Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CASVA:2025:018.001078

Dosar nr. 706/86/2020

- Legea nr. 78/2000 -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA NR. 1078
Ședința publică din data de 09 decembrie 2025

Președinte	(...)
Judecător	(...)
Grefier	(...)

Ministerul Public este reprezentat de procuror (...) din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA – Serviciul Teritorial Suceava

Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor formulate de inculpatul T.V. și de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură împotriva sentinței penale nr. 114 din data de 02.04.2025 a Tribunalului Suceava pronunțate în dosarul nr. 706/86/2020.
Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din data de 03.11.2025, susținerile celor prezenți fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte din prezenta hotărâre, și când deliberarea, redactarea și pronunțarea au fost stabilite pentru data de 27.11.2025, apoi au fost amânate succesiv pentru 03.12.2025, apoi pentru data de azi, 09.12.2025, când,
După deliberare,

CURTEA,

Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 114 din data de 02.04.2025 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 706/86/2020, în temeiul art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal și cu referire la art. 155 alin. 1 Cod penal, interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului T.V. ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (6 acte materiale, campaniile agricole 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015).
În temeiul art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, art. 154 alin. 1 lit. d Cod penal și cu referire la art. 155 alin. 1 Cod penal, interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului T.V. ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (11 acte materiale, din perioada 2010-2015).
În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, art. 148 Cod penal cu raportare la art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal și cu referire la art. 155 alin. 1 Cod penal, interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei ACA F. Horodniceni ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (6 acte materiale, campaniile agricole 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015).
În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 25 alin. 1 și 5 Cod procedură civilă și art. 1357, art. 1381 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă promovată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și au fost obligați în solidar inculpații T.V. și Asociația ACA F. Horodniceni să plătească părții civile suma de 770.697,21 lei, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând prejudiciul cauzat și nerecuperat, la care se vor adăuga dobânzi și penalități de întârziere care se vor calcula potrivit art. 42 alin. 1 și 2 din OUG nr. 66/2011.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală raportat la art. 249 alin. 1, 2 și 5 Cod procedură penală rap. la art. art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, ale inculpatului persoană fizică T.V. și ale inculpatei persoană juridică ACA F. Horodniceni în vederea asigurării reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei de 770.697,21 lei.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. g Cod procedură penală raportat la art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, s-a dispus desființarea totală a următoarelor înscrisuri falsificate, măsură având ca scop scoaterea lor din circuitul civil:
- Anexa nr. 32/17.05.2010 - Declarație de împuternicire (depusă în original la filele 64-70, vol. II dosar), înscris falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererile unice de plată în campaniile agricole 2010-2015;
- Centralizator -Anexa nr. 2/24.06.2015, prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel precum și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererile unice de plată în campaniile agricole 2010-2015;
- Anexa nr. 2/17.05.2010 - Declarație de Eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate de la consiliile locale comunale/orășenești/municipale (depusă în original, la fila 63 vol. II dosar) - înscris falsificat prin consemnarea mențiunii necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurează că ar fi adus aportul de animale în asociație în realitate nu aveau calitatea de membri și nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, nefiind astfel îndeplinită nici condiția legală de eligibilitate privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha;
- Anexa nr. 13/12.05.2011- Declarație de împuternicire (depusă în original, la filele 118-120 vol. II dosar) - înscris falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererile unice de plată în campaniile agricole 2010-2015;
- Anexa nr. 2/05.05.2011 - Declarație de Eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate de la consiliile locale comunale/orășenești/municipale (depusă în original la fila 117 vol. II dosar) - înscris falsificat prin consemnarea mențiunii necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurează că ar fi adus aportul de animale în asociație în realitate nu aveau calitatea de membri și nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, nefiind astfel îndeplinită nici condiția legală de eligibilitate privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha;
- Anexa nr. 13/09.05.2012 - Declarație de împuternicire (depusă în original la filele 170-172 vol. III dosar) - înscris falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererile unice de plată în campaniile agricole 2010-2015;
- Anexa nr. 2/09.05.2012 - Declarație de Eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate de la consiliile locale comunale/orășenești/municipale (depusă în original la fila 34 vol. III dosar) - înscris falsificat prin consemnarea mențiunii necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurează că ar fi adus aportul de animale în asociație în realitate nu aveau calitatea de membri și nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, nefiind astfel îndeplinită nici condiția legală de eligibilitate privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha;
- Anexa nr. 13/15.04.2013 - Declarație de împuternicire (depusă în original la filele 214-216 vol. III dosar) - înscris falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererile unice de plată în campaniile agricole 2010-2015;
- Anexa nr. 2/15.04.2013 - Declarație de Eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate de la consiliile locale comunale/orășenești/municipale (depusă în original, la filele 210-213 vol. III dosar) - înscris falsificat prin consemnarea mențiunii necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurează că ar fi adus aportul de animale în asociație în realitate nu aveau calitatea de membri și nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, nefiind astfel îndeplinită nici condiția legală de eligibilitate privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha;
- Anexa nr. 4/30.04.2014 - Declarație de împuternicire în conformitate cu prevederile art. 5 alin. 5 din Ordinul MADR nr. 246/2008 (depusă în original la filele 24-26 vol. IV dosar) - înscris falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererile unice de plată în campaniile agricole 2010-2015;
- Anexa nr. 2/30.04.2014 - Declarație de Eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate de la consiliile locale comunale/orășenești/municipale (depusă în original la fila 18 vol. IV dosar) - înscris falsificat prin consemnarea mențiunii necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurează că ar fi adus aportul de animale în asociație în realitate nu aveau calitatea de membri și nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, nefiind astfel îndeplinită nici condiția legală de eligibilitate privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha;
- Centralizator privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru - Anexa nr. 2/24.06.2015 (depusă în original, la filele 272-275 vol. IV dosar) - înscris falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererile unice de plată în campaniile agricole 2010-2015.
Pentru a hotărî astfel, a reținut prima instanță că prin rechizitoriul nr. 37/P/2016 din 12 februarie 2020 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
1. T.V., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (6 acte materiale, campaniile agricole 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015), și fals în înscrisuri sub semnătură privată,, prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (11 acte materiale, perioada 2010-2015);
2. ACA F. Horodniceni, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (6 acte materiale, campaniile agricole din anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015).
Situația de fapt pe care se fundamentează acuzațiile aduse inculpaților persoană fizică / persoană juridică trimiși în judecată prin rechizitoriu, cu prezentarea totodată în concret a probelor, s-a reținut de către procuror în actul de sesizare a instanței in extenso la filele 21 - 229 din rechizitoriu.
A menționat procurorul că situația de fapt expusă rezultă din coroborarea mijloacelor de probă care sunt enumerate în ANEXA nr. 1, care face parte integrantă din rechizitoriu.
În fapt, în esență s-a evidențiat că:
Inculpatul T.V., în perioada 2010-2015, în calitate de reprezentat legal al ACA F. Horodniceni, cu rea-credință și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a folosit și a prezentat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Suceava documente și declarații false și inexacte în baza cărora a obținut în mod necuvenit, în numele ACA F. Horodniceni, subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza comunei Horodniceni, județul Suceava, în valoare totală de 1.086.636,10 lei, după cum urmează:
- în campania agricolă 2010, inculpatul a depus la APIA - CJ Suceava cererea unică de plată pe suprafață nr. 55170/17.05.2010 prin care a solicitat subvenție pe suprafața de 346 ha pășune, la care a anexat următoarele documente și declarații false și inexacte:
✓ Anexa nr. 32/17.05.2010 - reprezentând declarație pe propria răspundere (împuternicire), în cuprinsul căreia este inserat un tabel nominal cu persoane cărora li s-a atribuit calitatea de membri ai ACA F. Horodniceni, document falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel precum și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererea unică de plată în 2010, în numele membrilor Asociației;
✓ Anexa nr. 2/17.05.2010 - Declarație de Eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate de la consiliile locale comunale/orășenești/municipale, document falsificat, prin consemnarea mențiunii necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurează că ar fi adus aportul de animale în asociație în realitate nu au calitatea de membri și nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, nefiind astfel, îndeplinită nici condiția legală de eligibilitate privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha;
✓ contractul de arendare nr. 3043/13.05.2010 încheiat între Primăria Comunei Horodniceni și ACA F. Horodniceni pentru suprafața de 346 ha pășune, pe o durată de 2 ani, document inexact, întrucât a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 123 alin. 1, 2 din Legea nr. 215/2001, adică fără organizarea prealabilă a unei licitații publice, în baza cărora inculpatul T.V. a obținut în mod necuvenit, în numele ACA F. Horodniceni, subvenție pe suprafața determinată de 318,27 ha pășune, în valoare de 95.623,30 lei, potrivit deciziilor de plată nr. 1161193/19.11.2010 și nr. 1889576/17.12.2010 emise de APIA - CJ Suceava.
- în campania agricolă 2011, inculpatul a depus la APIA - CJ Suceava cererea unică de plată pe suprafață nr. 48966/05.05.2011 prin care a solicitat subvenție pe suprafața de 316,59 ha pășune, la care a anexat următoarele documente și declarații false și inexacte:
✓ Anexa nr. 13/12.05.2011 - declarație pe propria răspundere (împuternicire), în cuprinsul căreia este inserat un tabel nominal cu persoane cărora li s-a atribuit calitatea de membri ai ACA F. Horodniceni, document falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel precum și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererea unică de plată în 2011, în numele membrilor Asociației;
✓ Anexa nr. 2/05.05.2011 - Declarație de Eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate de la consiliile locale comunale/orășenești/municipale, document falsificat prin consemnarea mențiunii necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurează că ar fi adus aportul de animale în asociație în realitate nu au calitatea de membri și nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, nefiind astfel îndeplinită nici condiția legală de eligibilitate privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha;
✓ contractul de arendare nr. 3043/13.05.2010 încheiat între Primăria Comunei Horodniceni și ACA F. Horodniceni pentru suprafața de 328 ha pășune (se constată că suprafața este diferită de cea menționată în contractul cu același număr depus la dosarul cererii unice de plată aferent campaniei 2010, respectiv 246 ha pășune), pe o durată de 2 ani, document inexact, întrucât a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 123 alin. 1, 2 din Legea nr. 215/2001, adică fără organizarea prealabilă a unei licitații publice, în baza cărora inculpatul T.V. a obținut în mod necuvenit, în numele ACA F. Horodniceni, subvenție pe suprafața determinată de 313,03 ha pășune, în valoare de 118.206,45 lei, potrivit deciziilor de plată nr. 2092848/28.11.2011 și nr. 3408062/13.02.2012 emise de APIA - CJ Suceava.
- în campania agricolă 2012, inculpatul l-a împuternicit pe numitul L.G., membru fondator al acestei Asociații (care s-a dovedit că a acționat fără vinovăție), să depună cererea unică de plată pe suprafață nr. 54995/09.05.2012, în numele Asociației, prin care a solicitat subvenție pe suprafața de 300 ha. pășune, la care au fost anexate următoarele documente/declarații false, ce i-au fost puse la dispoziție sus-numitului, de către inculpat:
✓ Anexa nr. 13/09.05.2012 - declarație pe propria răspundere (împuternicire), în cuprinsul căreia este inserat un tabel nominal cu persoane cărora li s-a atribuit calitatea de membri ai ACA F. Horodniceni, document falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererea unică de plată în 2012, în numele membrilor Asociației;
✓ Anexa nr. 2/09.05.2012 - Declarație de Eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate de la consiliile locale comunale/orășenești/municipale, document falsificat prin consemnarea mențiunii necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurează că ar fi adus aportul de animale în asociație în realitate nu au calitatea de membri și nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, nefiind astfel îndeplinită nici condiția legală de eligibilitate privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha, în baza cărora, inculpatul a obținut, în mod necuvenit, în numele ACA F. Horodniceni, subvenție pe suprafața determinată de 300 ha pășune în valoare de 146.803,52 lei, potrivit deciziilor de plată nr. 1544658/22.10.2012 și nr. 1910867/22.11.2012 emise de APIA - CJ Suceava.
- în campania agricolă 2013, inculpatul a depus la APIA - CJ Suceava cererea unică de plată pe suprafață nr. 38219/15.04.2013 prin care a solicitat subvenție pe suprafața de 352,77 ha pășune, la care a anexat următoarele documente/declarații false:
✓ Anexa nr. 13/15.04.2013 - declarație pe propria răspundere (împuternicire), în cuprinsul căreia este inserat un tabel nominal cu persoane cărora li s-a atribuit calitatea de membri ai ACA F. Horodniceni, document falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererea unică de plată în 2013, în numele membrilor Asociației,
✓ Anexa nr. 2/15.04.2013 - Declarație de Eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate de la consiliile locale comunale/orășenești/municipale, document falsificat prin consemnarea mențiunii necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurează că ar fi adus aportul de animale în asociație în realitate nu au calitatea de membri și nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, nefiind astfel, îndeplinită nici condiția legală de eligibilitate privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha, în baza cărora inculpatul a obținut în mod necuvenit, în numele ACA F. Horodniceni, subvenție pe suprafața determinată de 352,77 ha pășune în valoare de 195.622,29 lei, potrivit deciziilor de plată nr. 1863294/21.10.2013 și nr. 3168527/20.01.2014 emise de APIA - CJ Suceava.
- în campania agricolă 2014, inculpatul a depus la APIA CJ Suceava cererea unică de plată pe suprafață nr. 50867/30.04.2014, prin care a solicitat subvenție pe suprafața de 354,25 ha. pășune, la care au fost anexate următoarele documente/declarații false:
✓ Anexa nr. 4/30.04.2014 - declarație pe propria răspundere (împuternicire), în cuprinsul căreia este inserat un tabel nominal cu persoane cărora li s-a atribuit calitatea de membri ai ACA F. Horodniceni, document falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererea unică de plată în 2014, în numele membrilor Asociației;
✓ Anexa nr. 2/30.04.2014 - Declarație de Eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate de la consiliile locale comunale/orășenești/municipale, document falsificat prin consemnarea mențiunii necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurează că ar fi adus aportul de animale în asociație în realitate nu aveau calitatea de membri și nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, nefiind astfel, îndeplinită nici condiția legală de eligibilitate privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha., în baza cărora inculpatul a obținut în mod necuvenit, în numele ACA F. Horodniceni, subvenție pe suprafața de 349,25 ha pășune în valoare de 320.963,59 lei, potrivit deciziilor de plată nr. 1448873/29.11.2014 și nr. 2149735/23.12.2014 emise de APIA - CJ Suceava.
