani între societățile interpuse și SC ELN SRL, precum și din datele referitoare la transporturile motorinei..
Totodată, din declarațiile conducătorilor auto și din documentele privind transporturile a rezultat că o parte din motorină era transportată direct către comercianți cu amănuntul, iar o altă parte era descărcată la Năvodari și ulterior reîncărcată și transportată către aceiași comercianți. Datele au fost corelate cu evidențele beneficiarilor finali, fiind identificate aceleași cantități, autovehicule și conducători auto.
În aceste condiții, probele administrate susțin concluzia privind caracterul ilicit al conduitei apelantului și legătura acesteia cu prejudiciul produs bugetului statului.
În ceea ce privește apelul inculpatului SR, acesta a criticat insuficienta motivare a hotărârii în ceea ce îl privește și obligarea sa în solidar la plata întregului prejudiciu, deși participarea sa s-ar fi limitat la 15 operațiuni comerciale derulate prin SC IG SRL. A mai susținut că activitatea societății a fost una licită, de intermediere comercială, și că nu a avut nicio implicare directă în activitatea SC ELN SRL.
Cu privire la pretinsa nemotivare a hotărârii, Curtea nu poate primi susținerea potrivit căreia prima instanță nu ar fi indicat motivele pentru care a angajat răspunderea civilă a apelantului. Este adevărat că secțiunea consacrată în mod expres acțiunii civile conține o analiză comună tuturor inculpaților, însă anterior soluționării laturii civile, prima instanță a stabilit în mod concret contribuția fiecărui participant la mecanismul dedus judecății.
În ceea ce îl privește pe apelantul inculpate SR, s-a reținut că, în calitate de administrator al SC IG SRL, în perioada 20.07.2007–03.10.2007, a înregistrat achiziții fictive de ecodecofral, contribuind la crearea aparenței că acest produs fusese fabricat de SC ELN SRL, în timp ce prin intermediul SC IG SRL era înlesnită comercializarea motorinei achiziționate în regim suspensiv de la plata accizelor.
În continuare, la examinarea acțiunii civile, prima instanță a explicat că, deși contribuțiile participanților au îmbrăcat forme diferite, acțiunile acestora s-au integrat într-un ansamblu interconectat care a produs un prejudiciu unic bugetului statului, motiv pentru care a apreciat incidente regulile răspunderii solidare.
Prin urmare, privite în ansamblu, considerentele sentinței permit identificarea atât a conduitei concrete imputate apelantului, cât și a rațiunii pentru care această conduită a fost apreciată ca fiind cauzal legată de prejudiciul a cărui reparare s-a dispus.
Nici faptul că participarea sa s-ar fi limitat la 15 operațiuni comerciale nu înlătură răspunderea civilă. Relevantă este natura contribuției sale și legătura acesteia cu mecanismul care a produs prejudiciul.
Prima instanță nu a reținut simpla desfășurare a unei activități de intermediere, ci folosirea SC IG SRL pentru a crea aparența unor achiziții reale de produse finite și pentru a înlesni circuitul de comercializare a motorinei. În aceste condiții, faptul că societatea și-ar fi declarat propriile obligații fiscale nu dovedește caracterul licit al operațiunilor analizate în cauză.
Nici împrejurarea că SR nu s-ar fi deplasat personal la sediul SC ELN SRL nu este relevantă pentru înlăturarea răspunderii sale, câtă vreme actele desfășurate prin societatea administrată de acesta au contribuit la mecanismul care a produs prejudiciul.
Considerentele expuse anterior cu privire la prescripția invocată de RP sunt aplicabile și apelantului SR, care a achiesat în dezbateri la această critică.
În ceea ce privește obligațiile fiscale accesorii, Curtea reține că lipsa unei decizii de impunere nu împiedică acordarea acestora. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015, pronunțată în recurs în interesul legii, a stabilit că, în cauzele penale având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de Legea nr. 241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului la plata atât a obligației fiscale principale, cât și a obligațiilor fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală. Înalta Curte a fundamentat această soluție pe principiul reparării integrale a prejudiciului, arătând că accesoriile fiscale se calculează de la data scadenței obligației principale până la achitarea efectivă a debitului.
Prin urmare, soluția primei instanțe de obligare la plata debitului principal de 109.247.754 lei, precum și a dobânzilor și penalităților de întârziere calculate până la plata efectivă, este corectă.
În ceea ce privește solidaritatea, sunt aplicabile dispozițiile art. 1003 din Codul civil din 1864, potrivit cărora, atunci când fapta ilicită este imputabilă mai multor persoane, acestea răspund solidar pentru prejudiciu.
În cauză, prejudiciul nu este rezultatul unor fapte independente, ci al unui mecanism în care contribuțiile participanților s-au completat reciproc: achiziționarea motorinei în regim suspensiv, justificarea scriptică a utilizării acesteia, simularea achiziției de materii prime și a producerii unor produse finite, interpunerea unor societăți în circuitul comercial și comercializarea motorinei către beneficiarii reali.
Diferențele privind durata sau întinderea contribuției fiecărui participant nu determină divizarea obligației în raport cu persoana prejudiciată, deoarece răspunderea solidară are tocmai consecința că persoana vătămată nu este obligată să suporte riscul imposibilității de a delimita matematic partea din prejudiciul unic produsă prin fiecare dintre actele interdependente ale participanților. Eventualele diferențe privind măsura contribuției fiecăruia interesează raporturile dintre cei obligați solidar, fără a diminua dreptul creditorului la repararea integrală a prejudiciului.
În consecință, împrejurarea invocată de SR, potrivit căreia ar fi participat la un număr mai redus de operațiuni, nu justifică limitarea obligației sale la prejudiciul aferent exclusiv acelor operațiuni, câtă vreme contribuția sa s-a integrat în mecanismul care a produs prejudiciul.
Față de cele expuse, Curtea constată că sunt îndeplinite, în privința ambilor apelanți, condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998–999 Cod civil din 1864, fiind aplicabile, sub aspectul solidarității, dispozițiile art. 1003 din același cod.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații RP și SR împotriva sentinței penale nr. 485/05.08.2025 pronunțate de Tribunalul Constanța.
În baza art. 275 alin. (2) Cod procedură penală, Curtea va obliga apelanții inculpați RP și SR la plata a câte 800 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII, CURTEA
DECIDE:

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații RP și SR împotriva sentinței penale nr. 485/05.08.2025 pronunțate de Tribunalul Constanța.
În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă pe apelanții inculpați RP și SR la plata a câte 800 de lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată după redactare prin punerea deciziei la dispoziția părților și a procurorului prin mijlocirea grefei instanțe, conform art. 405 alin. 1 cod procedură penală, astăzi, 26.08.2026.

Președinte,		Judecător,
(...)		(...)
	Grefier,
	(...)

Red. Jud. fond L.-(...)/05.08.2025, 2 ex.
Red.Jud.decizie (...)/26.08.2026, 2 ex.
Tehnored. Gref. (...).
Comunicate 5 ex.