IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2026:043.000207
DOSAR NR. 3595/99/2021
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 207
Ședința publică din data de 02.03.2026
Instanța constituită din:
Președinte: (...)
Judecător: (...)
Grefier: (...)
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași împotriva Sentinței penale nr. 4/14.01.2025 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 3595/99/2021, având ca obiect infracțiuni de corupție (Legea nr. 78/2000).
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în data de 03.11.2025, în ședința publică (cu participarea din partea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Î.C.C.J – D.N.A – Serviciul Teritorial Iași a procurorului (...)), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru a delibera, s-a stabilit termen de pronunțare pentru data de 11.12.2025, 08.01.2026, 05.02.2026, 16.02.2026, 27.02.2026 și pentru astăzi, 02.03.2026, când:
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, constată că prin Sentința penală nr. 4/2025 din 14.01.2025, pronunțată în dosarul nr. 3595/99/2021, Tribunalul Iași a dispus:
-în temeiul art. 396 alin. (1) și (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedurã penalã, achitarea inculpatului S.V., pentru comiterea infracțiunii de „abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal (3 acte materiale).
-în temeiul art. 396 alin. (1) și (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală, achitarea inculpatului N.G., pentru comiterea infracțiunii de „abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal (2 acte materiale).
-în temeiul art. 396 alin. (1) și (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală, achitarea inculpatei B.A., pentru comiterea infracțiunii de „abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal (5 acte materiale).
-în temeiul art. 396 alin. (1) și (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală, achitarea inculpatului A.P., pentru comiterea infracțiunii de „abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal (3 acte materiale).
-în temeiul art. 396 alin. (1) și (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală, achitarea inculpatei B. (fostă I.) S-E, pentru comiterea infracțiunii de „complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal (2 acte materiale).
-în temeiul art. 396 alin. (1) și (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală, achitarea inculpatului M.S., pentru comiterea infracțiunii de „complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal (3 acte materiale).
În latură civilă a respins, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de partea civilă A.B.A P.B., cu sediul în (...), CF (...).
În conformitate cu art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, art. 397 alin. 3 și 4 Cod procedură penală, a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanțele procurorului din datele de 03.06.2021 emise în dosarul nr. 11/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași, astfel cum au fost menținute prin încheierea pronunțată în dosarul nr. 3595/99/2021/a2 la data de 30.05.2023, modificată prin decizia penală nr. 68 din data de 14.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. 3595/99/2021/a2.
A dispus restituirea sumei de bani poprită în mâna terțului debitor Casa Județeană de Pensii Botoșani asupra venitului obținut din pensie (dosar pensie nr. 194459) de către inculpatul M.S. și virat în contul bancar nr. (...) deschis la G.B., consemnată la dispoziția Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul S.V., în vârstă de (...) de ani, în momentul comiterii faptelor, a deținut calitatea de primar al comunei (...) (funcție de demnitate publică), urmare a câștigării alegerilor locale din luna septembrie 2020 candidând din partea Partidului Național Liberal, cu mențiunea că acesta ocupă funcția de primar din anul 2008, însă, în luna decembrie 2016, prin Ordin al Prefectului Județului S. nr. 555/20.12.2016, mandatul acestuia la primărie a încetat de drept, înainte de termen, urmare a faptului că, prin Raportul de evaluare nr. 3487/G/II/27.01.2015, ANI a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către S.V., constatare rămasă definitivă prin hotărâre ICCJ, inculpatul fiind și decăzut din dreptul de a ocupa o funcție de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului (filele nr. 24-30 din vol. 7, filele 146-238 din vol. 5).
Potrivit datelor transmise de către ITM Suceava, a rezultat că începând cu data de 21.12.2016 (la o zi practic după încetarea mandatului în condițiile mai sus arătate) inculpatul S.V. a fost angajat ca funcționar administrativ la Primăria (...), mai exact pe funcția de consilier personal la Cabinetul primarului, până la data de 22.10.2020 (când a redevenit primar în urma alegerilor locale 2020).
De menționat faptul că cel care l-a angajat ca și consilier personal este inculpatul N.G. care, în baza aceluiași Ordin nr. 555/20.12.2016 al Instituției Prefectului Județul S., în calitate de viceprimar al comunei (...) a preluat atribuțiile legale conferite primarului prin lege pe durata vacanței funcției de primar.
Conform dispozițiilor art. 155 alin. (1) lit. d) și alin. (5) lit. e) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, primarul în exercitarea atribuțiilor privind serviciile publice asigurate cetățenilor, de interes local, întreprinde, printre altele, și activități vizând numirea, sancționarea și dispunerea suspendării, modificării și încetării raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate.
Inculpata B.A., în vârstă de (...) de ani, a ocupat, încă din anul 2010, funcția de secretar general al comunei (...), iar, conform propriilor susțineri (f. 1-12 vol. 2 d.u.p.), printre atribuțiile sale de serviciu se regăseau și activități ce vizau întocmirea dosarelor de personal, avizarea pentru legalitate a dispozițiilor emise de către primar, întocmirea referatelor de specialitate atunci când sun necesare pentru emiterea dispozițiilor primarului, dar și alte atribuții.
Inculpatul N.G., în vârstă de (...) de ani, a deținut, în perioada analizată, calitatea de viceprimar al comunei (...) (funcție de demnitate publică), acesta exercitând în momentul comiterii faptelor atribuțiile primarului pe durata vacanței funcției de primar (conform disp. art. 163 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ).
Inculpatul A.P., în vârstă de (...) de ani, a deținut, în perioada cercetată, calitatea de funcționat public de conducere – direct al A.B.A. ,,P-B”, I.
Inculpata B.(fostă I.) S–E, în vârstă de (...) de ani, este absolventă de studii superioare și, în perioada de referință, era în căutarea unui loc de muncă în domeniul absolvit, inculpata finalizând studiile universitare în cadrul Facultății de I.C. și P.M. din cadrul Universității Tehnice ,,Gheroghe Asachi”, jud. Iași.
În acest sens, instanța a reținut că aceasta a fost angajată în cadrul Primăriei (...), pe funcția de administrator public, apoi a fost detașată în cadrul ABA ,,P-B”, pe postul vacant de inginer în cadrul ABA „P-B” – Compartimentul Situații de urgență, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 22.12.2020.
În speță, inculpata B. (fostă I.) E.S. a fost numită în cadrul Primăriei (...), printr-o dispoziție a primarului, inculpatul S.V., dispoziție contrasemnată de inculpata B.A., în calitate de secretar general al unității administrativ teritoriale, deși dispoziția de numire nu a fost dublată de un contract de management.
În acest sens, a fost întocmit anunțul de angajare administrator public, fără număr, fără dată, ștampilat cu ștampila comunei (...) în dreptul emitentului ,,Conducerea”, fără a prezenta vreo semnătură (f. 61 vol. 3 d.u.p.), în cuprinsul căruia se arată că Primăria (...) angajează, în perioada 10-15 decembrie 2021, pentru o perioadă de 12 luni, administrator public în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei (...), că angajarea se face în baza prevederilor art. 244 alin. (1) - (6) și art. 543 din OUG 57/2019 (Codul administrativ), că ocupantul postului trebuie să fie absolvent de studii universitare de licență în domeniul tehnic, juridic sau administrativ, iar dosarele de înscriere (CV, acte de stare civilă și documentele de studii) se vor depune la sediul primăriei sau pe adresa de e-amil a acesteia.
În anunț, persoană de contact din partea angajatorului a fost indicată inculpata B.A., secretar general al comunei.
Deși în cuprinsul anunțului a fost consemnată perioada 10-15 decembrie 2021, anul a fost menționat greșit (fiind vorba, în realitate de anul 2020, raportat la data angajării – 16.12.2020), eroare care a fost asumată de către inculpata B.A. (f. 1-12 vol. 2 d.u.p.).
A reținut instanța că a fost întocmit și un proces-verbal de afișare nr. 9890/10.12.2020 a anunțului mai sus menționat, în care însă nu se precizează unde a fost afișat anunțul în cauză și nici persoana care a întocmit procesul verbal și a realizat afișarea (f. 60, vol. 3 d.u.p.).
Procesul-verbal poartă ștampila comunei (...) cu o semnătură și menționează, din nou ca temei legal al angajării, prevederile art. 244 alin. (1) -(6) și art. 543 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ.
De asemenea, și în procesul-verbal de afișare a fost menționată aceeași eroare cu privire la perioada derulării procedurilor de angajare (10-15 decembrie 2021, în loc de 10-15 decembrie 2020).
Important de precizat faptul că, în cadrul Registrului de intrare-ieșire ținut la nivelul Primăriei comunei (...) și pus la dispoziția organelor de urmărire penală la data de 25.02.2021, a fost evidențiat la poziția 9890 din data de 10.12.2020, ca fiind înregistrat sub acest număr, „din oficiu” și de către „secretar”, „Anunț angajare administrator public” (în condițiile în care anunțul nu are număr și dată, ci doar procesul-verbal de afișare al anunțului).
Instanța a reținut că această mențiune este realizată cu o altă impresiune de pix și alt scris decât celelalte mențiuni de pe filele în cauză, iar mențiunea este inserată în cadrul unor poziții lăsate necompletate din perioada respectivă.
Deși anunțul de angajare administrator public apărea ca fiind afișat, totuși, din verificări a rezultat că acesta nu a fost publicat pe pagina oficială a unității administrativ teritoriale (f. 297-298 vol. I d.u.p.).
Relevantă pentru a contura cele expuse anterior este declarația dată de inculpata B.A., în calitate de martor.
Astfel, audiată în calitate de martoră la data de 16.03.2021, inculpata B.A., (f. 1-12 vol. I. d.u.p.), a susținut faptul că, încă din anul 2010 a ocupat funcția de secretar general al Primăriei din cadrul comunei (...), iar începând cu anul 2020, primarul comunei, inculpatul S.V., constatând faptul că volumul de lucru este mare și nu există personal, a luat hotărârea de a fi angajat un administrator public.
Aceasta a arătat că a semnat procesul-verbal de afișare a anuțului de angajare administrator public, fără număr, fără dată, ștampilat cu ștampila comunei (...).
A precizat faptul că are cunoștință despre faptul că ocuparea funcției de administrator public în cadrul Aparatului de specialitate al Primarului se face pe baza unei dispoziții din partea primarului, a unui contract de muncă și a unei fișe a postului, dar nu cunoaște despre ce fel de contracte de încheie.
În continuare, a arătat că nu o cunoștea pe numita B. (fostă I.) E.S., că a înregistrat documentele care atestă studiile acesteia, însă nu cunoștea modalitatea în care a intrat în posesia lor, numita B. (fostă I.) E.S. a fost singura care a depus dosarul pentru a candida pentru funcția vacantă. După ce a înregistrat documentele, a prezentat toate documentele inculpatului S.V., iar acesta din urmă a întocmit un referat și a emis o dispoziție de angajare, aceasta din urmă fiind contrasemnată de martoră pentru legalitate.
Martora a arătat că nu s-a mai încheiat un contract individual de muncă și nici fișa postului, deoarece numita B. a formulat, a doua zi de la momentul emiterii dispoziției de angajare, o cerere prin care a solicitat detașarea la o altă instituție publică.
În cadrul dosarului personal al inculpatei, identificat cu ocazia percheziției derulate la sediul Primăriei (...), s-a regăsit și un extras din Codul administrativ, mai precis, un extras al art. 244 din acest act normativ, prevedere care reglementează atribuțiile, numirea și eliberarea din funcție a administratorului public, iar una dintre condițiile de numire în funcție este încheierea unui contract de management, ca anexă la dispoziția de numire a administratorului public.
Au fost identificate și documentele care atestă pregătirea inculpatei și experiența profesionale (f. 50-59 vol. 3 d.u.p.), instanța constatând faptul că aceasta a absolvit Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului din cadrul Universității Tehnice ,,Gheorghe Asachi”, din Iași, dar și studii profesionale, activând ulterior în domeniul vânzărilor.
Dosarul personal de angajare administrator public a apărut ca fiind evidențiat în Registrul de intrare-ieșire al Primăriei (...), la poziția 10060 din data de 16.12.2000.
Astfel, în urma depunerii de către inculpata B. a candidaturii la funcția de administrator public, inculpatul S.V. a întocmit referatul nr. 10079/16.12.2020, prin care a constatat necesitatea emiterii dispoziției privind încadrarea pe postul de administrator public în cadrul Primăriei (...), pe durata determinată de 12 luni, începând cu data de 16.12.2020, a numitei B. (fostă I.) E.S., cu un salariu de 6.266 lei/lună (f. 47 vol. 3 d.u.p.). Acest referat a fost evidențiat în Registrul de intrare-ieșire al Primăriei la poziția 10079 din data de 16.12.2020, fiind înregistrat sub acest număr de către inculpata B.A. (Anexa5/3).
În cuprinsul acestui referat, inculpatul, primar S.V. a arătat că a avut la bază propunerea încadrării sus-numitei pe funcția în cauză, precum și prevederile art. 244 din OUG 57/2020 (este vorba despre OUG 57/2019) referitoare la funcția de administrator public, fiind chiar inserat integral în referat textul acestui articol 244, care la alineatul (3) prevede în mod clar și expres că „Numirea în funcție a administratorului public se face prin dispoziția primarului (...) care are ca anexă un contract de management cu respectarea cerințelor specifice prevăzute la art.543”, aspect care demonstrează, dincolo de orice echivoc, că inculpatul S.V. avea cunoștință despre obligația întocmirii contractului de management odată cu emiterea dispoziției pentru angajarea administratorului public B. (fostă I.) E.S..
În continuare, în vederea încadrării inculpatei B. în funcția de administrator public, inculpatul S.V. a emis dispoziția nr. 149/16.12.2020 (f. 46 vol. 3 d.u.p.), de numire a inculpatei B. (fostă I.) E.S. în funcția de administrator public în cadrul Primăriei (...).
Din analiza conținutului dispoziției de numire în funcția de administrator public a inculpatei B. (fostă I.) E.S., instanța a reținut că aceasta a fost semnată de către inculpatul S.V. și contrasemnată pentru legalitate de către secretatul general al comunei, respectiv de către inculpata B.A..
De asemenea, în dispoziție s-a precizat că va fi dusă la îndeplinire de către secretarul general al comunei, respectiv de către inculpata B.A..
Deși inculpata B.A., în calitate de secretar general al comunei, avea obligația transmiterii acestei dispoziții către Instituția Prefectului Județul S. în conformitate cu prevederile art. 197 alin. (1) din OUG nr. 57/2019, din răspunsul Instituției Prefectului Județul S. nr. 3586/23.02.2021, a rezultat că dispoziția nu a fost comunicată prefecturii în termen de către V.M., ci abia la data de 22.02.2021 și doar după ce Prefectura, urmare a expunerii mediatice a cazului, a demarat verificări ocazie cu care a solicitat în mod expres acest lucru în două rânduri, respectiv la data de 08.02.2021 și cu revenire la data de 17.02.2021. (f. 5-7, 107-108 din vol. 5 d.u.p.).
În continuare, instanța a reținut că la sediul ABA ,,P-B”, a fost identificat contractul individual de muncă nr. 149/16.12.2020, în original, încheiat între Primăria (...), reprezentată legal de inculpatul S.V., și salariatul B. (fostă I.) E.S., având ca obiect prestarea de către aceasta a activității specifice funcției de administrator public în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei, pe o perioadă de 12 luni, de la data de 16.12.2020, cu un salariu brut de 6.266 lei (f. 149-152 vol. 3 d.u.p.). Acest contract nu apare ca fiind înregistrat în evidențele Primăriei, nu este însoțit nici de contractul de management, dar nici de fișa postului, iar despre acesta, martora M.A., jurist în cadrul Primăriei, a declarat faptul că respectivul contract nu a fost păstrat de aceasta, nu a avut cunoștință despre acesta, însă este întocmit după modelul pe care l-a pus la dispoziția secretarului general, adică la dispoziția inculpatei B.A., aceasta întocmind atât contractul, cât și dispoziția de numire și contrasemnând-o (f. 73-81 vol. 2 d.u.p.).
Prin urmare, inculpata B. (fostă I.) E.S. a fost numită în funcția de administrator public, fiind emisă dispoziția de numire în funcție, fără ca aceasta să fie însoțită de un contract de management. Cu privire la lipsa contractului de management, martora M.A. a declarat faptul că aceasta nu a mai fost semnat, a rămas în varianta de draft, pentru că a doua zi de la momentul emiterii dispoziției de numire în funcția de administrator public, inculpata B. (fostă I.) E.S. a înaintat Primăriei comunei (...), o cerere de detașare, împreună cu aceeași solicitare care a fost adresată ABA ,,P-B” I.
În continuare, a reținut instanța că, a doua zi de la momentul emiterii dispoziției de numire în funcția de administrator public (17.12.2020), inculpata B.S.E. a formulat o cerere adresată ABA ,,P-B” prin care solicita aprobarea detașării în cadrul ABA ,,P-B” pe un post corespunzător pregătirii sale (f. 39-41 vol. 3 d.u.p.), cererea astfel formulată apare ca fiind înregistrată în Registrul de intrare-ieșire ținut la nivelul Primăriei (...), la poziția 10125 (Anexa 5/3).
ABA ,,P–B” a emis adresa nr. 19546/VD/21.12.2020 către Primăria (...), prin care solicită ca unitatea administrativ teritorială să comunice acordul cu privire la detașarea inculpatei, adresa fiind semnată de către inculpatul - directorul A.P. și șeful Serviciului Resurse umane, D.V., fiind indicat ca temei legal al solicitării de acord privind detașarea, prevederile art. 45-46 din Legea 53/2003 privind Codul muncii și ale art. III alin. (1) din OUG nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (f. 36-37 vol. 3 d.u.p.). Primăria (...) și-a exprimat acordul cu privire la detașare prin adresa nr. 10183 din data de 21.12.2020, respectiv ca inculpata B. (fostă I.) E.S., angajată în funcția de administrator public în cadrul primăriei, să fie detașată pe postul vacant de inginer în cadrul ABA „P-B” – Compartimentul Situații de urgență, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 22.12.2020 (f. 35 din vol. 3 d.u.p.).
Inculpata B. și-a exprimat, la rândul său, acordul cu privire la detașare (f. 42-43 vol. 3 d.u.p.), însă acesta nu a fost datat, semnat și nici înregistrat în evidențele primăriei, fiind ilustrat sub forma unei fotografii.
Dispoziția de detașare a fost contrasemnată pentru legalitate de inculpata B.A., astfel cum a rezultat din analiza conținutului acesteia, care avea, de asemenea, obligația de a o transmite mai departe Instituției Prefectului județului S.
Astfel, s-a arătat că secretarul comunei va comunica un exemplar al acesteia Instituției Prefectului județului S., așa cum avea obligația legală și în conformitate cu prevederile art. 197 alin. (1) din OUG nr. 57/2019, însă, din răspunsul Instituției Prefectului Județul S. nr. 3586/23.02.2021, a rezultat că nici această dispoziție nu a fost comunicată de către inculpata B.A. Prefecturii în termen, ci abia la data de 22.02.2021 și doar după ce prefectura a solicitat în mod expres acest lucru în două rânduri, respectiv la data de 08.02.2021 și cu revenire la data de 17.02.2021 (f. 5-7, 107-108 din vol. 5).
Dispoziția a fost evidențiată în registrul ”Evidența dispozițiilor emise de primar” ținut la nivelul Primăriei (...) (ANEXA 4).
În preambulul dispoziției s-a menționat că aceasta a fost emisă urmare a adresei ABA „P-B” nr. 19546/21.12.2020 (despre care s-a făcut vorbire anterior), dar și urmare a Referatului de specialitate nr. 10186/21.12.2020 întocmit de către secretarul general al comunei (...).