- în campania agricolă 2015, inculpatul a depus la APIA CJ Suceava cererea unică de plată pe suprafață nr. 52875/24.06.2015, prin care a solicitat subvenții pe suprafața de 357,69 ha de pășune, la care a fost anexat documentul intitulat Centralizator - Anexa nr. 2/24.06.2015, în preambulul căruia este menționat Ordinul nr. 619/2015 privind aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. 2 și 3 din OUG nr. 3/2015, valabil pentru perioada 2015-2020, în legătură cu acordul fiecărui membru al asociației privind depunerea cererii unice de plată în anul 2015 de către reprezentantul legal în numele membrilor acesteia, document falsificat prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererea unică de plată în 2015 în numele membrilor Asociației, în baza căruia ACA F. Horodniceni a fost autorizată la plată, în mod necuvenit, cu suma de 209.416,95 lei, cu titlu de subvenție pe suprafața de pășune, potrivit deciziei de plată nr. 12629252/19.07.2016 emisă de APIA - CJ Suceava.
În perioada 2010-2015, inculpatul a falsificat următoarele înscrisuri sub semnătură privată:
- Anexa nr. 32/17.05.2010, Anexa nr. 13/12.05.2011, Anexa nr. 13/09.05.2012, Anexa nr. 13/15.04.2013, Anexa nr. 4/30.04.2014, Centralizator - Anexa nr. 2/24.06.2015, prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabel și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul de a-l împuternici pe reprezentantul legal al Asociației să depună cererile unice de plată în campaniile agricole 2010-2015;
- Anexa nr. 2/17.05.2010, Anexa nr. 2/05.05.2011, Anexa nr. 2/09.05.2012, Anexa nr. 2/15.04.2013, Anexa nr. 2/30.04.2014, prin consemnarea mențiunii necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurează că ar fi adus aportul de animale în asociație în realitate nu aveau calitatea de membri și nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, nefiind astfel îndeplinită nici condiția legală de eligibilitate privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha., înscrisuri pe care tot inculpatul le-a folosit și le-a prezentat la APIA CJ Suceava, personal, în anii 2010, 2011, 2013-2015 și prin intermediul lui L.G. în anul 2012, obținând astfel, pe nedrept, subvenții pe suprafața de pășune aparținând UAT Horodniceni în valoare totală de 1.086.636,10 lei.
Inculpata ACA F. Horodniceni, în perioada 2010-2015, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a folosit și a prezentat la APIA CJ Suceava, cu rea-credință și în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin intermediul reprezentantului său legal, inculpatul T.V., documente și declarații false și inexacte, astfel cum au fost arătate în cazul inculpatului, în baza cărora a obținut în mod necuvenit subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza comunei Horodniceni, în valoare totală de 1.086.636,10 lei.
Prin încheierea din data de 26.06.2020 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul asociat nr. 706/86/2020/a1 s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei.
Interpelați fiind, inculpatul T.V. a precizat că dorește judecarea cauzei conform procedurii de drept comun, în același sens fiind și poziția procesuală exprimată de numitul P.R. în calitate de mandatar al inculpatei persoană juridică ACA F. Horodniceni.
Raportat la realitățile procedurale și procesuale ale cauzei, în urmarea procedurii de drept comun, efectuând cercetarea judecătorească, instanța a procedat la audierea/reaudierea martorilor din lucrări.
Analizând probatoriul administrat, instanța a stabilit că acesta confirmă cele reținute în rechizitoriu, situația de fapt și dovezile din care reiese derularea activității ilicite (inclusiv declarații de martor și rapoarte de constatare criminalistică) fiind amplu prezentate în considerentele sentinței, context în care curtea, făcând trimitere la acestea, nu le va mai relua.
În drept, a stabilit tribunalul că faptele celor doi inculpați întrunesc, sub aspectul laturii obiective și a celei subiective, elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
În cazul infracțiunii prevăzute de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea 78/2000, elementul material al laturii obiective se realizează printr-o acțiune. Ea constă într-o atitudine activă, de folosire, utilizare sau depunere a unor declarații sau documente false, inexacte sau incomplete. Nu are importanță dacă făptuitorul depune personal, printr-un interpus sau prin poștă înscrisurile în cauză, elementul material nefiind condiționat de o atare cerință. Este creată o falsă reprezentare a realității prin folosirea sau prezentarea unor înscrisuri sau declarații false, inexacte sau incomplete.
Este fals, în sensul art. 18 ind. 1 alin. 1 din lege, acel înscris al cărui conținut real a fost modificat, prin alterare sau contrafacere, de către făptuitor sau altă persoană. În cazul contrafacerii, de principiu, nu se cere preexistența unui înscris corect, conform adevărului, întrucât avem de a face cu o acțiune de plăsmuire sau ticluire a unui înscris. În toate cazurile falsul realizat trebuie să fie relevant pentru a se produce urmarea imediată prevăzută de textul de incriminare.
Pentru dovedirea acuzației de fals, înscrisul trebuie să aibă valoare probatorie, adică să fie susceptibil de a proba faptul în dovedirea căruia este invocat, iar în al doilea rând înscrisul trebuie să aibă semnificație juridică, adică este esențial a se stabili dacă folosirea înscrisului falsificat este susceptibilă să dea naștere unor consecințe juridice.
În cauză este realizat elementul de tipicitate obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 întrucât probele administrate demonstrează, dincolo de orice dubiu, că inculpatul T.V. a obținut subvențiile APIA în numele inculpatei ACA F. Horodniceni, al cărei președinte era, folosind și prezentând la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Suceava, documente și declarații false și inexacte, atribuind în fals unor persoane calitatea de membri ai asociației, când în fapt nu erau, semnăturile lor olografe fiind falsificate, precum și atestarea necorespunzătoare adevărului a împuternicirii sale de către acele persoane pentru a solicita subvențiile APIA în numele asociației, demersul fiind necesare pentru a justifica îndeplinirea condiției referitoare la încărcătura sau numărul de animale pe pășunea deținută, condiție obligatorie pentru acordarea subvențiilor agricole.
În ceea ce privește celelalte elemente constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, respectiv latura subiectivă, urmarea socialmente periculoasă și legătura de cauzalitate, acestea sunt dovedite cu probatoriul administrat în cauză.
În raport de succesiunea legilor penale în timp, în cauză se pune problema incidenței principiului aplicării legii penale mai favorabile, reglementat de dispozițiile art. 5 CP.
În acest sens art. 5 Cod penal prevede că „În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii, până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.”
În concret, instanța reține cu referire la legea penală aplicabilă, prioritar că prin Legea nr. 283 din 8 decembrie 2020 în vigoare din 12.12.2020 norma de incriminare a fost modificată numai în ceea ce privește latura subiectivă, fiind exclusă cerința relei credințe.
Astfel, atât din perspectiva limitelor de pedeapsă, cât și a calificării laturii subiective, legea penală cea mai favorabilă inculpaților persoană fizică/persoană juridică este cea în forma după intrarea în vigoare a Legii nr. 187/24.10.2012.
Având în vedere acuzația penală cu privire la inculpați, raportat la perioada săvârșirii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, instanța a analizat în continuare incidența prescripției răspunderii penale.
Dispozițiile art. 155 alin. (1) Cod penal au fost succesiv declarate neconstituționale prin Decizia nr. 297 din data de 26 aprilie 2018 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial la data de 25.06.2018 și prin Decizia nr. 358 din data de 26 mai 2022 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial la data de 09.06.2022.
Prin decizia penală nr. 67/25.10.2022 Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că „normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale, prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex” .
Raportând situația de fapt dedusă judecății la cele două decizii ale Curții Constituționale, instanța de fond a constatat că în cauză, în lipsa existenței unor dispoziții legale care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, sunt aplicabile termenele generale de prescripție a răspunderii penale, prevăzut de art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal (referitor situația juridică a inculpatului T.V.), respectiv art. 148 Cod penal rap. la art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal (referitor la situația juridică a inculpatei ACA F. Horodniceni) în cazul infracțiunii prev. de art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, respectiv cel prevăzut de art. 154 alin. 1 lit. d Cod penal în cazul infracțiunii prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, de care este acuzat inculpatul T.V..
Prin urmare, constatând că practic în perioada aprilie 2018 și până la apariția OUG 71/30.05.2022, Codul penal nu a prevăzut vreun caz de întrerupere a prescripției, această formă a codului penal reprezintă legea penală mai favorabilă, astfel încât prescripția specială nu operează, iar prescripția răspunderii penale intervine la împlinirea termenului general de prescripție prevăzut de art. 154 Cod penal.
Față de cele menționate mai sus, în cauză există impedimentul la exercitarea în continuare a acțiunii penale prevăzut art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a Cod procedură penală, respectiv prescripția răspunderii penale, instanța fondului dispunând încetarea procesului penal, potrivit celor de mai sus.
Raportat la concluziile formulate pe fond de inculpați în cazul ambilor acestea au vizat pronunțarea unor soluții de achitare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (6 acte materiale aferente campaniilor agricole 2010-2015), pentru care fiecare au fost trimiși în judecată prin rechizitoriu.
Astfel, inculpatul T.V. a solicitat să se dispună achitarea acestuia, în principal, în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod procedură penală, în esență, susținând că din probatoriul administrat atât în faza de urmărire penală, cât și de cercetare judecătorească nu rezultă că ar fi acționat cu rea credință, în sensul că ar fi cunoscut caracterul neconform al respectivelor înscrisuri sau informațiilor din conținutul celor depuse la APIA în scopul obținerii de finanțare europeană.
Subsidiar, a solicitat ca instanța să rețină incidența impedimentului prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, întrucât nu există probe care să dovedească reaua sa credință, faptul că a cunoscut și urmărit efectele produse și anume finanțarea fără drept din fondurile Uniunii Europene.
Inculpata ACA F. Horodniceni a invocat incidența acelorași impedimente la exercitarea acțiunii penale, susținând că faptele imputate nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege, sub forma intenției, astfel cum este cerința textului de lege incriminator, respectiv că probatoriul administrat nu s-a reușit dovedirea comiterii infracțiunii incriminate de legea specială.
Instanța a apreciat că susținerile apărării nu se confirmă.
Astfel, nu a reținut susținerea părătorul inculpatului T.V. că, sub aspectul laturii subiective, acest inculpat ar fi acționat fără vinovăția prevăzută de lege, respectiv că în concret că nu este dată și dovedită reaua sa credință.
În baza probatoriului administrat în ambele faze procesuale, raportat la succesiunea activităților întreprinse de inculpatul T.V., în calitate de reprezentant legal - președinte al ACA F. Horodniceni, rezultă că acesta a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de textul de lege incriminator, fiind dovedită reaua credință, intenția directă calificată prin scop.
Acesta a formulat și a depus cererile de plată cu anexarea documentației aferente în calitate de reprezentant legal al ACA F. Horodniceni, astfel cum s-a reținut detaliat la secțiunea situația de fapt reținută de instanță.
Cadrul legal general de acordare a plăților directe în agricultură în perioadă anilor 2010 – 2015, aplicabilă în cauză, este schema de Plată Unică pe suprafață este un instrument de sprijin al producătorilor agricoli, constând în acordarea unei sume uniforme pe hectar, plătită anual, independent de producția realizată (art. 5 alin. 1 din OUG nr. 125/2006).
Întreaga procedură și metodologie de accesare și acordare a subvențiilor pe suprafață (inclusiv SAPS) sunt prezentate în „Manualele de procedură privind administrarea cererilor unice de plată pe suprafață pentru anii 2008-2016” elaborate de APIA în acord și în baza legislației în domeniu.
În manualele respective sunt explicate procedurile de urmat de către beneficiari în toate fazele, cu indicarea tuturor cerințelor și a documentelor necesar a fi depuse, dar și a atribuțiunilor și activităților ce le revin funcționarilor publici din cadrul APIA însărcinați cu primirea cererilor, verificarea și analizarea acestora și a documentelor anexate de către beneficiari, realizarea controlului vizual, a controalelor și supracontroalelor, solicitarea de lămuriri/date suplimentare, emiterea deciziilor de plată etc. De asemenea, manualul prezintă și formularele tipizate (cererea, anexele, declarațiile, etc.) ce trebuie completate de către solicitant, pe propria răspundere sau de către funcționarii APIA.
Calitatea de beneficiar al plăților directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață poate fi deținută atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice, care exploatează terenul agricol pentru care solicită plată, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați administratori în cadrul asociaților în participațiune, locatari sau altele asemenea.
În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 1 din OUG nr. 125/2006, pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor, administrat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăților la termen și să îndeplinească mai multe condiții generale, printre care:
- să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha;
- să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor;
- să respecte bunele condiții agricole și de mediu, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației;
- să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosință și să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea.
În legătură cu prima condiție arătată, noțiunea de teren agricol cuprinde următoarele categorii de folosință:
- teren arabil destinat cultivării pentru producția de cereale, plante industriale, legume, fructe etc.;
- pajiști permanente, respectiv pășuni și fânețe, utilizate pentru pășunatul animalelor sau pentru producerea de furaje;
- vii și pepiniere viticole;
- culturi permanente;
- grădini familiale.
Prin Ordinul MADR nr. 246/23.04.2008 s-a detaliat noțiunea de „documente doveditoare ale dreptului de folosință și utilizarea terenului” și astfel, la art. 4 alin. 1 s-a statuat că documentele doveditoare solicitate producătorului agricol (conform art. 7 alin. 1 lit. f din OUG nr. 125/2006) privind utilizarea terenului agricol sunt după caz: titlul de proprietate, sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, contract de concesiune, contract de închiriere, contractul de asociere în participațiune sau altele asemenea.
În art. 5 al aceluiași Ordin se prevede că, pentru acordarea plății unice pe suprafață pentru pajiștile comunale utilizate pentru pășunat sau producerea de fân necesar creșterii animalelor, documentele solicitate sunt cele prevăzute la art. 4; la acestea, după caz, se anexează adeverința eliberată de consiliul local din care să reiasă poziția din Registrul agricol și numărul de animale, pe specii și categorii, respectiv, copia facturii de valorificare a fânului recoltat de pe suprafețele de pășune sau copii ale documentelor care atestă efectuarea lucrărilor de întreținere a pășunii.
