Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2026:002.000060

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 60/Ap

DOSAR NR. 433/64/2022*

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2026
Instanța constituită din:

Completul de judecată AT2-2018:

Președinte	– (...) – judecător
Judecător	– (...)
Grefier	- (...)

Cu participarea la dezbateri în ședința publică din 25 noiembrie 2025 a reprezentantului Ministerului Public - procuror (...) - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție Brașov

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de către inculpații B. S. C., D. A. și N. N. împotriva sentinței penale cu nr. 19/S pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 3 februarie 2025, în dosarul cu nr. 433/64/2022*.
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 25 noiembrie 2025, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 391 Cod procedură penală, a stabilit termen pentru pronunțare la data de 14 ianuarie 2026 și apoi la data de 23 ianuarie 2026, când,

CURTEA:

Constată că prin sentința penală nr. 19/S din data de 03.02.2025, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. 433/64/2022, s-au hotărât următoarele:
În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art. 17 alin. 2 Cod procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului N. N., pentru infracțiunea de instigare la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 18 ind. 1 alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 și art. 35 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art. 17 alin. 2 Cod procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei D. A., pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 18 ind. 1 alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 și art. 35 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art. 17 alin. 2 Cod procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei B. S. C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 18 ind. 1 alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 și art. 35 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală cu ref. la art. 19 si art. 25 alin. 1 Cod procedură penală coroborat cu art. 1357 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea pentru POPAM și au fost obligați, în solidar, inculpații N. N., D. A. și B. S. C. la plata sumei de 5.240.871,15 lei cu titlu de daune materiale, la care se vor adăuga dobânzile până la data de 07.12.2016, data intrării în insolvență a societății, în favoarea acestei părți civile.
În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală cu ref. la art. 19 si art. 25 alin. 1 Cod procedură penală coroborat cu art. 1357 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea pentru POPAM și au fost obligați, în solidar, inculpații N. N. și D. A. la plata sumei de 3.842.825,84 lei (debit principal plus dobânzi în cuantum de 78.865,84 calculate doar până la data de 07.12.2016, data intrării în insolvență a societății) în favoarea acestei părți civile.
În baza art. 404 alin. 4 lit. c) Cod procedură penală, au fost menținute măsurile asiguratorii dispuse de procuror în cursul urmăririi penale în dosarul nr. 111/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov prin ordonanța procurorului din data de 28.03.2022 prin care s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător și a popririi asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, acțiunilor și părților sociale deținute în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie aparținând inculpaților N. N. și D. A., până la concurența sumei de 3.650.788,67 lei în vederea recuperării prejudiciului, cu respectarea art. 729 Cod procedură civilă.
În baza art. 404 alin. 4 lit. c) Cod procedură penală, au fost menținute măsurile asiguratorii dispuse de procuror în cursul urmăririi penale în dosarul nr. 111/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov prin ordonanța procurorului din data de 12.05.2022 prin care s-a dispus extinderea măsurilor asigurătorii instituite în vederea recuperării prejudiciului prin ordonanțele din data de 28.03.2022, constând în sechestrul asigurator și poprirea asiguratorie asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, acțiunilor și părților sociale deținute în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie, aparținând inculpaților N. N. și D. A., până la concurența sumei de 8.522.794,81 lei.
În baza art. 404 alin. 4 lit. c) Cod procedură penală, au fost menținute măsurile asiguratorii dispuse de procuror în cursul urmăririi penale în dosarul nr. 111/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov prin ordonanța procurorului din data de 11.10.2022 prin care s-a dispus restrângerea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile aparținând inculpatei B. S.-C., până la concurența sumei de 5.240.871,15 lei.
S-a luat act că prin încheierea nr. 63/UP din 30.05.2022, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. 1758/62/2022 s-a admis în parte contestația inculpatei B. S. C. cu privire la măsurile asigurătorii, în sensul că s-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului instituită prin ordonanța din 12.05.2022 emisă în dosarul penal nr. 111/P/2013 de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov asupra unui număr de 169 părți sociale reprezentând 80,48% din capitalul social al C. S. SRL (J (...), CUI (...) în valoare totală de 1.690 lei.
În baza art. 272 alin. 1 și art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații N. N., D. A. și B. S. C. la plata sumei de 5.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 111/P/2013 emis la data de 11.08.2022 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov înregistrat pe rolul Curții de Apel Brașov la data de 16.08.2022 sub nr. de dosar 433/64/2022 au fost trimiși în judecată inculpații N. N., D. A. și B. S. C..
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Brașov din data de 30.09.2022, pronunțată în dosarul nr. 433/64/2022/a1, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Brașov, invocată de inculpatul N. N., iar în temeiul art. 50 alin. 1 Cod procedură penală s-a declinat în favoarea Tribunalului Brașov – secția penală competența de soluționare a cauzei penale privindu-i pe inculpații N. N., D. A. și B. S. C., dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 03.10.2022.
Prin încheierea din data de 20.12.2022 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Brașov, definitivă prin încheierea nr. 58/CP/05.05.2023, au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile și excepțiile formulate de inculpații N. N., D. A.-M. și B. (fostă L.) S. C. cu privire la legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor în faza de urmărire penală și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. S-a constatat legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală și a sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 111/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov. De asemenea, s-a constatat că Tribunalul Brașov este instanța competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cauză și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpații N. N., D. A. și B. (fostă L.) S. C..
În faza de judecată, la termenul din data de 17 octombrie 2023, apărătorii aleși ai celor trei inculpați au arătat că aceștia nu recunosc învinuirile care li se aduc, contestă materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și solicită reaudierea martorilor, precum și efectuarea a două expertize, respectiv contabilă – fonduri europene și în construcții. Cei trei inculpați au precizat că solicită continuarea procesului penal în situația în care instanța va constata că a intervenit prescripția răspunderii penale.
Analizând actele și lucrările dosarului, atât pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, cât și a celor administrate în cursul judecății, prima instanță a reținut, în fapt, că prin adresa nr. 253076/6/24.10.2017 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală Control, Antifraudă și Inspecții a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu existența unor suspiciuni de fraudă constatate la verificarea proiectului „Fermă de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside-outside”, beneficiar B. F. S.A., proiect finanțat prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013 din Fondul European pentru Pescuit (f. 2-3, vol. III, d.u.p), fiind anexat raportul de verificare nr. 253076/3/24.10.2017 (f. 4-42, vol. III, d.u.p).
În același sens, Departamentul pentru Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României a sesizat organele de urmărire penală prin procesul-verbal din data de 28.03.2016 în legătură cu săvârșirea de către reprezentanții B. F. S.A. și B. S. C. a infracțiunii prevăzută de art. 18 ind. 1 din Legea nr. 78/2000 (f. 53-54, vol. III, d.f), anexând sesizării nota de control nr. 1419/2016 (f. 55-99, vol. III, d.u.p).
Din actele dosarului de urmărire penală, instanța a reținut că societatea B. F. S.A. a fost constituită la data de 08.06.2010, fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J(..), cod unic de înregistrare (...), mai întâi ca societate cu răspundere limitată (f. 163-171, vol. III, d.u.p), având ca asociat unic pe martorul O. I., administrator fiind inculpata D. A., iar ulterior, prin actul adițional din data de 03.01.2011, înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului Brașov la data de 12.01.2011, a fost modificată forma juridică a societății, aceasta devenind societate pe acțiuni, având ca asociați pe O. I., cu o cotă de participare la beneficii și pierderi de 80% și D. A., cu o cotă de 20%, administrator fiind în continuare inculpata D. A. (f. 172-173, vol. III, d.u.p); obiectul principal de activitate îl constituia „acvacultura în ape dulci” (cod CAEN (...). În prezent, societatea este în procedura falimentului, administrator judiciar provizoriu fiind C. S.P.R.L.
În legătură cu calitatea lor de asociați la B. F. S.A., martorul O. I. a declarat că se cunoaște de multă vreme cu inculpatul N. N. (fiind prieteni de familie și având încredere în inculpat), împrejurare în care, la solicitarea acestuia, a fost de acord să fie acționar „doar cu numele” la o societate comercială cu care intenționa „să facă niște hale pentru creșterea și înmulțirea peștilor la Cârțișoara, pe terenul inculpatului N.” (f. 119-120, vol. I, d.i), iar inculpata D. A. a declarat în cursul urmăririi penale că societatea ar fi fost înființată la inițiativa fiicei inculpatului N. N., numita B. (fostă N.) N., cu care era prietenă din copilărie, și a avut ca scop accesarea de fonduri europene pentru piscicultură, în derularea activității urmând să aibă sprijinul inculpatului N. N., care avea cunoștințe de specialitate în domeniu (f. 161-168, vol. I, d.u.p).
Pentru realizarea scopului propus, respectiv acela ca inculpatul N. N. „să crească sturioni” (declarație martor O. I., f. 119 verso, vol. I, d.i), la data de 05.04.2011, B. F. S.A, reprezentată de administrator D. A., a depus la Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit (D.G.P. – A.M.P.O.P.) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cererea de finanțare înregistrată sub nr. (...) din 05.04.2011, pentru proiectul intitulat „Fermă de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside – outside”. Cererea a fost întocmită în numele reprezentantului legal al proiectului, D. A., și prezintă în dreptul numelui o ștampilă-parafă cu semnătura acesteia.
Referitor la utilizarea ștampilei cu impresiunea semnăturii inculpatei D. A. (situație frecvent întâlnită în cadrul derulării proiectului), inculpata a declarat că toate semnăturile care sunt trecute în dreptul numelui său pe înscrisurile depuse la D.G.P. – A.M.P.O.P. în derularea proiectului intitulat „Fermă de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside – outside” nu îi aparțin, fiind confecționată o ștampilă cu semnătura sa, aspect cu care inculpata a fost de acord, deoarece știa că urmează să fie conformate cu originalul o multitudine de acte, aceasta „fiind singura rațiune pentru care a fost de acord cu confecționarea acestei ștampile”. În continuarea declarației sale, inculpata D. A. a mai arătat că ștampila a fost predată inc. N. N. care, deși stabiliseră că după depunerea fiecărei cereri de rambursare să i-o restituie, nu a mai procedat potrivit înțelegerii, spunându-i că „să stea liniștită că e în siguranță la el” (f. 179-180, vol. IV, d.i).
Contractul de finanțare înregistrat sub nr. 124/26.07.2011 a fost încheiat între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit, în calitate de autoritate contractantă și B. F. S.A., reprezentată în acte de inculpata D. A., administratorul societății, în calitate de beneficiar. Pentru semnarea contractului, inculpata D. A. l-a împuternicit pe N. M., prin procură notarială. Potrivit contractului de finanțare, valoarea totală a proiectului era de 25.006.338,73 lei, din care suma de 21.282.389,25 lei reprezenta valoarea totală eligibilă, iar suma de 3.723.949,48 lei cheltuielile neeligibile. Valoarea finanțării nerambursabile era de 12.769.433,55 lei, din care 9.577.075,16 lei finanțare nerambursabilă acordată din Fondul European de Pescuit (F.E.P.), iar 3.192.359,39 lei finanțare nerambursabilă acordată din bugetul național. Contribuția neeligibilă a beneficiarului era de 8.512.955,70 lei.
Din înscrisul nr. 413078/19.11.2024 (f. 124-125, vol. IV, d.i), precum și din cele depuse în cursul urmăririi penale, a rezultat că pe parcursul derulării proiectului, B. F. S.A. a depus patru cereri de rambursare, dintre care au fost avizate primele trei, cererea de rambursare nr. 4 (finală) fiind respinsă la validare din cauza unor suspiciuni de fraudă, mai precis beneficiarul ar fi anexat documente false, inexacte cu privire la procedurile desfășurate și cheltuielile efectuate, urmărind obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul UE.
Astfel, martorul B. D. B. a declarat că în cadrul proiectului existau trei mari contracte: contractul cu constructorul, contractul cu instalatorul și contractul de consultanță și asistență tehnică. Contractul de construcții fusese încheiat cu C. V. R. SRL, contractul de instalații cu H. X SRL, iar cel de consultanță și asistență cu C. S. SRL, din discuțiile cu colegii de la birou și cu inculpatul N. reieșind că aceste contracte „s-au atribuit în mod preferențial, în sensul că nu a avut loc o procedură obiectivă de selecție a acestor firme ... atribuire cu dedicație se numesc aceste proceduri” (f. 117, vol. I, d.i).
Faptul că documentele justificative necesare cererilor de rambursare depuse la autoritatea de management al fondurilor europene au fost întocmite formal a fost susținut și de martorii O. I. (f. 203-210, vol.I, d.u.p, f. 119, vol. I, d.i) și F. D. (f. 211-217, vol. I, d.u.p, f. 114 verso, vol. I, d.i) care au declarat că nu au participat la niciuna dintre procedurile de achiziție în care apar menționați ca membri în comisie (alături de D. A. sau B.-L. S.), martorul O. I. arătând că doar a semnat unele înscrisuri puse la dispoziție de N. N., iar martora F. D. a declarat că, deși semnătura de pe documentele aferente procedurilor de achiziție anexate cererii de rambursare nr. 1 îi aparține, nu cunoștea nimic despre derularea acestei proceduri.
Cu privire la cererea de rambursare nr. 1 înregistrată sub nr. 220 din 31.10.2011 la D.G.P. – A.M.P.O.P (vol. X, d.u.p), societatea beneficiară B. F. S.A. a solicitat rambursarea sumei de 3.650.815,10 lei, reprezentând cheltuieli pretins efectuate în perioada de referință 27.07.2010 – 31.08.2011, constând în cheltuieli angajate și plătite în perioada declarată. Cererea prezintă în dreptul numelui o ștampilă-parafă cu semnătura inculpatei D. A..
Potrivit raportului de progres atașat cererii de rambursare, până la data de 31.08.2011, s-a efectuat achiziția de studii de fezabilitate, servicii de consultanță și analize (valoare estimată 808.906 lei), s-a efectuat achiziția de servicii de pregătire de proiecte și proiectare, estimare a costurilor (255.444 lei), s-a realizat achiziția de servicii de asistență tehnică (425.740 lei), s-a realizat achiziția amplasamentului pe care se va realiza investiția, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 825/12.08.2011 prin care s-au achiziționat un baraj, denisipator și teren în suprafață de 2.000 mp, înscris în CF nr. (...) a localității C., bazin piscicol cu suprafața de 1.030 mp, amplasat pe teren cu suprafața de 6.000 mp, imobil înscris în CF nr. (...) a localității C., două bazine piscicole: C1 cu suprafața de 4.662 mp și C2 cu suprafața de 3.000 mp, amplasate pe terenul cu suprafața totală de 10.400 mp, imobil înscris în CF nr. (...) a localității C., s-au realizat activitățile de informare-publicitate corespunzătoare etapei parcurse și s-a întocmit documentația necesară demarării achizițiilor viitoare.
Referitor la contractul de consultanță nr. 23/30.09.2010 în valoare de 809.000 lei +TVA (f. 63-66, vol. V, d.u.p), având ca obiect realizarea de către prestator a unor servicii constând în studii de fezabilitate, servicii de consultanță și analiză, încheiat între C. S. S.R.L, reprezentată de B. (fostă L.) S., în calitate de prestator și B. F. SRL, în calitate de beneficiar, din actele anexate cererii de rambursare a rezultat că, la data de 09.08.2010, societatea B. F. S.A. a întocmit anunțul privind lansarea procedurii competitive de achiziție de servicii de consultanță, valoarea estimată fiind de 820.400,98 lei (f. 22, vol. V, d.u.p). În cuprinsul anunțului s-a precizat faptul că informațiile privind achiziția de servicii sunt disponibile pe site-ul www.B...ro, în „documentația pentru ofertanți”.
Pentru a da o aparență de legalitate cererii de rambursare, invitația de participare ar fi fost înaintată către I. P. S.R.L. și C. S. S.R.L., precum și postată pe site-ul www.B...ro la data de 09.08.2010.
Cu toate acestea, prin răspunsul nr. 414/07.02.2019 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Informatică ICI București a comunicat că „domeniul B...ro a fost înregistrat la data de 29.09.2010. De la data înregistrării până în ianuarie 2013 deținătorul dreptului de folosință a numelui de domeniu B...ro a fost C. S. SRL, având administrator pe inculpata B. S. C. (f. 77 și urm, vol. XV, d.u.p), sediul social fiind pe str. (...), jud. Constanța (f. 16, vol. IV, d.u.p). Așadar, în perioada derulării procedurii de atribuire a contractului de consultanță (august 2010 – septembrie 2010), site-ul societății B. F. S.A. nu era accesibil pe internet, în aceste condiții încărcarea și accesarea documentelor pe internet prin intermediul acestui site nefiind posibilă (f. 8, vol. IV, d.u.p).
Prin procesul-verbal nr. 17/01.09.2010, comisia de evaluare a ofertelor privind achiziția de servicii de consultanță, formată din D. A. (președinte) și membrii O. I. și F. D., a selectat oferta C. S. S.R.L. ca fiind câștigătoare, prețul ofertei fiind de 809.000 lei +TVA (f. 50-53, vol. V, d.u.p). În anunțul privind selectarea ofertei câștigătoare nr. 18/07.09.2010 (f. 54, vol. V, d.u.p), precum și în raportul procedurii de achiziție nr. 19/15.09.2010 (f. 56-57, vol. V, d.u.p) s-a specificat că informațiile legate de lansarea procedurii, publicarea documentației, selectarea ofertei câștigătoare și rezultatul contestațiilor se vor publica pe site-ul www.B...ro până la data de 14.09.2010, precum și faptul că au fost depuse două oferte, respectiv una din partea C. S. SRL, iar una din partea I. P. SRL, criteriul de selecție fiind „cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic”.
Cu toate acestea, tribunalul a constatat că oferta I. P. S.R.L. nr. 12/26.08.2010 (f. 43-45, vol.V, d.u.p) nu era reală, administratorul societății, martorul B.-B. N. I. declarând că „ofertele prezentate de B. F. nu erau semnate de el” (f. 62-63, vol. III, d.i), așadar procedura de selecție a fost una formală, fiind depusă în realitate o singură ofertă, cea a societății C. S. SRL administrată de inculpata B. S. C. care, de altfel, a și fost aleasă ca fiind cea „cu prețul cel mai avantajos”.
Toate aceste documente au fost întocmite pentru a da o aparență de legalitate înscrisurilor depuse la D.G.P. – A.M.P.O.P, în sensul că beneficiarul B. F. S.A. ar fi respectat obligațiile ce-i reveneau potrivit instrucțiunilor pentru achiziții.