Cu privire la acest referat, s-a constatat că nu a fost identificat la sediul primăriei cu ocazia percheziției, în condițiile în care, în cazul dispoziției de angajare a inculpatei B. (fostă I.) E.S. (nr. 149/16.12.2020), dar și în cazul dispozițiilor de angajare și detașare a altor persoane de la Primăria (...) în cursul anului 2020 (identificate și ridicate cu ocazia percheziției) s-au regăsit referatele de specialitate pentru fiecare dispoziție în parte.
De asemenea, tot în preambulul dispoziției de detașare nr. 155/21.12.2020 s-a precizat că detașarea se realizează în baza prevederilor art. 505 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ și a prevederilor art. 45 și următoarele din Legea 53/2003 privind Codul muncii, deși funcția de administrator public, conform Statul de funcții din cadrul Aparatului de specialitate al primarului (...) valabil în anul 2020, este o funcție contractuală, prevederile aplicabile fiind cele ale art. 45 din Codul muncii.
Instanța a reținut că a fost încheiat actul adițional la contractul individual de muncă nr. 149/16.12.2020 încheiat între Primăria (...) și inculpata B. (fostă I.) E.S., act adițional înregistrat la ABA „P-B.” sub nr. 19726/VD/22.12.2020, încheiat între angajatorul cedent – Primăria (...), angajator cesionar - ABA „P-B” și detașat - B. (fostă I.) E.S., prin care s-a convenit și hotărât ca, începând cu data de 23.12.2020, să se modifice elementele contractului individual de muncă al inculpatei B. (fostă I.) E.S. încheiat și înregistrat sub nr. 149/16.12.2020 în registrul general de evidență al salariaților, în sensul că pentru o perioadă de 6 luni cuprinsă între 23.12.2020 și data de 21.06.2021 (dar nu mai mult de sfârșitul mandatului primarului comunei (...) și/sau până la revenirea pe post a titularului), inculpata B. (fostă I.) E.S. urmează să-și desfășoare activitatea, prin detașare, în cadrul Serviciului Situații de urgență – Compartimentul Situații de urgență, inundații, secete poluări din cadrul ABA „P-B”, pe funcția de inginer debutant (f. 32-33 din vol. 3 d.u.p.).
Acest act adiționat a apărut ca fiind semnat de inculpatul S.V., inculpatul A.P. și inculpata B.S.E., iar din conținutul acestuia a rezultat că detașarea a avut la bază art. 47 din Codul muncii, art. 18 din Contractul colectiv de muncă nr. 67/30.01.2019 și aprobarea ANAR nr. 24067/RA/18.12.2020 (f. 142 vol. 3 d.u.p.).
În cadrul ABA ,,P-B”, pe cererea prin care inculpata B. (fostă I.) S.E. a solicitat să i se aprobe detașarea, au fost puse rezoluția cu semnătura numitei L.H., director tehnic - Management european integrat - resurse de apă, prin care recomandă încadrarea acesteia la „LCA” („Laborator Calitatea Apelor”); rezoluția cu semnătura numitului C.Ș., director adjunct ABA „P-B” I. prin care propune încadrarea sus-numitei la Serviciul „SUISP” (situații de urgență, inundații, secete și poluări) - Dispecerat, serviciu care se afla sub coordonarea directorului tehnic de la acea vreme, M.G., dar și rezoluția directorului A.P., „R.” (resurse umane, relații cu presa și administrativ), cu semnătura acestuia.
Deși s-a recomandat încadrarea inculpatei la Laboratorul Calitatea Apelor, directorul adjunct, C.Ș., a propus directorului A.P., angajarea inculpatei la Serviciul Situații de Urgență – Dispecerat, director tehnic în luna decembrie ce avea în subordine Serviciul Situații de urgență.
Cu privire la această propunere, martorul C.Ș., a declarat cu ocazia audierii în calitate de martor în cursul urmăririi penale, că a făcut acea propunere din cauza lipsei de personal la serviciul în cauză, însă nu cunoștea niciun fel de date cu privire la inculpata B. (fostă I.) E.S., nici cum a ajuns aceasta să facă cerere de detașare la ABA „P-B” I., însă, ulterior, după izbucnirea scandalului mediatic, martorul arată că ar fi auzit faptul că inculpata este rudă cu „P.” (pe care nu-l cunoaște personal) dar despre care știe că este director SGA S..
Conform susținerilor martorului M.G., acesta a discutat cu șeful său direct, directorul adjunct C.Ș., imediat cum a luat act de detașarea inculpatei B. (fostă I.) E.S., iar în cadrul acestor discuții C.Ș. a arătat că nu cunoaște niciun fel de date despre inculpată sau condițiile în care a fost angajată la ABA „P-B” I. și că angajarea acesteia este strict dorința directorului A.P. iar el nu are ce să facă, și că e venită la ABA P-B prin intermediul numitului P., directorul SGA S. din cadrul ABA „S-B”.
Pentru a acoperi lipsa de cunoștințe și abilități specifice postului ocupat în cadrul Serviciului Situații de urgență – Compartimentul Situații de urgență, inundații, secete poluări din cadrul ABA „P-B”, inculpatul A.P. a solicitat martorului S.V., Șeful Serviciului Situații de urgență, să întocmească referatul de evaluare a activității inculpatei B.S.E. nr. 1045/25.01.2021, în cuprinsul căruia a evidențiat progresele pe care inculpata le înregistra. De asemenea, martorul a întocmit și referatul nr. 1396/01.02.2021, în care a subliniat aparentul progres al inculpatei în îndeplinirea sarcinilor de lucru, acest referat, dar și cel la care s-a făcut referire anterior, fiind avizate de inculpatul A.P..
Conform susținerilor martorului S.V., acesta a întocmit ultimul referat la cererea inculpatului A.P..
Deopotrivă, chiar și inculpata și-a asumat faptul că nu este pregătită pentru a ocupa acest post, formulând în acest sens o solicitare de efectuare a unor ore suplimentare neplătite pentru a putea asimila cunoștințele necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
Lipsa pregătirii profesionale a inculpatei a fost constată de șeful direct al acesteia, martorul S.V., care, cu ocazia audierii în calitate de martor în cursul urmăririi penale, a declarat că inculpatei B. (fostă I.) E.S., raportat la cunoștințele arătate și acumulate pe perioada cât a activat la Dispecerat, i s-a permis să desfășoare doar activități de bază și doar sub supravegherea unui coleg dispecer (aspecte comunicate inculpatului A.P. prin referatul nr. 1.045/25.01.2021 și referatul nr. 1396/01.02.2021), urmând ca în cazul unor situații complexe (poluări, secete, inundații) activitatea acesteia să fie preluată de alți colegi.
În vederea exploatării forței de muncă pe care inculpata o deținea, dar și pentru a fi utilă instituției, martorul S.V. a întocmit Referatul nr. 1396/01.02.2021, aprobat de inculpatul A.I., prin care a solicitat aprobarea ca inculpata B. să activeze în cadrul Dispeceratului Bazinal în regim de tură cu program de 12 ore pe zi și noapte, martorul declarând că a procedat în acest sens pentru ca inculpata să beneficieze de drepturile salariale, dar și pentru a fi atins scopul pentru care a fost angajată, adică să nu mai fie dublată de alți colegi dispeceri, ci să lucreze individual, pentru a degreva lipsa de personal.
De asemenea, cu ocazia audierii în calitate de martor, S.V. a mai declarat faptul că nu a fost consultat de către inculpatul A.P. cu privire la detașarea inculpatei B. (fostă I.) E.S. în cadrul serviciului pe care-l conduce, elocventă fiind în sensul acesta și o discuție telefonică dintre S.V. și M.G., înregistrată de acesta din urmă și pusă la dispoziția organelor de urmărire penală, în care S.V. menționează faptul că el l-a sunat pe inculpatul A.P. și l-a întrebat despre detașarea inculpatei B. (fostă I.) E.S., arătând faptul că inculpatul A.P. l-a „aburit”, că angajarea este o „excepție”, și nu i-a dat „cale de discuții” cu privire la detașare.
Audiat în cursul cercetării judecătorești (f. 49 vol. 2 d.i.), martorul S.V. a susținut faptul că inculpata B. (fostă I.) E.S. a desfășurat în cadrul Dispecerului o tură de zi și una de noapte, însă în prezența colegilor săi.
Deși angajarea personalului la ABA „P-B” Iași reprezintă atributul directorului administrației în conformitate cu regulamentele de organizare și funcționare, s-a constatat că politica de personal (inclusiv angajarea unor persoane prin numire, concurs, transfer și chiar detașare) realizată în perioada 2019 – prezent, a fost supusă, spre deosebire de detașările inculpaților B. (fostă I.) E.S. și M.S. din aceeași perioadă, analizelor și hotărârilor Comitetului de direcție din cadrul ABA „P-B” Iași (filele nr. 439-454 din vol. 6).
Conform organigramei ABA „P-B” Iași aplicabilă de la 01.12.2020, Comitetul de direcție reprezintă organul prim de conducere al administrației, iar martorul M.G. a declarat că în calitatea sa de director tehnic făcea parte din acest comitet, ocazie cu care a arătat că în cadrul ședințelor de conducere se supuneau aprobării cererile de angajare, detașare, politica de personal în general, așa cum a fost cazul numitei P.R-A. Astfel, cererea de detașare a numitei P.R.-A. nr. 6940/18.05.2020, de pe funcția de consilier personal la Primăria comunei (...) pe un post de biolog la Laboratorul Calitatea Apelor din cadrul ABA „P-B” I, a fost supusă analizei și aprobată prin Hotărârea Comitetului de direcție nr. 3/18.05.2020.
Cu toate acestea, detașarea inculpatei B. nu a fost supusă aprobării în cadrul Comitetului de direcție, astfel cum martorul M.G. a susținut.
În raport de conținutul sarcinilor de lucru pe care inculpata B. trebuia să le îndeplinească, instanța a reținut că acestea presupuneau o minimă expertiză în domeniu, fișa postului fiind alcătuită în urma unei discuții dintre inculpată și martorul M.G., directorul care răspunde de Serviciul de Situații de urgență, respectiv Directorul tehnic Exploatare, mentenanță și investiții, acesta din urmă constatând lipsa expertizei în domeniu a inculpatei.
Instanța a reținut că fișa postului a fost semnată de către directorul A.P., directorul adjunct C.Ș., Șeful Serviciului Situații de urgență S.V., Șeful RURPA D.V. și de către titulară, aceasta nepurtând semnătura martorului M.G..
Martorul M.G. s-a opus ocupării de către inculpata B. (fostă I.) S–E a unui post în cadrul Serviciului Situații de Urgență – Dispecerat, apreciind, în urma unei discuții pe care a avut-o cu aceasta, faptul că nu îndeplinește condițiile pentru a desfășura o astfel de activitate.
Astfel, în legătură cu fișa postului și angajarea numitei B. (fostă I.) E.S., martorul M.G. a declarat în ambele faze ale procesului penal (f. nr. 13-63 din vol. 2 d.u.p., f. 104 vol. 2 d.i. și f. 7-10 vol. 2 d.i.) că a primit la data de 23.12.2020 la mapă pentru semnătură, în calitate de director tehnic ce avea în coordonare activitatea Serviciului Situații de urgență, fișa postului numitei B. (fostă I.) E.S., angajată în cadrul serviciului de mai sus (cu sarcini și pe partea de dispecerat) prin detașare în baza unui act adițional din data de 22.12.2020.
Martorul a arătat faptul că la acel moment fișa postului prezenta semnătura titularei B. (fostă I.) E.S., a Șefului Serviciului resurse umane (RURPA) D.V. și a numitei B.M., Șefa Serviciului Situații de urgență la acel moment (șeful de drept fiind în concediu).
În aceste condiții, având în vedere că această detașare la serviciul din subordinea sa nu s-a făcut cu înștiințarea prealabilă a acestuia și nici nu a fost analizată în cadrul Comitetului de direcție al ABA „P-B” Iași, M.G. a luat legătura cu B.M. care i-a comunicat că i s-a transmis de către Șeful Serviciului resurse umane, numitul D.V., să-i întocmească fișa de post numitei B. (fostă I.) E.S., fără a cunoaște alte date cu privire la aceasta.
În continuare, așa cum a arătat martorul, acesta l-a contactat pe Șeful RURPA, D.V., căruia i-a solicitat date despre angajarea numitei B. (fostă I.) E.S., la care acesta i-a răspuns că nu deține astfel de date, că aceasta nu are dosar de personal, și să ia legătura cu directorul A.P. care are cunoștință despre situația sus-numitei.
M.G. a mai declarat că la acel moment a luat legătura și cu C.Ș., director adjunct al ABA „P-B” I și șef ierarhic direct al acestuia, referitor la B. (fostă I.) E.S., care i-a transmis că știa de angajarea acesteia, dar și că i-a recomandat înainte lui A.P. să-l informeze pe acesta în legătură cu sus-numita, având în vedere că urma să o angajeze la un serviciu din subordinea acestuia, arătându-se surprins că A.P. nu s-a consultat cu M.G. în această chestiune.
Martorul a mai arătat că exact la momentul când avea discuția de mai sus cu C.Ș. în biroul acestuia din urmă, a primit un sms pe telefon de la A.P. prin care-l informa că a uitat să-i spună că a găsit un inginer la apărare pe perioadă determinată și pe care trebuie să-l pregătească pentru a decongestiona activitatea de la Dispecerat la nevoie.
Cu privire la acest din urmă aspect, M.G., în baza experienței de peste 25 de ani în gospodărirea apelor, a menționat că în situația în care la Dispecerat ar fi o lipsă de personal, în nici un caz nu s-ar suplini această lipsă cu colegi fără experiență sau cu angajați noi, ci s-ar apela la colegi cu experiență din cadrul celorlalte servicii, întrucât activitatea la dispecerat este esențială în gestionarea situațiilor de urgență, combaterea poluărilor accidentale și în exploatarea în siguranță a lucrărilor hidrotehnice din administrare, astfel că o persoană nou angajată ori fără experiență nu ar putea face față cerințelor postului din cadrul Dispeceratului.
După primirea mesajului telefonic de la A.P., M.G. a declarat că s-a dus în biroul acestuia din urmă și l-a întrebat care este necesitatea și oportunitatea angajării numitei B. (fostă I.) E.S. la Serviciul Situații de urgență, la care directorul i-a comunicat că este o urgență pentru aducerea de oameni la Dispecerat întrucât angajații de acolo urmau să primească zile libere în contul orelor suplimentare realizate, aspect însă infirmat de către M.G. care arată că, din verificările imediate efectuate, a rezultat că angajații de la Dispecerat nu numai că nu aveau de beneficiat de zilele libere, ci trebuiau să mai execute ore pentru a îndeplini o normă întreagă.
După discuția cu directorul A.P., martorul a arătat că a chemat-o în biroul său pe B. (fostă I.) E.S. pentru a o cunoaște, ocazie cu care doar a întrebat-o despre facultatea absolvită, iar discuția a avut loc în prezența numitei B.M..
De asemenea, M.G. a declarat că în acea zi de 23.12.2020 l-a contactat telefonic și pe S.V. (șeful de drept al Serviciului Situații de urgență și care la acel moment nu era la muncă), care i-a menționat că nici el nu a fost consultat de către A.P. cu privire la angajarea la serviciul său a numitei B. (fostă I.) E.S. și că directorul tocmai ce-i comunicase despre angajare.
În condițiile arătate mai sus, M.G. a declarat că a refuzat să semneze fișa postului numitei B. (fostă I.) E.S., dar că urma să analizeze ulterior situația acesteia.
A mai arătat martorul că, pe data de 28 decembrie 2020 că a intervievat-o în biroul său și în prezența numitei B.M. (conform susținerilor martorei B.M. audiată la data de 08.03.2023 în cursul cercetării judecătorești, aceasta a susținut că a fost prezentă la una dintre discuțiile ce a avut loc între martorul M. și inculpata B. – f. 32-33 vol. 2 d.i.), pe inculpata B. (fostă I.) E.S. pentru a afla mai multe date de la aceasta din punct de vedere profesional, ocazie cu care a constatat că B. (fostă I.) E.S. nu deținea cunoștințe elementare specifice postului și nici măcar în domeniul facultății absolvite, și că a înregistrat audio acest interviu cu susnumita, punând la dispoziția organelor de urmărire penală înregistrarea în cauză.
Cu privire la aceasta discuție ambientală, martorul M.G. a declarat că reprezintă un interviu organizat de acesta în calitate de director tehnic în cadrul ABA „P-B” ce avea în subordine Serviciul Situații de urgență, pentru a afla mai multe date de la B. (fostă I.) E.S. din punct de vedere profesional, în contextul angajării acesteia la Serviciul Situații de urgență – Dispecerat.
Martorul a mai menționat faptul că a procedat la înregistrarea acestei discuții-interviu cu B. (fostă I.) E.S. fără înștiințarea acesteia, întrucât a fost avertizat de colegii săi de birou care intraseră deja în contact cu sus-numita, că aceasta nu avea pregătirea necesară postului ocupat, considerând că prin înregistrarea discuției va avea dovada îndeplinirii sau neîndeplinirii de către aceasta a condițiilor impuse prin fișa postului pentru funcția ocupată.
Martorul a precizat că această discuție-interviu a avut loc în biroul său și în prezența numitei B.M., angajată a Serviciului Situații de urgență.
Drept urmare, astfel cum a rezultat din declarația martorului M.G., acesta a luat din nou legătura cu directorul adjunct C.Ș. în subordinea directă a căruia se afla, spunându-i că B. (fostă I.) E.S. nu poate ocupa sub nicio formă postul pe care fusese detașată, la care, din nou, acesta i-a spus că este dorința directorului A.P. și nu are ce să facă.
În aceste condiții, la data de 30.12.2020 martorul a menționat că a formulat o adresă către directorul ABA P-B, A.P., pe care a depus-o la secretariat.
În adresa în cauză (pe care martorul a depus-o în original la dosarul cauzei, având numărul de înregistrare 19979/30.12.2020 (filele nr. 89 din vol. 2 d.u.p.) M.G. aducea la cunoștința directă a domnului director A.P., în primul rând, că nu a primit nicio informare de la Serviciul Resurse Umane legat de angajarea numitei B. (fostă I.) E.S. la Serviciul Situații de urgență, că nu a avut cunoștință de intenția directorului de a transfera o persoană și nici criteriile de selecție avute în vedere, și că în cadrul ședințelor Comitetului de direcție al ABA P-B nu s-a discutat despre acest transfer (în virtutea funcției sale de director tehnic, M.G. făcea parte din Comitetul de direcție).
De asemenea, martorul i-a mai comunicat prin acea adresă directorului A.P. că persoana selectată nu îndeplinește cerințele minime pentru acel post și că nu deține nici măcar cunoștințe elementare din domeniul facultății absolvite, motive pentru care i-a solicitat directorului reanalizarea necesității și oportunității transferului numitei B. (fostă I.) E.S. în cadrul Serviciului Situații de urgență.
Ca răspuns la adresa de mai sus, martorul a primit mail de la directorul A.P. (de la adresa (...) la data de 30.12.2020), prin care A.P. îi comunica că persoana a fost încadrată la Serviciul Situații de urgență la propunerea directorului adjunct, că aceasta îndeplinește condițiile din contractul colectiv de muncă și că la nivelul ABA P-B este lipsă acută de personal.
În adresa de răspuns lui M.G. i se solicita să pregătească salariatul pentru activitățile specifice Compartimentului Situații de urgență, iar pe viitor să se adreseze superiorului său ierarhic pentru orice problemă de serviciu, directorul adjunct C.Ș..
Martorul a purtat o discuție cu inculpatul A.P. legată de B. (fostă I.) E.S., la câteva zile după ce a primit mail-ul cu răspunsul aferent, discuție pe care a înregistrat-o pentru a avea dovada îndeplinirii sau neîndeplinirii de către aceasta din urmă a condițiilor impuse prin fișa postului pentru funcția ocupată.