Conform art. 5 alin. 2 din Ordinul MADR nr. 246/23.04.2008, consiliile locale pot atribui spre folosință pajiștile comunale prin contract de arendare, contract de concesionare, contract de administrare, contract de închiriere, crescătorilor de animale persoane fizice sau juridice, precum și formelor asociative ale crescătorilor de animale, iar conform art. 5 alin. 6, în cazul pajiștilor comunale, dovada utilizării suprafețelor de pășune se face pe baza contractelor de pășunat dintre fermieri și consiliile locale, în calitate de administratori ai pajiștilor comunale, din care trebuie să reiasă suprafața utilizată pentru pășunat.
Așadar, din interpretarea textelor de lege menționate mai sus rezultă că o persoană fizică sau juridică putea formula o cerere de plată pentru Schemele de sprijin pe suprafață doar în condițiile în care era fermier și utilizator de terenuri agricole, în baza unor documente perfect valabile, identificate în cererea de plată depusă la Agenția de Plată și Intervenție pentru Agricultură.
Prin ordinul nr. 246/23.04.2008 a fost modificat prin Ordinul nr.118/03.03.2009, fiind introdus art. 11 prin care s-au definit termenii de „pășuni permanente”, iarbă și alte plante erbacee” și „fânețe”, iar conform art. 5 alin. 1, pentru acordarea plății unice pe suprafață pentru pășunile comunale, documentele solicitate sunt cele prevăzute la art. 4, la care se anexează:
a. copie a cardului de exploatație conform Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 83/2008;
b. copie a documentelor care atestă efectuarea lucrărilor de pășune și/sau declarație pe propria răspundere, după caz:
- pășunatul cu animale, cosire a fânului;
- regenerări ( însămânțări și supraînsămânțări);
- administrare de fertilizanți și amendamente;
- lucrări de curățare și altele asemenea.
În ceea ce privește conținutul legal al art. 5 din Ordinul nr. 246/23.04.2008 este de avut în vedere că ulterior, după adoptarea actului normativ vizat, acesta s-a modificat prin Ordinul nr. 118/03.03.2009, în concret fiind adăugat alineatului 4) prin care se reglementa că: forma asociativă legal constituită trebuie să dețină acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăți și să-și asume responsabilitatea atât asupra cerințelor care condiționează plățile cât și asupra distribuiri plăților către membrii săi.
Această modificare a intervenit așadar, din luna martie 2009, anterior depunerii cererilor de subvenție de către inculpat în numele inculpatei, începând cu anul 2010, astfel că forma asociativă constituită de inculpat era obligată să respecte cerințele art. 5 alin. 4 din OMADR nr. 246/2008 așa cum a fost modificat prin OMADR nr. 118/03.03.2009, modificare care a rămas în vigoare și în anii următori: 2011, 2012 și 2013 (filele 87-102, vol. I dup).
Cu privire la obligațiile fermierului, aprobarea cererii de plată pe suprafață pentru toate campaniile agricole din perioada 2010 - 2015 era condiționată de respectarea de către acesta a angajamentelor cuprinse în partea a III-a a formularului cererii de plată, în sensul utilizării terenului și întreținerii sale în bune condiții agricole și de mediu.
Noțiunea de „bune condiții agricole și de mediu” a fost definită la art. 3 lit. d) din OUG nr. 125/2006 ca reprezentând acele obligații ce trebuie respectate de către fermieri pentru a beneficia de plăți directe în cadrul SAPS și PNDC din sectorul vegetal, plăți pentru culturi energetice și plăți separate pentru zahăr. Acest articol a fost abrogat prin OG nr.16/26.08.2009.
Normele GAEC (Good gricultura land Enviromental Conditions) au fost preluate din legislația comunitară, respectiv art. 5 din Regulamentul CE nr. 11 1782/2003 și implementate în legislația națională prin Ordinul comun al MAPDR și MMGA nr. 791/2006 pentru definirea bunelor condiții agricole și de mediu în România.
În concluzie, orice persoană care completa, în termenul legal, o cerere de plată înregistrată ulterior în Sistemul Integral de Administrare și Control (IACS) al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în scopul de a beneficia de sprijin în cadrul SAPS ( Schema de Plată Unică pe suprafață) trebuia să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:
- să aibă calitatea de fermier, astfel cum rezultă din art. 7 alin. 1 din O.U.G. 125/2006;
- să fie utilizator al unor suprafețe agricole, conform art. 6 alin. 1 rap. la art. 7 alin. 1 din O.U.G. nr. 125/2006;
- să dețină și să prezinte actele necesare care dovedesc dreptul de folosință și să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea conform art. 7 alin. 1 din O.U.G. nr. 125/2006 și art. 4 alin. 1 din Ordinul MADR nr. 246/23.04.2008;
- să întrețină suprafețele agricole în bune condiții agricole și de mediu, conform art. 7 alin. 1 lit. e din O.U.G. nr. 125/2006 și art. 1 din Ordinul MADR nr. 791/2006.
Concret, aplicat la speța de față, în condițiile în care înscrisurile dovedite prin probatoriul administrat a fi false sau inexacte au fost folosite și prezentate de inculpat și au fost anexate de acesta fiecărei cereri de plată formulate în calitate de reprezentant al inculpatei pentru campaniile agricole 2010-2015 în atingerea scopului infracțional urmărit, cu consecința obținerii în final, pe nedrept, de subvenții din fondurile europene, se constată astfel un mod de operare caracterizat care relevă reaua credință a inculpatului și care este sancționat de legiuitor prin incriminarea unor astfel de fapte ca cele imputate conform art. 18¹ din Legea nr. 78/2000.
Totodată, apărarea nu a negat faptele în materialitatea lor, respectiv prezentarea documentelor false/inexacte la autoritatea contractantă, succesiunea în fapt a evenimentelor, în aspectele lor esențiale, nu este contestată de către părți, insistând doar în jurul laturii subiective, susținându-se că inculpatul nu ar fi cunoscut că înscrisurile anexate cererilor de plată au un astfel de caracter și că prin depunerea acestora nu a urmărit obținerea pe nedrept de fonduri europene.
Activitățile inculpatului de inducere în eroare a instituției căreia îi erau adresate cererile unice de plată cu scopul acordării subvențiilor în baza documentației prezentate anexat, având în vedere modul concret în care a acționat și conceput planul de accesare a fondurilor europene, atinge pragul de gravitate, astfel încât faptele reținute în sarcina sa se constituie în fraude în sensul legii, sancționate din punct de vedere penal, nefiind în prezența unor simple abateri, nereguli.
Faptele imputate inculpatului, care a reprezentat inculpata în relația cu terții, prin ele însele și prin raportare la contextul factual specific prezentei cauze, pot fi evident încadrate ca pliindu-se pe tiparul normativ al infracțiunii în discuție, conform normei de incriminare prev. de art. 18¹ din Legea nr. 78/2000, atât sub aspect obiectiv cât și subiectiv.
Instanța nu a reținut susținerea apărării precum că Asociația ar fi fost înființată cu bune intenții, chiar pentru satisfacerea intereselor prioritare ale comunei, atâta timp cât în realitate aceasta nu a funcționat conform legislației în vigoare în realizarea scopului pentru care s-a constituit, iar în vederea obținerea subvențiilor în cadrul schemelor unice de plată autoritatea contractantă APIA a fost indusă în eroare de către inculpat, în deplină cunoștință de cauză, în mod repetat, în baza aceleaiși rezoluții infracționale, pe o perioadă îndelungată de timp, cu privire la condițiile de eligibilitatea prin depunerea documentelor cu caracter fals/inexact care atestau o situație deformată a realității, fiind în discuție campaniile 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015, ceea ce denotă reaua credință și interesul ocult urmărit, cât timp cât pe parcursul atâtor ani nu s-a manifestat intenția reală de materializare a cooptării și înscrierii și a altor membri.
Că inculpatul a cunoscut conținutul fals/inexact al documentelor în discuție, și l-a asumat și a conștientizat consecințele validării acestora sub semnătură (referitor la campania 2012 când documentația a fost depusă de martorul L.G. față de care s-a dispus o soluție de clasare pe considerentul că a acționat fără vinovăție, aceasta fiind întocmită și pusă la dispoziția sa tot de către T.V.) rezultă inclusiv din afirmațiile apărării cu ocazia formulării concluziilor pe fond, avocatul ales susținând cu relevanță că din punctul său de vedere ar fi stupid să conteste probatoriul administrat sub aspectul temeiniciei: „fiind clar că există o multitudine de persoane care au apărut ca și membrii ai asociației fără a fi membri, nu contestă acest aspect”, „toată desfășurarea și constituirea Asociației, fictivă, pentru că asta este realitatea cel puțin la nivel de multitudine de persoane care au apărut ca membri, a urmat o procedură care a fost ocultă”, „Deci, în opinia sa, nu există nicio probă directă, nu mai spune de coroborare - în afara situației de fapt, pe care nu o contestă, vizând fictivitatea membrilor asociației și derulării activității - care să ducă la concluzia că inculpatul T.V. a cunoscut și a acceptat aceste chestiuni, că a depus cu rea credință la APIA respectivele documente, că a avut intenția urmărind scopul periculos de a frauda obținerea de subvenții sau fonduri europene cu substrat agricol”.
În speță, au fost audiați un număr semnificativ de martori, atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul judecății, iar majoritatea covârșitoare au susținut, în esență, că nu au fost membri ai ACA F. Horodniceni, că nu și-au dat nici măcar acceptul verbal de a fi trecuți pe vreun document în calitate de membru al Asociației (nimeni nesolicitându-le acest acord), că nu au semnat niciuna din Anexele prezentate cu prilejul audierii, pe ale căror tabele inserate figurează numele lor, că nu și-au exprimat acordul ca altcineva să semneze în locul lor, că nu cunosc ce reprezintă aceste documente și la ce anume au fost folosite, că nu l-au împuternicit pe inculpat (și nici pe L.G. în anul 2012) să depună cereri de sprijin financiar pe suprafața de pășune, la APIA, în numele membrilor Asociației, că semnăturilor ce le-au fost atribuite lor în înscrisurile identificate la dosarele de subvenție depuse de inculpat nu le aparțin și că nu au predat niciodată acestuia copii ale unor înscrisuri ce le aparțineau (copii buletin/carte de identitate și copii de pe cardul de exploatație/adeverința eliberată de medicul veterinar).
În cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unor constatări grafice, iar declarațiile martorilor au fost confirmate de concluziile specialiștilor concretizate în conținutul rapoartelor de constatare criminalistică grafică efectuate din dispoziția procurorului.
Prin probele științifice administrate s-a dovedit astfel că semnăturile realizate în dreptul fiecărui nume și prenume de pe documentele înaintate supuse expertizării nu au fost executate de către titulari (martorii care figurau ca fiind membri ai Asociației, anexele vizate fiind documente falsificate prin contrafacerea semnăturilor persoanelor înscrise în tabelul din cuprinsul acestora și prin atestarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului privind calitatea de membru al Asociației și acordul fiecărei persoane de a-l împuternici pe reprezentantul Asociației să depună cererile de plată la APIA, în numele membrilor asociației în campania agricole aferente anilor 2010-2015.
Astfel, sub aspectul laturii subiective, rezultă dincolo de orice dubiu că în calitatea sa de președinte al ACA F. Horodniceni, inculpatul cunoștea că persoanele menționate în tabelele depuse anexat cererilor unice de plată în vederea obținerii de subvenții sunt doar simpli fermieri/deținători de animale care nu făceau parte din această formă asociativă, în sensul legislației incidente, astfel că acesta nu se poate degreva de responsabilitatea celor consemnate în documentele care s-au dovedit prin probatoriul administrat a fi false/inexacte.
De altfel, însuși inculpatul, în nota de relații prezentată inspectorilor DLAF, a precizat că niciuna dintre persoanele trecute pe tabelele depuse la APIA CJ Suceava în perioada 2010-2013 nu avea calitatea de membru al Asociației, nu a depus vreo cerere de adeziune și nici nu a plătit vreo taxă (filele 478-550 vol. X dosar - Anexa 1 la Nota de control a DLAF).
Este incontestabil că legislația în vigoare din perioada analizată permitea înființarea unei forme asociative ca cea constituită în discuție, îndreptățită să formuleze prin reprezentantul legal, în speță președintele acesteia (inculpatul), cereri unice de plată și să obțină subvenții nerambursabile din fondurile europene, însă doar în condițiile respectării legii.
Activitatea infracțională concretă de care este acuzat inculpatul nu rezultă din nerespectarea procedurilor din această perspectivă a înființării formei asociative, ci din întocmirea și folosirea în numele inculpatei persoană juridică a unor documentații care conțineau înscrisuri false/inexacte, mențiuni care nu corespundeau realității, în baza cărora aceasta a beneficiat în mod necuvenit de sprijin financiar, respectiv de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.
Este de evidențiat că, pentru a putea arenda/concesiona suprafața de pășune din domeniul privat al comunei și pentru a fi îndreptățită să solicite sprijin financiar pe suprafață, o asociație trebuia să fie înregistrată în RNE și să dețină, fie asociația, fie membrii acesteia, un număr suficient de animale care, prin raportare la suprafața de pășune arendată/concesionată, să poată asigura un coeficient de minim 0,30 UVM/ha, încărcătură pe pășunat, condiție care trebuie prevăzută și în clauzele contractului de arendă/concesiune.
În anul 2010, pentru ca inculpatul să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 7 lit. f din OUG nr. 125/2006, era necesară constituirea unei asociații și încheierea unui contract de arendă/concesiune prin intermediul căruia asociația să poată deveni beneficiara dreptului de folosință asupra pășunilor aparținând domeniului privat pentru care urma să se depună cererea unică de plată, în conformitate cu dispozițiile normei legale anterior menționate și, ulterior, potrivit prevederilor art. 5 alin. 6 din Ordinul MADR nr. 246/23.04.2008.
Prin urmare, inculpatul a înființat ACA F. Horodniceni, fiind întocmite Actul constitutiv și Statutul ACA F. Horodniceni, autentificate la Biroul Notarilor Publici M. și S.A. din mun. Fălticeni, prin încheierile de autentificare nr. 932 și 933, ambele din data de 16.04.2010, astfel cum se atesta prin documentația înaintată la dosarul de urmărire penală.