În ceea ce privește derularea procedurii de atribuire a contractului de asistență tehnică nr. 52/19.11.2010 în valoare de 425.740 lei +TVA (f. 131-136, vol. V, d.u.p), având ca obiect realizarea de către prestator a unor servicii constând în realizarea de către prestator a serviciilor de asistență tehnică, conform CPV (...), încheiat între C. S. S.R.L, reprezentată de B. (fostă L.) S., în calitate de prestator și B. F. SRL, în calitate de beneficiar, din actele anexate cererii de rambursare a rezultat că, procedând în aceeași modalitate frauduloasă ca cea expusă mai sus, la data de 15.10.2010, B. F. S.A. a întocmit anunțul nr. 28 privind lansarea procedurilor de achiziție a serviciilor de asistență tehnică prin criteriul „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” pentru valoarea maximă estimată la suma de 550.000 lei plus TVA. În cuprinsul anunțului s-a precizat faptul că informațiile privind achiziția de servicii sunt disponibile pe site-ul www.B...ro.
Tribunalul a constatat că în urma anunțului s-au depus ofertele nr. 50/25.10.2010 emisă de C. S. SRL pentru prețul de 450.000 lei (f. 109-111, vol. V, d.u.p) și nr. 34/01.11.2010 emisă de C. SA pentru prețul de 550.000 lei (f. 112-114, vol. V, d.u.p), această societate având ca asociat pe B. V., soțul inculpatei B. S.-C., acesta fiind asociat și în cadrul C. S. S.R.L (conform informațiilor furnizate de registrul comerțului, f. 396-423, vol. XV, d.u.p).
În urma ședinței de deschidere, evaluare și selectare a ofertelor, comisia de evaluare formată din D. A. (președinte) și membrii O. I. și F. D. a selectat, în mod evident, formal, scriptic ca fiind câștigătoare oferta C. S. S.R.L. cu valoarea de 450.000 lei, contract ce s-a întocmit în baza unor proceduri nereale.
În privința imobilelor unde a fost amplasat proiectul, la data de 20.01.2011 a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare între N. N. și N. P., ambii în calitate de promitenți-vânzători și B. F. S.A., în calitate de promitentă cumpărătoare, prin care s-a convenit ca înstrăinarea acestora să se facă la prețul total de 5.531.776,05 lei, din care suma de 915.219 lei pentru imobilul înscris în CF (...), suma de 1.591.406,55 lei pentru imobilul înscris în CF (...) și suma de 3.025.150, 5 lei pentru imobilul înscris în CF (...). Prin încheierea notarială nr. 825 din 12.08.2011 a fost autentificat contractul de vânzare-cumpărare încheiat între N. N. și N. P., ambii în calitate de vânzători, și B. F. S.A., prin administrator D. A., în calitate de cumpărătoare.
Așadar, tribunalul a reținut că societatea B. F. S.A., reprezentată în drept de inculpata D. A., determinată fiind de administratorul de fapt al societății, inc. N. N., în înțelegere cu inculpata B. S. C., a anexat cererii de rambursare nr. 1/31.10.2011 (decontată la data de 30.01.2012) înscrisurile falsificate analizate mai sus.
În urma verificărilor efectuate de către D.G. – A.M.P.O.P. privind valoarea cheltuielilor eligibile nerambursabile solicitate la plată prin cererea de rambursare nr. 1 a fost aprobată la plată suma de 3.650.788,67 lei reprezentând 60% din valoarea totală de 6.084.647,79 lei a cheltuielilor efectuate de B. F. S.A., în perioada 27.07.2010 până la 31.08.2011, pentru realizarea proiectului „Ferma de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside – outside”.
Suma de 3.650.788,67 lei aprobată la plată de către D.G. – A.M.P.O.P. a fost încasată de B. F. S.A. în contul nr. (...) deschis la CEC Bank, după cum urmează: 2.738.091,50 lei încasați în data de 30.01.2012 din fonduri FEP, reprezintă 75% din suma de 3.650.788,67 lei cheltuieli eligibile nerambursabile aprobate la plată, 912.694,17 lei încasați în data de 30.01.2012 din bugetul național, reprezintă 25% din suma de 3.650.788,67 lei cheltuieli eligibile nerambursabile aprobate la plată.
Prin cererea de rambursare nr. 2, înregistrată la Centrul Regional Brașov pentru Program Operațional pentru Pescuit sub nr. 363/03.12.2012 (vol. XI, d.u.p), martorul B. D. B., în calitate de reprezentant legal al B. F. S.A., a solicitat rambursarea sumei de 3.280.544,78 lei reprezentând cheltuieli pretins efectuate în perioada 12.08.2011 – 01.11.2012. Autoritatea de management, respectiv D.G.P. – A.M.P.O.P. a aprobat plata sumei de 3.280.544,51 lei, sumă ce a fost încasată în contul B. F. S.A. la data de 01.07.2013.
Din actele anexate cererii de rambursare a rezultat că prin anunțul nr. 63/15.09.2011 (f. 154, vol. V, d.u.p) B. F. S.A. a lansat procedura de achiziție a unor lucrări de construcție, montaj și amenajări pentru investiția „Ferma de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside-outside”, trimițând invitația nr. 65/15.09.2011 adresată către C.-V. R. S.R.L (f. 165, vol. V, d.u.p). Ca urmare, s-au depus ofertele de execuție lucrări nr. 79/12.10.2011 a C.-V. R. S.R.L. (f. 166-168, vol. V, d.u.p), nr. 39/11.10.2011 a A. S.R.L (f. 163-166, vol. V, d.u.p) și oferta de execuție nr. 48/13.10.2011 a R. S.R.L (f. 169-171, vol. V, d.u.p).
Prin decizia administratorului unic nr. 01/01.09.2011 (f. 172, vol. V, d.u.p) s-a decis componența comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziția lucrărilor de construcție, montaj și amenajare, respectiv D. A. – președintele comisiei, și membrii O. I. și B. (fostă L.) S.. În acest sens, fiecare persoană din componența comisiei a dat câte o declarație de confidențialitate și imparțialitate în data de 01.09.2011 (f. 173-175, vol. V, d.u.p).
În urma analizei ofertelor, comisia de evaluare a stabilit că oferta câștigătoare este cea a C.-V. R. S.R.L. pentru prețul de 12.299.397,87 lei cu TVA inclus. În acest sens a fost încheiat procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, evaluare și selectarea ofertei câștigătoare nr. 73/18.10.2011 (f. 176-178, vol. V, d.u.p). Ca dovadă a publicării anunțului privind selectarea ofertei câștigătoare, cât și raportului nr. 75/03.11.2011 privind rezultatul procedurii de achiziție lucrări (f. 182-184, vol. V, d.u.p), au atașate listări de pe site-ul www.B...ro (f. 185, vol. V, d.u.p).
Prin decizia administratorului unic nr. 80/03.11.2011 (f. 189, vol. V, d.u.p) s-a stabilit atribuirea contractului de execuție lucrări ofertantului C.-V. R. S.R.L, care a fost notificat în aceeași zi prin notificarea nr. 81/03.11.2011 în legătură cu acest fapt (f. 190, vol. V, d.u.p).
În data de 07.11.2011, a fost încheiat contractul de execuție lucrări nr. 1 între C.-V. R. S.R.L, în calitate de executant, și B. F. S.A., în calitate de beneficiar, având ca obiect execuția lucrărilor de construcție amenajare pentru proiectul de investiții „Ferma de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside-outside” la valoarea de 9.918.869,25 lei la care se adaugă TVA (f. 191-194, vol. V, d.u.p).
Concluziile raportului de constatare criminalistică nr. 792469/17.11.2021 (f. 81-157, vol.II, d.u.p) au stabilit că semnăturile aplicate pe documentele intitulate invitație de participare nr. 65/15.09.2011, decizie a administratorului nr. 01/01.09.2011, declarație de confidențialitate și imparțialitate nr. 60/01.09.2011, proces-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, evaluare și selectare a ofertei câștigătoare nr. 73/18.10.2011, comunicare nr. 77/03.11.2011, comunicare nr. 78/03.11.2011, comunicare nr. 79/03.11.2011, decizia administratorului nr. 80/03.11.2011 și notificare nr. 81/03.11.2011 reprezintă reproduceri xerografice ale impresiunii ștampilei-parafă ce poartă semnătura lui D. A., iar semnătura aplicată pe documentul intitulat contract de execuție lucrări nr. 1/07.11.2011 reprezintă copia semnăturii executate de numita D. A..
Referitor la procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, evaluare și selectare a ofertei câștigătoare nr. 73/18.10.2011 (f. 176-180, vol.V, d.u.p) care poartă semnăturile inculpatei D. A. (impresiune ștampilă), în calitate de președinte comisie, precum și ale numiților O. I. și L. S., în calitate de membri comisie, cei doi membri ai comisiei, fiind audiați în calitate de martori, au declarat că nu s-au întrunit niciodată, au semnat doar „hârtii” pe care le aducea inculpatul N. N. (declarație martor O. I., f. 119, vol. I, d.i), documentele fiind întocmite doar pentru a da o aparență de legalitate procedurii de achiziție, astfel încât înscrisul denumit proces-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, evaluare și selectare a ofertei câștigătoare nr. 73/18.10.2011 conține mențiuni necorespunzătoare adevărului, fiind un înscris fals.
Întreaga documentație aferentă procedurii de achiziție a fost întocmită de către B. (fostă L.) S.-C., așa cum rezultă din adresa nr. 1/01.09.2011 (f. 248-249, vol.V, d.u.p).
Concluzionând, beneficiarul B. F. S.A. a anexat cererii de rambursare nr. 2/03.12.2012 (decontată la data de 01.07.2013), procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, evaluare și selectare a ofertei câștigătoare nr. 73/18.10.2011 care atestă împrejurarea necorespunzătoare adevărului cu privire la întrunirea comisiei de evaluare a ofertelor și implicit, cu privire la desemnarea nelegală a ofertei câștigătoare în favoarea C.-V. R. SRL.
Prin cererea de rambursare nr. 3, înregistrată la Centrul Regional Brașov pentru Program Operațional pentru Pescuit sub nr. 468/30.09.2013, B. B., în calitate de reprezentant legal al B. F. S.A. a solicitat rambursarea sumei de 1.602.349,50 lei reprezentând cheltuieli pretins efectuate în perioada 01.09.2012 – 31.07.2013. La data de 07.11.2013, D.G.P. – A.M.P.O.P. a aprobat plata sumei de 1.591.461,63 lei, care a fost încasată în contul B. F. S.A. la data de 12.11.2013.
Ca și în cazul cererilor anterioare, din actele anexate cererii de rambursare a reieșit că pentru atribuirea contractului de furnizare utilaje și echipamente, beneficiarul proiectului a realizat achiziția prin procedura de cerere de oferte, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.
Procedând în modalitatea deja cunoscută, la data de 10.01.2012, B. F. S.A. a publicat anunțul nr. 6 privind lansarea procedurii de selecție de oferte pentru achiziția de utilaje și echipamente tehnologice (f. 250-251, vol. V, d.u.p). Potrivit documentelor depuse de societate la dosarul achiziției, anunțul de lansare a achiziției a fost publicat pe site-ul www.B...ro și în aceeași zi au fost transmise invitații de participare către trei societăți comerciale, respectiv anunțul nr. 7/10.01.2012 către D. T. S.R.L. (f. 252, vol. V, d.u.p), anunțul nr. 8/10.01.2012 către W. W. Z. S.R.L. (f. 253, vol. V, d.u.p) și anunțul nr. 9/10.01.2012 către H.-X S.R.L. (f. 254, vol. V, d.u.p), ultimele două societăți fiind în prezent radiate. Bugetul aprobat de D.G.P. – A.M.P.O.P. pentru această achiziție a fost estimat la suma de 3.654.084 lei.
După depunerea ofertelor pentru achiziția utilajelor și echipamentelor tehnologice de către cele trei firme, în urma evaluării acestora, aplicând criteriul de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, comisia de evaluare formată din aceleași persoane, respectiv inculpata D. A. - președinte, martorul O. I. și inculpata B. (fostă L.) S. - membri a desemnat câștigătoare oferta competitorului H.–X S.R.L., care a oferit prețul cel mai mic, respectiv 3.654.083,85 lei (proces-verbal nr. 19/06.02.2012, f. 322-326, vol. V, d.u.p).
La data de 27.02.2012, a fost încheiat contractul de achiziție utilaje și echipamente tehnologice nr. 3 între H.-X S.R.L, în calitate de furnizor și B. F. S.A., în calitate de beneficiar, având ca obiect furnizarea unor utilaje și echipamente la prețul de 3.654.083,85 lei + TVA (f. 341-347, vol. V, d.u.p).
Ca și până acum, selectarea ofertei câștigătoare a avut loc printr-o procedură netransparentă, fiind o procedură formală, deoarece comisia nu s-a întrunit niciodată, documentele fiind întocmite doar pentru a da o aparență de legalitate procedurii de achiziție, astfel încât înscrisul denumit proces-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, evaluare și selectare a ofertei câștigătoare nr. 19/06.02.2012 (f. 322-326, vol. V, d.u.p) conține mențiuni necorespunzătoare adevărului, fiind un înscris fals.
Documentația aferentă procedurii de achiziție a fost întocmită tot de către inculpata B. (fostă L.) S.-C., așa cum a rezultat din adresa nr. 1/09.01.2012 (f. 248, vol. V, d.u.p).
Mai mult, martorul M. C. V. a declarat că în perioada 2009-2013 era asociat unic și administrator la D. T. S.R.L.. A precizat martorul că inițial se asociase cu C. V. la această societate, dar ulterior acesta a plecat și a înființat H.-X SRL care se ocupa cu panouri radiante de căldură. În legătură cu înscrisurile denumite declarație pe proprie răspundere purtând antetul firmei și având nr. 244/01.02.2012 (f. 306, vol. V, d.u.p) și oferta utilaje și echipamente tehnologice purtând antetul D. T. S.R.L. și nr. 245/01.02.2012 (f. 295-306, vol. V, d.u.p), acesta a relatat că nu au fost întocmite de el, iar societatea D. T. SRL nu a avut niciun fel de relație comercială cu B. F. S.A., dar întrucât D. T. S.R.L. și H.-X SRL funcționau în același spațiu în Brașov, (...), iar V. C. fiind prietenul său, avea acces la toate calculatoarele din birou este posibil ca acesta să fi generat ofertele în numele D. T. pentru B. F. (f. 161, vol. III, d.i).
În schimb, din concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 89/17.10.2024 întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Brașov care s-a coroborat cu concluziile raportului de constatare criminalistică nr. 792469/17.11.2021 (f. 81-157, vol.II, d.u.p) semnăturile de pe ofertele de utilaje și echipamente tehnologice (f. 18-25, vol. IV, d.i, f. 296-305, vol. V, d.u.p) au fost efectuate de inculpata D. A..
Concluzionând, Tribunalul a constatat că beneficiarul B. F. S.A. a anexat cererii de rambursare nr. 3/30.09.2013 (decontată la data de 12.11.2013), următoarele înscrisuri ce conțin date necorespunzătoare adevărului, fiind astfel înscrisuri false: procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, evaluare și selectare a ofertei câștigătoare nr. 19/06.02.2012 care atestă împrejurarea necorespunzătoare adevărului cu privire la întrunirea comisiei de evaluare a ofertelor, declarație pe proprie răspundere purtând antetul D. T. S.R.L. și nr. 244/01.02.2012 – semnătură contrafăcută în dreptul numelui martorului M. C. V. și oferte utilaje și echipamente tehnologice purtând antetul D. T. S.R.L. și nr. 245/01.02.2012 – semnătură contrafăcută în dreptul numelui martorului M. C. V..
Potrivit raportului de monitorizare nr. 1 al Direcției Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit (D.G.P. – A.M.P.O.P.) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, înregistrat sub nr. 185/29.11.2017, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că stadiul de realizare a investiției este același cu stadiul descris în raportul de progres nr. 5 (anexa la CR nr. 4) și constatat cu ocazia vizitei în teren efectuată pentru Cererea de rambursare nr. 4. Astfel, în urma acestui raport, prin nota nr. 320224/12.01.2018 a Direcției Generale Pescuit Autoritate de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit s-a aprobat încetarea contractului de finanțare nerambursabilă nr. 124/27.07.2011 și s-au stabilit titluri de creanță pentru suma de 9.036.852,15 lei și accesorii până la data notei în valoare de 78.865,84 lei (f. 7-10, vol. IX, d.u.p).
În ceea ce privește încadrarea faptelor reținute în sarcina inculpaților N. N., D. A. și B. S. C., potrivit art. 18 ind. 1 din Legea nr. 78/2000, constituie infracțiune folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
Infracțiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene prev. de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 reprezintă o formă specială a infracțiunii de înșelăciune, săvârșită prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în modalitatea specifică prevăzută de textul incriminator, adică prin prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, pentru a obține pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
În speță, prin rechizitoriul nr. 111/P/2013 emis la data de 11.08.2022 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au fost trimiși în judecată inculpații:
- N. N., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 18 ind. 1 alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 și art. 35 alin. 1 Cod penal;
- D. A., pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 18 ind. 1 alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 și art. 35 alin. 1 Cod penal și
- B. S. C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 18 ind. 1 alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 și art. 35 alin. 1 Cod penal.
Infracțiunea prevăzută de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 este una complexă, în conținutul ei fiind absorbite infracțiunile de uz de fals prevăzută de art. 323 Cod penal sau de fals în declarații prevăzută de art. 326 Cod penal.