Conform datelor din plângerea penală formulată la data de 05.02.2021 către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași de către inculpatul A.P. împotriva lui M.G. și ridicată în draft de la biroul acestuia cu ocazia percheziției, rezultă că această discuție ambientală dintre cei doi a avut loc „în prima săptămână a lunii ianuarie 2021”.
Din discuția pe care martorul a avut-o cu inculpatul A.P., a reținut instanța că acesta din urmă insista ca inculpata B.(fostă I.) S–E să fie pregătită pentru Dispecerat, chiar dacă martorul îi comunicase faptul că nu deținea calitățile necesare pentru un astfel de loc (,,M.G.: Eu pe fișa postului scriu exact, și-ți recomand... n-are ce să caute la Dispecerat. Acum-ți spun foarte clar: neavând elemente nici măcar pentru școala gimnazială. A.P.: Luați și puneți persoana respectivă și pregătiți-o pentru Dispecerat. Ți-am dat în scris.” - f. 75-86 vol. 7 d.u.p.).
Martorul M.G. a depus la dosarul cauzei două exemplare ale fișei postului, în original, pentru inculpata B. (fostă I.) E.S., despre care a arătat că sunt cele primite pentru a le semna, dar pe care a refuzat să le semneze și nici nu le-a returnat (f. 23-28 vol. 2 d.u.p.).
Cu privire la ocuparea posturilor la ABA „P-B” I prin detașare, M.G. a declarat că anterior și în mai multe rânduri, A.P. le-a explicat modalitatea de a aduce angajați pe posturile de la ABA P-B prin detașare de la primării, mai exact că un primar de comună are posibilitatea de a-și angaja direct consilieri în aparatul său de specialitate, de unde, imediat după, acele persoane pot fi aduse prin detașare la orice instituție publică.
A.P. le-a mai explicat că acele angajări la primării, primarul le realizează la inițiativa, solicitarea și în înțelegere cu șeful instituției unde persoana urmează să plece prin detașare și că această metodă de a aduce oameni prin detașare de la primării de comună, este legală, având confirmarea Curții de Conturi.
Deopotrivă, au fost identificate la ABA ,,P-B” I și alte înscrisuri, printre care și referatul nr. 9835/GM/03.07.2020 avizat de către directorul ELH, M.G. și întocmit de către Șeful Serviciului Situații de urgență, numitul S.V., prin care s-a solicitat detașarea în perioada 06-17 iulie 2020 a unui inginer care să asigure permanența activității la Dispeceratul bazinal, având în vedere că în perioada în cauză doar trei dispeceri erau disponibili, dar și referatul nr. 11099/27.07.2020 semnat de către directorul ELH, M.G. și de către Șeful Serviciului Situații de urgență, numitul S.V., prin care s-a solicitat delegarea, începând cu data de 28 iulie 2020, pentru o perioadă de 60 de zile calendaristice, a unui salariat care să-și desfășoare activitatea în regim de lucru în ture la Dispeceratul ABA „P-B”, având în vedere schimbarea locului de muncă a unui salariat de la acest compartiment.
Cu privire la situația inculpatului M.S., instanța a reținut că probatoriul administrat, cu precădere înscrisurile aflate la dosarul cauzei și declarațiile martorilor audiați, au relevat o manieră similară cu cea descrisă anterior privitoare la angajarea și detașarea inculpatei B. (fostă I.) S–E, cu deosebirea că în cazul inculpatului M.S. cel care l-a angajat în cadrul Primăriei (...) este inculpatul N.G., cel care deținea la acel moment calitatea de viceprimar și îndeplinea pe perioada vacanței funcției primarului atribuțiile acestuia, având sprijinul inculpatei B.A., secretarul general al comunei.
Astfel, din înscrisurile ridicate de la Primăria (...), instanța a reținut că inculpatul M.S. a fost angajat în cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului comunei, ocupând funcția de consilier la Compartimentul ,,Protecția Mediului”, la data de 22.06.2020, apoi a fost detașat succesiv în cadrul ABA ,,P-B”, I, dar și în cadrul ABA ,,P-B” B., în cadrul acesteia din urmă fiind delegat succesiv apoi.
Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanța a constatat că angajarea și detașarea succesivă a inculpatului a fost realizată după cum urmează:
Preliminar, în vederea angajării inculpatului în cadrul Primăriei (...), a fost întocmit de către jurista comunei, martora M.A., referatul nr. 4921 din data de 18.06.2020, în care s-a constatat necesitatea și oportunitatea încheierii, în raport de prevederile legale în vigoare și de starea de alertă decretată pe teritoriul României, a unui contract de muncă cu perioadă determinată privind angajarea unui consilier/inspector în cadrul Aparatului de specialitate al primarului (...) cu atribuții privind asigurarea sistemului de sănătate și securitate în muncă și evaluarea riscurilor în această privință.
Temeiul legal de angajare a fost reprezentat de prevederile Legii nr. 55/2020, în cuprinsul referatului făcându-se trimitere la art. 27 alin.(1) și (3) din actul normativ indicat.
În continuare, a reținut instanța că, similar situației inculpatei B. (fostă I.) E.S., anunțul de angajare este fără număr, fără dată, este ștampilat cu ștampila instituției și nu este semnat și nu este precizată perioada în care se va desfășura procedura de angajare (f. 102 vol. 3 d.u.p.).
În cuprinsul acestui anunț s-a precizat că Primăria (...) angajează cu contract de muncă pe perioadă determinată, consilier/inspector la Compartimentul Protecția Mediului din cadrul aparatului de specialitate al primarului (...).
De asemenea, pentru această angajare în anunț s-a indicat ca temei legal prevederile art. 27 alin. (1) din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, iar ca și condiții pentru ocuparea acestui post sunt menționate studii superioare universitare de licență, precum și specializări în domeniul asigurării sistemului de sănătate și securitate în muncă.
În anunț persoană de contact din partea angajatorului a fost indicată inculpata B.A., secretar general al comunei.
La data de 18.06.2020, cu nr. 4967, a fost încheiat un proces-verbal de afișare a anunțului mai sus menționat, proces-verbal în care nu se precizează unde a fost afișat anunțul în cauză și nici persoana care a întocmit procesul verbal și a realizat afișarea. Procesul-verbal poartă ștampila comunei (...) și o semnătură. De asemenea, în procesul-verbal a fost trecută ca perioadă în care se va derula procedura de angajare, intervalul de timp 10-15 decembrie 2021.
S-a constatat că această perioadă este total eronată în acord cu demararea procedurii de angajare (iunie 2020, adică selecția va avea loc peste un an și jumătate), dar s-a observat că această perioadă eronată este identică cu perioada eronată din cazul anunțului de angajare și a procesului-verbal de afișare privind pe inculpata B. (fostă I.) E.S..
De asemenea, a constatat instanța că în Registrul de intrare – ieșire ținut la nivelul Primăriei, a fost evidențiat la poziția nr. 4967 din data de 18.06.2020 ca fiind înregistrat sub acest număr, din oficiu, ,,Anunț angajare fără concurs în temeniul Legii nr. 55/2020” (Anexă nr. 5).
S-a observat că această mențiune a fost realizată cu o altă impresiune de pix și alt scris decât celelalte mențiuni de pe filele nr. 24 și 25, iar mențiunea este inserată în cadrul unor poziții (rânduri) lăsate necompletate din perioada respectivă.
Deși anunțul de angajare a fost afișat, acesta nu a fost publicat pe site-ul unității administrativ teritoriale, în condițiile în care la rubrica ,,Anunțuri interes public” se găsesc anunțuri anterioare afișării anunțului în discuție (f. 297/298 vol. 1 d.u.p.).
S-a constatat că, deși în referatul în care se constată necesitatea privind angajarea unui consilier/inspector în cadrul Aparatului de specialitate al primarului comunei (...) cu atribuții privind asigurarea sistemului de sănătate și securitate în muncă și evaluarea riscurilor în această privință, în anunțul de angajare și procesul verbal de afișare s-a facut trimitere la o altă funcție, respectiv la angajarea pe postul de consilier/inspector în cadrul Compartimentului Protecția Mediului în cadrul Aparatului de specialitate al primarului comunei (...).
Instanța a mai reținut faptul că atât referatul de specialitate nr. 4921 din data de 18.06.2020, cât și anunțul de angajare au fost evidențiate în Registrul de intrare-ieșire al Primăriei la poziția 4967 din data de 18.06.2020, însă mențiunile par a fi efectuate cu o altă impresiune a unui alt instrument de scris și pe spații lăsate necompletate în perioada respectivă.
Totodată, a mai constatat instanța că dosarul personal care atestă studiile inculpatului M.S. a fost înregistrat, de asemenea, în Registrul de intrare-ieșire al Primăriei, pe spații libere, lăsate necompletate, cu altă impresiune de pix decât cea folosită pentru filele în cauză (nr. 26 și 27).
Instanța a reținut că a fost încheiat contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 5040/22.06.2020 în registrul general de evidență al salariaților (în original) între angajatorul Primăria comunei (...), reprezentată legal de viceprimarul cu atribuții de primar, N.G., și salariatul M.S., având ca obiect prestarea de către acesta din urmă a activității specifice funcției de consilier IA, gradația 5, Compartimentul Protecția Mediului în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei (...), pe o perioadă determinată de 12 luni, începând cu data de 29.06.2020 până la data de 29.06.2021, cu un salariu lunar brut de 7.803 lei.
Contractul a fost semnat de către viceprimarul N.G. și de către salariatul M.S..
O primă observație ce s-a impus a fi făcută este legată de faptul că inculpatul M.S. a fost angajat pe un post diferit față de cel menționat în referat, iar explicația pentru care s-a procedat în acest mod este dată de jurista primăriei, martora M.A. (f. 73-81 vol. 2 d.u.p.). Astfel, conform relatărilor martorei, inculpatul M.S. a fost angajat în Aparatul de specialitate al primarului pe linia sănătății și securității în muncă așa cum rezultă și din referatul de specialitate pe care l-a întocmit, însă contractul individual de muncă a fost încheiat pentru activității specifice funcției din Compartimentul Protecția Mediului în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei (...), întrucât la nivelul Aparatului de specialitate al primarului comunei (...) nu exista o funcție pe linia sănătății și securității în muncă, dar era liberă în compartimentul protecției mediului, care nu presupunea o anumită specializare, ci doar studii superioare, și astfel M.S. putea ocupa această funcție, dar urma să desfășoare activități conform celor menționate în referat, adică de securitate în muncă.
De asemenea, tot cu privire la contractul individual de muncă indicat anterior, instanța a reținut că, deși se prevede în cuprinsul acestuia, la punctul F, faptul că atribuțiile postului sunt prevăzute în fișa postului, anexă la contractul individual de muncă, acest înscris nu a fost întocmit.
Deopotrivă, instanța a reținut faptul că inculpatul M.S. a fost angajat cu un scop precis, definit de dispozițiile Legii 55/2020, cel al prevenirii și combaterii efectelor provocate de pandemia cu COVID 19, în lipsa fișei postului neputându-se constata dacă angajarea a respectat prevederile în baza căreia s-a realizat, adică dacă atribuțiile noului angajat se circumscriu activităților de luptă împotriva pandemiei, singurele care ar fi permis angajarea pe perioada stării de alertă de personal contractual sau funcționari publici (cu excepția celor de la cabinetul primarului) la Primăria (...) sau la oricare altă instituție de administrație publică din țară.
Instanța a constatat că raportul de muncă a fost încheiat pe o perioadă determinată de 12 luni, deși prevederile indicate anterior prevăd faptul că perioada maximă nu poate depăși 30 de zile de la încetarea stării de alertă.
Astfel cum a rezultat din contractul individual de muncă, inculpatul M.S. a fost angajat în cadrul Aparatului de specialitate al primarului la Compartimentul protecția mediului, pe o funcție de personal contractual de execuție, funcție care, în conformitate cu prevederile Codului administrativ (prevederile art. 554 alin. 7 Codul administrativ), se poate ocupa doar prin concurs sau examen. Or, la momentul iunie 2020, la Cabinetul primarului (...) existau, conform Statului de personal, două funcții, una de consilier personal și alta de administrator public, iar, conform Organigramei anexă la HCL 43/12.06.2020 (filele nr. 23-26 din vol. 4), la Primăria (...) viceprimarul nu avea cabinet, astfel că niciuna dintre acestea nu au făcut obiectul angajării lui M.S..
De altfel, angajarea inculpatului M.S. s-a făcut cu derogare de la prevederile Legii nr. 55/2020, întrucât Primăria comunei (...) nu a beneficiat de serviciile sale, astfel că scopul pentru care legiuitorul a permis angajarea, pe durata stării de alertă, fără concurs și fără examen, respectiv acela de a preveni și combate efectele pandemiei SARS-COV-2, a fost ignorat, la scurt timp de la angajarea inculpatului în cadrul Primăriei acesta formulând cerere de detașare, în cadrul unei alte instituții, pe un alt post. De asemenea, ținând cont că angajarea sa s-a realizat prin derogare de la prevederile Legii nr. 55/2020, pe o funcție contractuală, au fost încălcate și prevederile din Codul administrativ, care reglementează ocuparea funcției prin concurs sau examen.
Totodată, instanța a constatat că inculpatul M.S. a fost angajat în cadrul primăriei în lipsa emiterii dispoziției de numire, așa cum prevăd dispozițiile art. 196 alin. (1) lit. b)2 din Codul administrativ, inculpatul N.G., deși îndeplinea atribuții în calitate de primar, a omis să emită această dispoziție de numire în funcție.
Deopotrivă, instanța a reținut că atât inculpatul - viceprimar N.G. cât și inculpata - secretara B.A. aveau cunoștință despre obligativitatea emiterii unei dispoziții de primar în cazul angajării de personal contractual în cadrul aparatului de specialitate al primarului, întrucât, pe lângă obligația de a cunoaște aceste prevederi legale, acest aspect rezultă și din înscrisurile ridicate de la Primăria (...) la data de 11.02.2021 privind celelalte angajări realizate la primărie în anul 2020, unde, în cazul angajării numitului B-S. V-C. în luna mai 2020 (așadar, doar cu o lună înaintea angajării lui M.S.) pe funcția de șofer autospecială în cadrul Aparatului de specialitate al primarului (așadar, aceleași condiții prevăzute în Codul administrativ ca și în cazul lui M.S.), N.G. a emis, iar B.A. a contrasemnat Dispoziția de încadrare a acestuia nr. 45/08.05.2020, în care chiar se face trimitere la prevederile art. 155 și 196 din Codul administrativ (f. 319-322 din vol. 3 d.u.p.).
În vederea detașării inculpatului M.S. în cadrul ABA ,,P-B” I. a fost încheiat actul adițional la contractul individual de muncă nr. 5040/22.06.2020 între Primăria (...) și M.S. (în original), înregistrat la ABA „P-B” I. sub nr. 9630/30.06.2020, încheiat între angajatorul cedent – Primăria comunei (...), angajator cesionar - ABA „P-B” I. și detașat – M.S., prin care s-a convenit și hotărât ca, începând cu data de 01.07.2020, să se modifice elementele contractului individual de muncă al domnului M.S. încheiat și înregistrat sub nr. 5040/22.06.2020 în registrul general de evidență al salariaților, în sensul că pentru o perioadă de 6 luni cuprinsă între 01.07.2020 și data de 31.12.2020, M.S. urmează să-și desfășoare activitatea, prin detașare, în cadrul Compartimentului S.S.M. S.G.A. B., pe funcția de inginer, gradația 5, grad 1, cu un salariu lunar brut de 6.077 lei plus indemnizație de hrană de 347 lei, atribuțiile postului menționându-se că sunt prevăzute în fișa postului (f. 74-76 din vol. 3 d.u.p.).
În actul adițional s-a precizat că detașarea se realizează în baza art. 45-47 din Codul muncii și a prevederilor art. 18 din cadrul Contractului colectiv de muncă nr. 67/30.01.2019, dar și urmare a aprobării ANAR nr. 10684/RA/30.06.2020.
De asemenea, în actul adițional s-a indicat ca bază legală a detașării și prevederile art. 17 alin. (5) și art. 41 din Codul muncii.
Actul adițional în cauză a fost semnat din partea angajatorului cedent de către viceprimarul – inculpat N.G., din partea angajatorului cesionar de către directorul – inculpat A.P., precum și de către angajatul detașat, inculpatul M.S., însă, așa cum a rezultat din registru, dar și de pe actul în sine, acesta nu apare înregistrat la nivelul Primăriei comunei (...).
Observând faptul că în cadrul Primăriei comunei (...) inculpatul a fost angajat pe postul de consilier IA, gradația 5, Compartimentul Protecția Mediului, iar detașarea sa s-a aprobat pentru funcția de inginer, gradația 5, grad 1, instanța a constatat că cele două funcții sunt diferite și prin detașare s-a modificat felul muncii, nu doar schimbarea temporară a locului de muncă. Astfel, conform prevederilor art. 45 din Codul muncii, în mod excepțional, se poate modifica prin detașare și felul muncii, însă este necesar în acest sens consimțământul scris al salariatului.
În condițiile în care lipsește dintru început fișa postului, justificările cu privire la caracterul excepțional al schimbării felului muncii și acordul scris al inculpatului M.S. cu privire la schimbarea felului muncii, ținând cont și de perioada scurtă scursă de la momentul angajării în cadrul primăriei (22.06.2020) și momentul detașării (01.07.2020) în cadrul altei instituții, instanța a constatat că nici angajatorul cedent și nici angajatorul cesionar nu au dat niciun fel de importanță acestei prevederi legale imperative.
Totodată, pe lângă aceste nereguli, instanța a constatat faptul că detașarea inculpatului M.S. în cadrul ABA P-B” – SGA B. s-a făcut în lipsa dispoziției de detasare, obligația ce a incumbat inculpatului N.G., în calitate de viceprimar al comunei, întrucât, ca și în cazul numirii, primarul este obligat să emită dispoziții și în cazul modificării raporturilor de muncă, așa cum prevede art. 155 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ raportat la alin. (5) lit. e) al aceluiași articol cu aplicarea art. 196 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, iar, așa cum se arată chiar din cuprinsul actului adițional în sine, acesta modifică elementele contractului individual de muncă (cele referitoare la durată, locul de muncă, felul muncii și atribuțiile muncii).
Detașarea inculpatului M.S. în cadrul ABA „P-B” a fost prelungită prin actul adițional la actul adițional înregistrat la ABA „P-B cu nr. 9630/VD/30.06.2020 cu privire la detașarea salariatului M.S. la angajatorul A.B.A.P-B. (în original), înregistrat la ABA „P-B” I. sub nr. 19906/VD/28.12.2020, încheiat între angajatorul cedent – Primăria comunei (...), angajator cesionar - ABA „P-B” I. și detașat - M.S., prin care s-a convenit și hotărât ca, începând cu data de 01.01.2021, să se modifice elementele actului adițional înregistrat sub nr. 9630/VD/30.06.2020, în sensul că pentru o perioadă de 6 luni cuprinsă între 01.01.2021 și data de 28.06.2021, se prelungește detașarea numitului M.S. la ABA „P-B” I. (f. 70-71 din vol. 3 d.u.p.).
În actul adițional s-a precizat că detașarea se realizează în baza art. 45-47 din Codul muncii și a prevederilor art. 18 din cadrul Contractului colectiv de muncă nr. 67/30.01.2019, precum și în baza aprobării ANAR nr. 24372/RA/28.12.2020.
Actul adițional în cauză a fost semnat din partea angajatorului cedent de către primarul S.V., din partea angajatorului cesionar de către directorul A.P., precum și de către angajatul detașat, numitul M.S., însă, așa cum a rezultat din registru, dar și de pe actul în sine, acesta nu apare înregistrat la nivelul Primăriei comunei (...) (ANEXA 5/1).