Așa cum rezultă din încheierile de autentificare, persoana care s-a prezentat la notariat pentru îndeplinirea formalităților în vederea înregistrării ACA F. Horodniceni a fost inculpatul, președintele desemnat al Asociației.
Prin încheierea nr. 15A din data de 04.05.2010 a Judecătoriei Fălticeni s-a admis cererea formulată de ACA F. Horodniceni, prin împuternicit T.V., înregistrată la instanță la data de 29.04.2010, și s-a acordat personalitate juridică ACA F. Horodniceni, dispunându-se înscrierea acesteia în registrul Asociațiilor (f. 176-178, 179-185 vol. I dup).
În actul constitutiv al Asociației este consemnat că 3 (trei) membri fondatori, respectiv inculpatul T.V. și numiții L.G. și B.G. (toți fiind funcționari angajați în cadrul comunei Horodniceni) își exprimă voința de asociere astfel încât împreună cu fermierii și crescătorii de animale, utilizatori de pajiști și pășuni comunale care se vor alătura asociației, să îndeplinească scopul propus în statut, acela de a forma o rețea de produs în zootehnie.
La solicitarea de relații pe cale oficială de către DNA - Serviciul Teritorial Suceava, prin adresele de răspuns nr. 12732/26.09.2019, respectiv nr. 263/09.01.2020, Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Suceava a comunicat că ACA F. Horodniceni nu a fost înscrisă în Registrul Național al Exploatațiilor și nu a figurat cu animale înregistrate în SNIIA în anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2024 și 2015 (f. 2-3 vol. VII dup; f. 572 vol. VII dup).
Or, potrivit legislației în domeniu, în condițiile date, în cazul în care asociația nu figurează înscrisă cu animale în RNE, este obligatoriu ca membrii acesteia să fie înregistrați în RNE, cu animale.
Solicitându-se relații cu privire la animalele deținute în perioada 2010-2015, de cei 3 membri fondatori ai ACA F. Horodniceni menționați mai sus, prin adresa nr. 13638/16.10.2019, DSVSA Suceava a răspuns pentru perioada 2010-2013 că în perioada aprilie-mai 2010 inculpatul nu deținea animale (acesta a fost înregistrat în RNE abia începând cu data de 22.10.2013), L.G. nu figura cu animale, iar B.G. deținea 1 bovină și 3 ovine staționare (f. 4, 5, 6-8 vol. VII dup).
Totodată, prin adresa nr. 262/09.01.2020, DSVSA Suceava a comunicat pentru perioada 2014 și 2015 că inculpatul a deținut atât în anul 2014, cât și în anul 2015 1 bovină, iar numitul B.G. a deținut 5 bovine, 7 ovine, 1 cabalină în 2014 precum și 3 bovine, 7 ovine, 1 cabalină în 2015.
Numitul L.G. nu figurează cu animale, în RNE, în anii 2014 și 2015 (f. 573, 574, 575-579 vol. VII dup).
Se constată așadar că, atât la momentul înființării sale cât și la momentul accesării fondurilor europene, în anul 2010, Asociația F. era impropriu denumită asociație a crescătorilor de animale din comuna Horodniceni, în condițiile în care număra doar 3 membri (cei 3 membri fondatori) și figura în evidență doar cu 1 bovină aparținând unuia dintre aceștia.
Potrivit documentelor depuse la Judecătoria Fălticeni, pentru dobândirea personalității juridice, controlul financiar intern al ACA F. Horodniceni urma să fie asigurat de către un cenzor (expert contabil), desemnat în persoana numitei C.A., prin PF C.A. - Birou de Contabilitate.
În fapt, după cum a declarat martora C.A. cu ocazia audierii în data de 17.10.2019, aspect comunicat anterior în răspuns și inspectorilor DLAF printr-o adresă datată 08.04.2019, a fost inițiată în 2010, o propunere de colaborare din partea reprezentanților Asociației F. care însă nu s-a mai materializat niciodată. Concret, ca să se înființeze, Asociația trebuia să declare, în documente, că are un expert contabil, ca cenzor. În schimb, după ce reprezentanții Asociației i-au făcut această ofertă, martora nu a mai fost contactată ulterior, iar Asociația nu a mai încheiat niciun contract de prestări servicii cu ea.
Pe documentele contabile ce au fost înaintate la dosarul în instrumentare prin adresa din 18.10.2019 de către mandatarul B.I.M. desemnat să reprezinte ACA F. Horodniceni în cursul urmăririi penale figura semnătura și numele contabilei A.E. și era aplicată ștampila SC A. SRL Fălticeni. Sus-numita, fiind audiată în calitate de martor, a declarat că în anul 2013 a venit la firma sa de contabilitate numitul T.V.. Acesta i-a înmânat mai multe documente constând în chitanțe și niște tabele cu persoane fizice (probabil zilieri) care s-au ocupat de împrăștierea unor îngrășăminte și posibil niște facturi de achiziție, solicitându-i să le înregistreze și să întocmească balanța contabilă. Martora își aduce aminte că a întocmit balanța contabilă pentru ACA F. Horodniceni aferentă anului 2013 și, posibil și pentru anii 2011 și 2012. Atunci a fost singura dată când a interacționat cu inculpatul T.V.. Ulterior, acesta doar s-a prezentat la firmă pentru a ridica balanțele întocmite de martoră. Așa se explică semnătura și ștampila firmei sale de contabilitate pe balanțele contabile ale Asociației F. Horodniceni.
Martorul F.N., primarul comunei Horodniceni, audiat fiind, a confirmat implicarea sa în constituirea Asociației F., declarând că a cunoscut faptul că, la nivel de comună, urma să se constituie o asociație care urma să solicite subvenții pe suprafața de pășune întrucât Consiliul Local nu mai avea posibilitatea legală de a solicita sprijin financiar pentru pășunile comunale, idee pe care a sprijinit-o.
Acesta a fost și cel care i-a oferit, gratuit inculpatului un spațiu în cadrul societății N.P. SRL administrată de soția sa F.A. pentru ca Asociația să poată fi înregistrată la judecătorie (spațiu declarat doar scriptic, după cum rezultă din materialul probator administrat).
Astfel, între ACA F. Horodniceni, prin reprezentant legal T.V. și SC N.P. SRL, reprezentată de numita F.A., administrator unic, a fost încheiat, la data de 14.04.2010, contractul de comodat având ca obiect folosința a 20 mp spațiu din incinta imobilului ce reprezintă sediul societății comerciale, pentru o perioadă de 2 ani, până la data de 13.04.2012, în mod gratuit (filele 215-218, vol. I dup).
În realitate, după cum se confirmă prin probatoriul testimonial administrat, Asociația funcționa în clădirea Primăriei comunei Horodniceni, sediul acesteia confundându-se, practic, cu biroul de lucru al funcționarului public T.V..
În contextul celor expuse, majoritatea martorilor audiați în cauză (persoanele care figurau ca și membri pe tabelele inserate în documentele prezentate la APIA), dând declarații în faza de urmărire penală, pe care și le-au menținut în cursul judecății, au negat apartenența lor la Asociație (cu excepția celorlalți 2 membri fondatori), au precizat că nu au participat niciodată la vreo ședință de-a Asociației, nu cunosc cine este președintele, când s-a constituit Asociația și nici, ce obiect de activitate are.
Actele de dispoziție adoptate de Asociație denotă caracterul unidirecțional al deciziilor. Se poate observa din hotărârile Adunării Generale a Acționarilor că acestea sunt adoptate și semnate doar de către membrii fondatori sau eventual doar de către președinte - inculpatul T.V. și nu cuprind semnăturile altor posibili membri sau acordul cu privire la aspectele esențiale ce țineau de activitatea asociației.
Inculpatul este cel care s-a ocupat în perioada 2010-2015 de întocmirea tuturor documentelor necesare la APIA CJ Suceava, acesta fiind și cel care a interacționat cu funcționarii APIA, cu medicul veterinar din comuna Horodniceni, cu persoanele cărora le-a solicitat prestarea unor servicii contabile etc., rezultând, așadar, că s-a preocupat îndeaproape de activitatea Asociației, fiind singurul care cunoștea modul de cheltuire a subvențiilor, din declarațiile martorilor rezultând că toate actele erau la T. pe birou.
Tot inculpatul, în calitate de președinte al Asociației, a fost împuternicit pentru efectuarea oricăror operațiuni bancare, în numele Asociației - depuneri, retrageri de numerar, transferuri, emitere ordine de plată, fiind singura persoană cu drept de semnătură în bancă.
Inculpatul a avut acces tot timpul la contul asociației, fiind singurul îndreptățit să ridice bani din cont și să efectueze plăți (doar în anul 2012, când a fost detașat cu serviciul în localitatea Preutești, acesta împuternicindu-l pe numitul C.O., contabil al Primăriei Horodniceni, să ridice bani numerar din contul Asociației pe care apoi să-i predea lui).
Față de ce le reținute mai sus instanța a apreciat că rezultă că ACA F. Horodniceni a reprezentat un instrument prin care inculpatul a accesat ca și reprezentant legal al Asociației (președinte), cu bună știință, fonduri europene în agricultură pentru a obține sprijin financiar pe suprafața de pășune comunală pentru campaniile 2010-2015, când în realitate niciuna dintre condițiile legale de eligibilitate nu era îndeplinită de Asociație, fiind dovedită reaua sa credință.
Încă de la începutul perioadei de referință se constată că este vorba despre o Asociație constituită în grabă, de un funcționar al primăriei, cu doar 3 membri și 1 bovină înregistrată în RNE care a reușit să ia în arendă aproape toată suprafața de pășune aparținând domeniului privat al comunei, fără organizarea unei licitații publice, așa cum era reglemenat de legea în vigoare, fără știrea consilierilor locali, fără să existe, în realitate, o cerere din partea Asociației, în acest sens, la momentul adoptării hotărârii de consiliu local, pe tema organizării pășunatului și al așa-zisei selecții de cereri depuse anterior de persoane fizice/juridice din localitate, Asociația neexistând ca entitate.
Instanța a avut în vedere, ca și situație premisă prezentării documentelor false/inexacte pentru prima campanie din 2010, și condițiile în care a fost încheiat, evident în deplină cunoștință de cauză, contractul de arendare nr. 3043/13.05.2010, în mod direct cu Asociația F., la o zi după ce aceasta a dobândit personalitate juridică, în baza unei hotărâri de consiliu local din 14.04.2010, care nu prevedea procedura de arendare a pășunii prin licitație publică și care avea menționată denumirea ACA F. Horodniceni pe Anexa 1 cu solicitanții de pășuni, deși la acea dată de formulare a cererii și de adoptare a HCL din 14.04.2010, Asociația practic, nu exista ca entitate (aceasta dobândind personalitate juridică abia la data de 12.05.2010).
ACA F. Horodniceni al cărei președinte era inculpatul nu îndeplinea condițiile de eligibilitate, la data încheierii contractului de arendare nr. 3043/13.05.2010, nefiind înscrisă în RNE, neavând, nici asociația și nici cei 3 membri fondatori, numărul necesar de animale cu care să poată asigura încărcătura pe pășunat de minim 0,30 UVM/ha, raportat la suprafața de pășune solicitată și care i-a fost arendată prin contract, în condițiile în care din probele administrate a rezultat că nu se mai înscrisese nicio persoană în asociație, aspecte care îi era desigur cunoscute inculpatului.
Rezultă reaua credință a inculpatului chiar de la inițierea demersurilor în vederea obținerii subvențiilor pentru campania 2010, inculpata formulând prin acesta, ca reprezentant legal, o cerere adresată Consiliului Local Horodniceni, datată 12.04.2010, prin care a solicitat arendarea suprafeței de 346 ha teren pășune din islazul comunal, proprietatea Primăriei comunei Horodniceni, aceasta fiind înregistrată în Registrul de corespondență al instituției sub nr. 2734/12.04.2010.
Este de observat că pe antetul cererii s-a trecut inclusiv CIF-ul Asociației (codul de identificare fiscală), respectiv nr. 26913529, asta în condițiile în care din documentele depuse la dosarul de subvenții/2010, documentele transmise către DLAF de Judecătoria Fălticeni prin adresa nr. 159/A/2019 din data de 05.03.2019 și de Primăria comunei Horodniceni prin adresa nr. 817/04.03.2019 s-a constatat că ACA F. Horodniceni a fost înființată și a dobândit personalitate juridică prin Certificatul de înscriere a persoanei juridice nr. 15/A/2010 emis de Judecătoria Fălticeni la data de 12.05.2010, dată la care a fost înscrisă în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, la grefa Judecătoriei Fălticeni.
Față de cele precizate, rezultă că la momentul când Asociația a formulat cererea pentru atribuirea în arendă suprafeței de 346 ha pășune, 12.04.2010, depunând-o la primărie, respectiv la data desfășurării ședinței de Consiliu Local al comunei Horodniceni, 14.04.2010, Asociația nu era practic înființată, nu avea personalitate juridică și nici dreptul de a avea membri. Orice persoană putea deveni membru al Asociației doar începând din momentul înscrierii Asociației în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, aflat la grefa Judecătoriei Fălticeni, adică din data de 12.05.2010.
Din moment ce Codul unic de înregistrare fiscală al Asociației a fost emis abia la data de 12.05.2010, practic și logic, inculpatul nu avea cum să folosească acest CIF pe antetul unei cereri formulate anterior la data de 12.04.2010.
De asemenea, din probatoriul administrat se constată că la nivelul comunei Horodniceni nu a fost parcursă procedura legală obligatorie de organizare a unei licitații publice, în vederea declarării unei persoane căreia ar urma să i se arendeze suprafața de pășune. În acest sens, în răspunsul primit de la Primăria comunei Horodniceni se arată că nu au fost identificate documente care să fi stat la baza încheierii contractului de arendare nr. 3043 din data de 13.05.2010, înțelegându-se că nu există înscrisuri privind organizarea unei licitații publice (filele 3-5 vol. XII dup).
La solicitarea pe cale oficială, Primăria comunei Horodniceni a înaintat cu adresa nr. 5532/26.11.2019 (fila 63, vol. VII dup) un dosar legat cuprinzând lucrările ședinței ordinare a Consiliului Local Horodniceni din data de 14.04.2010 (filele 301-392 vol. XII dup), cu precizarea că înscrisurile au fost arhivate de către d-na secretar Rotariu Ioana, nefiind ordonate corespunzător, o parte din ele nefiind semnate.