În cauza de față, așa cum a rezultat din analiza materialului probator, pe parcursul derulării contractului de finanțare, beneficiarul B. F. S.A., reprezentat legal în cadrul proiectului, inițial, prin inculpata D. A., iar, ulterior, prin martorul B. D.-B., la instigarea inculpatului N. N. și cu ajutorul inculpatei B. S.-C., asociat și administrator al C. S. S.R.L, consultant și asistent tehnic al beneficiarului, a depus la D.G.P. – A.M.P.O.P. cererile de rambursare nr. 1/30.11.2011, nr. 2/03.12.2012 și nr. 3/30.09.2013, declarând necorespunzător adevărului că toate cheltuielile sunt eligibile, realizate în vederea îndeplinirii obiectivului proiectului și în concordanță cu legislația în vigoare, anexând în susținerea acestora înscrisuri false/inexacte privitoare la pretinse cheltuieli efectuate în derularea proiectului și proceduri de achiziții care în realitate au fost manipulate (privind achiziția serviciilor de consultanță și asistență tehnică, achiziția de lucrări de execuție și achiziția de utilaje și echipamente tehnologice), documentația întocmită fiind formală și conținând înscrisuri falsificate (anunțurile publicate pe site-ul www.B...ro în legătură cu lansarea procedurilor de achiziție a serviciilor și cu atribuirea contractelor, declarațiile de confidențialitate și imparțialitate, invitațiile de participare la procedurile de atribuire, procesele-verbale ale ședinței de deschidere a ofertelor, evaluare și selectare a ofertelor câștigătoare, rapoartele privind rezultatele aplicării procedurilor de achiziție, comunicările rezultatelor, contractul de consultanță pentru investiția „Ferma de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside-outside” nr. 23/30.09.2010 și contractul de asistență tehnică pentru investiția „Ferma de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside-outside” nr. 52/19.11.2010, procesele-verbale ale ședinței de deschidere a ofertelor, evaluare și selectare a ofertelor câștigătoare nr. 73/18.10.2011 și nr. 19/06.02.2012, invitații de participare nr. 7/10.01.2012 și nr. 9/10.01.2012, comunicările nr. 23/21.02.2012 și 25/21.02.2012 privind rezultatul procedurii, declarație pe proprie răspundere purtând antetul D. T. S.R.L. și nr. 244/01.02.2012 și oferta utilaje și echipamente tehnologice purtând antetul D. T. S.R.L. și nr. 245/01.02.2012), înscrisuri cu care a justificat cererile de rambursare nr. 1, 2 și 3, cauzând astfel un prejudiciu în dauna D.G.P. – A.M.P.O.P. în sumă totală de 8.522.794,81 lei (aferent cererilor de rambursare nr. 1/31.10.2011, nr. 2/03.12.2012 și nr. 3/30.09.2013).
În ceea ce privește atitudinea procesuală a inculpaților, tribunalul a notat următoarele:
Inculpata D. A. a fost audiată în cursul urmăririi penale (f.161-168, vol. I, d.u.p), ocazie cu care a arătat, în esență, că nu a avut cunoștință de semnarea contractului de finanțare și derularea proiectului, despre depunerea cererilor de rambursare, pretinzând că, de altfel, nici nu a avut cunoștință că proiectul a fost început. Inculpata a relatat că este prietenă de mult timp cu N. N., fiica inculpatului și, în această împrejurare, „a venit vorba” despre demararea unui proiect comun prin care să acceseze fonduri europene, iar inculpatul N. să le sprijine cu expertiza și cunoștințele lui în domeniu. În acest scop, în toamna anului 2010 s-a deplasat la C. unde l-a cunoscut pe „consultantul” B. V. și pe viitoarea lui soție, inculpata B. S. C., de față fiind și inculpatul N. N. și soția acestuia, N. P.. În continuarea declarației sale, apărarea inculpatei D. A. s-a grefat pe ideea că, deși a acceptat să devină administrator de drept al B. F. SRL, devenită B. F. S.A., nu a avut cunoștință despre modalitatea în care s-a derulat proiectul, activitatea sa rezumându-se la aceea că a fost de acord să se obțină o ștampilă cu impresiunea semnăturii sale, ștampilă ce urma a fi folosită exclusiv pentru conformarea cu originalul a copiilor ce urmau a fi depuse la autoritatea de stat contractantă. Aceeași apărare a fost reluată și în fața instanței de judecată, cu ocazia audierii sale.
Cu toate că inculpata a vrut să sublinieze lipsa de implicare în activitatea infracțională derulată de inculpații N. N. și B. S. C., tribunalul a reținut, în primul rând, că din momentul în care a acceptat să fie numită administrator al societății B. F. SRL/SA, societate despre care știa că urmează să acceseze fonduri europene, aceasta și-a asumat întreaga responsabilitate a funcției. De altfel, administratorul unei societăți comerciale efectuează toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății, cu restricțiile arătate în actul constitutiv și răspunde legal pentru acțiunile sale. Faptul că a acceptat confecționarea unei ștampile cu impresiunea semnăturii sale pe care apoi a încredințat-o spre folosință inculpatului N. N., primul beneficiar al acestui proiect, s-a considerat că nu o exonerează de răspundere penală pe inculpata D. A., persoană cu cunoștințe juridice temeinice (sau așa ar fi trebuit să fie în condițiile în care era consilier juridic). Dimpotrivă, instanța a considerat că aceasta a acționat cu privire strict la această chestiune (utilizarea ștampilei cu impresiunea semnăturii sale) cel puțin cu intenție indirectă, prin aceea că a prevăzut că acea ștampilă putea fi aplicată pe orice documente și, deși, nu a urmărit depunerea unor înscrisuri false la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit în derularea proiectului de către B. F. S.A., a acceptat această posibilitate. Nu a putut fi primită această apărare superficială a inculpatei cum că aceasta, persoană cu studii superioare juridice, nu ar fi cunoscut sau ar fi fost atât de naivă încât să nu aibă reprezentarea modului în care poate fi folosită semnătura sa, astfel încât să fie de acord cu crearea unei ștampile cu semnătura sa pe care să o încredințeze unei persoane care voia să obțină fonduri europene, după care să nu se mai intereseze de modul în care acest instrument a fost utilizat.
Mai mult, martorul A. L. V. (f. 110-111, vol. I, d.i) a declarat că prin societatea de contabilitate pe care o deținea, A. C. SRL, a avut un contract de colaborare fiscală cu B. F. S.A. în anii 2012-2013, iar reprezentantul cu care discuta era N. N., care era „administratorul de fapt al B. F. S.A.”. A mai declarat martorul că în contextul în care B. F. a accesat fonduri europene pentru piscicultură, a fost desemnat de către N. N. responsabil cu activitatea de control intern pentru proiectul POP 2007-2013, dar „efectiv nu a făcut nimic în acest sens, fiind desemnat formal” și nu a acordat niciodată asistență în ceea ce privește întocmirea cererilor de rambursare. Despre activitatea inculpatei D. A. a precizat că inițial a presupus că este consultant în proiectul de accesare fonduri europene, însă ulterior a aflat că era administratorul de drept al societății B. F. S.A..
Chiar dacă martorii audiați au declarat că cel care se ocupa efectiv de derularea proiectului societății B. F. S.A. era inculpatul N. N., martora F. D. (f. 114-115, vol. I, d.i), contabila societății în perioada 2003-2015, a relatat că pe inculpata D. A. a văzut-o la sediu de câteva ori, ocazional, așadar aceasta nu era străină de activitatea derulată de B. F. S.A. (sau nu ar fi trebuit să fie), B. D. B. (f. 116-118, vol. I, d.i) care s-a ocupat de întocmirea anumitor devize și situații de lucrări în anul 2012 pentru B. F. în derularea proiectului ce viza fonduri europene, a relatat că „timp de trei ani în care a fost angajat la B. F. S.A. a văzut-o pe inculpata D. A. o singură dată ... la un restaurant ... când inculpatul N. N. a început să se certe cu aceasta”; martora P. A. M. (f. 15-16, vol. II, d.i) a arătat că a lucrat ca și contabilă la B. F. S.A. timp de aproximativ un an și jumătate și a văzut-o pe inculpata D. A. de două, trei ori la biroul din Bdul. (...). În calitate de contabilă a societății a semnat o chitanță CEC de depunere la data de 28.12.2012 a sumei de 53.650 lei în contul inculpatei D., bani pe care i-a primit de la N. N..
În plus, implicarea intenționată a inculpatei D. A. în activitatea infracțională orchestrată de inculpatul N. N. s-a constatat că este dovedită și de concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 89/17.10.2024 întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Brașov care s-a coroborat cu concluziile raportului de constatare criminalistică nr. 792469/17.11.2021 (f. 81-157, vol.II, d.u.p) potrivit cărora semnăturile de pe ofertele de utilaje și echipamente tehnologice emise de D. T. SRL (f. 85-93, vol. II, d.i, f. 296-305, vol. V, d.u.p) au fost efectuate de inculpata D. A., aspect susținut și de martorul M. C. V. (f. 161, vol. III, d.i) care a arătat că ofertele emise în numele societății D. T. SRL pentru B. F. S.A. nu au fost întocmite de el, iar societatea D. T. SRL nu a avut niciun fel de relație comercială cu B. F. S.A., dar întrucât D. T. S.R.L. și H.-X SRL funcționau în același spațiu în Brașov, (...), iar V. C. fiind prietenul său, avea acces la toate calculatoarele din birou este posibil ca acesta să fi generat ofertele în numele D. T. pentru B. F..
Participația inculpatei D. A. a fost confirmată și de inculpata B. S. C., care a declarat că la semnarea contractului de asistență de la C. inculpata D. A. a fost prezentă semnând personal contractul și, de asemenea, a semnat și un bilet la ordin în favoarea C. S. SRL (f. 184, vol. IV, d.i).
Inculpata B. (fostă L.) S.-C. în cursul urmăririi penale s-a prevalat de dispozițiile art. 83 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală și nu a dat declarații, în fața instanței a fost audiată la termenul de judecată din data de 20.11.2024 (f. 181-184, vol. IV, d.i), depunând și concluzii scrise în care a reluat aceleași apărări.
Astfel, cu privire la faptul că cererea de rambursare nr. 1 existentă la filele 7-8, vol. X, d.u.p. „nu este o cerere oficială” depusă la Autoritatea de management deoarece nu are viza cu număr de înregistrare, viza de bun de plată, listele de verificări, raportul de verificare și raportul de plată așa cum au cererile de rambursare nr. 2 și 3 existente în vol. XI și XII, d.u.p, tribunalul a notat, în primul rând, că aceste înscrisuri au fost comunicate unității de parchet chiar de către autoritatea de stat în forma existentă la această instituție, în al doilea rând, această cerere a fost aprobată la plată pentru suma de 3.650.788,67 lei ce a fost încasată de B. F. S.A. în contul nr. (...) deschis la CEC Bank, după cum urmează: 2.738.091,50 lei încasați în data de 30.01.2012 din fonduri FEP, reprezintă 75% din suma de 3.650.788,67 lei cheltuieli eligibile nerambursabile aprobate la plată, 912.694,17 lei încasați în data de 30.01.2012 din bugetul național, reprezintă 25% din suma de 3.650.788,67 lei cheltuieli eligibile nerambursabile aprobate la plată. Așadar, acesta a fost înscris oficial, ci nu unul întocmit ad-hoc de către procuror.
În ceea ce privește cele două contracte încheiate de către B. F. S.A. și C. S. SRL, respectiv cel de asistență tehnică și cel de consultanță, inculpata B. S. C. a arătat că „nu este nimic fals în ele ... au fost semnate olograf de reprezentanții celor două societăți comerciale și reprezintă voința părților”. Instanța a amintit că ceea ce se impută inculpatei nu este complicitatea la întocmirea în fals a acestor contracte, ci vicierea procedurii de achiziție premergătoare încheierii lor, așa cum a fost analizată în considerentele prezentei hotărâri.
Și aspectele privitoare la funcționarea site-ului www.B.F..ro au fost analizate mai sus, motiv pentru care tribunalul nu a reluat analiza acestor chestiuni, ca răspuns la apărările inculpatei făcând trimitere la cele inserate în cuprinsul acestei motivări.
S-a observat că apărarea inculpatei B. S. C. vizează, în esență, că înscrisurile depuse la Autoritatea pentru management și anexate cererilor de rambursare, respectiv contractele încheiate cu diverși prestatori au fost legal întocmite, fiind verificate de funcționarii instituției, iar celelalte înscrisuri falsificate sau inexacte de care face vorbire procurorul nu au nicio relevanță juridică, deoarece experții AMPOP verifică doar documentul denumit „raportul procedurii”.
Contrar celor susținute de inculpată, tribunalul a reținut că documentele depuse la autoritate în scopul obținerii fondurilor europene trebuie să aibă la bază proceduri legale și transparente, în privința achizițiilor derulate de beneficiarii proiectelor, aceștia trebuie să respecte legislația în domeniul achizițiilor publice, iar la adoptarea oricăror măsuri cu privire la ofertanți trebuie să se țină cont de principiile nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii reciproce, transparenței, proporționalității, eficienței în utilizarea fondurilor și asumării răspunderii.
De asemenea, în manualul de procedură comunicat instanței la 20.11.2024 și aplicabil în speță, contrar celor susținute de inculpată, s-a constatat că în toate înscrisurile comunicate în cursul urmăririi penale se prevede că beneficiarul răspunde de respectarea tuturor prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice, iar în cazul în care se constată încălcarea prevederilor legale, cheltuiala aferentă plății bunurilor/ serviciilor/lucrărilor astfel achiziționate va fi considerată neeligibilă și nu va fi rambursată (f. 143-178, vol. IV, d.i).
Cel care a orchestrat această activitate infracțională a fost inculpatul N. N. care a avut în vedere încă de la început ca viitoarele contracte să fie atribuite unor persoane „de încredere”, pentru a avea posibilitatea utilizării sumelor de bani după bunul său plac și al derulării operațiunilor financiare în conformitate cu scopurile sale, având în vedere că, pentru a asigura cofinanțarea proiectului, N. N. a apelat la credite bancare, obținute cu ajutorul funcționarilor din cadrul CEC Bank Brașov, iar din sumele de bani virate de către CEC Bank către societățile care au obținut contracte cu B. F. în cadrul acestui proiect, o parte s-au întors în conturile unor societăți controlate de familia N., astfel cum a rezultat din raportul de constatare tehnico-științifică în specialitatea fonduri europene, întocmit de către specialiștii din cadrul D.N.A. – S.T. Brașov (f. 5-64, vol. II, d.u.p).
Din rechizitoriul nr. 111/P/2013 al D.N.A. – Serviciul Teritorial a reieșit că în perioada respectivă, inculpatul N. N. a contractat numeroase credite de la CEC Bank Sucursala Brașov, credite acordate cu încălcarea prevederilor legale, cu complicitatea funcționarilor bancari, activități ce au făcut obiectul unei alte cauze penale, dosar nr. 1174/62/2015*, al Tribunalului Brașov, soluționat prin decizia penală nr. 63/21.01.2022 a Curții de Apel Brașov – din considerentele căreia a rezultat că inculpatul se prezenta în perioada respectivă drept un prosper om de afaceri, cu activități în domeniul hotelier, dar și piscicol, avea în derulare numeroase credite bancare contractate de la CEC Bank Sucursala Brașov, iar din cauza gradului mare de îndatorare a apelat la înscrisuri falsificate pentru a obține noi credite, pe numele altor persoane fizice sau juridice (f. 218, vol. IV, d.i).
Martorul O. I. a declarat în cursul urmăririi penale (f. 203-210, vol. I, d.u.p) că în perioada respectivă, având foarte mare încredere în N. N., a acceptat să garanteze cu casa lui din Hălchiu un credit luat de inculpat la CEC Brașov, creditul fiind probabil solicitat tot pentru B. F., însă ratele nu au mai fost plătite, iar în prezent, a rămas fără casa din Hălchiu care a fost executată de bancă, având poprire pe pensie, respectiv suma de aproximativ 660 lei în fiecare lună.
Martora P. A. M. a declarat în cursul urmăririi penale (f. 196-202, vol. I, d.u.p) că, fiind angajată în cadrul B. F. S.A., aproximativ în perioada 2011-2013, ca economist, s-a ocupat de întocmirea documentelor contabile ale societăților din grupul de firme deținute de N. N.. Despre inculpat a arătat că nu apărea ca asociat sau administrator al niciuneia dintre firme, dar el era cel care dădea toate dispozițiile în legătură cu afacerile tuturor firmelor. Din acest grup de firme, făceau parte numeroase societăți ale căror denumiri nu le reține, dar i-a enumerat pe unii dintre asociații acestora, apropiați ai inculpatului N.: T. M., P. C., B. N. și alții.
Martora M. R. C. a declarat în cursul urmăririi penale (f. 250-255, vol. I, d.u.p) că a fost angajată la B. F. S.A. din iulie până în august 2012 ca și contabil șef. A lucrat doar două luni la această societate pentru că a constatat că există un număr foarte mare de firme care erau controlate de familia B. – N.. B. era ginerele domnului N.. A constatat că existau multe tranzacții comerciale între acele firme și i s-a părut ciudat. A precizat că a colaborat cu cei doi în baza unui contract de muncă part-time. Inițial a fost vorba de D. T. S.R.L, apoi a fost vorba și de D. Internațional S.R.L. În legătură cu L. S.R.L. își amintește că era administrată de N. L.. Martora a reluat aceste aspecte și cu ocazia audierii de către instanța de judecată la data de21.11.2023 (f. 112-113, vol. I, d.i).
Foarte relevantă s-a apreciat a fi și declarația martorei B. C. A. (f. 275-280, vol. I, d.u.p) care a relatat: „în legătură cu B. F. S.A., A. SRL, B. L. Întreprindere Individuală, B. N. I. Întreprindere Individuală, B. T. T. SRL, C. P. SRL, C. & F. SRL, C. S. SRL, C. NC SRL, D. T. C. SRL, D. T. SRL, G. LH SRL, G. D. SRL, L. SRL, M. C. SRL, N. I. C. Întreprindere Individuală, N. L. Întreprindere Individuală, P. S. NN SRL, P. C. V. Întreprindere Individuală și P. C. SRL, declar că am fost angajată ca inspector resurse umane și completam carnetele de muncă. La SC A. cred că am fost angajată ca și consilier juridic. Eu primeam dispoziții de la F. D., contabilul firmelor. Ea îmi furniza datele pe care eu trebuie să le inserez în cărțile de muncă. Precizez că eu nu am prestat muncă pentru aceste societăți cu prezență fizică la birourile lor pentru că nu era nevoie să fiu eu acolo. Contractele prin care am fost angajată la aceste firme erau cu timp parțial de muncă. Îl cunosc (pe N. N.) de la sediul firmelor la care mergeam să completez cărțile de muncă. Îmi amintesc că îl mai vedeam pe acolo, dar nu știu în ce calitate era”.
Un aspect important de menționat s-a considerat a fi faptul că inculpatul N. N. a fost cel care a avut inițiativa demarării proiectului, însă relația sa de „colaborare” cu inculpata B. S. C. a început înainte de demararea proiectului, aspect surprins în declarația dată în cursul urmăririi penale de către inculpata D. A. care a relatat că în toamna anului 2010 s-a deplasat la C. unde l-a cunoscut pe „consultantul” B. V. și pe viitoarea lui soție, inculpata B. S. C., de față fiind și inculpatul N. N. și soția acestuia, N. P., în condițiile în care soțul inculpatei B. S. C., B. V. a deținut funcția publică de președinte-director general al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, în perioadele 27.01.2009 – 26.10.2009 și 26.01.2010 – 12.03.2010 (f. 3, vol. XV, d.u.p), precum și de asociat la C. S. S.R.L. (f. 78, vol. XV, d.u.p).