Ca și în cazul detașării și în situația prelungirii acesteia, nu s-au respectat prevederile art. 45 din Legea 53/2003 (Codul muncii) invocate, referitoare la caracterul excepțional care să justifice modificarea felului muncii urmare a detașării și consimțământul scris al salariatului privind detașarea.
Nici la momentul prelungirii lui M.S. nu-i fusese încheiată fișa postului la (...).
Din probele administrate la dosar a rezultat că inculpații S.V., B.A. și N.G. aveau cunoștință despre obligația existenței acordului salariatului la momentul detașării (și al prelungirii), întrucât, în afara faptului că era datoria acestora de a cunoaște prevederile legale în exercitarea funcțiilor, cu ocazia percheziției din data de 11.02.2021 a fost ridicată de la Primăria (...) și documentația aferentă angajării și ulterior detașării numitului T.T-C. de la primărie la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) S., în cadrul căreia se regăsește Acordul scris expres al acestuia din data de 15.12.2020 cu privire la detașare, acord despre care se face vorbire atât în Dispoziția de detașare nr. 148/16.12.2020 emisă de către primarul S.V. cât și în referatul de specialitate întocmit de secretara generală B.A. la data de 16.12.2020. Așadar, detașarea în acest caz primarul S.V. a dispus-o prin act administrativ (dispoziție) contrasemnat de către secretarul general B.A. și doar după obținerea acordului salariatului anterior (cu o zi înainte), aspecte care nu s-au întâmplat în situația lui M.S. (lipsa dispoziției și a acordului).
De asemenea, și prelungirea detașării s-a făcut în lipsa actului administrativ de modificare a raporturilor de muncă, mai exact în lipsa Dispoziției primarului comunei (...), așa cum prevede legea, întrucât, ca și în cazul numirii, primarul este obligat să emită dispoziții și în cazul modificării raporturilor de muncă, așa cum prevede art. 155 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ raportat la alin. (5) lit. e) al aceluiași articol cu aplicarea art. 196 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, iar, așa cum se arată chiar din cuprinsul actului adițional în sine, acesta modifică elementele actului adițional anterior (cele referitoare la durată).
Actul adițional de prelungire a fost semnat din partea angajatorului cedent, Primăria comunei (...), de către primarul S.V., situație în care acestuia îi revenea sarcina emiterii Dispoziției privind modificarea (prelungirea detașării) raporturilor de muncă încheiate cu M.S..
S-a reținut că art. 46 alin. (2) din Codul muncii (invocat ca temei pentru prelungire în actul adițional) prevede că prelungirea detașării se poate realiza doar „în mod excepțional...pentru motive obiective”, or, așa cum a rezultat din documentațiile ridicate de la UAT com. (...) și ABA „P-B” I., nici la nivelul angajatorului cedent, nici la nivelul celui cesionar, nu au fost întocmite niciun fel de înscrisuri (dispoziții, referate de necesitate, note, etc) în care să fie prezentate motivele obiective din care să rezulte caracterul excepțional al prelungirii detașării.
Prelungirea detașării lui M.S. s-a realizat în baza unei cereri simple întocmite de sus-numit în acest sens, în care nu prezintă niciun motiv pentru care solicită prelungirea, iar doar în baza acestei cereri ABA „P-B” I. a solicitat Primăriei (...) acordul cu privire la prelungirea detașării, fără a invoca motivele acestei solicitări.
Situația de fapt a fost reținută de instanța pe baza analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv înscrisurile ridicate cu ocazia percheziției realizate la sediul instituților publice, declarațiile martorilor audiați (angajați ai instituțiilor), declarațiile inculpaților, dar și declarațiile martorilor reaudiați în cursul cercetării judecătorești și de cele date de martorii audiați în fața instanței.
Încadrarea juridică a faptelor:
A. Referitor la inculpații S.V., N.G. și B.A., trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de „abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevăzută de art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, instanța, analizând situația de fapt expusă anterior și care nu diferă de cea expusă de procuror în rechizitoriu, a constatat faptul că nu rezultă care a fost paguba sau vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale Primăriei comunei (...).
În cuprinsul rechizitoriului, procurorul a făcut doar o trimitere generală la afectarea intereselor legitime ale Primăriei comunei (...), fără a preciza în concret în ce constă această afectare.
Pe de altă parte, nu poate fi reținut în sarcina celor trei inculpați (S.V., N.G. și B.A.) că aceștia ar fi urmărit crearea unei pagube în patrimoniul ABA „P-B” I. (singura persoană juridică care s-a constituit parte civilă în procesul penal) întrucât nici unul dintre cei trei inculpați nu avea atribuții în legătură cu salarizarea numiților B. (fostă I.) E.S. și M.S. la ABA „P-B” I. Nu există nicio legătură de cauzalitate între faptele imputate inculpaților S.V., N.G. și B.A. și prejudiciul material pretins a fi fost cauzat ABA „P-B” I.
Nu orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, trebuie încadrată în sfera normei de incriminare. Legiuitorul a reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghii pentru înlăturarea consecințelor unor fapte care, potrivit reglementării penale se pot circumscrie unei infracțiuni, dar în privința cărora trebuie evaluat gradul de intensitate/gravitate pentru a stabili dacă este necesară aplicarea unei pedepse.
În prezenta cauză, instanța a considerat că faptele reținute în sarcina inculpaților S.V., N.G. și B.A. nu au cauzat vreo pagubă instituției publice în numele căreia au acționat, iar eventuala afectare a intereselor legitime ale Primăriei comunei (...) nu a putut fi descrisă de către reprezentantul Ministerului Public și nici nu a fost probată în cursul cercetării judecătorești, în cadrul căreia au fost administrate toate probele solicitate de participanți.
Prin urmare, în raport de considerentele evidențiate, instanța a constatat că fapta nu este tipică în elementele sale, lipsind latură obiectivă a infracțiunii, respectiv cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale Primăriei comunei (...) ori ale ABA „P-B” I.
B. Cu privire la faptele reținute de procuror în sarcina inculpatului A.P., care ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de „abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevăzută de art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal:
Din perspectiva condiției de tipicitate a elementului material al infracțiunii de abuz în serviciu constând în încălcarea unei îndatoriri de serviciu prin îndeplinirea ei defectuoasă, Tribunalul a apreciat că pe lângă indicarea comportamentului inculpatului care a fost considerat a fi o îndeplinire defectuoasă a îndatoririlor de serviciu, trebuie identificată obligația de serviciu care a fost încălcată, implicit, dispoziția legală care prevede conduita corespunzătoare ce trebuia urmată de către inculpată.
Suplimentar, urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 518/2017, atribuția de serviciu în exercitarea căreia se afla inculpatul și pe care acesta a încălcat-o trebuie să fie prevăzută expres de lege.
A reținut instanța, în primul rând, că acest inculpat nu a încălcat dispozițiile legale din legile la care face trimitere acuzarea.
În ceea ce privește acceptul prealabil al inculpatului A.P. cu privire la detasarea inculpatilor B.S-E. și M.S., ce ar reprezenta un act de complicitate esențial și hotărâtor în angajarea ilegală a celor doi la Primăria (...), s-a observat că acesta nu poate fi avut în vedere la calificarea faptelor ca infracțiuni, întrucât acest aspect nu a fost dovedit prin niciun mijloc de probă.
Astfel acuzarea a pornit de la o prezumție, de la un fapt nedovedit, că între inculpatul A.P. și ceilalți inculpați ar fi existat înțelegeri prealabile cu privire la angajarea la Primăria (...) și apoi detașarea la ABA „P-B” I. Nici în cursul urmăririi penale și nici în cursul judecății nu s-a făcut dovada că inculpatul A.P. i-ar fi cunoscut pe ceilalți inculpați, indiferent în ce calitate, că a purtat discutii ori directe, ori prin persoane interpuse, în vederea acceptării cererilor de detașare.
Așa cum s-a putut constata din cercetările efectuate în cauză, într-un interval de timp de aproximativ 1 an de zile, au formulat cereri de detașare la ABA „P-B” 10 persoane cu diferite calificări și care proveneau de la diferite institutii publice și cu niciuna dintre aceste persoane inculpatul A.P. nu a purtat discuții nici directe, nici prin persoane interpuse, în vederea acceptării cererii de detașare.
Pentru toate persoanele care au solicitat detașarea, procedura urmată a fost identică, inclusiv în cazul inculpaților B.S-E. și M.S., în sensul că ulterior primirii cererii de detașare se verifica de către departamentul RURPA din cadrul ABA „P-B” dacă persoanele respective erau angajate la o altă instituție publică și dacă aveau studiile de specialitate necesare ocupării unui post în cadrul Administrației Bazinale. În măsura în care aceste condiții erau îndeplinite, se solicita ulterior acordul ANAR pentru fiecare persoana în parte, cu arătarea postului ce urmează a fi ocupat și cu atașarea documentelor justificative (contract de muncă cu unitatea publică de la care provenea angajatul, acte de studii, etc).
Instanța a constatat, în urma audierii martorilor angajați ai ABA „P-B”, că la această instituție era o lipsă de personal, fiind dificil să se asigure inclusiv turele de noapte la Serviciul situații de urgență. Prin urmare, demersurile inculpatului A.P. pentru acoperirea deficitului de personal, inclusiv prin detașări, erau unele în favoarea instituției pe care o conducea și nu în defavoarea acesteia.
Cu privire la atribuțiile Comitetului de direcție al ABA „P-B” în procedura de detașare, astfel cum rezulta din art. 8 din Regulament, comitetul trebuia să se pronunțe exclusiv în cazul angajărilor, a modificărilor de natură salarială, ori a modificărilor din structura de personal, nu și în cazul detașărilor ori a delegărilor. Chiar dacă au existat discuții informale cu toti directorii privind aceste detașări, normele din Regulament nu impuneau acest lucru.
Lipsa discuțiilor formale în cadrul unei ședințe a Comitetului de Direcție privind detasarile inculpaților B.S-E. și M.S. nu reprezintă o încălcare a legii de către inculpatul A.P..
În ceea ce privește procedura urmată pentru detașare, instanța a reținut că Departamentul RURPA a constatat îndeplinirea cerințelor privind existenta calificării sau specializării necesare ocupării postului, astfel cum sunt ele menționate în Anexa 3 a Contractului colectiv de muncă.
În concret, în ceea ce o priveste pe inculpata B.S-E., conform pct. 19 din anexa nr. 3 la Contractul colectiv de muncă, pentru a se ocupa legal un post la departamentul Dispecerat, trebuie ca angajatul sa detina studii superioare în unul din următoarele domenii: hidrotehnică, energetică, construcții civile și industriale, ingineria mediului, îmbunătățiri funciare, hidrologie, geografie, știința mediului. Potrivit actelor de studii existente la dosarul de personal al inculpatei B.S-E., aceasta este absolventă de facultate, specializarea Ingineria și Protecția Mediului în Industrie, având titlul de Inginer (diploma seria C nr. 0523770 eliberata de Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iași — pag. 174 vol. 4 dosar urm. pen).
De asemenea, în ceea ce-l priveste pe inculpatul M.S., conform pct. 2 din anexa nr. 3 la Contractul colectiv de muncă, pentru un post la inspecția teritorială a apelor trebuie ca angajatul să dețină studii superioare în unul din domeniile: hidrotehnică, energetică, chimie, inginerie chimică, ingineria mediului, îmbunătățiri funciare, juridic, hidrologie, geodezie, științele mediului și domenii conexe. Instanța constată că inculpatul M.S. este absolvent de facultate, deținând diploma de inginer, conform actului de studii eliberat de Institutul Politehnic Gheorghe Asachi din Iași, este absolvent și de master, în specialitatea Securitate și Sănătate în Muncă și cu studii postuniversitare în specializarea Evaluator de Risc în Securitate și Sănătatea în Muncă.
Instanța a constatat că în mod legal (fără încălcarea vreunei dispoziții legale), s-a procedat la transmiterea tuturor documentelor justificative către ANAR în vederea obținerii acordului obligatoriu pentru detașarea celor doi inculpați.
Ulterior recepționării de la ANAR, pentru fiecare din cei doi inculpati, a acordului pentru ocuparea posturilor prin detașare, aceștia și-au preluat atribuțiile, prezentând-se la muncă conform programului de lucru.
Referitor la încheierea actelor aditionale nr. 19726/VD/22.12.2020, nr. 9630/VD/30.06.2020 și nr. 19906/VD/28.12.2020, fără ca aceste detașări să fie motivate de vreo situație excepțională și fără a exista nici consimțământul scris al salariatului, nici în acest caz nu s-a reținut o încălcare a dispozițiilor legale de către inculpat, raportat la faptul că aceste dispoziții legale sunt prevăzute în favoarea angajaților, exclusiv, pentru ca aceștia să fie protejați de abuzurile angajatorilor care, în lipsa unor astfel de prevederi, i-ar putea detașa pe durate mari de timp, cu schimbarea felului muncii.
Așa cum în mod expres a invocat apărătorul ales al inculpatului A.P., în cuprinsul aceluiași rechizitoriu procurorul a dispus clasare pe motiv că fapta nu există în cazul numitelor P.R.A. si B.S., deși în cazul acestor două persoane se descrie o procedura de detașare identică, respectiv în lipsa consimțământului expres al numitei P.R.A. la detașarea initială și în lipsa motivării caracterului excepțional pentru ambele angajate, deși se schimba felul muncii și deși niciuna dintre angajate nu activase nicio zi efectiv la locul de muncă inițial – paginile 294 – 298 din rechizitoriu – filele 176 – 178 vol. I dosar instanță.
Și în cazul acestui inculpat, identic situației celor trei inculpați analizați anterior, instanța s-a raportat la Decizia nr. 283/2023 a Curții Constituționale îndeosebi la paragrafele 47 - 49, precum și la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin urmare, instanța a considerat că nu orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, trebuie încadrată în sfera normei de incriminare.
În prezenta cauză, a considerat că faptele reținute în sarcina inculpatului A.P. nu au cauzat vreo pagubă instituției publice în numele căreia a acționat, ABA „P-B” I, iar eventuala afectare a intereselor legitime ale Primăriei comunei (...) nu a putut fi descrisă de către reprezentantul Ministerului Public și nici nu a fost probată în cursul cercetării judecătorești, aceasta neputând fi doar presupusă. Pentru a atrage răspunderea penală, fapta persoanei acuzate trebuie să provoace o vătămare clară, nu doar una eventuală, cu atât mai mult cu cât de la datele când s-ar fi comis faptele până la momentul sesizării instanței, aceste vătămări ar fi putut fi identificate cu certitudine.
Procurorul a mai reținut la noțiunea de folos necuvenit salariile încasate de inculpații B.S-E. și M.S. în perioada în care au prestat munca, doar prin raportare la simplul fapt al detașării în cadrul ABA „P-B” I.
Pentru a fi considerata folos necuvenit, remunerația încasată de cei doi inculpați, B.S-E. și M.S., ar trebui să fie legal nedatorată.
Or, persoana vătămată ABA „P-B” I. nu a contestat prezența celor doi inculpați la locul de muncă și prestarea efectivă de către aceștia a atribuțiilor specifice. Prezența inculpaților la muncă și exercitarea de către aceștia a atribuțiilor de serviciu stabilite prin contractul individual de muncă și/sau fișa postului au fost dovedite și prin declarațiile martorilor audiați în cursul cercetării judecătorești.
Așa cum s-a arătat anterior, inculpații B.S-E. și M.S. au avut calificările necesare posturilor pe care le-au ocupat, potrivit actelor de studii depuse la dosar și necontestate de acuzare.
Prin urmare, s-a reținut că au fost îndeplinite toate condițiile pentru a stabili că remunerația încasată de inculpați a fost legal datorată, astfel încât nu se poate vorbi despre obținerea unui folos necuvenit.
Prin urmare, în raport de considerentele evidențiate, instanța a constatat că fapta nu este tipică în elementele sale, lipsind latură obiectivă a infracțiunii, respectiv atât comiterea faptei prin încălcarea unor dispoziții legale, cât și condiția cauzării unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale Primăriei comunei (...) ori ale ABA „P-B” I.
C. Referitor la acuzațiile reținute în sarcina inculpaților B. (fostă I.) E.S. și M.S., instanța a constatat că acestea nu pot fi reținute ca infracțiuni în sarcina celor doi inculpați, neputând fi pronunțată o condamnare față de aceștia.
Având în vedere toate considerentele expusă până la acest moment, instanța a reținut că actele de înlesnire expuse în cuprinsul rechizitoriului nu au, în cazul de față, o conotație de natură penală.
Depunerea unor cereri de către persoane fizice la diferite instituții ale statului nu sunt, în opinia instanței, acte de înlesnire a comiterii vreunei infracțiuni având în vedere că aceste aspecte fac parte dintr-o procedură legală, administrativă, iar cererile urmează un traseu clar stabilit, în care inculpații din prezenta cauză nu au intervenit în vreun fel, lipsind orice probă în acest sens. Deciziile de angajare, iar ulterior de detașare, au fost luate de persoanele îndreptățite legal să procedeze în acest sens, iar probele administrate în tot cursul procesului nu dovedesc alte intervenții ale celor doi inculpați asupra decidenților pentru a primi avizele favorabile de care aveau nevoie.
Totodată,, nu există nicio probă sau măcar un indiciu temeinic din care să rezulte că inculpații se cunoșteau între ei ori au avut discuții prealabile demarării procesului de angajare.
Pe cale de consecință, instanța a constatat că și în privința inculpaților B.S-E. și M.S. este incident cazul de achitare prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală, respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.
Deși s-a solicitat să se constate incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală, în sensul că nu există probe că inculpații au săvârșit infracțiunile, instanța a constatat că actele de înlesnire indicate de acuzare există în materialitatea lor, doar că acestea nu pot determina reținerea complicității la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, în lipsa reținerii în sarcina autorilor a infracțiunilor imputate. Este real însă că nu există probe referitoare la înțelegerea dintre complici și autori, însă această înțelegere a fost dedusă de procuror din modalitatea în care s-au desfășurat faptele (deducere pe care instanța nu o consideră îndestulătoare, fiind necesare probe suplimentare).
În latură civilă, în faza camerei preliminare, persoana vătămată A.B.A. P-B a depus în dosarul 3595/99/2021/a1 cererea de constituire de parte civilă, solicitând obligarea inculpaților la daune materiale.
Soluționarea acestei cereri este în directă legătură cu modalitatea în care a fost soluționată latura penală a cauzei, în sensul că instanța a dispus achitarea inculpaților motivat de lipsa unui prejudiciu.
Considerentele expuse mai sus, în sensul că faptele reținute în sarcina inculpaților nu au cauzat vreo pagubă părții civile ABA „P-B” I, sunt identice celor pentru care a fost respinsă acțiunea civilă promovată în prezenta cauză.
Parte civilă nu a demonstrat că reprezintă un folos necuvenit salariile încasate de inculpații B.S-E. și M.S. în perioada în care au prestat munca, iar această demonstrație nu poate să rezulte doar din simplul fapt al detașării celor doi inculpați în cadrul ABA „P-B” I.
Măsuri asigurătorii
Având în vedere soluțiile pronunțate în latura penală și cea civilă, întrucât nu s-a constatat existența vreunui prejudiciu, instanța a dispus, în conformitate cu art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, art. 397 alin. 3 și 4 Cod procedură penală, ridicarea măsurilor asigurătorii și restituirea sumei de bani poprită în mâna terțului debitor Casa Județeană de Pensii Botoșani asupra venitului obținut din pensie (dosar pensie nr. 194459) de către inculpatul M.S. și virat în contul bancar nr. (...) deschis la G.B. consemnată la dispoziția Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași.
Împotriva sentinței penale nr. 4/2025 din 14.01.2025, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 3539/99/2021, a formulat apel, cu respectarea termenului prevăzut de art. 410 alin. 1 din Codul de procedură penală, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași.