Se observă că la fila 41 din dosarul cuprinzând actele ședinței de consiliu local din data de 14.04.2010 există dispoziția nr. 57/07.04.2010 privind convocarea Consiliului Local în ședință ordinară pentru data de 14.04.2010, emisă și semnată de primarul F.N., la pct. 3 de pe ordinea de zi fiind trecut proiectul de hotărâre referitor la stabilirea nivelului arendei terenurilor agricole din extravilan, categoria de folosință pășune, proprietate privată a comunei Horodniceni. Inițiator: primarul comunei.
La filele 7-8 din dosarul cuprinzând actele ședinței de consiliu local din data de 14.04.2010, a fost identificat procesul-verbal de ședință din data de 14.04.2010, înscris olograf, în introducerea căruia este invocată însă o altă dispoziție a primarului F.N., nr. 62/2010. În procesul-verbal de ședință din 14.04.2010 se arată la pct. 3, că „s-a prezentat proiectul de hotărâre privind stabilirea nivelului arendelor, d-nul primar prezentând expunerea de motive și proiectul de hotărâre”, „primarul intervenind în cadrul ședinței în sensul că: „subvenția pe pășune va fi reinvestită pentru întreținerea pășunii”. Se propune organizarea unor adunări pe sate și înființarea unor asociații.
Propunerea a fost supusă la vot „fără ca B.M. să aibă drept de vot”, însă, în continuare, nu se menționează dacă proiectul a fost sau nu votat, câte voturi au fost pentru, câte împotrivă și, eventual câte abțineri.
La filele 81, 82, 83-84 se regăsesc raportul la proiectul de hotărâre privind stabilirea nivelului arendei terenurilor agricole din extravilan, categoria de folosință pășune, proprietate privată a comunei Horodniceni, expunerea de motive și proiectul de HCL privind stabilirea nivelului arendei terenurilor agricole din extravilan, categoria pășune, aflate în domeniul privat al comunei Horodniceni și aprobarea spre arendare a unor suprafețe de pășune.
În ceea ce privește Anexa 1 la HCL nr. 10/14.04.2010, cuprinzând situația solicitanților suprafețelor propuse spre arendare din comuna Horodniceni, se constată că acest document se regăsește depus de mai multe ori în cadrul dosarului cuprinzând actele ședinței de consiliu local din data de 14.04.2010, în forme și cu mențiuni diferite, după cum urmează: la fila 16 a fost identificată ANEXA 1 cuprinzând 6 solicitanți: SC L.P. SRL, reprezentată prin L.G. - 17 ha Botești (cererea nr. 2487/01.04.2010), II C.A.C. - 8 ha Botești (cererea nr. 995/10.02.2010), T.C. - 15 ha Calea Mare (cererea nr. 1256/16.02.2010), H.C. - 10 ha. Calea Mare (cererea nr. 1784/11.03.2010), B.I.M. - 8 ha - Horodniceni (cererea nr. 1535/04.03.2010) și H.T. - 10 ha Calea Mare (cererea nr. 1331/19.02.2010).
La fila 46, Anexa 1 la HCL nr. 10/14.04.2010 cuprinde 8 solicitanți, adică pe lângă cele 6 persoane enumerate mai sus mai sunt trecuți în completare, cu pozițiile 7 și 8, ACA F. Horodniceni - 346 ha (cererea nr. 2734/12.04.2010) și C.I. - 17 ha Hara (cererea nr. 2731/12.04.2010), cu mențiunea că pozițiile 7 și 8 sunt scrise la calculator.
La fila 77, Anexa 1 la HCL Horodniceni nr. 10/14.04.2010 figurează cu 8 solicitanți, cu precizarea că pozițiile 7 și 8 sunt completate olograf, cu pix de culoare albastră, iar primele 6 poziții sunt scrise la calculator.
La fila 85, Anexa 1 la HCL Horodniceni nr. 10/14.04.2010 figurează cu 7 solicitanți, cu precizarea că primele 6 poziții sunt scrise la calculator, iar poziția 7 este completată olograf, cu pix de culoare neagră, cu numele C.I. și cu mențiunea: Hara 17 ha.
Prin adresa nr. 37/P/2016 din data de 21.11.2019 (fila 65 vol. VII dup) s-a solicitat Primăriei comunei Horodniceni, în original, cererea formulată de inculpat, în numele inculpatei ACA F. Horodniceni, prin care a solicitat arendarea unei suprafețe de pășune aparținând domeniului privat al comunei Horodniceni.
Cu adresa de răspuns nr. 5532/26.11.2019 (filele 63-64 vol. VII dup), Primăria comunei Horodniceni a înaintat un dosar legat cuprinzând lucrările ședinței ordinare a Consiliului Local Horodniceni din data de 14.04.2010 (filele 301-392 vol. XII, dosar), în care la fila 74 se regăsește o cerere în original, datată 12.04.2010, având ștampila de înregistrate la primăria Horodniceni, cu nr. 2734 din 12.04.2010, formulată și semnată de inculpat, în calitate de președinte al Asociației, prin care titularul roagă să se supună aprobării Consiliului Local Horodniceni, arendarea suprafeței de 346 ha teren pășune proprietatea primăriei (fila 375,vol. XII, dosar).
Pe cerere figurează antetul ACA F. Horodniceni și CIF-ul acestei asociații – (...), cu toate că la data de 12.04.2010, Asociația nu exista încă (nu erau întocmite și nici autentificate actul constitutiv și statutul asociației), Asociația nu avea personalitatea juridică și nu era înregistrată la instanță, nu i se atribuise CIF-ul, rezultând din probele administrate că certificatul a fost eliberat, în mod firesc, odată cu înscrierea Asociației în registrul Judecătoriei Fălticeni, o lună mai târziu și anume la data 12.05.2010, ceea ce conduce la concluzia certă că la data de 12.04.2010 nu avea cum să se cunoască CIF-ul care nu fusese încă atribuit Asociației, și deci cererea a fost completată și depusă de inculpat ulterior la primărie și antedatată pentru a da legitimitate Asociației ca să fie luată în considerare pe lista solicitanților cărora urma să li se aprobe arendarea unor suprafețe de pășune.
Din acest motiv, există mai multe documente intitulate: Anexa 1 la HCL nr. 10/14.04.2010, completate ulterior, iar una dintre variante conține o poziție reprezentând cererea Asociației care însă nu exista ca persoană juridică.
Așadar, conform mențiunilor din Registrul de corespondență/2010 al Primăriei comunei Horodniceni, cu 2 zile înainte de a fi adoptată HCL nr. 10/14.04.2010 privind aprobarea, respectiv la data de 12.04.2010, ACA F. formulează și depune la primărie cerere pentru arendarea unei suprafețe de pășune spre arendare a unor suprafețe de pășune.
La data de 12.04.2010, când este datată cererea Asociației F., nici măcar nu erau întocmite actul constitutiv și statutul Asociației.
Cu privire la acest aspect controversat inculpatul a dat o notă de relații inspectorilor DLAF (f. 478-489 vol. X dup - ANEXA 1 la NOTA de CONTROL a DLAF), în care, referitor la cererea de arendare pășune a Asociației F., datată 12.04.2010, a precizat că „am făcut cererea la data de 12.04.2010, înscriind CIF nr. 26913529 în antetul privind asociația în cadrul respectivei cereri către primăria Horodniceni. Această cerere a fost înregistrată la data de 12.04.2010. La data formulării cererii, Asociația nu era înregistrată ca persoană juridică și nu a fost înscrisă în registrul asociațiilor pentru a putea fi efectuate cereri în numele unei structuri juridice. (...) la data de 12.05.2010 am primit certificatul de înscriere a persoanei juridice... acest document l-am redactat ulterior primirii certificatului de înscriere și CIF-ului din 12.05.2010, fiind înscris cu o lună mai devreme cu nr. 2734/12.04.2010 în Registrul de intrări-ieșiri al primăriei Horodniceni pentru a asigura participarea Asociației în vederea atribuirii contractului de arendare în baza HCL 10/14.04.2010. Menționez că adresa Asociației a fost contrasemnată de primarul F.N. la 12.04.2010, cu viza „De pus în CL” .
Cererea datată 12.04.2010 formulată de inculpat în numele Asociației a fost întocmită, în realitate, ulterior înregistrării Asociației la instanță și atribuiri CIF-ului, la data de 12.05.2010, și în mod fictiv s-a efectuat mențiunea înregistrării cererii în Registrul de corespondență al primăriei, la data de 12.04.2010, fără a exista în realitate o cerere scrisă, în materialitatea sa, din partea Asociației F..
Aceste aspecte dovedesc modalitatea injustă în care s-a ajuns la încheierea contractului de arendare a pășunii cu Asociația F., parcurs cunoscut de inculpat, la o zi după dobândirea personalității juridice, pe lângă faptul că a fost încălcată legislația în vigoare care prevedea expres obligativitatea organizării licitației publice în vederea atribuirii pășunii în arendă persoanelor fizice/juridice care au formulat cerere în acest sens și care ar fi îndeplinit condițiile ce trebuiau prevăzute într-un caiet de sarcini precum și în hotărârea de consiliu local.
Prin urmare, după această așa-zisă etapă de selecție, care s-a dovedit cu probe a fi vicioasă, a fost încheiat acel contractul de arendare nr. 3043/13.05.2010 între Primăria comunei Horodniceni, prin primar F.N. în calitate de arendator, și Asociația F. Horodniceni, reprezentată de inculpat, în calitate de arendaș, având ca obiect suprafața de 346 ha pășune aflată în proprietatea privată a comunei Horodniceni, contract de arendare care, ulterior, a fost prezentat la autoritatea contractantă de către sus-numitul președintele Asociației, cunoscând caracterul inexact al acestuia și nu doar în suținerea cererii unice de plată pentru campania 2010, cât și anexat celei formulate ulterior, pentru campania din 2011.
Din analiza documentelor de la dosarul up, coroborate cu declarațiile de martori, rezultă că în perioada 2010-2015 Asociația nu a avut în realitate niciun membru în plus pe lângă cei 3 (trei) membri fondatori, că după înființarea Asociației nicio altă persoană nu a aderat, nu s-a înscris în Asociație, neexistând cereri de adeziune.
Fiind audiate în calitate de martori, persoanele înscrise în tabelele depuse de inculpat la APIA CJ Suceava în perioada 2010-2015 au declarat în mod clar, fără echivoc, că nu fac parte din Asociația F., în sensul că nu sunt membri ai acesteia, că nu li s-a cerut niciodată să adere la Asociație, nici măcar în cadrul unor discuții private cu inculpatul sau cu vreunul dintre membrii fondatori, că nu au semnat niciun document prin care să-i împuternicească pe reprezentanții inculpatei să solicite subvenții pe suprafața de pășune comunală în numele Asociației în perioada 2010-2015.
În concluzie, în cauză nu sunt incidente impedimentele la exercitarea acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod procedură penală și de art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală.
Nu se poate reține susținerile apărării precum că Asociația ar fi fost înființată cu bune intenții, pentru satisfacerea intereselor prioritare ale comunei, atâta timp cât în realitate aceasta nu a funcționat conform legislației în vigoare în realizarea scopului pentru care s-a constituit, iar în vederea obținerea subvențiilor în cadrul schemelor unice de plată autoritatea contractantă APIA a fost indusă în eroare cu privire la condițiile de eligibilitatea prin depunerea de către președintele-inculpat, în deplină cunoștință de cauză, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale și pe o perioadă îndelungată de timp, a documentelor cu caracter fals/inexact, fiind în discuție campaniile 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015, așadar nu doar de un caz izolat.
Toate acestea denotă reaua credință și interesul ocult urmărit, atâta timp cât pe parcursul atâtor ani nu s-a manifestat intenția reală de materializare a cooptării și înscrierii și a altor membri în Asociație.
În condițiile în care inculpatul a depus la APIA CJ Suceava toate documentele în campaniile agricole, iar în Formularul III.1 Angajamente și declarații și-a asumat prin semnătură că toate înscrisurile sunt completate cu date valabile și reale, se poate concluziona motivat că a cunoscut conținutul nereal al tuturor înscrisurilor pe care le-a prezentat la APIA, inclusiv conținutul anexelor dovedite a fi falsificate.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă fără niciun dubiu că persoanele înscrise pe documentele depuse la APIA CJ Suceava de către inculpat în campaniile agricole 2010-2015 (în 2012 prin L.G.), nu erau, de fapt, membre ale ACA F. Horodniceni, ci locuitori ai comunei care aveau animale în gospodărie și pe care și le-au înregistrat la cabinetul medicului veterinar concesionar.
Inculpatul, prin prisma funcțiilor deținute în perioada 2006-2015, a putut avea acces la evidențele Primăriei, la registrele persoanelor din localitatea Horodniceni deținătoare de animale, fiind chiar dânsul responsabil cu organizarea registrelor specifice, în calitatea sa de referent agricol.
Aspectele pe care a pus accent apărătorul inculpatului, în sensul că inițiativa înființării Asociației nu a aparținut acestuia, ci UAT-ului, și că nu se poate determina cu claritate cine l-a numit în funcția de președinte, nu prezintă relevanță în analiza elementelor constitutive ale infracțiunii, cu atât mai mult cu cât constituirea ei în sine nu a fost un act ilegal, iar legislația în vigoare chiar prevedea ca astfel de forme asociative să fie sprijinite de autoritățile locale.
Ceea ce prezintă importanță este faptul că inculpatul a acceptat această poziție de pe care a și acționat în continuare ca președinte de iure și de facto, după cum s-a dovedit, înfrângând legea penală.
Că inculpatul ar fi fost doar un intermediar care a primit niște documente, a bănuit veridicitatea conținutului respectivelor documente și care, ca și președinte al Asociației, le-a depus la APIA, că nu a avut inițiativă infracțională și a fost un interpus profitându-se de calitatea sa de agent agricol, acreditând ideea că ar fi acționat practic sub o altă formă de participație și fără vinovăție, nu este o teză susținută de materialul probator, prin probele administrate nedovedindu-se vreo conivență infracțională cu alte persoane.
Pentru identitate de argumente și raționament juridic, motivarea expusă referitor la situația juridică a inculpatului își păstrează valabilitatea și în în cazul inculpatei.