Declarațiile acestor martori s-au coroborat cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică în specialitatea fonduri europene din data de 25.04.2019 (f. 5-64, vol. II, d.u.p) care au stabilit că în perioada 2011- 2016, C.-V. R. S.R.L. a încasat de la B. F. S.A. suma totală de 10.166.604,19 lei, din care suma de 902.218,41 lei s-a întors în contul B. F. S.A., cu justificarea „c/v restituire avans, facturi”, iar alte sume au fost transferate în contul unor societăți controlate de N. N., după cum urmează: L. S.R.L. – 305.516,16 lei, C. P. S.R.L. – 132.481,60 lei, A. S.R.L. – 36.514 lei, iar în perioada 2011- 2016, H.-X S.R.L. a încasat de la B. F. S.A. suma totală de 2.573.798,20 lei, din care a transferat către B. F. suma de 93.000 lei, către C. P. S.R.L. suma de 413.999,99 lei, către D. T. S.R.L. suma de 35.000 lei și către N. I. I.I. suma de 346.695,87 lei.
Ca atare, s-a reținut că fapta inculpatului N. N., care, în calitate de administrator de fapt al societății B. F. S.A, în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe parcursul derulării proiectului finanțat din fonduri europene intitulat „Fermă de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside – outside”, în perioada august 2010 – noiembrie 2013, cu intenție, i-a determinat pe inculpata D. A. și pe martorul B. D.-B. (acesta din urmă acționând fără vinovăție, neavând cunoștință de modul de derulare a procedurilor de achiziție, efectuate anterior angajării sale în societatea B. F. S.A.) să depună la autoritatea de management al fondurilor europene (CR P. Brașov și D.G.P. – A.M.P.O.P.) documentele false/inexacte analizate mai sus în susținerea cererilor de rambursare nr. 1/31.10.2011 (decontată la 30.01.2012), nr. 2/03.12.2012 (decontată la 01.07.2013) și nr. 3/30.09.2013 (decontată la 12.11.2013), cauzând astfel un prejudiciu în dauna D.G.P. – A.M.P.O.P. în sumă de 8.522.794,81 lei (aferent cererilor de rambursare nr. 1/31.10.2011, nr. 2/03.12.2012 și nr. 3/30.09.2013), întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de instigare la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 18¹ alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale – un act material în forma instigării, aferent cererii de rambursare nr. 1/31.10.2011, al doilea act material în forma participației improprii, aferent cererii de rambursare nr. 2/03.12.2012 și al treilea act material, în forma participației improprii, aferent cererii de rambursare nr. 3/30.09.2013).
S-a mai reținut că fapta inculpatei D. A., constând în aceea că în calitate de asociat și administrator în cadrul societății B. F. S.A. și persoană de încredere a inculpatului N. N., în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe parcursul derulării proiectului finanțat din fonduri europene intitulat „Fermă de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside – outside”, în perioada august 2010 – noiembrie 2013, cu intenție, pe de o parte a depus la D.G.P. – A.M.P.O.P. cererea de rambursare nr. 1/30.11.2011 (decontată la 30.01.2012), declarând necorespunzător adevărului că toate cheltuielile sunt eligibile, realizate în vederea îndeplinirii obiectivului proiectului și în concordanță cu legislația în vigoare, anexând în susținerea acestora înscrisurile false/inexacte analizate în considerentele prezentei hotărâri privitoare la proceduri de achiziții care în realitate au fost manipulate, înscrisuri cu care a justificat cererea de rambursare nr. 1, iar pe de altă parte, prin semnarea documentelor false/inexacte cuprinse în dosarele procedurilor de achiziție aferente contractelor de execuție lucrări nr. 1/07.11.2011, încheiat cu C.-V. R. S.R.L. și de achiziție utilaje și echipamente tehnologice nr. 3/27.02.2012, încheiat cu H.-X S.R.L. l-a ajutat pe martorul B. D.-B. să depună la autoritatea de management al fondurilor europene (CR P. Brașov și D.G.P. – A.M.P.O.P.) documente false/inexacte în susținerea cererilor de rambursare nr. 2/03.12.2012 (decontată la 01.07.2013) și nr. 3/30.09.2013 (decontată la 12.11.2013), cauzând astfel un prejudiciu în dauna D.G.P. – A.M.P.O.P. în sumă totală de 8.522.794,81 lei (aferent cererilor de rambursare nr. 1/31.10.2011, nr. 2/03.12.2012 și nr. 3/30.09.2013), întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 18¹ alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale – un act material în forma autoratului, aferent cererii de rambursare nr. 1/31.10.2011, al doilea act material în forma participației improprii, aferent cererii de rambursare nr. 2/03.12.2012 și al treilea act material, în forma participației improprii, aferent cererii de rambursare nr. 3/30.09.2013).
Totodată, s-a reținut că fapta inculpatei B. S. C., constând în aceea că în baza aceleiași rezoluții infracționale, în înțelegere cu inculpatul N. N., în perioada august 2010 – noiembrie 2013, în calitate de asociat și administrator al societății C. S. S.R.L, consultant al beneficiarului B. F. S.A, pe parcursul derulării proiectului finanțat din fonduri europene intitulat „Fermă de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside – outside”, cu intenție, prin semnarea documentelor false/inexacte cuprinse în dosarele procedurilor de achiziție aferente contractelor de servicii de consultanță nr. 23/30.09.2010 și de asistență tehnică nr. 52/19.11.2010, încheiate cu C. S. S.R.L, de execuție lucrări nr. 1/07.11.2011, încheiat cu C.-V. R. S.R.L. și de achiziție utilaje și echipamente tehnologice nr. 3/27.02.2012, încheiat cu H.-X S.R.L, i-a ajutat pe inculpata D. A. și pe martorul B. D.-B. (acesta din urmă acționând fără vinovăție, neavând cunoștință de modul de derulare a procedurilor de achiziție, efectuate anterior angajării sale în societatea B. F.) să depună la autoritatea de management al fondurilor europene (CR P. Brașov și D.G.P. – AMPOP) documente false/inexacte în susținerea cererilor de rambursare nr. 1/31.10.2011 (decontată la 30.01.2012), nr. 2/03.12.2012 (decontată la 01.07.2013) și nr. 3/30.09.2013 (decontată la 12.11.2013), prin ajutorul oferit de inculpata B. S. C. fiind cauzat un prejudiciu în dauna D.G.P. – A.M.P.O.P. în sumă totală de 5.240.871,15 lei, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de „complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 18¹ alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale – primul în forma complicității, aferent cererii de rambursare nr. 1/31.10.2011, al doilea în forma participației improprii, aferent cererii de rambursare nr. 2/03.12.2012 și al treilea în forma participației improprii, aferent cererii de rambursare nr. 3/30.09.2013).
Sub aspectul laturii subiective, tribunalul a reținut intenția directă a inculpaților N. N., D. A. și B. S. C. de a obține în mod fraudulos, prin înșelăciune suma totală de 8.522.794,81 lei din fonduri europene (art. 16 pct. 1 lit. a) Cod penal), constând în aceea că au prevăzut rezultatul acțiunii lor și au urmărit producerea lui, planificându-și minuțios activitatea infracțională.
În ședințele de judecată de la data de 08.11.2024 (f. 108, vol. IV, d.i) și de la data de 20.11.2024 inculpații D. A., N. N. și B. S. C. au solicitat continuarea procesului penal în caz de intervenire a prescripției răspunderii penale (f. 179-186, vol. IV, d.i). Așa cum s-a arătat, instanța de judecată a conchis, după coroborarea materialului probator administrat la dosarul cauzei, că nu se constată existența vreunuia dintre cazurile prevăzute în art. alin. 1 lit. a) și d) Cod procedură penală, motiv pentru care va face aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală.
În ceea ce privește aplicabilitatea Deciziilor nr. 297/26.04.2018 și nr. 358/26.05.2022 ale Curții Constituționale a României, precum și a HP nr. 67/25.10.2022 a ÎCCJ, tribunalul a constatat că în prezent, raportat la aceste hotărâri, s-a împlinit termenul general de prescripție al răspunderii penale.
Prima instanță a reținut că activitatea infracțională a celor trei inculpați s-a derulat în perioada 31.10.2011 (când s-a depus prima cerere de rambursare) – 12.11.2013 (când s-a decontat cea de-a treia cerere de rambursare). Infracțiunea continuată se epuizează la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni din componența infracțiunii. S-a notat că la data de 30.09.2013 B. F. S.A., administrată în drept de inculpata D. A. care l-a mandatat pe martorul B. D. B. cu participația sub forma instigării a inculpatului N. N. aflat în complicitate cu inculpata B. S. C. a depus la D.G.P. – A.M.P.O.P. cererea de rambursare nr. 3, iar rezultatul efectiv al acțiunii lor s-a produs la data de 12.11.2013 când a fost achitată în contul B. F. S.A..
Văzând deciziile nr. 297/26.04.2018 și nr. 358/26.05.2022 ale Curții Constituționale a României, HP nr. 67/25.10.2022 a ÎCCJ potrivit căreia normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 5 din Codul penal, precum și HP nr. 37/17.06.2024 a ÎCCJ, instanța de fond a constatat că în prezent s-a împlinit termenul general de prescripție al răspunderii penale.
S-a observat că prescripția răspunderii penale a inculpaților N. N., D. A. și B. S. C. a curs de la data săvârșirii ultimului act material al infracțiunii continuate, respectiv 12.11.2013, ea intervenind la data de 11.11.2023, după trecerea unui interval de 10 (zece) ani (pedeapsa prevăzută pentru art. 18 ind. 1 din Legea nr. 78/2000 este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar la alineatul 3 se prevede că dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate, așadar limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 3 ani și 10 ani și 6 luni).
Pentru considerentele mai sus arătate, în baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art. 17 alin. 2 Cod procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, instanța a dispus încetarea procesul penal pornit împotriva inculpaților N. N., D. A. și B. S. C. pentru infracțiunile reținute în sarcina lor întrucât s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță a constatat că, în termen legal, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea pentru POPAM s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 9.083.696,99 lei (debit principal plus dobânzi în cuantum de 78.865,84 calculate doar până la data de 07.12.2016, data intrării în insolvență a societății) conform adresei nr. 133564/11.12.2023 (f. 162-165, vol. I, d.i).
Instanța a constatat că sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale, potrivit art. 1357 Cod civil: faptele ilicită ale inculpaților N. N., D. A. și B. S. C. analizate pe larg în prezentele considerente, prejudiciul material suferit de partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea pentru POPAM (prejudiciul stabilit prin însumarea plăților efectuate în anii 2011, 2012 și 2013 conform cererilor de rambursare nr. 1, 2 și 3), legătura de cauzalitate directă între faptele ilicite și prejudiciu și vinovăția dovedită a inculpaților care au acționat cu intenție directă.
Prin urmare, în baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală cu ref. la art. 19 si art. 25 alin. 1 Cod procedură penală coroborat cu art. 1357 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea pentru POPAM și au fost obligați, în solidar, inculpații N. N., D. A. și B. S. C. la plata sumei de 5.240.871,15 lei cu titlu de daune materiale, la care se vor adăuga dobânzile până la data de 07.12.2016, data intrării în insolvență a societății, având în vedere contribuția efectivă a inculpatei B. S. C. la producerea prejudiciului (conform ordonanței procurorului din data de 20.06.2022, f. 145-150, vol. I, d.u.p) în favoarea acestei părți civile.
În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală cu ref. la art. 19 si art. 25 alin. 1 Cod procedură penală coroborat cu art. 1357 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea pentru POPAM și au fost obligați, în solidar, inculpații N. N. și D. A. la plata sumei de 3.842.825,84 lei (debit principal plus dobânzi în cuantum de 78.865,84 calculate doar până la data de 07.12.2016, data intrării în insolvență a societății) în favoarea acestei părți civile.
În ceea ce privește măsurile asigurătorii, prin ordonanțele procurorului din data de 28.03.2022 (f. 43-51, vol. XVII, d.u.p) s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător și a popririi asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, acțiunilor și părților sociale deținute în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie aparținând inculpaților N. N. și D. A., până la concurența sumei de 3.650.788,67 lei în vederea recuperării prejudiciului, cu respectarea art. 729 Cod procedură civilă.
Prin ordonanța procurorului din data de 12.05.2022 (f. 111-118, vol. XVII, d.u.p) s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător și a popririi asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, acțiunilor și părților sociale deținute în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie aparținând inculpatei B. (fostă L.) S.-C., până la concurența sumei de 8.522.794,81 lei, în vederea recuperării prejudiciului, cu respectarea art. 729 Cod procedură civilă.
Prin ordonanțele procurorului din data de 12.05.2022 (f. 99-110, vol. XVII, d.u.p), s-a dispus extinderea măsurilor asigurătorii instituite în vederea recuperării prejudiciului prin ordonanțele din data de 28.03.2022, constând în sechestrul asigurator și poprirea asiguratorie asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, acțiunilor și părților sociale deținute în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie, aparținând inculpaților N. N. și D. A., până la concurența sumei de 8.522.794,81 lei.
Prin încheierea nr. 63/UP din 30.05.2022, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. 1758/62/2022 s-a admis în parte contestația inculpatei B. S. C. cu privire la măsurile asigurătorii, în sensul că s-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului instituită prin ordonanța din 12.05.2022 emisă în dosarul penal nr. 111/P/2013 de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov asupra unui număr de 169 părți sociale reprezentând 80,48% din capitalul social al SC C. S. SRL (...), CUI (...) în valoare totală de 1.690 lei (f. 121-126, vol. XVII, d.u.p).
Prin ordonanța procurorului din data de 11.10.2022 (f. 298-301, vol. XVII, d.u.p) s-a dispus restrângerea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile aparținând inculpatei B. S.-C., până la concurența sumei de 5.240.871,15 lei.
Văzând cererea de constituire de parte civilă formulată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea pentru POPAM, prin care aceasta a solicitat ca inculpații să fie obligați atât la debitul principal, cât și la plata accesoriilor fiscale prevăzute de Codul de procedură fiscală, calculate doar până la data de 07.12.2016, data intrării în insolvență a societății, în baza art. 404 alin. 4 lit. c) Cod procedură penală tribunalul a dispus menținerea măsurilor asigurătorii instituite în cauză de către procuror.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri inculpații N. N., D. A. și B. S. C..
Inculpata B. S. C., prin motivele de apel depuse la dosarul cauzei, a solicitat achitarea sa, în baza art. 16 alin 1 lit. a) și b) Cod procedură penală, constatarea nulității relative a probelor obținute cu încălcarea dreptului la apărare și a garanțiilor procesuale, în special a înregistrărilor depuse de martorul denunțător fără suportul original, și excluderea acestora ca mijloace de probă, iar pe latură civilă respingerea acțiunii civile ca nefondate, având în vedere lipsa unui prejudiciu real cauzat de inculpată, constatarea intervenției prescripției dreptului la acțiune civilă, excluderea documentelor nerelevante care nu au fundamentat rambursările de fonduri europene, dar au fost reținute artificial de către parchet și instanță și constatarea faptului că inculpata nu a depus și nu a semnat cererile de rambursare, iar expertizele cerute în apărare au fost nejustificat respinse de instanța de fond. În subsidiar, s-a solicitat disjungerea acțiunii civile și trimiterea acesteia spre soluționare în instanța civilă competentă, întrucât probatoriul administrat nu permite reținerea cu certitudine a unei răspunderi civile în sarcina inculpatei.
În dezvoltarea motivelor de apel s-au criticat, punctual, următoarele aspecte:
Instanța de fond a pronunțat hotărârea fără a valorifica în mod efectiv probele deja administrate. Aceste probe – documente existente la dosar, înscrisuri oficiale și raportul de expertiză grafoscopică – sunt de natură să susțină în mod direct nevinovăția inculpatei și să conducă la o soluție de achitare.
Documentele presupus „false/inexacte/incomplete” au fost semnate de inculpată în calitate de reprezentant legal al societății emitente. Conținutul acestora nu a fost dovedit ca fiind fals, iar instanța de fond nu a analizat în ce constă, concret, pretinsa inexactitate ori caracterul incomplet. Contractele incriminate au fost confirmate de semnatarii acestora, reprezentanți legali ai părților contractante, și nu există nicio probă contrară care să infirme autenticitatea sau valabilitatea lor.
Instanța de fond a admis în mod nejustificat un înscris lipsit de caracter oficial, denumit „Cerere de rambursare nr. 1/31.10.2011”, ca bază probatorie pentru fundamentarea răspunderii penale și civile, în condițiile în care acest document nu are număr și dată de înregistrare la autoritatea competenta (DGP-AM POP), nu este însoțit de pistă de audit, liste de verificare, raport de vizită în teren, sau altă formă de avizare a DGP – AMPOP, nu conține viza „Bun de plată” emisă de autoritatea competentă – element esențial pentru orice document oficial ce stă la baza unei rambursări și nu este identificabil în nicio adresă de înaintare oficială către instituția care a desfășurat cercetarea penală, spre deosebire de cererile de rambursare nr. 2 și 3. S-a considerat că instanța nu poate fundamenta răspunderea penală pe o pretinsă cerere oficială lipsită de orice amprentă administrativă, doar pe presupunerea că aceasta ar fi fost folosită pentru efectuarea plății. În realitate, tocmai inexistența unei cereri autentice ridică suspiciunea că un alt document, autentic, a fost omis intenționat de parchet, pentru a evita evidențierea lipsei vreunei fapte ilicite. Instanța s-a limitat la a reține, fără analiză obiectivă: „această cerere a fost aprobată la plată”, fără a verifica dacă înscrisul în cauză era autentic, înregistrat, oficial sau validat procedural.