Prin motivele de apel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași a criticat hotărârea pronunțată de instanța de fond ca fiind netemeinică și nelegală sub aspectul achitării inculpaților, apreciind că se impune condamnarea acestora pentru infracțiunile pentru care au fost judecați.
A. Referitor la inculpații S.V. N.G. și B.A.:
•În cazul funcțiilor ocupate de B. (fostă I.) E.S. și M.S., primarul și viceprimarul aveau posibilitatea de a-și alege persoane competente pe aceste posturi și care să-și aducă contribuția la dezvoltarea serviciilor pentru comunitate (rațiunea legală și firească pentru orice instituție publică), or, cei doi edili au apelat la persoane despre care știau că nu au niciun fel de experiență pentru domeniile ocupate (administrație publică și mediu) și că, pe deasupra, mai și locuiesc la distanțe apreciabile și nu au nicio legătură cu comunitatea locală.
•Ca manager, inclusiv de instituție locală, nu este interzis și chiar în unele situații, recomandat, să-ți atragi angajați sau colaboratori chiar dacă aceștia sunt din afara mediului tău local, dar doar dacă expertiza acestora pe domeniul în care sunt angajați chiar îi recomandă pentru ocuparea acelor funcții, însă, așa cum s-a arătat, în cazul celor doi inculpați, experiența acestora în domeniul funcțiilor ocupate lăsa de dorit sau chiar lipsea cu desăvârșire.
În condiții de criză de personal, angajarea inculpaților M.S. și B. (fostă I.) E.S. în cursul anului 2020 pe cele două posturi vacante și detașarea lor imediată la o altă instituție publică, demonstrează foarte clar că inculpații S.V., N.G. și B.A. au acționat împotriva intereselor legitime ale UAT com. (...), sacrificând aceste interese publice în favoarea îndeplinirii intereselor personale ale inculpaților M.S. și B. (fostă I.) E.S..
În acest context este de menționat faptul că inculpații S.V., N.G. și B.A. aveau posibilitatea legală a ocupării temporare a celor două posturi pe perioada cât inculpații M.S. și B. (fostă I.) E.S. erau detașați la ABA „P-B”, dacă, într-adevăr, demersurile cu detașările ar fi fost acte unilaterale și sincere ale celor doi inculpați și la care inculpații S.V., N.G. și B.A. nu s-ar fi opus din motive de „compasiune profesională” (deși, dacă urmăreau interesul instituțional în situația dată, ar fi avut posibilitatea legală s-o facă). În schimb, inculpații S.V., N.G. și B.A. au blocat în fapt ocuparea celor două posturi prin realizarea celor două detașări și fără a face demersuri pentru aducerea altor persoane pe funcțiile în cauză, aspecte asumate de către cei trei inculpați chiar de la momentul angajării inculpaților M.S. și B. (fostă I.) S-E., întrucât cunoșteau că ocuparea temporară a unor posturi pe perioada cât titularii de drept erau detașați la o altă instituție publică și ocupau la rândul lor acele posturi tot pe perioadă determinată (având, teoretic, posibilitatea de a reveni oricând pe posturi), făceau puțin atractive posturile în cauză pentru eventuali candidați reali și ar și fi creat incertitudini și instabilitate cu privire la ocuparea acestora.
Contrar aspectelor invederate de instanța de fond, consideră că este îndeplinită condiția referioare la existența pagubei create în patrimoniul ABA „P-B” de către inculpații S.V., N.G. și B.A., pagubă ce constă în salariile și alte drepturi bănești încasate de M.S. și B. (fostă I.) E.S. de la această instituție pe perioada cât au fost detașați, în condițiile în care detașările au fost ilegale, iar inculpații S.V., N.G. și B.A. au contribuit prin activitatea lor infracțională la înfăptuirea acestor detașări ilegale.
Astfel, inculpații S.V., N.G. și B.A. nu și-au îndeplinit ori și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu legate de angajarea la Primăria comunei (...) și de detașarea la ABA „P-B”, a inculpaților B. (fostă I.) E.S. și M.S., cunoscând că prin acțiunile lor ilegale nu fac decât să asigure condițiile pentru ca aceștia din urmă să ocupe posturile dorite la ABA „P-B” și astfel să încaseze salariile și alte drepturi bănești de la această instituție pe perioada cât aceștia au ocupat în mod ilegal cele două funcții, nefiind niciodată vorba despre faptul că cei doi vor desfășura vreo activitate în cadrul primăriei.
Prin urmare, constată că există o legătură de cauzalitate între faptele imputate inculpaților S.V., N.G. și B.A. și prejudiciul material pretins a fi fost cauzat ABA „P- B” I, întrucât prin neîntocmirea unor acte pentru care legea prevedea obligativitatea întocmirii și prin celelalte acțiuni ale inculpaților S.V., N.G. și B.A. săvârșite cu ocazia angajării și a detașării inculpaților B. (fostă I.) S-E. și M.S. și descrise în cuprinsul rechizitoriului, cei trei inculpați au acționat cu scopul unic de a asigura vocația inculpaților B. (fostă I.) E.S. și M.S. pentru a putea ocupa, prin detașare, posturile dorite în cadrul ABA „P- B” și astfel de a putea obține salariile și celelalte drepturi bănești de la această instituție pe perioada ocupării în mod ilegal a celor două funcții.
Precizează că pentru existența infracțiunii nu e necesar ca inculpații S.V., N.G. și B.A. să aibă atribuții în legătură cu salarizarea numiților B. (fostă I.) E.S. și M.S. la ABA „P-B” I., după cum susține în mod greșit instanța de fond, întrucât acțiunile inculpaților S.V., B.A. și B. (fostă I.) S-E., în cazul infracțiunilor reținute cu privire la angajarea și detașarea inculpaților B. (fostă I.) E.S. și M.S., respectiv: lipsa transparenței și publicității procedurii de angajare, neîntocmirea documentelor legal prevăzute, aprobarea aproape instantaneu a detașării, etc, într-un cuvânt toate demersurile comune și complementare ale celor trei inculpați, care au făcut ca angajarea la primărie să fie una fictivă, în scopul detașării ilegale, dar și care au contribuit efectiv la detașarea ilegală, au produs pagube, în dauna ABA „P-B”, constând în salariile și alte drepturi bănești încasate de cei doi inculpați de la această instituție pe perioada cât au ocupat în mod ilegal cele două funcții.
Precizează că prin rechizitoriu, inculpatului S.V. i s-a reținut producerea unui prejudiciu în dauna ABA „P-B” I. în sumă totală de 13.805 lei (6.147+7.388 = 13.805); inculpatului N.G. i s-a reținut producerea unui prejudiciu în dauna ABA „P-B” I. în sumă totală de 39.580 lei, iar inculpatei B.A. i s-a reținut producerea unui prejudiciu în dauna ABA „P-B” I. în sumă totală de 53.385 lei (6.147+46.968 = 53.385). Astfel, raportat la cuantumul sumelor menționate, respectiv: 13.805 lei, 39.580 lei și 53.385 lei, considerăm că în prezenta cauză există gradul de intensitate/gravitate necesar pentru aplicarea unei pedepse, cu respectarea principiului ultima ratio și a Deciziilor nr.405/2016, 392/2018 și 283/2023 ale Curții constituționale.
B. Referitor la inculpatul A.P.:
Acceptul prealabil al inculpatului A.P. cu privire la detașarea inculpaților B. (fostă I.) E.S. și M.S. reprezintă un act de complicitate esențial și hotărâtor în angajarea ilegală a celor doi la Primăria comunei (...), întrucât, așa cum a rezultat din probele administrate, angajarea acestora la primărie a fost una formală și cu încălcarea prevederilor legale și doar cu scopul creării vocației pentru cei doi inculpați în vederea detașării la ABA „P-B” I.
Or, în condițiile în care inculpatul A.P. nu i-ar fi asigurat pe inculpații B. (fostă I.) S-E. și M.S. de certitudinea aprobării detașării ulterioare, inculpații S.V. și N.G. nu ar fi procedat la angajarea ilegală a acestora la Primăria comunei (...), întrucât nici inculpații S.V. și N.G., ca reprezentanți ai angajatorului, și nici inculpații B. (fostă I.) E.S. și M.S., ca angajați, nu au avut niciodată intenția de a presta efectiv activitățile pentru care au fost angajați pe posturile de la primărie.
Precizează că nici în cuprinsul rechizitoriului nu s-a susținut că din probatoriul administrat în cauză ar fi rezultaț o înțelegere directă, o conivență explicită între complicele inculpat A.P. pe de o parte și autorii inculpații S.V., N.G., B.A. și complicii inculpați B. (fostă I.) E.S. și M.S. pe de altă parte, ci una implicită.
Inculpații S.V., N.G. și B.A. nu și-au îndeplinit ori și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu legate de angajarea la Primăria comunei (...) și detașarea la ABA „P-B”, a inculpaților B. (fostă I.) S-E. și M.S., cunoscând că prin acțiunile lor ilegale nu fac decât să asigure condițiile pentru ca aceștia din urmă să ocupe posturile dorite la ABA „P-B”, nefiind - niciodată vorba despre faptul că cei doi vor desfășura vreo activitate în cadrul primăriei. Prin neîntocmirea unor acte pentru care legea prevedea obligativitatea întocmirii și prin celelalte acțiuni ale inculpaților S.V., N.G. și B.A. săvârșite cu ocazia angajării și detașării inculpaților B. (fostă I.) E.S. și M.S. și descrise în rechizitoriu, cei cinci inculpați au acționat în deplină înțelegere și cu scopul unic de a asigura vocația inculpaților B. (fostă I.) E.S. și "M.S. pentru a putea ocupa, prin detașare, posturile dorite în cadrul ABA „P-B”.
Acțiunile frauduloase ale celor cinci inculpați mai sus menționați referitoare la angajare și detașare nu ar fi avut nici un rezultat și nici măcar nu ar fi fost inițiate, dacă nu ar fi existat acceptul inculpatului A.P. care, prin actiunile sale, pe de o parte a girat, iar pe de altă parte a oferit continuitate și rezultat acțiunilor inițiate și derulate de către ceilalți inculpați.
În cazul infracțiunilor reținute în cauză cu privire la angajarea și detașarea inculpatei B. (fostă I.) E.S., acțiunile inculpaților S.V., B. respectiv lipsa transparenței și publicității procedurii de angajare, neîntocmirea documentelor legal prevăzute, aprobarea aproape instantaneu a detașării, etc, într-un cuvânt demersurile comune și complementare ale celor trei inculpați care au făcut ca angajarea la primărie să fie una fictivă și în scopul detașării ilegale, demonstrează rezoluția infracțională comună și conivența clară dinte aceștia.
Cu privire la actele de complicitate ale inculpatului A.P. pentru detașarea inculpatei B. (fostă I.) E.S., deși din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat o înțelegere directă, o conivență explicită între complicele inculpat A.P., pe de o parte și autorii inculpații S.V. și B.A. și complicele inculpata B. (fostă I.) E.S., pe de altă parte, actele de înlesnire ale inculpatului A.P. au fost săvârșite în baza relațiilor de amiciție și de serviciu ale acestuia cu numitul P.B. directorul SGA S. și cumnatul inculpatei B. (fostă I.) E.S..
Cu privire la actele de complicitate ale inculpatului A.P. pentru detașarea și prelungirea detașării inculpatului M.S., deși din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat o înțelegere directă, o conivență explicită între complicele inculpat A.P., pe de o parte și autorii inculpații N.G., S.V. și complicii inculpații B.A. și M.S., pe de altă parte, actele de înlesnire ale inculpatului A.P. au fost săvârșite în baza relațiilor de serviciu de subordonare ale acestuia cu numitul M.C., aflat în conducerea ANAR și fiul inculpatului M.S..
Însă, pentru existenta condiției subiective a complicității nu are importantă faptul dacă între complice și autorii faptelor a existat sau nu o înłelegere directă, întrucât, la momentul săvârșirii faptelor, autorii N.G., S.V. și complicii B.A. și M.S. au cunoscut că inculpatul A.P. a fost persoana care le-a înlesnit comiterea faptelor, Date fiind împrejurările în care au fost săvârșite infracliunile, specificul acestor infractiuni, în cauză această din urmă teză este însă pe deplin probată, autorii N.G., S.V. și complicii B.A. și M.S. cunoscând rolul inculpatului A.P. în acceptarea premeditată și aprobarea imediată a cererii de detașare și prelungirea detașării.
Astfel, contrar aspectelor invederate de instanța de fond, consideră că inculpatul A.P. a încălcat dispozițiile legale ce rezultă din omisiunea îndeplinirii procedurilor legale cu privire la detașare, respectiv lipsa motivării situației excepționale și lipsa consimțâmântului scris al salariaților. Astfel, în cazul detașării inculpatei B. (fostă I.) S., nu au fost întocmite înscrisurile care să justifice caracterul excepțional al detașării pe un post cu felul muncii diferit, așa cum prevăd normele legale. Situația că la nivelul Dispeceratului din cadrul ABA „P-B” este o criză de personal nu rezultă din documentele transmise de ABA „P-B” și, oricum, aceasta nu justifică caracterul excețional pentru aducerea la Dispecerat a unei persoane prin detașare și pe perioadă determinată din afara sistemului, în condițiile în care persoana în cauză nu deține abilitățile profesionale pentru a acoperi această criză de personal, adică nu ar contribui cu nimic la remedierea acestui deficit de personal. Ba dimpotrivă, așa cum a rezultat din probele administrate, inculpata B. (fostă I.) E.S. a activat la Dispecerat doar supravegheată de colegii titulari și în chestiuni elementare și doar în vederea dobândirii de cunoștințe, ceea ce a presupus eforturi suplimentare din partea acestor colegi cu pregătirea și suplinirea activității inculpatei, ceea ce a îngreunat activitatea acestor colegi în loc s-o simplifice.
În contextul celor mai sus arătate, a fost emis de către fostul director M.G. acel referat din luna iulie 2020 în care solicită conducerii ABA „P-B” delegarea la Dispecerat a unui salariat din instituție și nu a oricărei alte persoana din afara admitistrației. De asemenea, pe lângă faptul că, așa cum reieșea din înscrisurile referitoare la studii și experiență anterioară aceasta nu îndeplinea condițiile de expertiză pentru a ocupa un post la Serviciul Situații de urgență, din documentele anexate la momentul depunerii cererii de detașare (cele transmise pe mail la data 16.12.2020) rezultă că inculpata nici măcar nu avea vreun contract privind relațiile de muncă încheiat cu Primăria comunei (...) (de cel de management nici nu putea fi vorba întrucât, așa cum s-a demonstrat în cuprinsul rechizitoriului, nici nu a fost încheiat), aspect ușor sesizabil pentru cei care au rezoluționat cererea de detașare a inculpatei, inclusiv inculpatul A.P..
Foarte important în stabilirea caracterului ilegal al detașării în cazul inculpatei B. (fostă I.) E.S. este și faptul că, din cauza caracterului unic și a reglementărilor speciale cu privire la funcția de „administrator public”, instituția detașării nu era posibilă din punct de vedere legal pe o funcție cu felul muncii diferit. În atare condiții, atât inculpatul S.V., în calitate de reprezentant al angajatorului cedent, cât și inculpatul A.P., în calitate de reprezentant al angajatorului cesionar, aveau obligația managerială de a constata imposibilitatea legală a acestei detașări. Caracterul ilegal al acestei detașări era cunoscut de către inculpatul A.P. motiv pentru care acesta a acționat de o manieră netransparentă în adoptarea deciziei de detașare.
În cazul detașării inculpatului M.S., nu au fost întocmite înscrisurile care să justifice caracterul excepțional al detasării pe un post cu felul muncii diferit, așa cum prevăd "normele legale și nici nu i s-a solicitat consimțământul scris cu privire la detașare în aceste condiții, așa cum prevăd aceleași norme legale. Situația că la nivelul SGA B era vacant postul unic de la Compartimentul SSM în condițiile în care aceste atribuții pe securitatea în muncă erau asigurate, prin fișa postului, de mai multă vreme de către o altă angajată, nu justifică sub nicio formă caracterul excepțional al detașării inculpatului pe un post cu felul muncii diferit, mai ales că, deși inculpatului i s-a motivat aprobarea cererii de detașare prin „importanța și responsabilitatea activității de SSM”, în fapt, inculpatul, odată detașat, nu a desfășurat nicio activitate pe domeniul SSM (deși experiența anterioară la ITM îl recomanda pentru acest post) în condițiile în care acest post era vacant, ci a fost delegat pe un post la Compartimentul ITA, post ocupat de titular, pentru a desfășura activități pe lângă acesta.
În aceleași condiții de ilegalitate s-a realizat și prelungirea detașării inculpatului M.S., în sensul că nu a existat vreo situație excepțională care să justifice prelungirea detașăru acestuia la SGA B. la Compartimentul SSM, cu atât mai mult cu cât, ca și în cazul detașătii inculpatul nu a derulat vreo activitate în cadrul SSM ci a fost delegat tot la ITA. Rațiunea pentru care inculpatul a fost delegat la Compartimentul ITA a fost aceea că inculpatul A.P. a dorit să-i asigure inculpatului M.S. continuitate pe postul de la ITA pe care acesta îl ocupa, tot prin delegare, încă din anul 2017, în fapt, nefiind vorba niciodată de importanța postului vacant de la SSM pe care inculpatul M.S. să-l ocupe prin detașare de la (...) prin prisma experienței sale în acest domeniu. Aspectele mai sus prezentate s-au derulat doar cu acceptul și cu aprobarea conducerii ABA „P-B”, în speță inculpatul A.P.. De asemenea, detașarea și prelungirea detașării inculpatului M.S. s-a realizat fără emiterea actelor de dispoziție din partea inculpaților N.G. și S.V. în calitatea lor de reprezentanți ai angajatorului cedent, aspect, de asemenea usor sesizabil de către inculpatul A.P. la momentul primirii cererii de detașare cu înscrișurile anexă. Caracterul ilegal al acestei detașări era cunoscut de către inculpatul A.P. motiv pentru care acesta a acționat de o manieră netransparentă în adoptarea deciziei de detașare.
De asemenca, consideră greșit raționamentul instanței de fond, care a considerat că detașarea poate fi dispusă cu nerespectarea condiției existenței consimțământului scris al salariaților pe motivul că această dispoziție legală este prevăzută exclusiv în favoarea angajaților, întrucât nicăieri în legislație, legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea eludării acestei condiții imperative, impuse pentru legalitatea detașării. Considerăm că pentru a se putea dispune detașarea, țrebuiau îndeplinite toate condițiile impuse de lege, mai ales dacă avem în vedere că prin nerespectarea acestor condiții imperative, a fost afectată ABA „P-B” I. prin producerea unui prejudiciu în dauna acestei instituții, și nu salariații detașați fără consimțământ scris.
Raportat la producerea unei pagube/vătămări ca și condiție esențială pentru existența infracțiunii de „abuz în serviciu” calificată de către legiuitor ca infracțiune de rezultat nu de pericol, constată că în cazul infracțiunilor de „abuz în serviciu” reținute în prezenta cauză este îndeplinită această condiție, atâț sub aspectul vătămării intereselor legitime - în dauna UAT Com. (...) urmare a angajării celor doi inculpați (aspecte ce au fost detaliate în considerentele prezentate anterior în motivele noastre de apel, la capitolul privindu-i pe inculpații S.V., N.G. și B.A.), cât și sub aspectul pagubei (constituită în dauna ABA „P-B”, constând în salariile și alte drepturi bănești încasate de cei doi inculpați de la această instituție pe perioada cât au fost detașați, în condițiile în care detașările au fost ilegale).