Asociația avea personalitate juridică, dobândită la data de 12.05.2025, infracțiunea a fost săvârșită în interesul și în numele ei, prin intermediul inculpatului, dovedită fiind chestiunea conținutului legăturii între persoana fizică care a efectuat actul de conduită propriu-zis al infracțiunii, prepusul fiind președintele entității juridice, folosul material obținut prin infracțiune- subvențiile revenind persoanei juridice, în baza cererilor unice de plată depuse, fiind autorizată la plată, în mod necuvenit, conform deciziilor de plată emise de APIA, proba vinovăției persoanei juridice sub forma intenției directe făcându-se indirect prin dovedirea vinovăției inculpatului care a acționat în calitate de reprezentant legal al său, între cele două existând un raport de identitate.
Orice fraudă reprezintă o neregulă, însă nu orice neregulă constituie fraudă, astfel încât să antreneze răspunderea penală pentru infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene sau a bugetelor din fondurile publice. Sunt de evidențiat jaloanele fixate prin orientările oferite de organismele Uniunii Europene și prin jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește componenta de necesitate, proporționalitate, respectiv ultima ratio, cu referire la recurgerea la instrumentele penale pentru refacerea echilibrului în ipoteza unei fapte ilicite, inclusiv a celor care se referă la gestiunea fondurilor europene.
Măsurile adoptate de legiuitor pentru atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual, iar legea penală să fie, din această perspectivă, ultima ratio.
Rolul instanțelor de judecată în cazul infracțiunilor cu un astfel de potențial de interpretare, este de a delimita comportamentul cu semnificație penală față de cel care, deși privit strict, s-ar putea încadra în sfera normei de incriminare, totuși nu va fi urmărit să provoace daune intereselor financiare ale UE, iar abaterea de la legalitatea sau conformitatea normelor să fie una minoră, fără impact financiar și justificată, pe alocuri, și de complexitatea cadrului legislativ și instituțional, de regulile specifice fiecărui program/proiect de finanțare, așa încât, aplicând la proiect, să fi generat mai multe probleme decât ar fi rezolvat cu ajutorul finanțării.
Aplicat la cauza de față, astfel cum a reținut și anterior, instanța a concluzionat că nu suntem nici în situația de a se conferi aplicabilitate principiului ultima ratio.
În cazul de față nu ne aflăm în situația unei simple abateri de la conformitate / regularitate în raport cu angajamentele legal încheiate, nereguli, erori de completare, care puteau fi remediate prin instrumentele oferite de legislația specifică în materia fondurilor europene, prin pârghii extrapenale (o solicitare de rectificare a erorilor), fiind vorba despre o acțiune intenționată, fraudă.
Împrejurarea că prin emiterea proceselor verbale de constatare a neregulilor anulate de către instanța de contencios administrativ, APIA a considerat că suntem în prezența unei nereguli, iar nu a unei fraude, opinia clară si neechivocă a reprezentanților APIA fiind că aceștia erau eligibili pentru finanțare, din moment ce au emis decizii de plată, iar acest aspect a fost confirmat și de către instanța de contencios administrativ, care a anulat procesele verbale de constatare a neregulilor, nu are semnificația pe care apărătorul a înțeles să i-o atribuie.
La verificarea corelațiilor dintre datele înscrise în declarațiile de eligibilitate cu documentele la care acestea fac referire, autoritatea contractantă era în imposibilitatea de a „suspiciona” că documentele anexate nu reflectă realitatea/sunt false. Doar în urma controlului efectuat în perioada 22.05.2015-18.01.2016, Direcția Antifraudă Control Intern și Supracontrol din cadrul APIA a sesizat DNA ST Suceava cu privire la faptul că numitul T.V. a obținut, în perioada 2007-2013, în mod necuvenit, subvenții pe suprafața de pășune aparținând domeniului privat al UAT Horodniceni, prin folosirea și prezentarea la APIA CJ Suceava de documente și declarații false și inexacte, declanșându-se astfel procedurile penale.
Destinatarul normelor avea puterea de a discerne în mod rezonabil și chiar cu o consiliere adecvată dacă abaterea ține de domeniul răspunderii penale sau contractuale ori administrative, în condițiile O.U.G. nr. 66/2011 sau Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
În condițiile în care inculpatul cunoștea obligațiile ce îi revin odată cu accesarea fondurilor nerambursabile și că înscrisurile prezentate trebuie să exprime realitatea, acționând în maniera cunoscută, cu rea credință, în mod repetat persistând în rezoluția infracțională deși forma de asociere a rămas doar cu cei 3 membri fondatori ca la momentul în care a fost constituită, și-a asumat deliberat consecințele.
Prin depunerea unor documente inexacte/declarații false care atestau nereal calitatea de membri ai ascociației și acordul de a-l împuternici să depună cererile unice de plată, mențiuni necorespunzătoare adevărului cu privire la numărul de animale deținute de către Asociație, având în vedere că persoanele care figurau că ar fi adus aportul de animale în realitate nu erau membri și deci nu au adus ca aport numărul respectiv de animale, inculpatul, cunoscând că nu erau îndeplinite condițiile de eligibilitate inclusiv privind asigurarea încărcăturii minime de pășunat de 0,30 UVM/ha, a fost conștient de dimensiunea și consecințele faptelor sale, obținerea în mod necuvenit în numele Asociației a subvențiilor pe suprafețele de pășune având ca sursă de finanțare Fondul european pentru garantare în agricultură (FEGA) cauzând astfel un prejudiciu considerabil care MADR, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză.
În ceea ce privește respectarea principiului ne bis in idem, apărarea a susținut că se impune a se avea în vedere considerentele deciziei civile nr. 3655/26.06.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a apreciat că Asociația îndeplinea la data cererilor de plată pentru perioada 2010-2013 condițiile prev. de art. 5 alin. 4 din OMADR nr. 246/2008, în raport cu data formulării acestor cereri, nefiind necesar la data depunerii acordul tuturor membrilor Asociației la mandatarea reprezentantului legal și, pe cale de consecință, a anulat deciziile DACIS de soluționare a contestațiilor nr. 362/15.12.2015, nr. 363/16.12.2015, nr. 364/17.12.2015 și nr. 361/17.12.2015 și procesele-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiate la datele de 25.10.2015 și 27.10.2015. Prin urmare, față de cele hotărâte de instanța de contencios administrativ, nu mai suntem în prezența infracțiunii prev. de art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000.
Or, instanța fondului a constatat că, în cursul urmăririi penale inculpatul s-a prevalat de aceeași decizie civilă anterior menționată pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-o cauză în care ACA F. Horodniceni a contestat procesele-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiate în decembrie 2015 de către inspectorii DACIS și prin care instanța a admis recursul reclamantei Asociația F. Horodniceni, care a fost depusă în interesul său de către apărătorul ales cu prilejul audierii din data de 01.10.2019 (f. 78-80 vol. I dup), apoi solicitată și pe cale oficială și pusă la dispoziție, regăsindu-se la f. 82-86, vol. I dup, în rechizitoriu procurorul consacrând o analiză distinctă a acesteia la capitolul VIII.
Pentru considerațiile de ordin faptic și juridic expuse de procuror, reține prin relaționare la dispozițiile art. 52 alin. 3 Cod procedură penală, prima instanță a stabilit că nu ne aflăm în prezența încălcării principiului securității juridice.
Aspectele de fapt și de drept care au fost dezlegate în cadrul dosarului fiscal nu tranșează definitiv toate elemente de fapt sau de drept ce au relevanță în stabilirea caracterului infracțional al faptei deduse judecății, pentru a se considera că hotărârea nonpenală are autoritate de lucru judecat în procesul penal de față.
De esența infracțiunii prev. de art. 18¹ din Legea nr. 78/2000 este folosirea sau prezentarea unor documente false, aspect care excede chestiunilor avute în vedere de către instanța de contencios și cărora le-a dat o rezolvare juridică, ancheta continuând pentru cercetarea aspectelor sesizate în acest sens în urma controlului efectuat de organele în drept.
În procedura nonpenală instanța nu a cunoscut, la data pronunțării hotărârii, împrejurările de natură penală dovedite în cauză privind depunerea unor documente false la APIA de către reprezentantul ACA F. Horodniceni, inculpatul T.V., falsificate prin contrafacerea unor semnături ale persoanelor înscrise în tabelele anexă și prin atestarea în fals a calității lor de membru al Asociației și a acceptului fiecăruia pentru ca plățile să fie solicitate de către reprezentantul desemnat al Asociației. Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționând recursul prin decizia menționată, nu a administrat probe din această perspectivă și nu a apreciat cu privire la realitatea celor conținute în documentele depuse la APIA.
Având în vedere soluția pronunțată, instanța a soluționat și acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, întrucât încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale constituie o excepție de la lăsarea nesoluționată a acțiunii civile.
Potrivit adresei nr. 5208/21.10.2019 (filele 232-236 vol. I), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți și Intervenienții pentru Agricultură a formulat cerere de constituire parte civilă împotriva inculpaților, prin care a solicitat să fie obligați să plătească în solidar, cu titlu de prejudiciu, suma de 556.225,59 lei, prejudiciu cauzat prin faptele penale constatate de organul de urmărire penală, cu dobânzi și penalități astfel cum prevede legislația în vigoare, calculate de la data efectuării fiecărei plăți până la data achitării integrale a debitului principal.
Ca urmare a extinderii urmăririi penale în cauză și pentru campaniile agricole 2014 și 2015, prin adresa nr. 19706/11.11.2019, APIA CJ Suceava a înaintat deciziile de plată emise în anii 2014 și 2015, cu următoarele precizări:
- în campania 2014, Asociația a fost autorizată la plată cu suma de 320.963,59 lei.
- în campania 2015, fermierul a fost autorizat la plată cu suma de 209.416,95 lei, sumă recuperată în urma constituirii de sancțiuni multianuale prin deciziile nr. 3328948/15.10.2015, nr. 3483020/15.10.2015, nr. 2995810/15.10.2015 și nr. 3237198/15.10.2015 (filele 292-293, 294-307, vol. I).
Prin adresa nr. 19899/11.11.2019 (filele 310-313, vol. I), APIA CJ Suceava a comunicat că suma autorizată la plată în campania 2015, în valoare de 209.416,95 lei, a fost compensată în vederea recuperării sancțiunilor multianuale constituite în campaniile 2010, 2011, 2012 și 2013, în urma reinstrumentării dosarelor din aceste campanii.
Valoarea sancțiunilor multianuale aferente celor 4 campanii este de 633.649,9 lei, din care s-au recuperat 209.416,95 lei prin decizia nr. 12629252/19.07.2016, aferentă campaniei 2015.
Din răspunsul primit de la APIA CJ Suceava rezultă că prin autorizarea la plată a fermierului în anul 2015, APIA i-a recunoscut și i-a acordat fermierului dreptul de a primi subvenția pe suprafață, astfel încât actul material aferent campaniei agricole 2015 s-a consumat în momentul autorizării la plată. În fapt, fermierul nu a mai primit efectiv suma de bani cu titlu de subvenție pentru campania 2015, deoarece a avut loc o compensare (pe cale civilă) între această sumă și un debit stabilit de APIA în sarcina lui pentru campaniile anterioare, constituit din sancțiuni multianuale stabilite ca urmare a declarării unei suprafețe mai mari cu un procent de peste 50% din suprafața determinată, sancțiunile multianuale fiind aplicate pe cale administrativă, fără legătură cu răspunderea penală a fermierului și nici cu prejudiciul cu care APIA s-a constituit parte civilă în cauză.
Prin adresa nr. 47831/16.12.2019 (fila 337-344 vol. I), APIA a precizat că se constituie parte civilă inclusiv cu sumele de bani primite necuvenit de ACA F. Horodniceni în campaniile 2014 și 2015.
În concluzie, MADR-APIA s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale împotriva inculpaților cu suma totală de 770.697,21 lei, la care se adaugă plata dobânzilor și penalităților de întârziere prevăzute în legislația în vigoare calculate de la data efectuării fiecărei plăți și până la data efectuării plății integrale a debitului principal.
Instanța a constatat ca în cauză sunt întrunite cumulativ următoarele condițiile pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală a inculpaților persoană fizică și persoană juridică: existența unui prejudiciu; existența unei fapte ilicite; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Însușindu-și modalitatea de calcul a prejudiciului, potrivit celor de mai sus a admis acțiunea civilă, obligând în solidar inculpații să plătească părții civile suma de 770.697,21 lei, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând prejudiciul cauzat și nerecuperat, precum și dobânzi și penalități de întârziere defalcat, începând cu data aferentă fiecărui an de campanie de când sumele de bani au fost plătite.
Având în vederea soluția dispusă în cauză, instanța, apreciind că este necesară asigurarea acoperirii prejudiciului, dat fiind că s-a stabilit în planul acțiunii civile că este atrasă răspunderea civilă delictuală, a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, ale inculpatului persoană fizică T.V. și ale inculpatei persoană juridică ACA F. Horodniceni, în vederea asigurării reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei de 770.697,21 lei.
Instanța de fond a avut în vedere și că luarea măsurilor asiguratorii trebuie să fie guvernată de principiile proporționalității și necesității, care, examinate fiind raportat la datele prezentei spețe, sunt respectate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea apelului, acesta a arătat că greșit instanța fondului a reținut vinovăția sa în ce privește sumele încasate, cel puțin cu trimitere la perioada 2010-2013, nerespectând principiul ne bis in idem. Astfel, prin decizia civilă nr. 3655/26.06.2019 pronunțată de ÎCCJ București au fost anulate deciziile DACIS de soluționare a contestațiilor nr. 362/15.12.2015, nr. 363/16.12.2015, nr. 364/17.12.2015 și nr. 351/17.12.2015, precum și procesele verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiate la datele de 25.10.2015 și 27.10 2015, reținând că Asociația a respectat prevederile art. 5 alin. 4 din OMADR nr. 246/2008 la data depunerii cererilor de plată pentru anii 2010-2015. Or, conform jurisprudenței Curții EDO în materie, măsurile fiscale intră în categoria unor sancțiuni cu caracter penal, impunându-se respectarea principiului aici arătat, în condițiile în care presupusele încălcări ale legii au fost analizate de o instanță de contencios fiscal, intrând în puterea lucrului judecat.