Instanța a atribuit valoare probantă și decizională documentului intitulat „Proces-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, evaluare și selectare a ofertei câștigătoare nr. 73/18.10.2011”, în susținerea ideii că acesta ar fi contribuit la decizia de rambursare a sumelor aferente Cererii de rambursare nr. 2. Această concluzie s-a apreciat a fi complet eronată și nesusținută probator: documentul respectiv nu este prevăzut în lista documentelor obligatorii anexate cererii de rambursare; nu a fost depus de B. F. în nicio cerere de rambursare; documentul nu figurează nici în lista de verificare sau avizare a achiziției, experții AMPOP evaluând conform procedurii doar „Raportul procedurii”, documentul final și oficial al achiziției, care există la dosar și nu este contestat. Astfel, instanța a reținut în mod greșit ca probă un document care nu a fost destinat autorității finanțatoare, nu a produs efecte juridice în procedura de atribuire și nu a influențat decizia de rambursare. La dosarul cauzei nu există adresa de înaintare a Cererii de rambursare nr 1. Adresa de înaintare documente din 27 februarie 2019, din vol. X, emisă de Minister se refera doar la Cererile de rambursare 2, 3 și 4.
Cu privire la documentul „Proces-verbal...” nr. 19/06.02.2012 în contextul Cererii de rambursare nr. 3/30.09.2013, s-a menționat că nu figurează în opisul CR3 (fila 31, Voi. XII), nu se regăsește în dosarul aferent CR3 (Voi. XII, filele 1-513) și nu este menționat în lista de verificare a AMPOP (filele 12-31, Voi. XII). Documentul nu are nicio influență în cadrul procesului de verificare și aprobare a cererii de rambursare și nu a fost analizat de experții AMPOP, aceștia raportându-se doar la Raportul procedurii. Procurorul asociază ad-hoc documentul cu CR3, deși nu există nicio mențiune oficială care să confirme că acesta a fost luat în considerare la momentul rambursării sumei de 1.591.461,63 lei. Această metodă de construire a acuzației este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil.
Cu privire la lipsa complicității în depunerea cererilor de rambursare, s-a arătat că martorul B. B., propus de acuzare și audiat în fața instanței de fond, nu a confirmat nicio implicare activă a inculpatei. Nu a menționat inculpata în nicio manieră care să poată fundamenta o complicitate. Dimpotrivă, a declarat clar cine se ocupa de colectarea și transmiterea documentelor către finanțator. Inculpata nu a avut calitatea de participant la etapa de întocmire sau depunere a cererilor de rambursare Nu există nicio dovadă directă sau indirectă că inculpata ar fi furnizat documente false sau ar fi contribuit la întocmirea cererilor incriminate. Or, complicitatea presupune o conduită activă de sprijin - element complet absent în actul de urmărire penală, respectiv în probatoriul administrat în fond.
Instanța de fond nu a ținut cont de reglementările incidente la momentul analizării cererilor de rambursare. În ceea ce privește pretinsele vicii ale achizițiilor publice, instanța de fond a ignorat faptul că regulamentele și normele procedurale în vigoare în perioada derulării procedurilor de achiziție a serviciilor de consultanță nu impuneau publicarea pe site-ul propriu a documentației de atribuire; AMPOP a realizat verificările conform formularelor de evaluare și listelor de verificare existente la dosarul cauzei și care nu menționează obligația verificării site-ului www.B...ro.. Interpretarea instanței s-a realizat prin raportare la o normă procedurală ulterioară derulării respectivei proceduri, care nu era aplicabilă ratione temporis.
Instanța de fond a preluat fără a face propria analiză concluziile rechizitoriului cu privire la presupusa „colaborare infracțională” dintre inculpată și inculpații N. N. și D. A., deși probatoriul cauzei arată clar că inculpata nu a avut raporturi juridice sau contractuale directe cu niciunul dintre aceștia, activitatea sa s-a derulat strict în baza unui contract de consultanță și asistență tehnică încheiat între C. S. SRL, al cărei reprezentant legal era, și B. F. S.A., societate beneficiară legală de fonduri nerambursabile, iar instanța nu ține cont că documentația întocmită de C. S. este caietul de sarcini al achiziției și detaliile de execuție, și nu a prestat activitate de secretariat.
Instanța de fond a calificat momentul semnării contractului nr. 23/30.09.2010 și prezența inculpatei la amplasamentul proiectului ca „element al unei înțelegeri infracționale preexistente”, fără a observa că acesta este momentul firesc și legal al inițierii unei colaborări profesionale în vederea obținerii unei finanțări, că toate persoanele menționate în acest context aveau un rol legitim în derularea proiectului și că prezența inculpatei s-a datorat calității sale de asociat și angajat în societatea C. S., contractată legal de beneficiar.
Relația contractuală dintre C. S. și B. F. este dovedită cu acte (contracte de consultantă nr. 23/30.09.2010 si nr. 52/19.11.2010; bilete la ordin înmânate ca si garanție de către beneficiar; documente transmise oficial între părți). În mod incorect instanța de fond a transformat această relație juridică într-o „presupusă influență” generatoare de complicitate penală, fără să existe vreo dovadă că inculpata sau societatea acesteia ar fi depus documente în numele B. F. sau ar fi interacționat direct cu autoritatea de management în numele acesteia.
Instanța a favorizat concluziile parchetului, fără să analizeze inexistența unei fapte proprii imputabile inculpatei, inexistența unei legături directe între inculpată și actele depuse de B. F., contradicțiile martorilor și lipsa oricărui act procedural care să probeze implicarea inculpatei în acțiuni penale, dar și împrejurarea că martorii audiați în dosar au spus că nu o cunosc pe B. S..
În ședința publică din data de 20.11.2024, instanța de fond a refuzat explicit să permită inculpatei continuarea declarației, întrerupând brusc expunerea acesteia cu privire la o chestiune esențială: presupusa influență exercitată de soțul său, B. V., fost funcționar public, asupra funcționarilor din cadrul AMPOP, chestiune care este menționată în mod repetat și relevant atât în rechizitoriu, cât și în motivarea hotărârii de condamnare. Această conduită a instanței s-a considerat că încalcă art. 6 par. 3 lit. c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 378 Cod procedură penală și că restricționează în mod nejustificat și disproporționat dreptul de a formula o apărare completă și coerentă, inclusiv în raport cu acuzațiile indirecte formulate prin trimiterea repetată la o presupusă influență exercitată de o terță persoană (B. V.) în vederea favorizării aprobării proiectului. În speță, instanța a negat importanța unui element esențial din construcția acuzării (așa-zisa influență), a refuzat în mod expres să asculte poziția inculpatei în legătură cu aceasta, a continuat totuși să rețină ca relevante, în motivarea hotărârii, aspecte privind calitatea fostă a soțului în cadrul ANPA, ceea ce denotă o atitudine profund contradictorie și părtinitoare.
La termenul din 08.11.2024, când inculpata nu a fost prezentă din motive obiective (deces în familie), instanța a respins cereri importante formulate de apărătorul ales, fără a acorda inculpatei posibilitatea de a le susține personal. În ședința din 20.11.2024, care a fost ultimul termen de judecată, inculpata a încercat să reia aspectele esențiale, dar a fost din nou restricționată. Această conduită s-a considerat că denotă o încălcare cumulativă a dreptului la apărare și a principiului contradictorialității și duce la afectarea gravă a echității procesului.
În ședința publică din 20.11.2024, inculpata a solicitat în mod expres continuarea procesului penal în condițiile art. 16 alin. (1) lit. f) teza finală Cod procedură penală. Deși solicitarea a fost formulată explicit și în termenul prevăzut de lege, instanța de fond a omis complet să analizeze probele și susținerile inculpatei privind nevinovăția, limitându-se la constatarea intervenirii prescripției și pronunțând încetarea procesului penal, fără a analiza fondul cauzei.
În ceea ce privește latura civilă a procesului penal, instanța de fond, deși a constatat intervenirea prescripției penale, a reținut în mod greșit că se pot acorda despăgubiri părții civile în absența unei hotărâri de condamnare. S-a susținut că aceasta încalcă principiul că răspunderea civilă accesorie în procesul penal presupune existența faptei ilicite dovedite și a vinovăției autorului, chiar și în lipsa unei condamnări penale. Instanța de fond nu a verificat cerințele art. 249 Cod procedură penală privind stabilirea prejudiciului ( nu a analizat caracterul cert, direct și actual al pretinsului prejudiciu și nu s-a pronunțat asupra documentelor justificative depuse de partea civilă, nefiind dovedită existența unei plăți efective sau a unei pierderi reale produse de presupusa faptă). Soluția instanței de fond nu a demonstrat legătura de cauzalitate între fapta pretinsă și prejudiciul invocat. Intervenirea prescripției răspunderii penale exclude continuarea acțiunii civile în procesul penal. Întrucât procesul penal a fost încetat ca urmare a intervenirii prescripției, instanța nu mai poate dispune obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile decât dacă partea civilă ar fi formulat ulterior acțiune într-un proces civil distinct, conform art. 27 alin. (2) și art. 25 alin. (5) Cod procedură penală. Potrivit art. 1394 Cod civil, termenul de prescripție a dreptului la acțiunea în răspundere civilă delictuală este prorogat pe întreaga durată a prescripției penale. Cu alte cuvinte, dacă procesul penal se închide pentru prescripție, atunci și acțiunea civilă este afectată în mod corespunzător. Instanța de fond, însă, nu a analizat aplicabilitatea dispozițiilor din Codul civil privind prescripția dreptului la acțiune în despăgubire, respectiv art. 2517 și art. 2528 Cod civil, deși faptele sunt vechi de peste 8 ani, iar partea civilă nu a formulat acțiune separată în termenul legal.
La termenul de judecată din data de 30.09.2025, inculpata a depus un memoriu, invocând nulitatea absolută a procedurii și a încheierii de cameră preliminară, conform art. 281 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală, întrucât completul de cameră preliminară nu a fost legal compus (judecătorul care a soluționat cauza nu făcea parte dintr-un complet specializat pentru cauze privind fonduri europene, cu încălcarea art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2022). De asemenea, a solicitat rejudecarea cauzei în procedura de cameră preliminară de către un complet specializat, desemnat potrivit legii, pentru a examina legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală. În subsidiar, s-a solicitat constatarea nulității relative a încheierii atacate, în temeiul art. 282 Cod procedură penală, și trimiterea cauzei spre rejudecare în camera preliminară de către un complet legal compus (specializat).
Inculpata a depus la data de 12.01.2026 concluzii scrise, prin care a solicitat pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) sau c) Cod procedură penală, constatarea prescripției acțiunii civile și respingerea pretențiilor civile, desființarea înscrisului falsificat intitulat Cererea de rambursare nr. 1 și îndepărtarea lui din materialul probator al cauzei, constatarea inadmisibilității constituirii ca parte civilă a MADR în prezenta cauză și respingerea acțiunii civile (MADR neavând calitate procesuală împotriva inculpatei în lipsa includerii B. F. S.A., direct obligată în temeiul raportului juridic), anularea procedurii de cameră preliminară și a încheierii aferente, pentru motive de nulitate absolută (complet nelegal compus, nespecializat) și trimiterea dosarului spre rejudecare, precum și revocarea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale asupra bunurilor inculpatei (ridicarea sechestrului asigurător), având în vedere că nu mai există un prejudiciu de acoperit și că procesul penal încetează ori se soldează cu achitare.
Apelul declarat de inculpata D. A. vizează netemeinicia sentinței primei instanțe în ceea ce privește soluția dispusă pe latura penală a cauzei. Astfel, s-a solicitat în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală dispunerea unei soluții de achitare a inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 18 ind. 1 alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal.
În acest sens, s-a arătat, raportat la primul act material, că nu există o afirmație concretă care să indice participația penală a inculpatei la săvârșirea infracțiunii. Astfel, a fost întocmit în faza de urmărire penală Raportul de constatare criminalistică nr. 792469 de către un specialist din cadrul IPJ Brașov- Serviciul Criminalistic, prin care s-a stabilit faptul că, pe înscrisurile atașate cererii de rambursare nr. 1, semnăturile aplicate în dreptul numelui inculpatei D. A. erau reproduceri xerografice ale uneia și aceleiași semnături a inculpatei, prin procedura fotocopierii semnăturii și folosirea acestei semnături fotocopiate pe mai multe înscrisuri sau reproduceri xerografice ale impresiunii ștampilei-parafă. De asemenea, au fost audiate în calitate de martor 15 persoane, atât în faza de urmărire penală, cât și ulterior în faza de cercetare judecătorească, iar din declarațiile acestora rezultă faptul că inculpata nu a avut nicio implicare în activitatea societății B. F. S.A și implicit nici în modalitatea de obținere a fondurilor nerambursabile pentru această societate (martorii A. L. V., M. R. C., F. D., B. D.-B., O. I., N. C.-V., B.-B. N.-I., I. A.-M., R. L., M. L. I., T. P., B. C. A., M. C.-V., P. A. M.).
Cu privire la celelalte două acte materiale ale infracțiunii prevăzute de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, reținute ulterior ca fiind săvârșite de către inculpată sub forma participației improprii, corespunzătoare depunerii cererilor de rambursare nr. 2/03.12.2012 și nr. 3/30.09.2013, examinând cele prezentate în cuprinsul considerentelor sentinței penale, s-a constatat faptul că nu există o afirmație concretă care să indice modalitatea în care l-ar fi determinat pe martorul B. D. B. să săvârșească fără vinovăție infracțiunea prev. de art. 18 ind. 1 alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, iar mijloacele probatorii administrate nu o indică pe inculpată ca fiind autorul sau instigatorul acestei infracțiuni.
S-a susținut că argumentele care au condus la pronunțarea soluției de constatare a încetării procesului penal în detrimentul pronunțării unei soluții de achitare nu sunt justificate probator. Niciodată inculpata nu a depus la Direcția Generală pentru Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit (D.G.P. - A.M.P.O.P.) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cererile de rambursare nr. 1/30.11.2011, nr. 2/03.12.2012 și nr. 3/30.09.2013, nici personal și nici prin instigarea vreunei persoane. Niciodată inculpata nu a adresat declarații necorespunzătoare adevărului și nu a furnizat acestei instituții înscrisuri falsificate sau inexacte. Nu există nici un mijloc de probă din conținutul căruia să rezulte că inculpata a depus vreuna din cererile de rambursare indicate. Nici organul de urmărire penală nu a susținut acest lucru. Nici în cuprinsul rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție, unde sunt detaliate, explicate și expuse mijloacele probatorii, nu s-a susținut această stare de fapt, potrivit căreia inculpata ar fi depus vreo cerere de rambursare cheltuieli la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit.
Referitor la analiza asupra conținutului declarațiilor inculpatei, s-a apreciat că raționamentul acestei motivări este corect din perspectiva răspunderii generale a administratorului unei societăți comerciale pentru toate activitățile desfășurate în cadrul societății pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate, răspunderea fiind de altfel indicată în cuprinsul Legii nr.31/1990, privind societățile comerciale. Însă, extrapolarea răspunderii administratorului unei societăți comerciale pentru actele sau activitățile nelegale desfășurate de către administratori de fapt sau terțe persoane fără calitate în cadrul societății care săvârșesc infracțiuni este fundamental greșită. Răspunderea penală incumbă numai persoanei care a săvârșit o infracțiune și nu se poate reține vinovăția în sarcina administratorului care nu are cunoștință de săvârșirea de către alte persoane a unor fapte de natură penală, în numele sau pe seama societății.
Privitor la analizarea de către prima instanță a explicațiilor oferite de inculpată cu privire la existența unei ștampile ce conținea semnătura sa, concluzia instanței de judecată este fundamental greșită. Inculpata nu a cunoscut modalitatea în care a fost folosită ștampila, nu și-a dat acordul cu privire la folosirea frauduloasă a semnăturii sale nici direct și nici indirect. Nu există niciun mijloc de probă din cuprinsul căruia să rezulte că inculpata a avut vreo conivență cu inculpatul N. N. cu privire la întocmirea documentației pentru formularea cererilor de rambursare.
Se reține în continuare de către instanța de judecată, sub aspect probator definitoriu, declarația martorului A. L. V.. Raportat la extrasele din declarația martorului și concluzia formulată s-a constatat că cele prezentate de către instanța de judecată nu pot constitui fundament pentru acuzația formulată împotriva inculpatei, martorul a avut o depoziție prin care în realitate a exonerat-o pe aceasta și l-a indicat ca beneficiar al serviciilor sale de consultanță desfășurate pe o perioadă de 2-3 ani, între 2012-2014, numai pe inculpatul N. N., reprezentantul de fapt al societății B. F. S.A..
Față de raportul întocmit de către expertul criminalist S. V. D. din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Brașov, s-a menționat că în cauză a fost prezentat raportul separat al expertului criminalist autorizat C. L. P., care a opiniat în sensul că semnăturile în litigiu, de pe cele două documente, respectiv „Procesul verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, evaluare și selectare a ofertei câștigătoare nr. 19/06.02.2012” și „Oferta utilaje și echipamente tehnologice” purtând antetul D. T. S.R.L., nu au fost efectuate de către inculpata D. A.. În motivarea acestei concluzii, expertul criminalist C. L. P. a identificat o serie de deosebiri care nu au fost remarcate și nu au fost supuse analizei de către expertul criminalist S. V. D..
De asemenea, contrar celor prezentate de către instanța de judecată referitor la aspectele declarate de martorul M. C. V., s-a observat că în cuprinsul declarației acestuia nu există nicio referire la autorul semnăturilor aplicate pe documentele ce au făcut obiectul expertizării. Niciodată acest martor nu a indicat-o pe inculpată ca fiind persoana care a aplicat vreo semnătură pe documentele ce purtau antetul societății sale.
În cadrul dezbaterilor orale de la termenul de judecată din 25.11.2025, inculpata, prin apărător ales, a invocat nulitatea absolută a fazei de cameră preliminară pe motivul nelegalei compuneri a completului de judecată.
Inculpatul N. N., prin apelul declarat, a solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, întrucât fapta reproșată prin rechizitoriu nu există. În subsidiar, s-a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, având în vedere că fapta nu este prevăzută de legea penală. Raportat la temeiul achitării, s-a solicitat fie respingerea acțiunii civile formulate în cauză, fie lăsarea nesoluționată a acesteia.
În sprijinul acestor solicitări s-a susținut că hotărârea pronunțată de prima instanță este criticabilă din perspectiva concluziei referitoare la întrunirea condițiilor de tipicitate ale infracțiunii prev. de art. 18 ind. 1 din Legea nr. 78/2000, reținută în dreptul inculpatului N. N. în forma instigării, întrucât, pe de-o parte, nu este determinat elementul material al laturii obiective, iar pe de altă parte, nu există suficiente elemente care să contureze concluzia că inculpații ar fi avut intenția fraudării autorității finanțatoare.
S-a apreciat că atât timp cât nu este fixată din punct de vedere spațio-temporal înțelegerea care ar fi intervenit între inculpat și inculpatele D. A. și B. S. cu privire la presupusul mecanism de fraudare al programului de finanțare, concluzia instanței în sensul existenței unei intenții directe de comitere a faptei reținute în rechizitoriu nu poate fi susținută.