De asemenea, această pagubă în dauna ABA „P-B” se constituie și ca folos necuvenit pentru inculpații M.S. și B. (fostă I.) E.S. (care au ocupat în mod ilegal cele două funcții prin detașare), fiind astfel îndeplinită și condiția impusă de Legea 78/2000. În cauză s-a reținut în sarcina tuturor inculpaților că acțiunile lor au avut ca rezultat obținerea unui folos necuvenit pentru inculpații M.S. și B. (fostă I.) E.S., reprezentat de salariile și alte drepturi bănești încasate de aceștia pe perioada detașării la ABA „P-B”. Se are în vedere faptul că, deși pentru cei doi inculpați angajați se poate considera că au prestat activitățile pentru care au fost remunerați de către ABA „P-B” (deși, cel puțin în cazul inculpatei B. (fostă I.) E.S., din probele administrate a rezultat că activitățile prestate nu s-au ridicat la nivelul fișei postului pe care l-a ocupat), având în vedere mijloacele ilegale prin care au ajuns să ocupe posturile în cauză, rezultă că orice bun sau folos care se cuvine, potrivit legii, inculpaților, își pierde acest caracter dacă acesta a fost obtinut prin uțilizarea unor mijloace nelegal
Astfel, orice rezultat, orice urmare obținută prin metode care contravin legii reprezintă întoțdeauna un folos necuvenit, în sensul art. 13 ind. 2 din Lg. 78/2000.
C. Referitor la acuzațiile reținute în sarcina inculpatilor: B. (fostă I.) S-E și M.S.:
Inculpata B. (fostă I.) E.S., având sprijinul inculpaților S.V. și B.A., a inițiat demersurile pentru a ocupa postul de „administrator public” la Primăria comunei (...) doar pentru a-și asigura baza aparent legală pentru accederea, prin detașare, pe postul de la ABA „P-B”, post pentru care, de asemenea, avea sprijinul inculpatului A.P. că-l va ocupa prin detașare. Inculpata B. (fostă I.) E.S. a acceptat, în realizarea scopului său final mai sus arătat, să ocupe în condiții de ilegalitate postul de „administrator public” la Primăria comunei (...), în sensul că știa că pentru acest post nu s-a realizat publicitatea ocupării lui, iar angajarea sa pe acest post este una fictivă întrucât nu va desfăsura nicio acțivitate pe postul în cauză (aspect rezultat și din discuția dintre M.G. și inculpată din data de 28.12.2020). Prin depunerea documentelor personale în vederea angajării (cele de studii și experineță) din data de 16.12.2020 și prin semnarea contractului individual de muncă nr. 149/16.12.2020, inculpata B. (fostă I.) E.S. a făcut posibilă declanșarea mecanismului prin care s-a realizat angajarea ilegală a acesteia la primărie de către inculpații S.V. și B.A.. De asemenea, prin depunerea cererilor din data de 17.12.2020 către Primăria comunei (...) și către ABA „P-B” (cu înscrisurile anexă) pentru detașare imediat după angajare și prin semnarea Actului adițional nr. 19726/VD/22.12.2020, inculpata B. (fostă I.) E.S. a întreținut funcționarea acestui mecanism fraudulos concretizat în detașarea ilegală a acesteia la ABA: „P-B”, detașare realizată de inculpatul A.P. cu sprijinul inculpaților S.V. și B.A.. Inculpata B. (fostă I.) E.S., în baza relației de rudenie cu P.B., director al SGA S., a fost singura beneficiară a rezultatelor infracțiunilor săvârșite de către S.V., B.A. și A.P..
De asemenea, potrivit rechizitoriului, inculpatul M.S., în scopul său de a ocupa un loc de muncă pe raza județului de reședință, respectiv jud. B., a asigurat premizele creării unui mecanism infracțional de către inculpații N.G., S.V., B.M. și A.P. special pentru realizarea scopului inculpatului mai sus menționat. Astfel, inculpatul, având sprijinul inculpaților N.G. și B.A., a inițiat demersurile pentru a ocupa postul de consilier „protecția mediului” la Primăria comunei (...) doar pentru a-și asigura baza aparent legală pentru accederea, prin detașare, pe postul de la SGA B., post pentru care, de asemenca, avea sprijinul inculpatului A.P. că-l va ocupa prin detașare. Sprijinul inculpatului A.P. este confirmat și de faptul că, până la data de 26.06.2020, inculpatul M.S. ocupase (prin delegare) același post în cadrul SGA B. pentru o perioadă determinată de 36 de luni în baza unui contract de muncă încheiat tot de inculpatul A.P., detașarea nefăcând altceva decât să-i asigure inculpatului continuitate în ocuparea postului vizat, în sensul că demersurile sale pentru angajare la Primăria comunei (...) s-au făcut pe perioada cât era încă angajat la SGA B. iar detașarea la SGA B. s-a realizat exact la finele perioadei contractului anterior. Continuitatea inculpatului M.S. pe postul de la SGA B. — Compartimentul ITA nu mai putea fi asigurată printr-o relație de muncă directă întrucât expirase perioada maximă pentru care fusese angajat pe perioadă determinată, astfel că a apelat la această manoperă frauduloasă bazată pe instituția detașării.
Inculpatul M.S. a acceptat, în realizarea scopului său final mai sus arătat, să ocupe în condiții de ilegalitate postul de consilier pe „protecția mediului” la Primăria comunei (...), în sensul că știa că pentru acest post nu s-a realizat publicitatea ocupării nu s-a realizat publicitatea ocupării lui, iar angajarea sa pe acest post este una fictivă întrucât nu va desfăsura nicio activitate pe postul în cauză. Prin depunerea documentelor personale în vederea angajării (cele de studii și experineță) din data de 22.06.2020 și prin semnarea contractului individual de muncă nr. 5040/22.06.2020, inculpatul M.S. a făcut posibilă declanșarea mecanismului prin care s-a realizat angajarea ilegală a acestuia la primărie de către inculpații N.G. și B.A.. Prin depunerea cererii din data de 29.06.2020 către ABA „P-B” (cu înscrisurile anexă) pentru detașare imediat după angajare Și prin semnarea Actului adițional nr. 9630/VD/30.06.2020, inculpatul M.S. a întreținut funcționarea acestui mecanism fraudulos concretizat în detașarea ilegală a acestuia la ABA „P-B”, detașare realizată de inculpatul A.P. cu sprijinul inculpaților N.G. și B.A.. De asemenea, prin depunerea cererii din data de 21.12.2020 către ABA „P-B” (cu înscrisurile anexă) pentru prelungirea detașării și prin semnarea Actului adițional nr. 19906/VD/28.12.2020, inculpatul M.S. a întreținut funcționarea acestui mecanism fraudulos concretizat în prelungirea detașării ilegale a acestuia la ABA „P-B”, prelungire realizată de inculpatul A.P. cu sprijinul inculpaților S.V. și B.A.. Pe perioada detașării și a prelungirii, inculpatul M.S. a beneficiat din partea inculpatului A.P. de delegare pe un post din cadrul SGA B., cel de la Comaprtimentul ITA altul decât cel pentru care fusese detașat (cel de la Compartimenul SSM). Postul pe care a fost delegat inculpatul M.S. era cel vizat în realitate de către acesta și pe care-l ocupase și-n trecut, însă, având în vedere că era ocupat la momentul detașării, inculpatul A.P. a găsit soluția delegării pe postul în cauză, doar pentru a-i asigura inculpatului M.S. confortul profesional dorit. Inculpatul M.S., în baza relației de rudenie cu M.C. (fiul, aflat în conducerea ANAR), a fost singurul beneficiar al rezultatelor infracțiunilor săvârșite de către N.G., S.V., B.A. și A.P.,
Prin urmare, raportat la aspectele detaliate în rechizitoriu cu privire la activitatea infracțională a inculpaților B. (fostă I.) E.S. și M.S., consideră că actele de înlesnire expuse în cuprinsul rechizitoriului au o conotație de natură penală, contribuind într-un mod esențial la crearea mecanismului infracțional în care au fost angrenați și ceilalți patru inculpați. Raționamentul instanței este contrazis de considerentele prezentate anterior în motivele de apel, la capitolul privindu-l pe inculpatul A.P., la care face trimitere și pe care le reiterează.
Judecata în apel
Inculpatul – intimat A.P. a fost legal citat și s-a prezentat în fața instanței de control judiciar, fiind asistat de apărătorul ales, avocat I.I., cu împuternicirea avocațială seria IS/II61188/02.04.2025.
Inculpata – intimată B. (fostă I.) E.S. a fost legal citată și a fost reprezentată de apărătorul ales avocat H.R., cu împuternicire avocațială seria IS/136324/24.03.2025.
Inculpatul – intimat M.S. a fost legal citat și a fost reprezentat de apărătorul ales avocat A.C.cu împuternicire avocațială cu seria IS/149703/07.04.2025.
Inculpații – intimați B.A. și S.V. au fost legal citați și au fost reprezentați de apărătorul ales avocat T.V., cu împuternicirile avocațiale seria SV/0387474/25.02.2025 și respectiv seria SV/0387472/25.02.2025
Inculpatul-intimat N.G. a fost legal citat și a fost reprezentat în fața instanței de control judiciar, de apărătorul ales, avocat B.I., cu împuternicirea avocațială seria SV/0399157/24.03.2025.
Pentru partea civilă A.B.A. P–B, legal citată, s-a prezentat consilier juridic P.M.D. cu împuternicire de reprezentare juridică (fila 73 ds.apel, vol.I).
Inculpații nu au dat declarații în apel.
În apel au fost reaudiați martorii D.V., M.G., C.Ș. și S.V., declarațiile acestora fiind atașate la dosar, la filele 76-77, 100-101, 102-103, 140-141 din volumul I.
La data de 8.01.2026 apărătorul ales al inculpatului M.S. a înaintat la dosar o adresă prin care a informat că a survenit decesul inculpatului.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, în raport de criticile formulate, dar și din oficiu, în baza efectului devolutiv al apelului și al limitelor sale, în conformitate cu dispozițiile art. 417 și art. 420 din Codul de procedură penală, Curtea constată următoarele:
În mod corect și în deplină concordanță cu materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut situația de fapt care nu diferă celei expuse în cuprinsul rechizitoriului și care, la nivel factual, nu a fost contestată de către inculpați.
În urma propriei evaluări a probațiunii, Curtea reține ca fiind probat dincolo de orice îndoială rezonabilă , cu privire la acuzațiile deduse judecății, că inculpatul S.V., în calitatea de primar al comunei (...) (funcție de demnitate publică), ca urmare a câștigării alegerilor locale din luna septembrie 2020 , în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 155 alin. (1) lit. d) și alin. (5) lit. e) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, potrivit cărora primarul în exercitarea atribuțiilor privind serviciile publice asigurate cetățenilor, de interes local, întreprinde, printre altele, și activități vizând numirea, sancționarea și dispunerea suspendării, modificării și încetării raporturilor de serviciu sau, după caz , a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, a dispus angajarea în cadrul Primăriei comunei (...), pe funcția de administrator public a inculpatei B. (fostă I.) S–E.
În acest sens, inculpatul S.V. a emis o dispoziție nr. 149/16.12.2020 , contrasemnată de inculpata B.A., în calitate de secretar general al unității administrativ teritoriale, fără ca dispoziția de numire să se întemeieze pe un contract de management, așa cum era obligatoriu potrivit art. 244 alin.3 din OUG 57/2019 conform căruia numirea în funcție a administratorului public se face prin dispoziția primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, după caz, care are ca anexă un contract de management .
A doua zi după emiterea dispoziției de numire, la 17.12.2020, inculpata B. (fostă I.) S–E a solicitat aprobarea detașării către ABA P-B, începând cu data de 20.12.2020. Inculpatul S.V. si-a exprimat acordul în acest sens prin adresă emisă către ABA P-B la 21.12.2020, fiind emisă și dispoziția nr. 155/21.12.2020 a primarului prin care inculpatul S.V. a dispus , detașarea inculpatei B. (fostă I.) S–E la ABA P-B, fără a exista o argumentare sau motivare a interesului.
După emiterea dispoziției de numire a inculpatei B. (fostă I.) S–E, inculpata B.A., contrar prevederilor art. 197 alin.1 din OUG 57/2019 care instituiau în sarcina sa obligația de comunicare în 10 zile lucrătoare de la data emiterii , nu a comunicat-o instituției Prefectului S. ci doar la data de 22.02.2021, a procedat în acest sens și doar la solicitarea efectuată chiar de Prefectură, urmare a expunerii mediatice a cazului ( aspect care rezultă din adresa Institutiei Prefectului S. nr. 3586/23.02.2021).
În același mod a procedat inculpata B.A. și în cazul dispoziției nr. 155/21.12.2020 a primarului prin care inculpatul S.V. a dispus detașarea inculpatei B. (fostă I.) S–E la ABA P-B.
Deși în cuprinsul dispoziției de detașare se menționează că se modifică elementele contractului individual de muncă al inculpatei B., încheiat și înregistrat sub nr. 149/2020 , în realitate, așa cum a reținut Curtea mai sus, trebuia încheiat un contract de management și nu un contract individual de muncă. În ceea ce privește contractul individual de muncă nu a fost identificat sau înregistrat la Primăria comunei (...), ci doar la ABA P-B. Aceste împrejurări sunt confirmate de declarația martorei M.A.G., juristă Primăriei (...).
În acest context, în dezacord cu instanța de fond, Curtea constată că inculpatul S.V. a acționat în mod evident contrar intereselor cetățenilor comunei (...), reușind, prin eludarea dispozițiilor legale să asigure inculpatei B. (fostă I.) S–E un folos necuvenit constând în angajarea formală în cadrul Primăriei (...) pentru obținerea detașării în cadrul ABA P-B.
În acest sens, Curtea subliniază că potrivit art. II din Legea 203/16.09.2020 s-au instituit derogări de la prevederile Legii 55/2020 care suspendau ocuparea prin concurs a posturilor din instituțiile publice fiind permisă organizarea de concursuri pentru posturile vacante din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, cu excepția celor de la Cabinetul primarului , precum funcția de administrator public, unde angajarea se putea face fără concurs sau examen.
Profitând de aceste dispoziții legale, inculpatul S.V. a întocmit referatul nr. 10079/16.12.2020, prin care a constatat necesitatea emiterii dispoziției privind încadrarea pe postul de administrator public în cadrul Primăriei comunei (...), pe durata determinată de 12 luni, începând cu data de 16.12.2020, a numitei B. (fostă I.) E.S., cu un salariu de 6.266 lei/lună (f. 47 vol. 3 d.u.p.), fără o justificare reală și concretă a acestui demers și fără a se cunoaște modalitatea în care inculpata B. a fost cea aleasă pentru funcția de administrator public. Chiar dacă primarul avea posibilitatea de a-și alege persoane competente pe aceste posturi și care să-și aducă contribuția la dezvoltarea serviciilor pentru comunitate, inculpatul a apelat la o persoană despre care, era evident, din actele depuse, că nu are niciun fel de experiență pentru funcția de administrator public, pentru domeniul administrației publice, neavând vreo expertiza pe domeniul în care a fost angajată. Având în vedere că activitatea desfășurată de către primar trebuie să vizeze asigurarea serviciilor publice cetățenilor , acționând doar în interes local , posibilitatea conferită de lege de a-și angaja fără concurs persoane la cabinetul propriu are ca scop nu să ofere acestuia libertatea de a dispune de această prerogativă după bunul plac, în interes privat ci de a-l sprijini în realizarea intereselor generale ale comunității, respectiv cetățenilor care i-au oferit votul .
Tocmai de aceea dispozițiile art. 244 alin. 3 din OUG 57/2019 conform căruia numirea în funcție a administratorului public se face prin dispoziția primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, după caz, care are ca anexă un contract de management sunt esențiale , pe contractul de management fiind fundamentată însăși dispoziția de numire .
Mai mult, tocmai dat fiind caracterul derogatoriu al modalității de angajare al administratorului public și specificul acestei funcții , potrivit art. 543 din OUG 57/2019 , contractul de management trebuie să conțină :
a)evidențierea expresă a obiectului contractului sub formă de activități de sine stătătoare, identificabile și verificabile și a indicatorilor de performanță aferenți acestora;
b) evidențierea expresă a drepturilor și obligațiilor ce le revin părților în executarea contractului;
c) indicarea expresă a modalităților și termenelor de verificare pentru îndeplinirea obligațiilor asumate, precum și a efectelor juridice produse de rezultatele verificării;
d) indicarea expresă a normelor generale de drept direct aplicabile raporturilor juridice, precum și modalitatea de soluționare a eventualelor litigii apărute în legătură cu derularea și executarea contractului.
Fiind un contract ce ar fi trebuit încheiat pe durată determinată de 12 luni și cu un conținut ce presupune obiective clare și indicatori de performanță, este evident că detașarea ar lipsi de sens și de efecte dispoziția legală în virtutea căreia inculpatul a procedat la angajarea inculpatei B.
Mai mult, potrivit art. 45 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii schimbarea temporară a locului de muncă trebuie să vizeze un scop determinat și anume executarea unor lucrări în interesul altui angajator .
Or, detașarea inculpatei B. nu a vizat un astfel de scop, nu a fost menționat un astfel de scop în dispoziția de detașare iar din lipsa de pregătire și dificultățile întâmpinate în desfășurarea activității rezultă că nici nu a existat vreun astfel de scop ci doar ocuparea unui post în cadrul ABA P-B în condiții de restricții privind organizarea concursurilor de angajare în instituțiile publice.
Detașarea în sine, este o procedură legală, prevăzută de lege, însă, atunci când este folosită pentru eludarea dispozițiilor legale și se bazează pe o angajare pur formală a inculpatei B. în cadrul Primăriei (...), în mod evident a fost dispusă cu nesocotirea legii, în realizarea unui interes privat în dauna interesului public al cetățenilor comunității locale pentru realizarea căruia fusese prevăzut acest post și ar fi trebuit să se realizez angajarea.
Mai mult, Curtea constată că , în condiții de criză de personal, angajarea inculpatei B. (fostă I.) E.S. la data de 16.12.2020 și detașarea sa imediată, în baza unei cereri formulate de inculpată chiar a doua zi, la o altă instituție publică, demonstrează foarte clar că inculpatul S.V. a procedat la angajarea pur formală a inculpatei, în nesocotirea obligației legale de acționa doar în interesul comunității și pentru asigurarea drepturilor cetățenilor și nu pentru a satisface un interes privat al inculpatei de a obține angajarea în vederea realizării detașării pe un post la ABA P-B, în condiții de restricții privind organizarea concursurilor de angajare în instituțiile publice și cu evitarea principiului liberei concurențe , al egalității și transparenței ca principii esențiale ce guvernează potrivit codul administrativ ocuparea funcțiilor publice.
În acest context, având în vedere calitatea de primar a inculpatului S., multiplele mențiuni și referiri la dispozițiile legale încălcate, chiar în cuprinsul documentației realizate pentru angajarea inculpatei în cadrul Primăriei (...), nu se poate pretinde existența unei simple erori sau necunoașteri scuzabile a dispozițiilor legale, întocmirea contractului de management fiind o condiție esențială pentru validitatea dispoziției de numire în funcția de administrator public iar detașarea, în acest context era o procedură exclusă , pe de o parte tocmai prin caracterul și modalitatea de ocupare a funcției de manager public, iar pe de altă parte prin lipsa unui scop determinat al detașării și anume executarea unor lucrări în interesul altui angajator conform art. 45 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii .
Totodată, reține Curtea că tocmai specificul funcției și a modalității de angajare au impus reglementarea expresă și obligatorie a necesității întocmirii unui contract de management și nu a unui contract individual de muncă care nu era specific funcției pentru care a fost emisă dispoziția de angajare.