Apel în cauză a declarat și partea civilă, solicitând obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 770.697,21 lei creanță principală și a accesoriilor aferente calculate de la data efectuării fiecărei plăți și până la achitarea integrală a despăgubirilor. În motivarea apelului, partea civilă a arătat că greșit instanța fondului a reținut, ca temei de drept în ce privește stabilirea creanțelor accesorii, prevederile art. 42 alin. 1 și 2 din OUG nr. 66/2011, care sunt aplicabile exclusiv în cazul în care se stabilește existența unei nereguli în ce privește gestionarea fondurilor europene, astfel cum aceasta este reglementată în art. 2 alin. 1 din OUG nr. 66/2011. Or, în speță, fiind vorba despre o fraudă (neregulă intenționată), accesoriile se stabilesc potrivit art. 1381 Cod civil coroborat cu art. 73/1 din Legea nr. 500/2002.
În plus, se impunea a se preciza în dispozitivul sentinței că accesoriile se calculează de la data efectuării fiecărei plăți și până la data achitării integrale a debitului principal.
Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1,2, art. 420 Cod procedură penală, curtea constată că acestea sunt întemeiate, iar efectelor celui declarat de inculpat se justifică a fi extinse și cu privire la inculpata ACA F. Horodniceni, pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul nr. 37/P/2016 din 12 februarie 2020 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
1. T.V., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (6 acte materiale, campaniile agricole 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015), și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (11 acte materiale, perioada 2010-2015);
2. ACA F. Horodniceni, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (6 acte materiale, campaniile agricole din anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015).
În fapt, în esență s-a evidențiat că:
Inculpatul T.V., în perioada 2010-2015, în calitate de reprezentat legal al ACA F. Horodniceni, cu rea-credință și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a folosit și a prezentat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Suceava documente și declarații false și inexacte (pe care le-a falsificat și care au fost pe larg arătate în considerentele sentinței) în baza cărora a obținut în mod necuvenit, în numele ACA F. Horodniceni, subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza comunei Horodniceni, județul Suceava, în valoare totală de 1.086.636,10 lei, după cum urmează:
- în campania agricolă 2010, a depus la APIA - CJ Suceava cererea unică de plată pe suprafață nr. 55170/17.05.2010 prin care a solicitat subvenție pe suprafața de 346 ha pășune;
- în campania agricolă 2011, a depus la APIA - CJ Suceava cererea unică de plată pe suprafață nr. 48966/05.05.2011 prin care a solicitat subvenție pe suprafața de 316,59 ha pășune;
- în campania agricolă 2012, l-a împuternicit pe numitul L.G., membru fondator al acestei Asociații (care s-a dovedit că a acționat fără vinovăție), să depună cererea unică de plată pe suprafață nr. 54995/09.05.2012, în numele Asociației, prin care a solicitat subvenție pe suprafața de 300 ha. pășune, punându-i acestuia la dispoziție documentele falsificate;
- în campania agricolă 2013, a depus la APIA - CJ Suceava cererea unică de plată pe suprafață nr. 38219/15.04.2013 prin care a solicitat subvenție pe suprafața de 352,77 ha pășune;
- în campania agricolă 2014, inculpatul a depus la APIA CJ Suceava cererea unică de plată pe suprafață nr. 50867/30.04.2014, prin care a solicitat subvenție pe suprafața de 354,25 ha pășune;
- în campania agricolă 2015, inculpatul a depus la APIA CJ Suceava cererea unică de plată pe suprafață nr. 52875/24.06.2015, prin care a solicitat subvenții pe suprafața de 357,69 ha de pășune.
Inculpata ACA F. Horodniceni, în perioada 2010-2015, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a folosit și a prezentat la APIA CJ Suceava, cu rea-credință și în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin intermediul reprezentantului său legal, inculpatul T.V., documente și declarații false și inexacte, astfel cum au fost arătate în cazul inculpatului, în baza cărora a obținut în mod necuvenit subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza comunei Horodniceni, în valoare totală de 1.086.636,10 lei.
Reținând vinovăția inculpaților, dar și împlinirea termenului (general) de prescripție a răspunderii penale, tribunalul a dispus încetarea procesului penal în cazul inculpaților pentru fiecare dintre infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
A arătat inculpatul, prin motivele de apel, că greșit instanța fondului a reținut vinovăția sa în ce privește sumele încasate, cel puțin cu trimitere la perioada 2010-2013, nerespectând principiul ne bis in idem. Astfel, prin decizia civilă nr. 3655/26.06.2019 pronunțată de ÎCCJ București au fost anulate deciziile DACIS de soluționare a contestațiilor nr. 362/15.12.2015, nr. 363/16.12.2015, nr. 364/17.12.2015 și nr. 351/17.12.2015, precum și procesele verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiate la datele de 25.10.2015 și 27.10 2015, reținând că Asociația a respectat prevederile art. 5 alin. 4 din OMADR nr. 246/2008 la data depunerii cererilor de plată pentru anii 2010-2015. Or, conform jurisprudenței Curții EDO în materie, măsurile fiscale intră în categoria unor sancțiuni cu caracter penal, impunându-se respectarea principiului aici arătat, în condițiile în care presupusele încălcări ale legii au fost analizate de o instanță de contencios fiscal, intrând în puterea lucrului judecat.
Analizând prezenta susținere a apelantului, curtea evidențiază că prin sentința civilă nr. 278 din data de 23.11.2016 pronunțată de Curtea de Apel Suceava-Secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr. 567/39/2016 s-a respins cererea având ca obiect „anulare act administrativ fiscal”, formulată de reclamanta ACA „F.” Horodniceni, prin reprezentant legal T.V., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți Intervenție pentru Agricultură - Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol București, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, a reținut curtea că prin cererea formulată, reclamanta a solicitat următoarele:
1). anularea Deciziei de soluționare a contestației nr. 362/15.12.2015 emise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol și Procesul - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 25.10.2015, cu consecința exonerării de la plata debitului în cuantum de 95.623,30 lei;
2). anularea Deciziei de soluționare a contestației nr. 363/16.12.2015 emise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol și Procesul- verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 27.10.2015, cu consecința exonerării de la plata debitului în cuantum de 118.206,47 lei;
3). anularea Deciziei de soluționare a contestației nr. 364/17.12.2015 emise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol și Procesul- verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 27.10.2015, cu consecința exonerării de la plata debitului în cuantum de 146.591,72 lei;
4).anularea Deciziei de soluționare a contestației nr. 361/17.12.2015 emise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol și Procesul- verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 27.10.2015, cu consecința exonerării de la plata debitului în cuantum de 195.622,29 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin Procesul - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire o creanțelor bugetare încheiat la data de 26.10.2015 privind cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2010 înregistrată sub nr. 55170/15.05.2010 formulată de reclamantă, s-a stabilit în sarcina acesteia un debit în valoare de 95.623,30 lei; prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 27.10.2015 privind cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2011 înregistrată sub nr. 48966/05.05.2011 formulată de reclamantă, s-a stabilit în sarcina acesteia un debit în valoare de 118.206,47 lei; prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 27.10.2015 privind cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2012 înregistrată sub nr. 54995/09.05.2012 formulată de reclamantă, s-a stabilit în sarcina acesteia un debit în valoare de 146.591,72 lei; prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 27.10.2015 privind cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2013 înregistrată sub nr. 38219/15.04.2013 formulată de reclamantă, s-a stabilit în sarcina acesteia un debit în valoare de 195.622,29 lei.
Toate cele 4 procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare au fost emise ca urmare a verificărilor care au avut ca obiect modul de acordare a sprijinului financiar pe suprafață efectuate de către Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol - Serviciul Antifraudă din cadrul A.P.I.A.- Aparat Central, în baza sesizării Direcției Naționale Anticorupție privind Dosarul penal nr. 38/P/2013 (numărul indicat în procesele - verbale) și nr. 95/P/2013 (numărul indicat în deciziile de soluționare a contestațiilor formulate de către reclamantă împotriva proceselor-verbale), în care se constată că nu au fost îndeplinite condițiile de eligibilitate opozabile A.P.I.A, prevăzute la art. 5 alin. 4) din O.M.A.D.R. nr. 246/2008, astfel cum a fost modificat și completat prin O.M.A.D.R. nr. 118/2009, cu modificările și completările ulterioare.
Împotriva acestor procese-verbale a formulat contestații, însă prin Decizia de soluționare a contestației nr. 362/15.12.2015, Decizia de soluționare a contestației nr. 363/16.12.2015, Decizia de soluționare a contestației nr. 364/17.12.2015 și Decizia de soluționare a contestației nr. 361/17.12.2015, toate emise de către pârâtă, s-au respins și s-au menținut procesele-verbale atacate.
Pentru a se hotărî în acest sens, pârâta a reținut că s-au constatat mai multe inadvertențe legate de semnăturile existente pe declarațiile depuse de reprezentantul reclamantei, motiv pentru care s-a considerat oportun efectuarea unei deplasări în teren în vederea clarificării acestor aspecte. Prin controlul efectuat s-a evidențiat că un număr de 10 persoane care figurau ca și membri ai Asociației reclamantei nu sunt de fapt membri ai formei de asociere și nu au semnat documente prin care să împuternicească reprezentantul acesteia să îi reprezinte la A.P.I.A, respectiv că o persoană care are calitatea de membru al asociației nu a semnat nici un document prin care să împuternicească președintele asociației să o reprezinte la APIA. Din totalul de 135 de membri s-a reținut că un număr de 10 persoane a căror semnătură apare pe documentul intitulat „Declarație” nu sunt membri ai asociației.
A mai apreciat că nu i se poate imputa plata sumelor indicate în procesele-verbale contestate, câtă vreme sunt incidente disp. art. 80 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1122/2009, în prezent abrogat prin Regulamentul nr. 640/2014, dar aplicabil în cauză în raport de momentul la care trebuiau verificate condițiile de eligibilitate, respectiv la data formulării cererii unice de plată (2010, 2011,2012, 2013).
Or, nu i se poate imputa în anul 2015 crearea unui prejudiciu prin primirea subvențiilor pentru anii 2010- 2013, fiind depășit termenul de 1 an prevăzut de dispozițiile legale menționate mai sus.
Separat de aceste aspecte, a precizat că începând cu anul 2010 a depus toate documentele necesare pentru obținerea sprijinului financiar pe suprafață, cererea unică de plată fiind însoțită de lista nominală cu membrii asociației și acceptul acestora pentru a se solicita plata, precum și copii după cardurile de exploatație A.P.I.A. Dacă nu întrunea condițiile de eligibilitate, pârâta nu ar mai fi procedat la primirea documentelor, la supervizarea dosarului și la emiterea deciziilor de plată.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, evidențiind că echipa de control din cadrul Direcției Antifraudă, Control Intern și Supracontrol, în baza Delegației nr. 19341/19.05.2015, aprobată de Directorul General al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a procedat la efectuarea unei verificări în baza adresei Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava din data de 06.05.2015, privind dosarul penal nr. 38/P/2013, înregistrată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sub nr.17845/08.05.2015, prin care se solicită verificarea legalității acordării sprijinului financiar către ACA „F.” Horodniceni.
În urma constatărilor efectuate s-au emis Procesele verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 4473/28.10.2015, 4472/28.10.2015, 4471/28-10.2015, 4486/29.10.2015, ce constituie titluri de creanță pentru sumele plătite cu titlu necuvenit către ACA „F.” Horodniceni, urmare cererilor de plată nr. 55170/17.05.2010, 48966/05.05.2011, 54995/09.05.2012, 38219/15.04.2013, depuse pentru acordarea de subvenție în agricultură-campaniile 2010-2013.
În campania 2010 ACA „F." Horodniceni a depus cererea unică de plată pe suprafață 2010 înregistrată sub nr. 55170/17.05.2010 pentru suprafața de 346,00 ha pășune situată pe raza localităților Horodniceni și Cornu Luncii, județul Suceava.
La dosarul cererii de sprijin fermierul a depus mai multe documente printre care și Declarația – Anexa 32, din care reiese faptul că un număr de 135 membri sunt de acord să fie reprezentați la A.P.I.A. de către domnul T.V. – declarația include tabel cu membrii asociației, specie animal deținut, număr animale deținute capete, semnătura fermier, număr card de exploatație, specie de animal deținută, număr de animale deținute și semnătura fermier.
După finalizarea verificărilor efectuate de către consilieri din cadrul A.P.1.A, Centrul Județean Suceava s-au emis: decizia de plată în avans nr. 1161193/19.11.2010, de acordare a plăților în avans în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață - campania 2010 pentru suprafața determinată de 318,27 ha SAPS în sumă da 47.989,96 lei și Decizia de plată nr. 1889576/17.12.2010, de acordare a plăților în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață - campania 2010 pentru suprafața determinată de 318,27 ha SAPS, în sumă de 47.633,34 lei.
În urma analizării documentelor existente la dosarele aferente cererilor de plăți depuse de către fermier în campaniile 2010-2013, s-au constatat unele inadvertențe legate de forma semnăturilor existente pe declarațiile depuse de către fermier și s-a considerat oportună efectuarea unei deplasări în interesul clarificării acestor aspecte.
Astfel, echipa de verificare s-a deplasat în data de 02.09.2015 în comuna Horodniceni, județul Suceava, în scopul identificării membrilor ACA „F.” Horodniceni și verificării realității datelor înscrise în documentele prezentate de către fermier, pe propria răspundere și sub sancțiunea legii penale.
Ca urmare a verificărilor efectuate s-a constatat faptul că fermierul a primit sprijin financiar necuvenit deoarece, în baza declarațiilor, susținute prin semnătură, prin care zece persoane fac cunoscut că nu au calitatea de membru al ACA „F." Horodniceni și o persoană face cunoscut că are calitatea de membru al Asociației, dar nu a semnat nici un document prin care să împuternicească președintele Asociației să îl reprezinte la A.P.I.A., reținute urmare a verificărilor, apreciază pârâta că nu au fost îndeplinite condițiile de eligibilitate opozabile A.P.I.A.
Astfel, s-a constatat faptul că fermierul ACA „F.” a primit sprijin financiar necuvenit în campania 2010.
În aceeași manieră s-a procedat și în campaniile 2011, 2012 și 2013.
În campania 2011 ACA „F.” Horodniceni a depus cererea unică de plată pe suprafață 2011 înregistrată sub nr. 48966/05.05.2011 pentru suprafața de 316,59 ha pășune situată pe raza localităților Horodniceni, Cornu Luncii și Rădășeni, județul Suceava, solicitând sprijin pentru SAPS.