Prin urmare, soluția care se impune a fi pronunțată de instanța de apel este cea de achitare a inculpaților, întrucât în măsura în care nu se dovedește, pe de-o parte, în ce ar consta acțiunea concretă corespunzătoare instigării, iar pe de altă parte, latura subiectivă specifică infracțiunii, nu se poate vorbi despre o răspundere penală, iar eventualele pretenții ale părții civile trebuie soluționate pe tărâmul răspunderii civile.
S-a mai criticat faptul că, în ciuda clasificării aspectelor invocate în procedura camerei preliminarii ca apărări pe fond, în fața primei instanțe nu au fost lămurite aspectele esențiale ale acuzației, instanța concentrându-și argumentația asupra enumerării elementelor de fapt care se desprind din probele administrate în cauză, fără însă a le analiza pe acestea prin prisma trăsăturilor esențiale ale infracțiunii.
S-a precizat că încheierea unor contracte de credit pentru a asigura cofinanțarea unui proiect reprezintă o practică obișnuită și absolut legală, în condițiile în care persoana interesată de obținerea finanțării trebuie să asigure o cofinanțare într-un anumit procent, cofinanțare care poate fi asigurată atât prin contract de credit, cât și printr-o scrisoare de garanție din partea băncii, ori pur și simplu printr-un extras de cont eliberat de unitatea bancară, prin care se dovedește existența lichidităților necesare cofinanțării anterior depunerii cererii de finanțare. Astfel, simpla împrejurare ca inculpatul ar fi contractat aceste credite nu este în măsură să dovedească, de la început, intenția infracțională a acestuia (cu atât mai mult cu cât, în dosarul la care instanța face trimitere - 1174/62/2015* - instanța supremă a pronunțat în recurs o soluție favorabilă inculpatului - achitare).
Examinând hotărârea pronunțată de Tribunalul Brașov, s-a observat inexistența unei acțiuni concrete de instigare care îi este reproșată inculpatului, nefiind determinat în niciun mod actul de instigare care ar fi fost exercitat asupra inculpatei D. A., concluzia instanței nefiind argumentată și prin plasarea în timp și spațiu a actelor de influențare presupuse a fi exercitate de către inculpat în perioada de comitere a faptei, respectiv august 2010 - noiembrie 2013. În cuprinsul sentinței nu se dezvoltă și nu se argumentează cu privire la fapta concretă reținută în sarcina inculpatului, respectiv în ce ar consta înțelegerea frauduloasă.
Mai departe, un factor generator de confuzie în construcția acuzației s-a considerat că îl reprezintă antrenarea atât a răspunderii administratorului de fapt, cu privire la care instanța reține că ar fi fost N. N., cât și a administratorului de drept, în persoana inculpatei D. A., care deținea doar în mod formal această calitate.
S-a mai învederat că prejudiciul produs prin infracțiune a fost stabilit printr-un raport de constatare întocmit în mod netransparent de organele de urmărire penală, iar cererea de probe formulată de inculpat în cursul judecății, în sensul efectuării unei expertize, a fost respinsă ca neutilă soluționării cauzei. Or, fără determinarea în mod obiectiv a așa-zisului prejudiciu reținut în cauză printr-o lucrare științifică judiciară, nu se poate susține intenția de fraudare a procedurii de obținere a fondurilor și, mai mult, nu poate fi soluționată latura civilă fără a se cunoaște cuantumul exact al sumelor cu care a fost păgubit organismul finanțator.
S-a apreciat că în lipsa unor probe cu caracter obiectiv, de specialitate, judecătorul a ajuns în mod facil la concluzia că înscrisurile depuse - contractele de achiziție reprezintă înscrisuri care se circumscriu normei de incriminare, atât timp cât nu s-a stabilit, de către o persoană imparțială, care sunt sumele de bani obținute de la finanțator și la ce au fost utilizate acestea, după cum nu s-a lămurit nici care sunt investițiile pe care le-a realizat societatea în implementarea proiectului.
În concluzie, s-a susținut că soluția de condamnare are la baza date univoce, care provin doar de la organele de urmărire penală care au dispus și participat la efectuarea raportului de constatare, mijloc de probă a cărui administrare nu asigură transparență și nu permite inculpaților să își exercite în mod efectiv dreptul la apărare, și mai mult, nu este apt să lămurească toate aspectele esențiale ale acuzație.
Suplimentar, s-a precizat că în cauză nu a fost demonstrată nici latura obiectivă specifică infracțiunii, astfel cum aceasta este prevăzută de legea penală mai favorabilă, care este reprezentată de forma Legii 78/2000 în vigoare începând cu data de 01.08.2029 până la data de 11.12.2020, care adaugă o condiție suplimentară pentru ca fapta să constituie infracțiune. După cum reiese din hotărârea atacată, instanța nu a pus în discuția părților legea penală mai favorabilă și astfel nici nu a analizat această condiție a relei-credințe care trebuie să caracterizeze poziția psihică a inculpaților pentru ca fapta că întrunească elementele constitutive ale infracțiunii.
În consecință, s-a considerat că nicio probă dintre cele care au fost administrate, atât declarațiile de martori, cât și cele exprimate de către inculpați în cadrul depozițiilor date în fața instanțe, nu probează faptul că aceștia ar fi fost mânați de rea-credință în încercarea de obținere a finanțării și a implementării proiectului, mai cu seamă în contextul în care implementarea acestuia a fost inițiată, iar sumele de bani obținute prin fonduri se regăsesc în achizițiile efectuate de societatea beneficiară B. F..
În cadrul dezbaterilor orale de la termenul de judecată din 25.11.2025, inculpatul, prin apărător ales, a invocat nulitatea absolută a fazei de cameră preliminară pe motivul nelegalei compuneri a completului de judecată.
În cursul judecății în apel au fost emise adrese către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM, Curtea de Conturi a României și Tribunalul Brașov, răspunsurile acestor instituții fiind depuse la dosarul cauzei (f. 87-218 vol. II; f. 2-70, 83-85, 87-104, 143-145 vol. III). De asemenea, au fost depuse înscrisuri de către părți și de instanță, din oficiu. În ceea ce îi privește pe inculpați, doar inculpata B. S. C. a dorit să dea declarație în fața instanței de apel (f. 137 vol. III).
Analizând actele și lucrările dosarului, curtea de apel reține următoarele:
În ce privește chestiunea privind legalitatea constituirii completului instanței de fond, în sensul că judecătorul de cameră preliminară care ar fi soluționat cauza în fond nu ar fi fost desemnat într-un complet specializat pentru cauze de corupție, ceea ce în opinia apelanților ar echivala cu o compunere nelegală a instanței în procedura de cameră preliminară, curtea de apel constată că acest motiv de apel este nefondat.
Curtea arată că Hotărârile Colegiului de Conducere sunt acte administrative cu caracter individual și nu cu caracter normativ, pentru că nu conțin dispoziții cu caracter general aplicabile unei categorii nedeterminate de persoane, ci vizează în concret stabilirea individuală a titularilor completelor de judecată de la nivelul instanței.
Hotărârile Colegiului de Conducere de desemnare a completului a cărui nelegalitate a fost invocată, nu conțin dispoziții de înființare a completurilor specializate în judecarea cauzelor de corupție, deoarece la nivelul Tribunalului Brașov completurile specializate de corupție (printre care și completul PD6, care a fost preluat de doamna judecător (...), ce a pronunțat încheierea de cameră preliminară din 20.12.2022 și apoi sentința penală nr. 19/S/3.02.2025 a Tribunalului Brașov) au fost înființate, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la momentul emiterii hotărârii, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători nr. 299 din 28.09.2006, dată la care art. 41 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 prevedea că secțiile și completele specializate ale Curților de Apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează la propunerea Colegiilor de Conducere ale fiecărei instanțe prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Ulterior, Legea nr. 304/2004 a fost modificată prin Legea nr. 76/2012, care a stabilit la art. 41 alin. 1 că completurile specializate ale secțiilor curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora, se înființează de președintele instanței, la propunerea Colegiului de Conducere al fiecărei instanțe. La momentul la care au survenit aceste modificări, completul PD6, specializat în cauze de corupție, era deja înființat la nivelul Tribunalului Brașov, așa cum s-a arătat anterior, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, și a continuat să funcționeze sub acest indicativ până la pronunțarea încheierii de cameră preliminară în primă instanță a prezentei cauze. Dispozițiile din Legea nr. 76/2012 se aplicau doar pentru viitor și nu prevedeau în nici un fel desființarea și necesitatea reînființării completurilor anterior înființate.
Alin. 2 de la art. 41 din Legea nr. 304/2004, potrivit căruia componența completelor specializate se stabilește de Colegiul de Conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului, a rămas nemodificat pe toată perioada în care a fost în vigoare Legea nr. 304/2004, astfel că revenea Colegiului de Conducere al instanțelor atribuția de a stabili componența fiecărui complet.
În privința judecătorului care a soluționat camera preliminară și judecarea în fond a cauzei, respectiv doamna judecător (...), aceasta a fost desemnată în componența completului PD6, specializat în cauze de corupție, prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 30 din 30.12.2020 (f. 88, vol. III, dosar apel), iar dosarul a fost repartizat doamnei judecător la data de 3.10.2022 (f. 1, vol. I, dosar de fond).
Doamna judecător Constantinescu N., care a soluționat procedura de cameră preliminară în primă instanță, încheierea fiind pronunțată în 20.12.2022, a fost numită în compunerea aceluiași complet PD6 – cauze de corupție începând cu data de 1.01.2021, prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Brașov nr. 30 din 30.12.2020. Ulterior, prin Hotărârea Colegiului de Conducere a Tribunalului Brașov nr. 1/12.01.2023 s-a aprobat propunerea privind înființarea completurilor specializate „ce se înființează prin hotărâre a Secției pentru judecători a CSM, potrivit Anexei 2” (f. 89-91, vol.III, dosar apel, fiind menționat în anexă și completul PD6), iar prin Hotărârea CSM – Secția pentru Judecători nr. 94/19.01.2023 (filele 94-104 vol. III dosar apel) s-a hotărât „Înființarea unor completuri specializate la nivelul instanțelor judecătorești, conform anexelor, cu excepțiile indicate.”
Având în vedere că au fost respectate dispozițiile legale incidente cu privire la specializarea completului judecătorului de cameră preliminară și a instanței de fond, motivul de nelegalitate invocat în apel se impune a fi respins ca nefondat și pe cale de consecință, curtea va respinge și solicitarea de constatare a nulității absolute sau relative a încheierii de cameră preliminară pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov la data de 20.12.2022 și a sentinței penale nr. 19/S/3.02.2025 a Tribunalului Brașov.
Nu sunt întemeiate nici susținerile inculpatei B. S. C. potrivit cărora presupusa lipsă de specializare a judecătorului care a pronunțat încheierea de cameră preliminară și sentința instanței de fond ar fi dus la existența unor erori grave de fapt și de drept, la contradicții interne ori lipsă de rigoare juridică. Aspectele invocate de inculpată referitoare la denumirea instituției, funcția publică deținută de soțul inculpatei sau calitatea de asociat al C. SA, data dobândirii calității de beneficiar de fonduri europene de către B. F. SA ori data cât au fost în vigoare manualul de procedură comunicat instanței nu înlătură existența faptelor reținute în sarcina inculpaților sau caracterul penal al acestora, rezultate din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză.
Pe fondul cauzei, întrucât inculpații au solicitat în apelurile declarate pronunțarea unor soluții de achitare pentru faptele prevăzute de legea penală pentru care au fost trimiși în judecată, în locul soluțiilor de încetare a procesului penal pronunțate de instanța de fond, va fi analizată în primul rând tipicitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților.
Curtea de apel subliniază că analiza tipicității faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații N. N., D. A. și B. S. C. nu încalcă prezumția de nevinovăție a acestora, având în vedere soluția de încetare a procesului penal dispusă și menținută în cauză, deoarece această analiză se face la cererea inculpaților, în raport cu prevederea faptelor în legea penală.
De asemenea, analizarea soluției dispuse cu privire la acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea pentru POPAM va avea în vedere exclusiv răspunderea civilă delictuală a inculpaților pentru faptele comise, fără a se aduce în discuție toate trăsăturile esențiale ale infracțiunilor ce au făcut obiectul cauzei.
În ce privește situația de fapt rezultată din probe, la fel ca instanța de fond, curtea de apel reține că inculpatul N. N., în calitate de administrator de fapt al societății B. F. S.A, în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe parcursul derulării proiectului finanțat din fonduri europene intitulat „Fermă de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside – outside”, în perioada august 2010 – noiembrie 2013, cu intenție, i-a determinat pe inculpata D. A. și pe martorul B. D.-B. (netrimis în judecată în prezenta cauză deoarece s-a reținut de către parchet că a acționat fără vinovăție, neavând cunoștință de modul de derulare a procedurilor de achiziție, efectuate anterior angajării sale în societatea B. F. SA) să depună la autoritatea de management al fondurilor europene (CR POP Brașov și D.G.P. – A.M.P.O.P.) documentele false/inexacte analizate mai sus în susținerea cererilor de rambursare nr. 1/31.10.2011 (decontată la 30.01.2012), nr. 2/03.12.2012 (decontată la 01.07.2013) și nr. 3/30.09.2013 (decontată la 12.11.2013), cauzând astfel un prejudiciu efectiv în dauna D.G.P. – A.M.P.O.P. în sumă de 8.522.794,81 lei (aferent cererilor de rambursare nr. 1/31.10.2011, nr. 2/03.12.2012 și nr. 3/30.09.2013).
Inculpata D. A., în calitate de asociat și administrator în cadrul societății B. F. S.A. și persoană de încredere a inculpatului N. N., în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe parcursul derulării proiectului finanțat din fonduri europene intitulat „Fermă de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside – outside”, în perioada august 2010 – noiembrie 2013, cu intenție, pe de o parte a depus la D.G.P. – A.M.P.O.P. cererea de rambursare nr. 1/30.11.2011 (decontată la 30.01.2012), declarând necorespunzător adevărului că toate cheltuielile sunt eligibile, realizate în vederea îndeplinirii obiectivului proiectului și în concordanță cu legislația în vigoare, anexând în susținerea acestora înscrisurile false sau inexacte privitoare la proceduri de achiziții care în realitate au fost manipulate, înscrisuri cu care a justificat cererea de rambursare nr. 1.
Totodată, inculpata D. A., prin semnarea documentelor false sau inexacte cuprinse în dosarele procedurilor de achiziție aferente contractelor de execuție lucrări nr. 1/07.11.2011, încheiat cu S.C. C.-V. R. S.R.L. și de achiziție utilaje și echipamente tehnologice nr. 3/27.02.2012, încheiat cu S.C. H.-X S.R.L., l-a ajutat pe martorul B. D.-B. să depună la autoritatea de management al fondurilor europene (CR POP Brașov și D.G.P. – A.M.P.O.P.) documente false/inexacte în susținerea cererilor de rambursare nr. 2/03.12.2012 (decontată la 01.07.2013) și nr. 3/30.09.2013 (decontată la 12.11.2013), cauzând astfel un prejudiciu în dauna D.G.P. – A.M.P.O.P. în sumă totală de 8.522.794,81 lei (aferent cererilor de rambursare nr. 1/31.10.2011, nr. 2/03.12.2012 și nr. 3/30.09.2013).
Inculpata B. (fostă L.) S. C., în înțelegere cu inculpatul N. N., în perioada august 2010 – noiembrie 2013, în calitate de asociat și administrator al societății C. S. S.R.L, consultant al beneficiarului B. F. S.A, pe parcursul derulării proiectului finanțat din fonduri europene intitulat „Fermă de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside – outside”, cu intenție, prin semnarea documentelor false sau inexacte cuprinse în dosarele procedurilor de achiziție aferente contractelor de servicii de consultanță nr. 23/30.09.2010 și de asistență tehnică nr. 52/19.11.2010, încheiate cu S.C. C. S. S.R.L, de execuție lucrări nr. 1/07.11.2011, încheiat cu S.C. C.-V. R. S.R.L. și de achiziție utilaje și echipamente tehnologice nr. 3/27.02.2012, încheiat cu S.C. H.-X S.R.L, a ajutat la depunerea la autoritatea de management al fondurilor europene (CR POP Brașov și D.G.P. – AMPOP) a documentelor false sau inexacte în susținerea cererilor de rambursare menționate anterior, respectiv cererea nr. 1/31.10.2011 (decontată la 30.01.2012), nr. 2/03.12.2012 (decontată la 01.07.2013) și nr. 3/30.09.2013 (decontată la 12.11.2013), cauzând un prejudiciu în dauna D.G.P. – A.M.P.O.P. în sumă totală de 8.522.794,81 lei.
Faptele comise de cei trei inculpați întrunesc elementele de tipicitate ale faptei prevăzute de legea penală constând în folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 18¹ alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale – un act material în forma instigării, aferent cererii de rambursare nr. 1/31.10.2011, al doilea act material în forma participației improprii, aferent cererii de rambursare nr. 2/03.12.2012 și al treilea act material, în forma participației improprii, aferent cererii de rambursare nr. 3/30.09.2013), în forma autoratului pentru inculpata D. A., instigării pentru inculpatul N. N. și complicității pentru inculpata B. (fostă L.) S. C.. Cum actele de autorat efectuate de inculpata D. A., în calitate de reprezentant legal al societății, absorb actele altor forme de participație secundară, fiind formă principală de participație, în mod corect s-a reținut doar calitatea de autor a acesteia.
Cererea de rambursare nr. 1, adresată D.G.P. – A.M.P.O.P. sub nr. 220/31.10.2011, poartă semnătura inculpatei D. A. și a avut cu certitudine ca urmare plata către B. F. S.A., la data de 30.01.2012, a sumei de 3650788,67 lei, în contul (...), deschis la CEC Bank.
Curtea de apel constată că cererea de rambursare nr. 1 care se află în volumul X al dosarului de urmărire penală, la filele 7-8, este identică în conținut și în formă cu cea de la filele 96-97 din vol. II al dosarului curții de apel și este identică în conținut cu cea de la filele 56-59 din vol. III al dosarului curții de apel. Această din urmă copie conține în plus, față de primele două copii, mențiunea olografă privind nr. de înregistrare, mențiunea ștampilată „conform cu originalul” și are completată căsuța de la final cu „Bun de plată pentru suma de...”. Sumele solicitate și restul mențiunilor din cereri sunt aceleași. Or, diferențe dintre copii nu arată că ar fi vorba de vreun înscris fals, ci de copii ale aceluiași înscris aflat în etape diferite de completare. Faptul că înscrisul cu mențiunile și completările olografe a fost depus în fața curții de apel de către MADR nu schimbă cu nimic situația de fapt reținută în cauză, fiind cert că s-a depus cererea de rambursare nr. 1 de către B. F. S.A și că s-au virat banii în temeiul acesteia.