Mai mult, acest contract nici nu a fost întocmit la momentul emiterii dispoziției de numire, nu a fost identificat la Primăria comunei (...) iar potrivit declarației martorei M.A.G., juristă Primăriei (...) care se coroborează cu declarația inculpatei B.A. nici nu a fost întocmit la momentul emiterii dispozitiei câtă vreme a doua zi a fost solicitată detașarea, fiind întocmit , în mod nelegal, doar ulterior , pentru realizarea și întocmirea actelor necesare detășarii către ABA P-B.
În consecință, față de cele mai sus reținute, în mod evident inculpatul S.V. a încălcat dispozițiile art. 155 alin. (1) lit. d) și alin. (5) lit. e) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, ale art. 244 alin.3 din OUG 57/2019, art. 543 din OUG 57/2019 și art. 45 din Legea 53/2003 cu ocazia numirii pur formale în funcția de administrator public a inculpatei B. în cadrul aparatului de specialitate a primarului comunei (...), doar în vederea detașării acesteia în cadrul ABA P-B, având în vedere restricțiile privind ocuparea prin concurs a posturilor dar și lipsa de experiență a inculpatei și pregătire pentru ocuparea prin concurs sau examen a postului, fapta întrunind elementele constitutive, atât în latură obiectivă cât și subiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, săvârșit în formă continuată (2 acte materiale vizând angajarea și detașarea inculpatei B.).
Sub aspectul laturii obiective, Curtea nu împărtășește opinia instanței de fond în sensul că nu rezultă care a fost paguba sau vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale Primăriei comunei (...) sau că afectarea intereselor legitime ale Primăriei comunei (...) nu a putut fi descrisă de către reprezentantul Ministerului Public și nici nu a fost probată în contextul în care se reține în actul de sesizare, așa cum rezultă cu evidență din probele administrate, că inculpatul S.V., în calitate de primar a organizat , cu dedicație un concurs pentru angajarea pur formală a inculpatei B. (fostă I.) E.S. pe postul de administrator public, post prevăzut pentru asigurarea intereselor locale ale comunității, pentru a activa în realizarea unor obiective și indicatori strict determinați așa cum ar fi presupus conform dispozițiilor art. 244 alin.3 din OUG 57/2019 contractul de management pe care inculpatul , cu încălcarea dispozițiilor legale nici nu l-a întocmit, tocmai pentru că inculpata nu avea să presteze nicio activitate în interesul unității administrativ teritoriale care o angajase ci chiar de a doua zi a solicitat și a obținut detașarea în cadrul unei alte instituții publice, fără un scop determinat vizând executarea unor lucrări în interesul altui angajator ,așa cum impun dispozițiile art. 45 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii.
În plus, vătămare intereselor unității administrativ teritoriale constă și în blocarea acelui post de administrator public, fără a omite vătămarea interesului public care a impus adoptarea dispozițiilor legale care suspendaseră ocuparea prin concurs a posturilor din instituțiile publice.
Este adevărat, așa cu susține instanța de fond, că nu orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, trebuie încadrată în sfera normei de incriminare, însă, în mod ușuratic instanța de fond omite că atunci când normele legale nesocotite sunt multiple și de esența, când încălcarea s-a realizat cu scopul evident al realizării unor interese private în detrimentul interesului public care presupune ca activitățile vizând numirea în serviciile publice să se realizeze pentru a fi asigurate cetățenilor, serviciile publice de interes local nu se poate susține că gradul de intensitate al încălcării dispozițiilor legale de către inculpat, în calitate de primar nu se circumscrie infracțiunii de abuz în serviciu.
Așa cum a reținut Curtea Constituțională în Decizia nr. 283/2023 caracterul serios al pagubei materiale/intensității vătămării intereselor legitime (ce poate fi determinat pe cale interpretativă de la caz la caz), coroborat cu poziția subiectivă a funcționarului public constând în acțiunea sa care are drept scop producerea urmării socialmente periculoase (element de diferență față de forma de vinovăție specifică răspunderii disciplinare/contravenționale), reprezintă aspecte de tipicitate obiectivă și subiectivă care delimitează forma de răspundere penală de formele de răspundere nonpenale.
A încălca dispozițiile legale instituite tocmai pentru a asigura caracterul de excepție al angajării în funcția de administrator public, urmat de detașarea nejustificată și fără întocmirea documentelor legale prealabile privind contractul de management, fără comunicarea dispoziției de numire și detașare către Prefectura S. a persoanei tocmai pentru a împiedica acele pârghii extrapenale de control la care face referire judecătorului fondului, într-o instituție publică în cadrul cărei legiuitorul suspendase organizare de concursuri și în eludarea evidentă a acestei dispoziții legale, pentru asigurarea interesului privat al inculpatei B. reprezintă o încălcare gravă a dispozițiilor legale de natură să vatăme drepturile și interesele legitime ale cetățenilor în al căror interes inculpata nu a presta nicio activitate , beneficiind însă de un post în cadrul ABA P-B care nu putea organiza concursuri pentru ocuparea acelui post , conform principiului liberei concurențe și fiind blocată astfel și ocuparea postului din cadrul Primăriei (...).
În ceea ce îl privește pe inculpatul N.G., preluând același tipar infracțional ca și cel expus mai sus, la data de 22.06.2020 a angajat în funcția de consilier IA la Compartimentul Protecția mediului din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei (...) pe inculpatul M.S. pentru ca , la data de 30.06.2020 să dispună detașarea acestuia pe funcția de inginer în cadrul ABA P-B, cauzând o vătămare intereselor legitime ale UAT (...) prin neîndeplinirea scopului funcției pentru care inculpatul M. fusese angajat și obținerea unui folos necuvenit de aceasta prin ocuparea unui post în cadrul ABA P-B care însă nu putea organiza concursuri pentru ocuparea acestui post conform principiului liberei concurențe.
La data de 20.12.2020 inculpatul N.G. , în calitate de viceprimar al comunei (...) a preluat atribuțiile legale conferite primarului ca urmarea încetării de drept a mandatului inculpatului S.V. pentru care ANI a constat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese , constatare rămasă definitivă prin hotărâre a ICCJ, inculpatul fiind decăzut din dreptul de a ocupa o funcție de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului.
Cu încălcarea dispozițiilor art. 155 din OUG 57/2019 , art. 196 alin. 1 lit. b din OUG 57/2019 privind Codul administrativ inculpatul N. , deși a realizat angajarea inculpatului M.S. nu a emis dispoziția de numire, nu a întocmit fișa postului contrar dispozițiilor art. 541 alin.1 și 3 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ și art. 17 alin 1, 2 și 3 din Legea 53/2003 privind Codul muncii și a procedat la detașare acestuia, în aceste condiții, la doar 8 zile de la angajarea acestuia în cadrul Primăriei (...) deși angajarea acestuia se realizase în condițiile art. 27 alin1 din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID 19 .
Potrivit acestui text de lege instituțiile și autoritățile publice pot angaja personal fără concurs, în funcție de nevoile determinate de prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă și exclusiv pentru activități legate de aceasta, pentru o durată determinată, ce nu poate depăși 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
Potrivit art. 27 alin.3 din aceeași lege pe durata stării de alertă în instituțiile și autoritățile publice se suspendă orice tip de concurs pentru ocuparea posturilor sau funcțiilro vacante , cu excepția celei mai sus menționate.
În eludarea acestor dispoziții legale și pentru asigurarea interesului personal al inculpatului M. angajarea acestuia a fost pur formală pentru a se realiza ocuparea funcției de inginer în cadrul ABA P-B, funcție pe care la acel moment nu o putea ocupa, în mod direct prin concurs.
Astfel deși în referatul nr. 4921 din 18.06.2020 jurista primăriei (...) a constat necesitatea încheierii unui contract de muncă pe perioadă determinată privind angajarea unui consilier /inspector în cadrul Aparatului de specialitate al primarului Comunei (...) cu atribuții privind asigurarea sistemului de sănătate și securitate în muncă și evaluarea riscurilor în această privință, din reglementarea dispozițiilor art. 27 Legea 55/2020 rezultă că angajarea viza un scop precis determinat, era impusă de starea de alertă și pe o perioadă determinată. În consecință, detașarea inculpatului astfel angajat la doar 8 zile de la momentul angajării ilustrează caracterul pur formal al ocupării postului , în scopul eludării dispozițiilor legale care instituiseră restricții privind organizarea concursurilor de angajare în instituțiile publice și pentru a satisface un interes privat al inculpatului de a obține angajarea în vederea realizării detașării pe un post la ABA P-B, vătămând astfel interesul legitim al persoanelor fizice membrii ai comunității locale , pe de o parte de a avea acces la postul blocat și mai ales de a beneficia de activitatea în virtutea căreia fusese angajat inculpatul constând în prevenirea și combaterea efectelor pandemiei cu visrusul SAR Cov 2 , pentru care inculpatul M. nu a prestat nicio activitate.
În susținerea caracterului pur formal al concursului organizat pentru ocuparea postului , doar în vederea realizării nelegale a detașării acestuia în cadrul ABA P-B stau și modalitatea în care a fost realizat anunțul de angajare, fără număr de înregistrare, fără dată a întocmirii, și mai ales fără indicarea perioadei în care se va desfășura procedura de angajare, astfel încât doar inculpatul M. să se poată înscrie.
De menționat , în susținerea concluziei de mai sus privind eludarea legii prin modul de angajare a inculpatului M. este și împrejurarea că acesta locuia în B., la distanță considerabilă de (...), detașarea fiind realizată la ABA P-B, deci la domiciliul inculpatului.
Toate aceste împrejurări ilustrează în mod indubitabil că încălcarea dispozițiilor art. 196 alin. 1 lit. b din OUG 57/2019 , art. 17 alin 1, 2 și 3 din Legea 53/2003 privind Codul muncii , art. 27 alin1 din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID 19 , art. 155 alin.1 lit. d din Codul administrativ și art 45 din Codul muncii nu reprezintă simple omisiuni ale inculpatului N., lipsite de efecte sau de gravitate câtă vreme, coroborate, au condus la organizarea unui concurs , cu încălcarea dispozițiilor legale, angajarea pur formală a inculpatului M. în vederea realizării interesului privat al acestuia de a ocupa prin detașare un post în cadrul ABA P-B, pe care la acel moment nu îl putea ocupa, ca urmare a voinței legiuitorului de a suspenda organizarea concursurilor de angajare în instituțiile publice.
În acest context, Curtea apreciază ca fiind pe deplin întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu , dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, atât în latură obiectivă cât și în latură subiectivă , săvârșită în formă continuată (2 acte materiale) câtă vreme inculpatul N.G. a încălcat dispozițiile legale mai sus expuse în scopul asigurării angajării nelegale a inculpatului M. în cadrul Primariei (...), cu încălcarea dispozițiilor art. 27 din legea 55/2020 care permiteau angajarea pe durată determinată și în virtutea unui scop precis și de maxim interes pentru comunitatea locală aflată sub imperiul stării de alertă, activitate pe care inculpatul nu a prestat-o , întrucât la 8 zile de la data angajării inculpatul N. a dispus nelegal detașarea acestuia pe un post de inginer într-o instituție public în cadrul căreia exista interdicția legală pentru ocuparea posturilor vacante.
Așa cum a arătat și mai sus Curtea, chiar dacă detașarea , în sine, este o instituție prevăzută de lege atunci când este folosită pentru eludarea dispozițiilor legale și se bazează pe o angajare pur formală a inculpatului M. în cadrul Primăriei (...), în mod evident a fost utilizată cu nesocotirea legii, în realizarea unui interes privat în dauna interesului public al cetățenilor comunității locale pentru realizarea căruia fusese prevăzut acest post și ar fi trebuit să se realizez angajarea.
Dincolo de împrejurarea că instituția detașării este incompatibilă cu o angajare în condiții de excepție, pe durată strict determinată a stării de alertă și justificat de intervenirea acestei situații, în virtutea realizării unui unui scop precis determinat, respectiv combaterea situației care a generat starea de alertă și exclusiv pentru activități legate de aceasta , cum este cazul angajării inculpatului M. în cadrul Primăriei (...), schimbarea temporară a locului de muncă prin detașare trebuie să vizeze un scop determinat și anume executarea unor lucrări în interesul altui angajator . Or, detașarea inculpatului M. nu a vizat un astfel de scop nefiind menționat un astfel de scop.
Contrar susținerilor instanței de fond, prin încălcare gravă a dispozițiilor legale mai sus mențioante, inculpatul N.G. , în calitate de primar, a vătămat drepturile și interesele legitime ale cetățenilor comunității locale care nu au beneficiat de combaterea situației care a generat starea de alertă și activități legate de aceasta în urma angajării inculpatului M. pe un post ce avea această scop, blocând și posibilitatea angajării altei persoane care să presteze efectiv această activitate în interesul cetățenilor, asigurând însă interesul privat al inculpatului M. de a beneficia de un post în cadrul ABA P-B care nu putea organiza concursuri pentru ocuparea acestui post conform principiului liberei concurențe.
Ca urmare a câștigării alegerilor locale din luna septembrie 2020, inculpatul S.V. a fost cel care a prelungit detașarea inculpatului M. cu încălcarea dispozițiilor art. 155 din OUG 57/2019 , art. 196 alin. 1 lit. b din OUG 57/2019 privind Codul administrativ , art. 27 din legea 55/2020 dar și art. 45 și art. 46 din Codul muncii pentru argumentele expuse mai sus, fără a constata nelegala angajare și detașare a inculpatului M., vătămând în acest mod drepturile și interesele legitime ale cetățenilor comunității locale care nu au beneficiat de combaterea situației care a generat starea de alertă și activități legate de aceasta ca urmare a angajării inculpatului M. pe un post ce avea această scop, blocând și posibilitatea angajării altei persoane care să presteze efectiv această activitate în interesul cetățenilor, asigurând însă interesul privat al inculpatului M. de a beneficia în continuare de un post în cadrul ABA P-B care nu putea organiza concursuri pentru ocuparea acestui post conform principiului liberei concurențe.
Această faptă se circumscrie unui al treilea act material ce intră în conținutul infracțiunii abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, săvârșit în formă continuată, la care Curtea a făcut referire anterior.
Referitor la inculpata B.A., Curtea reține că aceasta exercita atribuțiile de secretar general al comunei (...), funcție în virtutea căreia avea obligația de a asigură respectarea principiului legalității în activitatea de emitere și adoptare a actelor administrative, conform art. 242 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ, de a contrasemna pentru legalitate dispozițiile primarului și a de a asigura transparența și comunicarea către autoritățile, instituțiile publice și persoanele interesate a actelor , conform art. 243 alin 1, lit a și e din Codul administrativ.
Cu toate acestea inculpata a contrasemnat pentru legalitate dispoziția primarului nr. 149/16.12.2020 prin care inculpata B. a fost numită în funcția de administrator public la comuna (...) în condițiile în care această dispoziție nu avea anexat contractul de mangement asa cum prevăd dispozițiile art. 244 alin. 3 din OUG 57/2019 conform căruia numirea în funcție a administratorului public se face prin dispoziția primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, după caz, care are ca anexă un contract de management , dispoziție esențială , pe contractul de management fiind fundamentată însăși dispoziția de numire .
În mod nejustificat și repetat inculpata nu a comunicat către Instituția Prefectului Județul S. această dispoziție ci a procedat în acest sens doar după expunerea mediatică a situației inculpatei B. și doar ca urmare a solicitării Instituției Prefectului.
Totodată a contrasemnat pentru legalitate dispoziția primarului, respectiv a inculpatului S. prin care inculpata B. a fost detașată al ABA P-B, deși cunoștea caracterul nelegal al angajării precum și al detașării imediate a acesteia, fără a fi fost întocmite documentele prealabile acestei proceduri.
De asemenea, inculpata nu a comunicat nici dispoziția de detașare către Instituția Prefectului Județul S. ci a doar după expunerea mediatică a situației inculpatei B. și doar ca urmare a solicitării Instituției Prefectului.
Mai mult, inculpata a întocmit contractul individual de muncă pentru inculpatul M. pentru funcția contractuală de consilier în cadrul Compartimentului Protecția mediului deși funcția contractuală nu era prevăzută în Statul de funcții al Aparatului de specialitate al primatului Comunei (...) și deși nu fusese emisă dispoziția primarului și fără a întocmi fișa postului, contract în baza cărui au fost încheiate actele adiționale și s-a realizat în mod nelegal detașarea și prelungirea detașării inculpatului M., așa cum a arătat Curtea mai sus .
În acest context, având în vedere calitatea de secretar general a inculpatei, multiplele dispozițiile legale încălcate, având caracter de esența funcției îndeplinite , nu se poate pretinde existența unei simple erori sau necunoașteri scuzabile a dispozițiilor legale.
Dimpotrivă maniera în care inculpata a acționat în încălcarea dispozițiilor legale a contribuit la vătămarea drepturilor și interesele legitime ale cetățenilor prin neîndeplinirea de către inculpații B. și M. a activităților pentru care fuseseră angajați , asigurând acestora beneficiul unui post în cadrul ABA P-B pe care nu îl puteau ocupa prin concurs dată fiind suspendarea organizării acestora prin lege, fiind blocată totodată ocuparea posturilor ocupate nelegal de inculpați în cadrul Primăriei (...).
Totodată inculpata a tergiversat declanșarea mecanismelor legale de control de către Institutia Prefectului S. mecanisme care ar fi fost împiedicate ca urmare a omisunii inculpatei de a-și îndeplini obligația legală de comunicare a actelor , în lipsa mediatizări situației angajării inculpatei B. în cadrul primăriei (...), care a permis autosesizarea de către Institutia Prefectului S.
În consecință, modalitatea în care inculpata B.A. si-a îndeplinit atribuțiile de serviciu , respectiv a contrasemnat pentru legalitate dispoziția nelegală a inculpatului S. de numire a inculpatei B. în funcția de administrator public, precum și dispoziția de detașare, a acesteia în cadrul ABA P-B. , a omis să comunice către Instituția prefectului cele două decizii,și totodată a înlesnit și ajutat numirea , detașarea și prelungirea detașării nelegale a inculpatului M. de către inculpații N. și S. , realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, săvârșit în formă continuată(5 acte materiale)
Curtea admite însă că abuzul în serviciu săvârșit de inculpații S., N. și B. nu a cauzat o pagubă materială ci doar vătămarea drepturilor și intereselor membrilor comunității , asigurând inculpaților B. și M. un interes personal constând în ocuparea nelegală a unui post în cadrul ABA P-B.
În ceea ce privește sumele de bani încasate de aceștia de la ABA P-B cu titlu de salariu acestea nu reprezintă o pagubă cauzată prin activitatea inculpaților câtă vreme doar ocuparea postului a fost nelegală, acesta constituind folosul asigurat inculpaților B. și M., salariul fiind încasat ca urmare a activității efectiv prestate de aceștia în cadrul ABA P-B iar plata salariului nu era condiționată de calitatea muncii prestate de aceștia.
Referitor la inculpații A.P. , M.S. și B. (fostă I.) S–E , prealabil analizei sentinței penale apelate, Curtea subliniază că orice soluție pronunțată de către o instanță de judecată nu se poate întemeia decât pe probe legal administrate si convingătoare, așa cum a statuat si CEDO in cauza Telfner c.Austriei, scopul procesului penal fiind ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită conform vinovăției sale și nicio persoana nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Potrivit art.99 alin.2 C.p.p. inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să-și dovedească nevinovăția.
Pornind de la aceste principii , Curtea constată că în mod corect a reținut instanța de fond că elementului material al infracțiunii de abuz în serviciu presupune încălcarea unei dispoziții legale fie prin neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu prin fie prin îndeplinirea ei defectuoasă.
Analizând activitatea imputată inculpatului A.P. constând în aceea că a solicitat detașarea inculpaților B. și M. și a încheiat actele adiționale 19726/VD/22.12.2020, nr. 9630/VD/30.06.2020 și 19906/VD/28.12.2020 fără a justificarea solicitările de detașare, Curtea nu identifică obligația de serviciu care a fost încălcată de acest inculpat.