De asemenea, este cert că la cererea de rambursare au fost atașate mai multe înscrisuri (anexe), așa cum rezultă și din mențiunea de pe cererea de rambursare, intitulată „Lista anexe”. Față de faptul că au fost virați banii către B. F. S.A., pe baza unui dosar conținând mai multe acte false ori nereale și, evident, a unei cereri de rambursare, nu pot fi admise susținerile inculpatei B. S. referitoare la presupuse deficiențe ale cererii de rambursare care se află la dosarul de urmărirea penală și care a fost avută în vedere la pronunțarea sentinței apelate.
Indiferent de forma cererii aflate la dosarul de urmărire penală, este cert că aceasta a fost formulată de reprezentanții B. F. S.A și a fost virată pe baza ei suma de bani menționată anterior. Este neplauzibil ca D.G.P. – A.M.P.O.P. să fi virat această sumă de bani în contul SC B. F. S.A fără ca aceasta să fi formulat în prealabil o cerere de rambursare care să îndeplinească condițiile formale.
De altfel, așa cum s-a arătat anterior, la filele 56-59 din vol. III ale dosarului de apel s-a depus de către Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM, atașat la adresa nr. R273103/31.07.2025, o copie de pe Cererea de Rambursare nr. 1, formulată de SC B. F. SA, semnată de administratorul A. D., înregistrată sub nr. 13/31.10.2011, care are completată și semnată la final rubrica „Bun de plată... DIRECTOR DCVM”, cu privire la care curtea nu are nici un motiv de dubiu că a existat încă de la momentul rambursării cheltuielilor.
Art. 18¹ alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000 incriminează folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, indiferent de documentele astfel folosite. Or, din moment ce rezultă cu certitudine că inculpații N. N., D. A. și B. S. C. au folosit mai multe documente false sau inexacte, obținând rambursarea sumei de 3650788,67 lei pentru B. F. S.A., sunt întrunite elementele de tipicitate ale faptei prevăzute de legea penală.
Curtea de apel constată că rezultă cu certitudine că cererea de rambursare nr. 1 s-a bazat pe mai multe înscrisuri false sau inexacte, întocmite doar formal de către cei trei inculpați.
În acest sens, un argument important, menționat și de instanța de fond, este acela că s-au folosit ori s-au făcut referire la mai multe acte legate de lansarea și desfășurarea procedurii competitive de achiziție, care poartă date din lunile august și septembrie 2010, cu privire la care s-a menționat că au fost publicate pe site-ul www.B...ro, însă domeniul de internet B...ro a fost deținut de SC C. S. S.R.L (societatea inculpatei B. S. C.) abia din data de 29.09.2010.
În acest sens, curtea constată că la fila 82 din volumul III al dosarului de urmărire penală, în nota de control a D.L.A.F., se menționează că prin adresele nr. 414/07.02.2019 și 575/25.02.2029 Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică a comunicat faptul că domeniul B...ro a fost înregistrat la data de 29.09.2010, de către deținătorul SC C. S. SRL și a fost șters la data de 27.01.2019.
Faptul că domeniul firmei care trebuia să facă achizițiile a fost deținut de firma consultantei B. S., iar nu de B. F. S.A., denotă conivența inculpaților și faptul că toate referirile la publicarea pe acest site a procedurilor de achiziție (inclusiv a serviciilor de consultanță) au fost fictive. Or, o astfel de neregularitate viciază întreaga procedură de rambursare a sumelor solicitate de SC B. F. S.A. cu ajutorul firmei consultante SC C. S. SRL, reprezentată de inculpata B. (fostă L.) S. C., care nu a fost desemnată printr-un proces real și transparent de achiziție, așa cum s-a pretins în înscrisurile folosite pentru obținerea rambursării. Aceste probe completează declarațiile martorului B. B., despre care inculpata B. S. afirmă că ar constitui singura probă pe care s-a bazat stabilirea participării sale la faptele imputate.
Caracterul nereal ori fals al actelor privind procedura de achiziție rezultă și din declarația martorului B. B. N. I., care arată în data de 2.09.2019 (filele 191-195 vol. I d.u.p.) că nu sunt reale oferta de consultanță nr. 12/26.08.2010 emisă de societatea SC I. P. SRL către SC B. F. SA ori celelalte acte din acre rezultă că SC I. P. SRL ar fi participat la vreo procedură de achiziție, martorul declarând că semnătura de pe ultima filă nu-i aparține lui. Acesta arată că îl cunoaște pe inculpatul N. N. de 12-13 ani, dar nu a primit de la acesta sau de la SC B. F. documente legate de vreo licitație. Martorul arată explicit în această declarație că „la nivelul anului 2010 nu aveam experiența necesară pentru a acorda consultanță în domeniul fondurilor europene, deci ar fi fost exclus ca firma noastră să poată onora un astfel de contract”.
Așadar, cu certitudine, toate înscrisurile despre care s-a menționat că ar fi fost publicate ori accesibile pe site-ul www.B...ro și care au stat la baza rambursării sumei de 3650788,67 lei pentru B. F. S.A. sunt false ori inexacte. În acest sens, pot fi menționate anunțul privind lansarea procedurii competitive de achiziție de servicii de consultanță nr. 10/09.08.2010 (fila 22, vol. V, d.u.p.), în care se menționează că „Informațiile privind achiziția de servicii sunt disponibile pe site-ul www.B...ro, în Documentația pentru ofertanți.”, invitația de participare (fila 23, vol. V, d.u.p.) și Documentația pentru ofertanți consultanță (fila 24-29, vol. V, d.u.p.).
Toate aceste înscrisuri false ori inexacte, care fac referire la adresa de site menționată anterior, poartă imprimarea semnăturii inculpatei D. A. și o menționează pe aceasta ca persoană de contact. De asemenea, B. F. S.A. are ca acționar majoritar tot pe inculpata D. A., care apare pe toate actele emise de această societate și a făcut parte din comisiile de evaluare și selectare a ofertelor. Or, având în vedere toate acestea, precum și faptul că unele dintre acte au fost semnate personal de către această inculpată, nu poate fi admisă apărarea sa că nu a cunoscut nimic din aceste proceduri și că doar i-a dat inculpatului N. N. o ștampilă cu imprimarea semnăturii sale, iar acesta ar fi folosit ștampila respectivă.
Tot falsă ori nereală este și Oferta de consultanță a SC C. S. S.R.L (fila 24-29, vol. V, d.u.p.), semnată personal de inculpata B. S. C., cu numele de L. S., de dinainte de căsătorie. Având în vedere că și în această Ofertă de consultanță, înregistrată sub nr. 33/24.08.2010 se menționează explicit mențiunea nereală „În conformitate cu documentația pentru ofertanți disponibile pe site-ul dumneavoastră”, este dovedită participarea cu intenție a inculpatei B. S. C. la această faptă.
De asemenea, martora F. D. arată în declarația din 19.04.2022 (f. 211-217 vol I d.u.p.) că documentele aferente procedurilor de achiziție anexate cererii de rambursare nr. 1 nu au fost semnate de ea și că ea nu a participat la nicio ședință sau altă procedură privind achizițiile.
Cererea de rambursare nr. 2 a fost înregistrată la Centrul Regional Brașov pentru Programul Operațional pentru Pescuit sub nr. 363/03.12.2012, prin care s-au solicitat cheltuieli efectuate în perioada 12.08.2011-01.11.2012 și în baza căreia a fost virată de către D.G.P. – A.M.P.O.P. către SC B. F. S.A. suma de 3280544,51 lei, la data de 1.07.2013.
De asemenea, în acest caz au fost folosite înscrisuri false ori fictive care fac referire la o pretinsă procedură de achiziție în urma căreia ar fi fost desemnată câștigătoare SC C.-V. R. S.R.L. pentru executarea lucrărilor de construcție amenajare pentru proiectul de investiții ”Ferma de creștere intensivă a salmonidelor și acipenseridelor în sistem inside-outside”. S-au întocmit în mod fictiv acte referitoare la o pretinsă comisie de evaluare a ofertelor, din care au făcut parte inculpatele D. A. – președinte al comisie și B. (L.) S. – membru și martorul O. I. – membru.
Caracterul fals ori nereal al actelor întocmite în legătură cu această procedură de achiziție rezultă din declarația martorului O. I. (f. 203-210 vol. I d.u.p.) în care acesta arată cu privire la procedurile de achiziție pentru contractele care au făcut obiectul rambursărilor din fonduri europene că „eu am semnat documentele care mi-au fost aduse de către N. N., dar efectiv eu nu am participat la nicio procedură de analiză a ofertelor, la nicio ședință de evaluare, și nu cunosc modalitatea de realizare a procedurilor de achiziție”. Martorul mai arată că o cunoaște pe inculpata D. A., cu care a fost asociat în acte în cadrul firmei SC B. F. S.A., despre care știa că este juristă și a avut încredere că activitatea desfășurată în legătură cu firma a fost legală, arătând și că s-a deplasat împreună cu aceasta și cu inculpatul N. N. la diferite instituții (bănci, notar etc.) unde a semnat mai multe documente pentru această societate.
Martorul N. C. V., reprezentant al SC C.-V. SRL arată în declarația din 21.04.2022 (f.232-238 vol. I d.u.p.) că l-a cunoscut pe inculpatul N. N. prin intermediul numitului P. C., iar inculpatul i-a prezentat un proiect finanțat din fonduri europene pentru înființarea unei crescătorii de pește, susținând că „Negocierea contractului s-a făcut pe baza unui deviz-ofertă, întocmit în baza listelor de cantități din proiectul pe care ni l-a pus la dispoziție B. F..” Așadar, rezultă din declarația martorului că desemnarea firmei sale s-a făcut în baza unei negocieri cu inculpatul N. N., iar nu în baza unei proceduri de achiziție, așa cum au fost prezentate actele atașate cererii de rambursare. Martorul susține că după ce le-au intrat banii din finanțare inculpatul N. N. a venit la sediul firmei lor și le-a solicitat ca din suma de avans să facă plăți către anumite societăți pe care le-a indicat acesta, martorul afirmând că nu s-a întâmplat acesta lucru deoarece el a tăiat internetul la firmă, ca să nu fie făcute plățile.
Această din urmă susținere a martorului este infirmată de faptul că după ce SC C. – V. R. SRL a virat sume de bani către societăți controlate de inculpatul N. N., conform Raportului de constatare de la filele 5-64 din vol. II al d.u.p.
În sfârșit, Cererea de rambursare nr. 3 a fost înregistrată la Centrul Regional Brașov pentru Programul Operațional pentru Pescuit sub nr. 468/30.09.2013, prin care s-au solicitat cheltuieli efectuate în perioada 01.09.2012-31.07.2013 și în baza căreia a fost virată de către D.G.P. – A.M.P.O.P. către SC B. F. S.A. suma de 1591461,63 lei, la data de 12.11.2013.
La fel ca în cazul cererii anterioare, și în acest caz au fost folosite înscrisuri false ori fictive care fac referire la o pretinsă procedură de achiziție în urma căreia ar fi fost desemnată câștigătoare SC H.-X S.R.L. pentru achiziție utilaje și echipamente tehnologice pentru SC B. F. SA. S-au întocmit în mod fictiv acte referitoare la o pretinsă ședință a comisiei de deschidere și evaluare a ofertelor, evaluare și selectare a ofertei câștigătoare, din care au făcut parte inculpatele D. A. – președinte al comisie și B. (L.) S. – membru și martorul O. I. – membru.
Caracterul fals ori nereal al actelor întocmite în legătură cu această procedură de achiziție rezultă din declarația martorului O. I. (f. 203-210 vol. I d.u.p.), care arată, ca și în cazul anterior, că nu a participat la vreo astfel de ședință și că a semnat actele care i-au fost aduse de inculpatul N. N..
Pretinsele oferte care ar fi fost făcute de alte firme, pentru această procedură, sunt false, așa cum rezultă din declarația martorului M. C. V. (f. 239-246 vol. I d-u.p.), care arată că nu a semnat în calitate de reprezentant al SC D. T. SRL vreun document legat de această procedură de achiziție. Declarația martorului este confirmată și prin Raportul de constatare criminalistică nr. 792469/17.11.2021 (f. 91-157 vol. II d.u.p.), care concluzionează că semnăturile de pe documentele privind SC D. T. SRL „probabil nu au fost executate de numitul M. C. V.”. Cum acest martor nu are niciun interes să mintă în legătură cu participarea firmei sale la o procedură de achiziție câștigată de SC H.-X S.R.L., curtea nu are nici un motiv să înlăture declarația sa.
Martorul mai arată că oferta făcută în numele societății sale și cea a H. X sunt similare, întrucât „Cineva, cel care a întocmit tabelele, doar s-a jucat cu cifrele de la valori.”
La fel ca în cazul anterior, și în acest caz o parte din banii încasați de SC H.-X S.R.L. s-au întors către firme controlate de inculpatul N. N., potrivit Raportului de constatare de la filele 5-64 din vol. II al d.u.p., fapt care dovedește că procedura a fost concepută de la început în această modalitate care să asigure transferarea unei părți din bani în cadrul firmelor controlate de inculpatul N. N.. De altfel, așa cum s-a arătat anterior, acest mod de a acționa a fost confirmat și de martorul N. C. V. în legătură cu procedura de achiziție câștigată de SC C.-V. SRL (f.232-238 vol. I d.u.p.).
În ce privește participarea cu intenție a celor trei inculpați la faptele descrise anterior, toate persoanele audiate în cauză menționează că inculpatul N. N. a fost administrator de fapt al SC B. F. S.A. și a determinat-o pe inculpata D. A. să accepte să fie administrator de drept și să participe la actele necesare pentru obținerea fondurilor europene în baza actelor false sau inexacte.
Așa cum susține martorul T. P. (f. 222 vol. I d.u.p.), a cărui declarație se coroborează cu actele de la dosar, inculpatul N. N. a vândut către SC B. F. S.A. terenul pe care s-a desfășurat proiectul cu fonduri europene și din acest motiv nu putea să figureze el personal în această societate ca asociat sau administrator. Sunt depuse la dosar (filele 1-7 vol. III dosar de apel) actele notariale de transfer a terenului către SC B. F. S.A., semnate personal de inculpații N. N. și D. A. (ca reprezentant al SC B. F. S.A.). Din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, care atestă că inculpatul N. N. a inițiat afacerea SC B. F. S.A. și s-a ocupat și de administrarea în fapt a acesteia, rezultă că acesta a instigat-o la săvârșirea faptelor și pe inculpata D. A., care a preluat rolul de administrator de drept al societății, și pe martorul B. B., acre a depus două dintre cereri.
Nu există nici un dubiu cu privire la participarea inculpatului N. N. cu intenție la săvârșirea faptelor imputate, având în vedere că toți martorii din cadrul SC B. F. S.A. sau care au lucrat cu această firmă (T. P., O. I., F. D., B. _ B. N. I., B. D. B. ș.a ) l-au indicat pe el ca fiind cel care a deținut această societate și care a inițiat demersurile pentru obținerea fondurilor europene.
Întrucât în sarcina inculpatului N. N. s-a reținut instigarea la săvârșirea faptelor penale descrise, nu sunt întemeiate susținerile acestuia referitoare la data săvârșirii faptei penale, având în vedere că pentru instigator aceasta este data săvârșiri de către autor a faptei descrise în norma de incriminare. Este cert că actele de determinare comise de inculpat au avut loc înainte de depunerea cererilor de rambursare, care constituie data săvârșiri actelor de către autori, deoarece depunerea acestor cereri a fost precedată de pregătirea înscrisurilor false ori nereale ce au stat la baza cererilor. Faptul că inculpatul N. N. a fost cel care a inițiat această afacere și a convins-o și pe inculpata D. A. să participe la săvârșirea acestora rezultă și din declarația dată de aceasta din urmă.
În declarația de inculpat din 23.06.2022 (filele 161- 168 din vol. I d.u.p.) inculpata D. A. arată că îl cunoaște de mult pe inculpatul N. N., fiind prietenă cu fiica acestuia, se consulta cu acesta cu privire la problemele de natură juridică și din discuții a venit vorba de această afacere și de accesarea fondurilor europene. Arată că în toamna anului 2010 au avut loc discuții între ea, inculpatul N. N. și consultantul pe această chestiune, indicându-l pe numitul B. V. și pe doamna L., care nu era căsătorită cu el la acel moment (inculpata B. S.). Din această declarație a inculpatei D. A. rezultă că inculpatul N. N. a fost cel care a inițiat afacerea și accesarea de fonduri europene, fiind ajutat de inculpata B. S., în calitate de consultant. Inculpata D. A. arată în această declarație că ulterior, în iarna 2010, i s-a prezentat proiectul scris și ea a înregistrat personal la AMPOP Brașov cererea din data de 29.12.2010, pentru acest proiect. Mai arată că soții N. au încheiat un contract de vânzare cumpărare a terenului pe care urma să se facă investiția, dar nu știe dacă societatea B. F. a achitat prețul în realitate sau nu. Tot inculpata a mers la Registrul Comerțului pentru a schimba forma juridică a societății în societate pe acțiuni. N. N. s-a ocupat de obținerea unui credit de la CEC Bank pentru societate. Inculpata D. A. susține că în ianuarie 2011 ar fi confecționat o ștampilă cu semnătura sa și i-ar fi dat-o numitei N. P., ca să o folosească pentru conformitatea cu originalul a actelor, dar susține că ea nu știe nimic despre cele patru cereri de rambursare, care fac obiectul cauzei, și despre care afirmă că „în locul semnăturii mele apar semnături false, contrafăcute, copiate și acea ștampilă. Nici semnăturile care apar pe documentele anexate cererilor de rambursare nu îmi aparțin, fiind de asemenea fie contrafăcute, fie copiate, fie aplicată ștampila mea, iar bănuiesc că unele documente sunt chiar antedatate; spun aceasta deoarece în anul 2010 nu întocmisem ștampila cu semnătura mea, aceasta fiind confecționată, așa cum am precizat anterior, abia în anul 2011.”