Dispozițiile art. 449 din Codul administrativ la care acuzarea a făcut referire în mod expres în rechizitoriu prevăd că în procesul de luare a deciziilor, funcționarii publici au obligația să acționeze conform prevederilor legale și să exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial. Or această dispoziție este o normă generică și de trimitere care nu poate fundamenta în mod singular conduita incriminată de dispozițiile art. 297 Cod penal, în lipsa unui text de lege care să prevadă o conduită concretă pe care inculpatul să o fi încălcat prin activitatea desfășurată și descrisă în rechizitoriu.
În ceea ce privește dispozițiile art. 45 și 46 din Codul muncii la care s-a făcut trimitere privind detașarea și prelungirea detașării, faptul că inculpatul Avram nu a motivat situația excepțională care ar fi justificat detașarea și nu a obținut consimțământul scris al salariaților nu reprezintă încălcări ale dispozițiilor legale mai sus citate câtă vreme dispoziția de detașare sau prelungirea detașări aparține inculpaților S. și N.
Cu alte cuvinte, dispunerea nelegală a detașării și prelungirea detașării s-au realizat de către cei doi inculpați, fiind fără relevanță conținutul acordului pentru detașare emis de inculpatul A. Cât privește obținerea consimțământului scris al salariaților ,această obligație incumbă celor care dispun detașarea/prelungirea detașării și nu inculpatului A. care nu avea nicio atribuție de dispoziție sau de cenzură a dispoziției de detașare, după cum , în mod eronat se reține de către procuror.
Or, din declarațiile martorilor audiați, respectiv C.Ș. , M.G. și D.V. a rezultat în mod cert că la data la care inculpatul a solicitat detașarea inculpaților M. și B., ABA P-B se confrunta cu probleme de personal ca urmare a suspendării posibilității de ocupare a posturilor prin concurs.
Mai mult inculpatul s-a adresat ANAR și a obținut acordul pentru detașarea celor doi inculpați care îndeplineau condițiile legale din perspectiva calificării profesionale pentru ocuparea celor două posturi, inculpata B. absolvind Universitatea Tehnică Gh Asachi Iași, specializarea Ingineria și Protecția mediului în industrie iar inculpatul M. Institutul Politehnic Gh Asachi Iași, având master în specialitatea Securitate și Sănătate în Muncă și studii postuniversitare în specializarea Evaluator de Risc în securitate și Sănătatea în Muncă.
Faptul că inculpatul A. nu a procedat conform procedurii interne sau lipsa discuțiilor formale în cadrul unei ședințe a Comitetului de Direcție privind detasarile inculpaților B.S-E. și M.S. nu reprezintă o încălcarea unei dispoziții prevăzute de lege.
În ceea ce privește susținerea acuzării în sensul că acceptul prealabil al inculpatului A.P. cu privire la detașarea inculpatilor B.S-E. și M.S., ar reprezenta un act de complicitate esențial și hotărâtor în angajarea ilegală a celor doi la Primăria (...), Curtea apreciază că acaesta se întemeiază doar pe o prezumție, că între inculpatul A.P. și ceilalți inculpați ar fi existat înțelegeri prealabile cu privire la angajarea la Primăria (...) și apoi detașarea la ABA „P-B” , prezumție, însă, care nu a fost transformată în certitudine prin administrarea de probe care să demonstreze dincolo de orice îndoială rezonabilă existența aceste înțelegeri prealabile între inculpați.
Astfel , deși acuzarea justifică modalitatea nelegală în care inculpații N., S. și B. au acționat pentru angajarea și detașarea ulterioară a inculpaților M. și B. în cadrul ABA „P-B” prin relațiile de amiciție și de serviciu ale inculpatului A.P. cu numitul P.B., directorul SGA S. și cumnatul inculpatei B, respectiv relațiile de servicu de subordonare ale inculpatului Avram față de numitul M.C. aflat la conducerea ANAR și fiul inculpatului M.S., Curtea apreciază că aceste împrejurări în sine, în lipsa unor oricăror probe care să confirme această presupunere rezonabilă nu pot fi transformate în certitudini și nu exonerează organul de urmărire penală de sarcina probei conform art. 99 Cod procedură penală.
Totodată nu există niciun mijloc de probă care să probeze o eventuală înțelegere între inculpații N., S. și B. și inculpații A.P. , M.S. și B. (fostă I.) S–E .
Totodată, contrar susținerilor Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași acceptul inculpatului A.P. cu privire la detașarea inculpaților M.S. și B. (fostă I.) S–E, deși esențial , nu reprezintă un act nelegal, în sine, nefiind emis cu încălcarea vreunei dispoziții legale, pe de o parte, iar pe de altă parte nu probează că inculpatul A. ar fi cunoscut sau contribuit în vreun fel la organizarea pur formală și cu încălcarea legii a concursului de angajare, la angajarea nelegală a celor doi și dispunerea nelegală a detașării, respectiv prelungirea detașării de către inculpații S. și N., neexistând vreo probă în acest sens, cu excepția unor presupuneri, rezonabile, dar care au rămas la nivel de presupunere și nu pot înlătura prezumția de nevinovăție a inculpatului .
Lipsa de transparență și publicitate în angajarea inculpatilor M. și B., neîntocmirea documentelor legale , modalitatea în care s-a dispus detașarea imediat după angajarea celor doi în cadrul Primăriei (...) sunt aspecte ce susțin caracterul nelegal al conduitei adoptate de către inculpații S., N. și B. , fără să poată fi reținută vreo contribuție în acest sens inculpatului A.
Curtea admite , așa cum susține Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași că existența complicității nu presupune exclusiv o înțelegere directă , poate exista și o cooperare tacită între coinculpați, însă și această cooperare tacită trebuie probată de organul de urmărire penală și nu presupusă, chiar și rezonabil din împrejurările la care procurorul a făcut referire.
Astfel chiar dacă inculpații S., N., B. ar fi cunoscut existența acordului pt detașare/ prelungirea detașării din partea inculpatului A. , acest fapt , în sine, nu presupune că aceștia au fost sprijiniți să acționeze în mod nelegal și cu nesocotirea dispozițiilor legale .
Referitor la inculpata B. (fostă I.) S–E, Curtea își însușește opinia instanței de fond în sensul că depunerea unor cereri de către persoane fizice la diferite instituții ale statului nu sunt acte de înlesnire a comiterii vreunei infracțiuni având în vedere că aceste aspecte fac parte dintr-o procedură legală, administrativă, iar cererile urmează un traseu clar stabilit, în care inculpații din prezenta cauză nu au intervenit în vreun fel, lipsind orice probă în acest sens.
Deciziile de angajare, iar ulterior de detașare, au fost luate de persoanele îndreptățite legal să procedeze în acest sens, iar probele administrate în tot cursul procesului nu dovedesc alte intervenții ale celor doi inculpați asupra decidenților pentru a primi avizele favorabile de care aveau nevoie sau în procedura de organizare a concursurilor de angajare.
Totodată, nu există nicio probă din care să rezulte că inculpata B. (fostă I.) S–E a avut discuții prealabile demarării procesului de angajare și ar fi cunoscut caracterul nelegal al dispozițiilor de angajare și ulterior detașare în cadrul ABA P-B.
Chiar dacă, în mod evident inculpata nu a intenționat să funcționeze în cadrul primăriei (...) prin depunerea chiar a doua zi, a unei cereri de detașare , interesul acesteia fiind ocuparea unui post în cadrul ABA P-B, în lipsa oricăror probe administrate de organele de urmărire penală care să demonstreze că a contribuit la sau a sprijint în vreun fel încălcarea dispozițiilor legale de către inculpații S., N. și B. în procedura de angajare și detasare nu se poate reține că simpla depunere a unor cereri de angajare și ulterior detașare realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, săvârșit în formă continuată.
În ceea ce îi privește pe inculpatul M.S. , Curtea constată că la data de 22.12.2025 a intevenit decesul acestuia împrejurare față de care sunt incidente dispozițiile art.16 alin.1,lit.f Cod procedură penală , respectiv este împiedicată exercitarea în continuare a acțiunii penale urmând a fi dispusă încetarea procesului penal.
În ceea ce priveste individualizarea judiciară a pedepselor pentru săvârșirea infarcțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal și cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, Curtea apreciază că acestea trebuie să aibă în principal un scop disuasiv și să se raporteze atât la gravitatea faptelor , circumstanțele săvârșirii lor dar și la persoana inculpatilor și posibilitățile reale ale acestora de a-și corija conduita și reforma atitudinea față de normele sociale lezate.
Curtea subliniază că la individualizarea pedepsei și a modalității de executare trebuie avută în vedere funcția de prevenție și exemplaritate a pedepsei care trebuie să contribuie atât la prevenirea reiterării comportamentului infracțional de către inculpați cât și la prevenția generică a faptelor de aceeași natură, realizându-se astfel în mod eficient protejarea valorilor sociale ocrotite de norma de incriminare, valori sociale pe care inculpații le-au nesocotit în mod sfidător .
În acest sens , Curtea constată că inculpații S.V. și N.G. au săvârșit faptele în calitatea de primari, aleși ai comunității locale și obligați să acționeze în exercitarea atribuțiilor vizând numirea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz , a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate în vederea asigurării serviciile publice cetățenilor, de interes local, și nu în interes privat , așa cum au procedat inculpații.
În concret, modalitatea în care inculpații S.V. și N.G. au înțeles să folosească institutia Primăriei (...) , profitând de functia de primar, pentru satisfacerea unor interese personale ale inculpaților B. și M., eludând dispoziile legale care suspendaseră organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor în instituții publice, prin organizarea unor concursuri de angajare cu dedicație, blocând două posturi în care ar fi trebuit să se desfășoare activități în interesul comunității locale, luând șansa altor membri ai comunității de a participa și ocupa în mod legal acele posturi, ilustrează o anumită mentalitate adânc înrădăcinată, și cu efecte nocive evidente pentru buna funcționara a administratiei locale, că prerogativele functiei deținute îi permit să dispună după bunul plac, pentru satisfacerea intereselor private în detrimentul interesului public al comunității locale.
În plus, Curtea reține că atât inculpatul S.V. cât și N.G. au experiență în funcțiile publice în care au fost aleși ceea ce presupune o bună cunoaștere a dispozițiilor legale pe care le-au nesocotit dar mai ales a consecințelor încălcării acestora, alegând , însă ,să ignore și să acționeze în sfidarea legii și a cetățenilor prin modalitatea în care au dispus angajare și detașarea inculpaților M. și , respectiv B.
Mai mult, în ceea ce îl privește pe inculpatul S.V., Curtea reține că ANI a constat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese , constatare rămasă definitivă prin hotărâre a ICCJ, inculpatul fiind decăzut din dreptul de a ocupa o funcție de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului. Acest fapt ilustrează o anumită mentalitate specifică inculpatului și o conduită repetitivă în nesocotirea dispozițiilor legale menite să asigure respectarea corectitudinii în exercitarea funcțiilor publice , inculpatul sfidând din nou votul comunității care l-a învestit în funcția de primar, pentru a servi unor interese private, prin eludarea dispozițiilor legale.
În ceea ce îl privește pe inculpatul N.G., Curtea reține că acesta a acționat cu cinism în contextul în care angajarea nelegală și detașarea ulterioară a inculpatului M. au vizat un post care ar fi trebuit să asigure nevoile determinate de prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă și exclusiv pentru activități legate de aceasta, în contextul stării de alertă determinată de pandemie.
Față de aceste considerente, având în vedere calitatea de primar în care au săvârșit faptele, pluralitatea actelor materiale săvârșite natura valorilor sociale lezate, lipsa de sinceritate, pentru reformarea conduitei inculpaților S.V. cât și N.G. și înlăturarea riscului de reiterare a comportamentului infracțional, Curtea apreciază că se impune, aplicarea unei pedepse orientate puțin peste limita minimă de 2 ani și 8 luni cu executare în regim de detențiune precum și aplicarea pedepselor complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b și k Cod penal ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public).
Referitor la modalitatea de executare, Curtea subliniază că executarea în regim de detențiune reprezintă regula în materia executării pedepsei , suspendarea sub supraveghere a executării constituind o situație de excepție , dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 91 Cod penal.
Or, având în vedere cele expuse deja cu privire la faptele săvârșite și persoana inculpaților, față de consecințele faptelor săvârșite asupra interesului local ale comunității, împiedicată să beneficieze de activitatea persoanelor angajate în cadrul Primăriei (...) doar formal, pentru a avea acces la ocuparea altor posturi , față de eludarea dispozițiilor legii care suspendase ocuparea prin concurs a posturilor în instituții publice , Curtea apreciază că inculpații nu prezintă posibilități de îndreptare iar simpla aplicare a pedepsei , fără executarea acesteia nu va putea conduce la reformarea conduitei infracționale și înlăturarea reiterării comportamentului infracțional atunci când interesele private o vor pretinde.
Din această perspectivă lipsa antecedentelor penale și buna integrare socială a inculpaților, în sine , nu pot justifica suspendarea sub supraveghere a executării , neputând fi avute în vedere în mod exclusiv , cu ignorarea tuturor împrejurărilor anterior menționate.
Referitor la inculpata B.A., Curtea constată că aceasta a săvârșit faptele în calitatea de secretar general al Primăriei (...), funcției în virtutea căreia avea obligația de a asigură respectarea principiului legalității în activitatea de emitere și adoptare a actelor administrative.
Totodată, Curtea constată că , deși contribuția sa la săvârșirae faptelor este esențială, cu toate acestea dispozițiile de numire și detașare, respectiv prelungirea detașării aparține inculpaților S.V. cât și N.G. care dețineau calitatea de primari.
În acest context, Curtea apreciază că se impune aplicarea unei pedepse în același cuantum ca și al inculpaților N. și S., însă, în privința inculpatei B.A. scopul punitiv, de reeducare și preventiv al pedepsei poate fi realizat și în contextul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) Cod de procedură penală, va admite apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași împotriva sentinței penale nr. 4/14.01.2025, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr. 3595/99/2021 , sentință pe care o va desființa în parte, în latură penală, doar cu privire la soluțiile de achitare dispuse în privința inculpaților S.V., N.G. , B.A. și M.S.
Rejudecând cauza, în limitele desființării, în baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin.1,lit.f Cod procedură penală va înceta procesul penal împotriva inculpatului M.S. pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a pbținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de art. 48 Cod penal rap la art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin.1 Cod penal și cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, întrucât a intervenit decesul inculpatului.
În baza art. 396 alin.2 Cod procedură penală va condamna pe inculpatul S.V. , la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal și cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale) și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b și k Cod penal ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public).
În temeiul art. 65 Cod penal, va aplica inculpatului S.V. pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a , b și k Cod penal.
În baza art. 396 alin.2 Cod procedură penală va condamna pe inculpatul N.G. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal și cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale) și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b și k Cod penal ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public).
În temeiul art. 65 Cod penal,va aplica inculpatului N.G. pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a , b și k Cod penal.
În baza art. 396 alin.2 Cod procedură penală va condamna pe inculpata B.A., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal și cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale) și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b și k Cod penal ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public).
În temeiul art. 65 Cod penal, va aplica inculpatei B.A. pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a , b și k Cod penal.
În baza art. 91 Cod penal, va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe o durată de 4 (patru ) ani ce constituie termen de supraveghere în condițiile art. 92 alin. 1 Cod penal, care se calculează de la data prezentei decizii.
În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură să permită controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b) Cod penal, va impune inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Suceava sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 zile în cadrul Scolii Gimnaziale V.M. sau Scoala Gimnaziala F. instituția din comunitate urmând a fi aleasă de consilierul de probațiune, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, inculpata nu poate presta această muncă.
Potrivit art. 404 alin. 2 Cod de procedură penală raportat la art. 91 alin. 4 Cod penal, va atenționa pe inculpată asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei în regim de detenție în cazul nerespectării, cu rea-credință, pe parcursul termenului de supraveghere, a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse de lege sau în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin.1 și 2 Cod penal , reținând culpa procesuală va obliga pe inculpatii S.V., N.G. și B.A. să plătească fiecare suma de câte 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală și a judecății în fond și, ca urmare va menține sechestrul asigurător instituit prin ordonanțele procurorului din 3.06.2021 emise în dosarul nr. 11/P/2021 al DNA-Serviciul Teritorial Iași doar asupra bunurilor inculpaților S.V., N.G. și B.A. până la concurența sumei de 5000 lei, pentru fiecare.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 3 Cod de procedura penală, cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia judecării prezentului apel vor rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a) Cod de procedură penală, admite apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași împotriva sentinței penale nr. 4/14.01.2025, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr. 3595/99/2021 , sentință pe care o desființează în parte, în latură penală, doar cu privire la soluțiile de achitare dispuse în privința inculpaților S.V., N.G. , B.A. și M.S.
Rejudecând cauza, în limitele desființării:
În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap la art. 16 alin.1,lit.f Cod procedură penală încetează procesul penal împotriva inculpatului M.S. , fiul lui (...), născut la data de (...), CNP (...) pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a pbținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de art. 48 Cod penal rap la art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin.1 Cod epnal și cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, întrucât a intervenit decesul inculpatului.
În baza art. 396 alin.2 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul S.V. , fiul lui (...), născut la data de (...), în (...). Domiciliat în (...), CNP (...), la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal și cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale) și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b și k Cod penal ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public).
În temeiul art. 65 Cod penal, aplică inculpatului S.V. pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a , b și k Cod penal.
În baza art. 396 alin.2 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul N.G., fiul lui (...), născut la data de (...) , în (...), domiciliat în (...), CNP (...), la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal și cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale) și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b și k Cod penal ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public).
În temeiul art. 65 Cod penal, aplică inculpatului N.G. pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a , b și k Cod penal.
În baza art. 396 alin.2 Cod procedură penală condamnă pe inculpata B.A., fiica lui (...), născută la data de (...) , în (...), domiciliat în (...), CNP (...), la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal și cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale) și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b și k Cod penal ( dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public).
În temeiul art. 65 Cod penal, aplică inculpatei B.A. pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a , b și k Cod penal.
În baza art. 91 Cod penal, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe o durată de 4 (patru ) ani ce constituie termen de supraveghere în condițiile art. 92 alin. 1 Cod penal, care se calculează de la data prezentei decizii.
În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură să permită controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b) Cod penal, impune inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Suceava sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 zile în cadrul Scolii Gimnaziale V.M. sau Scoala Gimnaziala F. instituția din comunitate urmând a fi aleasă de consilierul de probațiune, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, inculpata nu poate presta această muncă.
Potrivit art. 404 alin. 2 Cod de procedură penală raportat la art. 91 alin. 4 Cod penal, atenționează pe inculpată asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei în regim de detenție în cazul nerespectării, cu rea-credință, pe parcursul termenului de supraveghere, a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse de lege sau în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin.1 și 2 Cod penal obligă pe inculpatii S.V., N.G. și B.A. să plătească fiecare suma de câte 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală și a judecății în fond.
Menține sechestrul asigurător instituit prin ordonanțele procurorului din 3.06.2021 emise în dosarul nr. 11/P/2021 al DNA-Serviciul Teritorial Iași doar asupra bunurilor inculpaților S.V., N.G. și B.A. până la concurența sumei de 5000 lei, pentru fiecare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii și înlătură dispozițiile contrare.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 3 Cod de procedura penală, cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia judecării prezentului apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată azi 2.03.2026 prin punerea soluției la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței.
| Președinte, |
Judecător, |
| (...) |
(...) |
| |
| Grefier, |
| (...) |
Red./Tehnored./ jud. (...)
2 ex./2.03.2026
Tribunalul Iași – jud. (...)
Com 9ex( 6ex. inc, 2ex. p.civ.intim., 1ex. Dna Iași)