Această declarație a inculpatei denotă cu certitudine folosirea documentelor false pentru obținerea fondurilor europene, aspect confirmat și de raportul de constatare întocmit în cauză, care relevă existența mai multor semnături false pe documente. Declarația relevă clar participarea inculpatului N. N. și a inculpatei B. S. (care a fost angajată special pentru a se ocupa de aceste aspecte și cunoștea procedura de întocmire a dosarului) la fapta ce formează obiectul cauzei.
Deși inculpata D. A. încearcă prin această declarație să acrediteze ideea că nu a avut cunoștință și nu a participat în niciun fel la procedura de obținere a fondurilor europene prin folosirea de acte false sau inexacte, probele de la dosar relevă că aceasta a prevăzut și a acceptat că prin actele sale participă la acte clare de folosire a actelor false sau inexacte pentru obținerea fondurilor. În acest sens, relevant este că inculpata D. A. este jurist (fiind și la data faptelor, așa cum rezultă din declarația menționată anterior), figura în acte ca acționar majoritar și administrator al SC B. F. S.A. la data faptelor și, așa cum rezultă din declarația sa, a fost implicată efectiv în administrarea acestei societății, nefiind doar un simplu interpus al inculpatului N. N., care nu știa în ce s-a implicat și ce consecințe juridice pot produce actele sale. Nu există nicio rațiune pentru care inculpata să fie administrator și acționar al unei societăți despre care să nu cunoască ce activitate desfășoară.
Totodată, faptul că inculpata D. A. a avut cunoștință de procedurile desfășurate în cadrul B. F. S.A. pentru obținerea fondurilor europene rezultă și din semnarea personală, de către aceasta, a unor acte întocmite special în cadrul acestei proceduri și folosite pentru obținerea fondurilor. În acest sens, din concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 89/17.10.2024 întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Brașov rezultă că semnăturile de pe ofertele de utilaje și echipamente tehnologice, precum și cele de pe procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor nr. 19/6.12.2012 aparțin inculpatelor D. A. și B. (fostă L.) S. C.. Așadar, niciuna dintre aceste inculpate nu poate susține că nu a participat sau că nu au avut la cunoștință de folosirea documentelor false ori inexacte pentru obținerea fondurilor europene.
Aceeași concluzie, a semnării personal de către inculpata D. A. a procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor nr. 19/6.12.2012, rezultă și din pct. 3 al concluziilor Raportului de constatare criminalistică nr. 792469/17.11.2021 (fila 152 din vol. II d.u.p.). Or, cum acest act este în mod cert unul efectuat în vederea desfășurării procedurii de obținere a fondurilor europene, inculpata D. A. nu poate susține că nu a cunoscut nimic în legătură cu această procedură desfășurată de către societatea la care ea a fost asociat majoritar și administrator.
De altfel, la pct. 3 al concluziilor Raportului de constatare criminalistică nr. 792469/17.11.2021 (fila 152 din vol. II d.u.p.) sunt menționate mai multe acte false sau inexacte folosite în procedura de obținere a fondurilor europene prezintă copii ale semnăturilor ce au fost executate personal de către inculpata D. A. (fără să fie reproduceri xerografice sau impresiuni ale ștampilei cu semnătura acesteia), cum sunt anunțul pentru achiziția de utilaje și echipamente tehnologice nr. 6/10.01.2012, invitațiile de participare nr. 7, 8 și 9/10.01.2012, documentația pentru ofertanți nr. 5/10.01.2012, decizie a administratorului unic nr. 12/21.11.2011, declarație de confidențialitate și imparțialitate nr. 17/06.02.2012, anunț nr. 19b/08.02.2012, raport privind rezultatul aplicării procedurii de achiziție nr. 20/21.02.2012, comunicările nr. 23, 24 și 25/21.02.2012, notificarea nr. 26/21.2012, contract de achiziție utilaje și echipamente tehnologice nr. 3/27.02.2012, graficul valoric de implementare a investiției actualizat și anunț atribuire contract achiziție nr. 30/29.02.2012.
În declarația dată în fața instanței de fond la data de 20.11.2024 (filele 179-180 vol. I dosar instanță de fond) inculpata D. A. susține că a acceptat să facă ștampila cu semnătura sa doar pentru conformare actelor ce urmau să fie depuse la AMPOP și după fiecare cerere de rambursare trebuia ca N. N. să i-o restituie, însă aceasta i-a spus să stea liniștită că e în siguranță la ea. Această declarație pare a fi în contradicție cu cea dată la urmărirea penală, la data de 23.06.2022, în care inculpata arată că „menționez că la momentul 2012 când am semnat la notar documentele pentru garanția creditului, eu cunoșteam faptul că proiectul nu este în derulare, aspecte pe care le cunoșteam de la familia N.. După momentul 2011, când am fost la vizita în teren a celor de la CRPOP, eu nu am mai fost la locul implementării proiectului, iar după cearta din iulie 2012 nici cu membrii familiei N. nu am mai ținut legătura.”
Din Raportul de constatare de la filele 5-64 din vol. II al d.u.p. rezultă că din suma de 3650553,78 lei încasată de SC B. F. S.A. la data de 30.01.2012 suma de 422334,08 lei a fost virată către SC C. S. SRL (condusă de inculpata B. S.), iar suma de 1346400 lei a fost plătită către inculpata D. A., cu titlu de „c/v restituire împrumut societate”. De asemenea, potrivit aceluiași raport, din suma de 5386063,48 lei încasată de SC B. F. S.A. în perioada 1.07.2013-28.10.2014 suma de 157480 lei a fost virată către SC C. S. SRL (condusă de inculpata B. S.), iar suma de 204000 lei a fost plătită către inculpata D. A., cu titlu de „c/v restituire împrumut societate” (f. 34 vol. II d.u.p.). Or, primirea acestor sume de bani de către cele două inculpate relevă și scopul pentru care acestea au acceptat să participe la faptele ce fac obiectul cauzei.
Față de toate acestea, curtea reține că inculpata D. A. și inculpata B. (fostă L.) S. C. au făcut parte din comisiile care au desfășurat procedurile fictive de achiziție, semnând actele menționate mai sus care atestau că s-ar fi desfășurat în mod real astfel de proceduri și care au fost folosite apoi la obținerea fondurilor europene. Or, aceste fapte constituie acte clare de participare la faptele de obținere de fonduri europene, prin folosire de înscrisuri false ori nereale (prevăzută de art. 18¹ alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 și art. 35 alin. 1 Cod penal), în calitate de autor pentru inculpata D. A., care a și depus prima cerere de rambursare, și de complice la săvârșirea acestora, în cazul inculpatei B. (fostă L.) S. C..
Având în vedere actele concrete îndeplinite de inculpata B. (fostă L.) S. C., constând în participarea la comisiile de achiziție care au atestat nereal desfășurarea unor astfel de proceduri, nu are nicio relevanță faptul că aceasta nu a semnat și nu a depus personal cererile de rambursare. Complicitatea poate fi concomitentă sau anterioară faptei comise de autor, iar inculpata B. S. C. a comis acte de ajutorare anterioare faptei autoarei.
Totodată, având în vedere semnarea de către inculpata B. (fostă L.) S. C. a unor acte care conțineau aspecte nereale, despre care știa că vor fi folosite pentru obținerea de fonduri europene, nu poate fi admisă susținerea din apelul inculpatei că stabilirea vinovăției s-a bazat exclusiv pe declarațiile martorului B. B..
În consecință, curtea de apel reține că toți cei trei inculpați au avut cunoștință de folosirea actelor false sau inexacte pentru obținerea unor fonduri europene de către societatea B. F. S.A., fiind responsabili și de producerea întregului prejudiciului civil reținut în prezenta cauză, constând în contravaloarea sumelor de bani virate către SC B. F. S.A. în urma celor trei cereri de rambursare analizate anterior și a dobânzilor calculate până data de 7.12.2016, când a intrat în insolvență societatea SC B. F. S.A.
Prescripția răspunderii penale nu are nici un efect asupra acțiunii civile formulate în cauza penală, potrivit art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, astfel încât curtea reține că se impune soluționarea pe fond a acțiunii civile.
Întrucât toate cele trei cereri de rambursare au avut la bază folosirea unor acte false ori inexacte, repararea prejudiciului produs constă în restituirea în întregime a sumelor primite de către SC B. F. S.A. Nu se pune problema aplicării în acest caz a celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin decizia nr. 190/2025, prin care s-a statuat că „Repararea prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene, ca obiect al acțiunii civile în procesul penal, presupune refuzarea sau retragerea doar a sumelor cu privire la care s-au constatat nereguli (neregularități).”, deoarece toate sumele încasate de SC B. F. S.A. în urma celor trei cereri de rambursare aprobate sunt rezultatul folosirii înscrisurilor false ori inexacte. În lipsa folosirii acestor înscrisuri societatea nu ar fi primit deloc fondurile solicitate.
În motivarea deciziei instanței supreme se arată că „O interpretare contrară ar conduce și la încălcarea limitelor sesizării instanței. Astfel, potrivit art. 371 din Codul de procedură penală, judecata se mărginește la faptele și persoanele arătate în actul de sesizare a instanței. Acțiunea civilă are ca obiect repararea prejudiciului produs prin fapta care face obiectul acțiunii penale. Or, în contextul în care trimiterea în judecată este circumscrisă utilizării unor documente false, inexacte sau incomplete raportat doar la anumite suprafețe, acțiunea civilă nu poate fi admisă prin raportare și la sumele primite cu privire la suprafețele pentru care nu s-au constatat neregularități (neexistând o soluție de trimitere în judecată și cu privire la aceste suprafețe).”. Așadar, această decizie se referă la situația în care, de pildă, o persoană a primit fonduri cu titlu de subvenție pentru o suprafață mai mare de teren agricol, dar a folosit acte false sau inexacte doar pentru o parte din această suprafață de teren, pentru restul terenului fiind folosite acte reale. Or, nefiind vorba de o astfel de situație în prezenta cauză, în mod corect inculpații au fost obligați la repararea întregului prejudiciu produs prin admiterea celor trei cereri de rambursare în urma cărora au fost încasați banii de către SC B. F. S.A..
Din aceste motive nu sunt întemeiate susținerile inculpatei B. S. C. potrivit cărora prejudiciul ar fi bazat pe titluri de creanță administrative, nu pe infracțiune. Prejudiciul produs constă în contravaloarea sumelor plătite către SC B. F. S.A în baza celor trei cereri de rambursare care s-au bazat pe acte false sau fictive. Nu este vorba de un prejudiciu rezultat din rezilierea administrativă a contractului de finanțare, ci de prejudiciul produs prin obținerea unor sume de bani pe baza unor acte false ori fictive, faptă ce corespunde descrierii normei e incriminare de la art. 18¹ din legea nr. 78/2000, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților. Or, așa cum s-a arăta anterior, sumele achitate către SC B. F. S.A în urma celor trei cereri de rambursare totalizează 8522794,81 lei, la care se adaugă dobânzile calculate până la data de 7.12.2016 (data intrării în insolvență a societății), așa cum se menționează în constituirea de parte civilă. Din această sumă, instanța de fond a obligat-o pe inculpata B. S. C. (în solidar cu ceilalți inculpați) doar la 5.240.871,15 lei, pentru că atât s-a reținut în Ordonanța parchetului din 20.06.2022și în rechizitoriu, care stabilește limitele acuzației față de această inculpată.
Nu poate fi admisă nici susținerea inculpatei B. S. C. referitoare la faptul că o parte din fondurile neplătite de UE ar fi fost acoperite din bugetul național, având în vedere că potrivit înscrisurilor de la dosar, în special cererea de finanțare de la fila 169 din vol. I al dosarului de urmărire penală, rezultă că cererea de finanțare s-a referit la Programul operațional pentru pescuit 2007-2013, fiind trecut și în antetul acesteia Guvernul României și Uniunea Europeană. Întrucât infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților are ca rezultat „obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”, curtea constată că prejudiciul produs constă în totalitatea sumelor plătite pe baza cererilor având la bază acte false ori fictive.
Nu poate fi invocat ca argument pentru respingerea acțiunii civile nici faptul că în prezent este în desfășurare procedura de insolvență a SC B. F. S.A., în cadrul căreia se poate recupera prejudiciul. În primul rând, în prezenta cauză inculpații trimiși în judecată răspund în temeiul răspunderi civile delictuale, în timp ce în cadrul procedurii insolvenței răspunde societatea SC B. F. S.A., în baza unui alt temei legal. Acesta este și motivul pentru care nu poate fi admisă susținerea inculpatei B. S. C. potrivit căreia ar fi inadmisibilă acțiunea civilă formulată împotriva persoanelor fizice, fără să fie formulată și împotriva persoanei juridice SC B. F. S.A.
În al doilea rând, în cadrul procedurii insolvenței concurează mai mulți creditori, alături de partea civilă din prezenta cauză, iar în cazul în care aceasta din urmă ar recupera o parte din prejudiciu în urma procedurii insolvenței, inculpații ar avea la îndemână contestația la executare cu privire la eventualele sume astfel recuperate, pentru a împiedica partea civilă să încaseze sume de bani care depășesc valoarea pagubei.
Așadar, desfășurarea procedurii insolvenței față de SC B. F. S.A. nu poate constitui un temei de respingere a acțiunii civile formulate împotriva inculpaților în cadrul procesului penal pentru obligarea lor la plata prejudiciului produs prin fapta delictuală supusă judecății.
Nu poate fi admisă nici solicitarea inculpatei B. S. C. de desființare a Cererii de rambursare nr. 1 (pe inculpata care o consideră falsă), deoarece aceasta nu este falsă, reprezintă un mijloc de probă în cauză și nu se poate dispune desființarea unor înscrisuri în temeiul art. 25 alin. 3 din Codul de procedură penală decât atunci când o astfel de soluție se impune pentru restabilirea situației anterioare săvârșirii unei infracțiuni.
În ce privește sumele la care au fost obligați cei trei inculpați, se constată că instanța de fond i-a obligat în solidar pe inculpații N. N., D. A. și B. S. C. la plata sumei de 5.240.871,15 lei cu titlu de daune materiale, la care se vor adăuga dobânzile până la data de 07.12.2016 (data intrării în insolvență a societății) și au fost obligați, în solidar, doar inculpații N. N. și D. A. la plata sumei de 3.842.825,84 lei (debit principal plus dobânzi calculate doar până la data de 07.12.2016, data intrării în insolvență a societății). În motivarea acestei diferențe dintre inculpați cu privire la prejudiciul produs, instanța de fond face referire la Ordonanța parchetului din 20.06.2022, care stabilește limitele acuzației și face referire la pagina 15 (f. 150 vol. I d.u.p.) la un prejudiciu produs de inculpata B. S. C. în sumă totală de 5240871,15 lei. Cum instanța nu poate depăși limitele judecății, s-a reținut în sarcina acestei inculpate producerea doar a acestui prejudiciu, mai redus față de sumele încasate de SC B. F. S.A. în urma celor trei cereri de rambursare admise.
Curtea constată că este întemeiat apelul inculpaților N. N. și D. A. doar în ceea ce privește cuantumul sumei la care au fost obligați în solidar către partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea pentru POPAM.
Instanța de fond a reținut ca prejudiciu total suma menționată de partea civilă în cererea de constituire de parte civilă de la filele 193-196 din vol. I al dosarului instanței, de 9.083.696,99 lei, din care dobânzi în sumă de 78.865,84 lei, calculate până la data 7.12.2016 (data intrării în insolvență a societății). Însă, adunând cele trei sume primite de SC B. F. S.A. în urma admiterii cererilor de rambursare nr. 1, 2 și 3, rezultă o sumă totală încasată de 8.522.794,81 lei (sumă menționată și în Ordonanța parchetului din 20.06.2022, care stabilește limitele acuzației. La aceasta se adaugă dobânzile calculate până la data de 7.12.2016 (data intrării în insolvență a societății), așa cum se menționează în constituirea de parte civilă.
În consecință, prejudiciul total rezultat în urma faptelor ce fac obiectul cauzei este de 8.522.794,81 lei, iar nu în sumă de 9.083.696,99 lei, cât a menționat partea civilă în cererea de constituire de parte civilă și a reținut și instanța de fond în sentința apelată.
În consecință, curtea de apel constată că se impune admiterea apelurilor inculpaților N. N. și D. A. pentru reducerea sumei la care au fost obligați aceștia în solidar către partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit - Autoritatea pentru POPAM, de la suma de 3.842.825,84 lei (debit principal plus dobânzi în cuantum de 78.865,84 lei calculate până la data de 7.12.2016, data intrării în insolvență a societății) la suma de 3.281.923,66 lei, plus dobânzi calculate până la data de 7.12.2016, reprezentând diferența dintre prejudiciul total de 8.522.794,81 lei și suma de 5.240.871,15 lei, la care au fost obligați toți trei inculpații în solidar. La această sumă trebuie calculate și dobânzile ciorespunzătoare până la data de 7.12.2016, data intrării în insolvență a societății.
Măsurile asigurătorii au fost menținute de instanța de fond până la nivelul sumelor reținute ca prejudiciu efectiv produs, respectiv 8.522.794,81 lei, pentru inculpații N. N. și D. A., și 5.240.871,15 lei, pentru inculpata B. S. C., neimpunându-se admiterea apelurilor sub acest aspect. Din acest motiv nu sunt întemeiate nici susținerile din apelul inculpaților referitoare la menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.
Dată fiind soluția adoptată, în baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admite apelurile declarate de inculpații N. N. și D. A. împotriva sentinței penale nr. 19/S/3.02.2025 a Tribunalului Brașov pe care o desființează cu privire la modul de soluționare a acțiunii civile față de acești inculpați.
Rejudecând cauza în aceste limite,
Reduce suma la care au fost obligați inculpații N. N. și D. A. în solidar către partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea pentru POPAM, de la suma de 3.842.825,84 lei (debit principal plus dobânzi în cuantum de 78.865,84 lei calculate până la data de 7.12.2016, data intrării în insolvență a societății) la suma de 3.281.923,66 lei, la care se vor adăuga dobânzile până la data de 7.12.2016, data intrării în insolvență a societății.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata B. S. C. împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 275 alin. 2 și 3 Cod procedură penală obligă pe inculpata B. S. C. la plata sumei de 600 de lei cheltuieli judiciare în apel, restul rămânând în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, data de 23.01.2026, prin punerea acesteia la dispoziția procurorului și a inculpatului, prin mijlocirea grefei instanței.

Președinte		Judecător
(...)		(...)
	Grefier
	(...)

Red.(...) 23.01.2026
Dact.(...)/23.01.2026/2 exemplare
Red.jud.fond (...)/03.02.2025