În campania 2012, Asociația a depus cererea unică de plată pe suprafață 2012 înregistrată sub nr. 54995/09.05.2012 pentru suprafața de 300,00 ha pășune situată pe raza localităților Horodniceni, Cornu Luncii și Rădășeni, județul Suceava.
În campania 2013, Asociația a depus cererea unică de plată pe suprafață 2013 înregistrată sub nr. 38219/15.04.2013 pentru suprafața de 352,77 ha pășune situată pe raza localităților Horodniceni și Rădășeni, județul Suceava.
În toate cele trei campanii APIA a constatat că fermierul a primit sprijin financiar necuvenit și nu au fost îndeplinite condițiile de eligibilitate opozabile A.P.I.A. deoarece în baza declarațiilor, susținute prin semnătură, zece persoane fac cunoscut că nu au calitatea de membru al ACA „F." Horodniceni și o persoană face cunoscut că are calitatea de membru al Asociației, dar nu a semnat niciun document prin care să împuternicească președintele Asociației să îl reprezinte la A.P.I.A.
În concluzie, fermierul ACA „F.'' Horodniceni a primit sprijin financiar necuvenit pentru campaniile 2010-2013 pentru care s-au emis titlurile de creanță.
În urma analizei actelor și lucrărilor dosarului, curtea a conchis următoarele:
„Curtea consideră că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată.
Astfel, motivele pentru care pârâta a considerat că reclamanta a încasat necuvenit sumele anterior menționate constau în aceea că nu au fost respectate criteriile de eligibilitate prevăzute la art.5 alin.4 din O.M.A.D.R. nr.246/2008, respectiv s-a constatat că reclamanta nu deține acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăți și să își asume responsabilitatea atât asupra cerințelor care condiționează plățile, cât și asupra distribuirii plăților către membrii săi.
Astfel, potrivit art. 7 alin.1 lit.c) din O.U.G. nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, forma în vigoare la data depunerii cererilor, pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor, administrat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăților la termen și să îndeplinească următoarele condiții generale:c) să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor.
Totodată, conform art.5 alin.4 din O.M.A.D.R. nr.246/2008, forma în vigoare la data depunerii cererilor, forma asociativă legal constituită trebuie să dețină acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăți și să își asume responsabilitatea atât asupra cerințelor care condiționează plățile, cât și asupra distribuirii plăților către membrii săi.
În acest context, curtea consideră că dispozițiile art.5 alin.4 din O.M.A.D.R. nr.246/2008, forma în vigoare la data depunerii cererilor, au un rol foarte important în prevenirea fraudelor cu aceste fonduri întrucât conform art.5 alin.4 din O.M.A.D.R. nr.246/2008, forma în vigoare la data depunerii cererilor, membrii formei asociative nu pot depune în mod individual cereri de plată în cadrul SAPS pentru suprafețele pentru care și-au dat acceptul de a aplica prin intermediul formei asociative.
Or, în cauza de față, astfel cum rezultă din tabelul depus de înseși reclamanta odată cu cererea înregistrată sub nr. 55170/17.05.2010 campania 2010 (f.252-258 vol.II) la A.P.I.A. – Centrul județean Suceava, rezultă că la acel moment reclamanta a arătat că are un număr de 135 de membri care sunt de acord să fie reprezentați la A.P.I.A. de către domnul T.V..
Această situație, respectiv lipsa acceptului unor persoane la mandatarea reprezentantului legal al reclamantei pentru formularea cererii de plată, nu a fost contracarată prin nici o probă de către reclamantă, cardurile eliberate de ANSVPSA - Registrul Național al Exploatațiilor nu sunt edificatoare față de concluziile controlului DACIS - APIA, ce vizează lipsa acordului acestor persoane, la fel ca și celelalte documente, respectiv pașaportul bovinelor.
Mai mult, s-a constatat, în urma acestui control, încălcarea de către reclamantă a dispozițiilor art. 5 alin. 4 din Ordinul MADR nr. 246/2008, respectiv situația că anumite persoane (de ex. M.M.-f.9+255 v.II, B.N.V.-f.2+256 v.II, G.P.-f.5+255 v.II) din lista nominală anexată la cererea de plată formulată prin reprezentant legal T.V., susțin că nu l-au împuternicit pe acesta în sensul celor menționate și că semnătura din tabele nu le aparține.
Prin urmare, curtea reține că în cauză la data depunerii cererii unice de plată pe suprafață pentru campania 2010, înregistrată sub nr. 55170/17.05.2010 (la A.P.I.A. – Centrul județean Suceava) și a acordării sumelor nu erau îndeplinite condițiile legale.
De asemenea, astfel cum rezultă din tabelul depus de însăși reclamanta odată cu cererea înregistrată sub nr. 48966/05.05.2011 campania 2011 (f.170-172 vol.II) la A.P.I.A. – Centrul județean Suceava, rezultă că la acel moment reclamanta a arătat că are un număr de 110 de membri care sunt de acord să fie reprezentați la A.P.I.A. de către domnul T.V..
Această situație, respectiv lipsa acceptului unor persoane la mandatarea reprezentantului legal al reclamantei pentru formularea cererii de plată, nu a fost contracarată prin nici o probă de către reclamantă, cardurile eliberate de ANSVPSA - Registrul Național al Exploatațiilor nu sunt edificatoare față de concluziile controlului DACIS - APIA, ce vizează lipsa acordului acestor persoane, la fel ca și celelalte documente, respectiv pașaportul bovinelor.
Mai mult, s-a constatat în urma acestui control, încălcarea de către reclamantă a dispozițiilor art. 5 alin. 4 din Ordinul MADR nr. 246/2008, respectiv situația că anumite persoane (de ex. B.C.-f.6+172 v.II, H.N.V.-f.7+170 v.II, H.G.-f.8+171 v.II) din lista nominală anexată la cererea de plată formulată prin reprezentant legal T.V., susțin că nu l-au împuternicit pe acesta în sensul celor menționate și că semnătura din tabele nu le aparține.
Prin urmare, curtea reține că în cauză la data depunerii cererii unice de plată pe suprafață pentru campania 2011, înregistrată sub nr. 48966/05.05.2011 (la A.P.I.A. - Centrul județean Suceava) și a acordării sumelor nu erau îndeplinite condițiile legale.
Totodată, astfel cum rezultă din tabelul depus de însăși reclamanta odată cu cererea înregistrată sub nr.54995/09.05.2012 campania 2012 (f.120-122 vol.II) la A.P.I.A. - Centrul județean Suceava, rezultă că la acel moment reclamanta a arătat că are un număr de 88 de membri care sunt de acord să fie reprezentați la A.P.I.A. de către domnul L.G..
Această situație, respectiv lipsa acceptului unor persoane la mandatarea reprezentantului legal al reclamantei pentru formularea cererii de plată, nu a fost contracarată prin nici o probă de către reclamantă, cardurile eliberate de ANSVPSA - Registrul Național al Exploatațiilor nu sunt edificatoare față de concluziile controlului DACIS - APIA, ce vizează lipsa acordului acestor persoane, la fel ca și celelalte documente, respectiv pașaportul bovinelor.
Mai mult, s-a constatat în urma acestui control, încălcarea de către reclamantă a dispozițiilor art. 5 alin. 4 din Ordinul MADR nr. 246/2008, respectiv situația că anumite persoane (de ex.H.V.-f.1+121 v.II, B.N.V. -f.2+121 v.II, H.G.-f.4+121 v.II,) din lista nominală anexată la cererea de plată formulată prin reprezentant legal T.V., susțin că nu l-au împuternicit pe acesta în sensul celor menționate și că semnătura din tabele nu le aparține.
Prin urmare, curtea reține că în cauză la data depunerii cererii unică de plată pe suprafață pentru campania 2012, înregistrată sub nr.54995/09.05.2012 (la A.P.I.A. - Centrul județean Suceava) și a acordării sumelor nu erau îndeplinite condițiile legale.
De asemenea, astfel cum rezultă din tabelul depus de însăși reclamanta odată cu cererea înregistrată sub nr.38219/14.04.2013 campania 2013 (f.120-122 vol.II) la A.P.I.A. - Centrul județean Suceava, rezultă că la acel moment reclamanta a arătat că are un număr de 97 de membri care sunt de acord să fie reprezentați la A.P.I.A. de către domnul T.V..
Această situație, respectiv lipsa acceptului unor persoane la mandatarea reprezentantului legal al reclamantei pentru formularea cererii de plată, nu a fost contracarată prin nici o probă de către reclamantă, cardurile eliberate de ANSVPSA - Registrul Național al Exploatațiilor nu sunt edificatoare față de concluziile controlului DACIS - APIA, ce vizează lipsa acordului acestor persoane, la fel ca și celelalte documente, respectiv pașaportul bovinelor.
Mai mult, s-a constatat în urma acestui control, încălcarea de către reclamantă a dispozițiilor art. 5 alin. 4 din Ordinul MADR nr. 246/2008, respectiv situația că anumite persoane (de ex.H.V.-f.1+43 v.II, B.N.V. -f.2+42 v.II, H.G.-f.4+42 v.II) din lista nominală anexată la cererea de plată formulată prin reprezentant legal T.V., susțin că nu l-au împuternicit pe acesta în sensul celor menționate și că semnătura din tabele nu le aparține.
Prin urmare, curtea reține că în cauză la data depunerii cererii unice de plată pe suprafață pentru campania 2013, înregistrată sub nr. 38219/14.04.2013 (la A.P.I.A. - Centrul județean Suceava) și a acordării sumelor nu erau îndeplinite condițiile legale.
În ce privește incidența în cauză a Deciziei nr.66/2015 a Curții Constituționale, curtea reține că acesta nu are aplicabilitate în sensul de a determina anularea actelor administrative contestate.
Astfel, la paragrafele nr.32 și 33 din decizia în discuție, Curtea Constituțională reține că “textul de lege criticat (respectiv art. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011) aduce atingere principiului neretroactivității, deoarece permite aplicarea normelor de drept substanțial din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 cu privire la nereguli săvârșite în intervalul temporal în care era în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 79/2003, legiuitorul reglementând un criteriu greșit pentru determinarea aplicabilității noilor norme de drept substanțial, respectiv existența sau nu a unor activități de control în desfășurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, fără a se raporta la legea în vigoare la momentul nașterii raportului juridic. Rezultă așadar că raportul juridic este supus reglementărilor legale în vigoare la data nașterii sale, schimbarea ulterioară a condițiilor legale neavând nicio influență asupra legalității acestuia. În consecință, Curtea constată că art. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 este neconstituțional, fiind contrar art. 15 alin. (2) din Constituție.
Curtea constată că, urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate, calificarea neregulii și stabilirea creanțelor bugetare se vor face în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârșirii neregulii potrivit principiului tempus regit actum, așadar fără a se putea combina dispozițiile de drept substanțial din Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, în vreme ce procedura urmată de organele de control va fi cea reglementată prin actul normativ în vigoare la data efectuării controlului.”
În cauza de față, instanța constată că pârâta a aplicat doar sub aspect procedural OUG nr.66/2011, sub aspect substanțial nefăcând aplicarea acestui act normativ, ci a reglementărilor europene incidente, aplicabile în egală măsură cauzei, astfel cum rezultă din cuprinsul actelor administrative contestate.
Curtea nu poate reține nici apărarea reclamantei vizând faptul că la data depunerii cererilor pentru anii 2010 – 2013 norma legală invocată de pârâtă în cuprinsul actelor administrative contestate, respectiv art.5 alin.4 din O.M.A.D.R. nr.246/2008, nu impunea condițiile pentru neîndeplinirea cărora a fost sancționată.
Astfel cum s-a arătat și anterior art.5 alin.4 din O.M.A.D.R. nr.246/2008 la data depunerii cererilor analizate în cauză avea următorul conținut: “Forma asociativă legal constituită trebuie să dețină acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăți și să își asume responsabilitatea atât asupra cerințelor care condiționează plățile, cât și asupra distribuirii plăților către membrii săi.”
Așadar, la data depunerii cererilor reclamanta trebuia să dețină acordul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăți.
Referitor la apărarea reclamantei conform căreia în procedura de emitere a proceselor verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare contestate au fost nesocotite de către pârâtă dispozițiile art.21 alin. 6, 11 și 15 din O.U.G. nr.66/2011, curtea o consideră de asemenea neîntemeiată.
Referitor la art.21 alin.6 din O.U.G. nr.66/2011, curtea constată că acesta nu este aplicabil în cauză, echipa de control neefectuând verificări la fața locului în sensul acestui text legal, ci a solicitat doar relații de la unele persoane care apar ca semnatare în tabelul depus la APIA odată cu cererea de sprijin.
De asemenea, referitor la art.21 alin.11 din O.U.G. nr.66/2011, curtea constată că pe parcursul verificărilor entitatea verificată are dreptul de a-și exprima punctul de vedere nefiind reglementată obligația echipei de control de a-l solicita, iar în cauză nu s-a invocat faptul că nu i s-ar fi permis asociației să-și exprime punctul de vedere.

În fine, este real că potrivit art.21 alin. 13, 14 și 15 din O.U.G. nr.66/2011 verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare. Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.
Însă, referitor la acest aspect, curtea constată că potrivit art.21 alin.15 ind.1 din același act normativ aceste dispoziții legale nu se aplică întocmai în cazul titlurilor de creanță care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptățite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenții ori ajutoare care sunt finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora în cadrul politicii agricole comune și din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, cum este cazul și în dosarul de față.
Referitor la neaplicarea principiului proporționalității reglementată de dispozițiile O.U.G. nr.66/2011, curtea reține că acest act normativ nu putea fi aplicat sub aspect substanțial în cauză, după cum s-a arătat anterior și după cum rezultă din Decizia CCR nr.66/2015, calificarea neregulii și stabilirea creanțelor bugetare făcându-se în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârșirii neregulii potrivit principiului tempus regit actum.
Sub acest aspect, instanța reține că deși în cuprinsul actelor contestate pârâta nu a indicat explicit Ordonanța Guvernului nr. 79/2003, totuși aceasta a indicat reglementările europene incidente sub aspect substanțial în egală măsură domeniului.
În ce privește apărarea reclamantei vizând art.80 din Regulamentul Consiliului(CE) nr.1122/2009, curtea consideră că nici aceasta nu este întemeiată, petenta interpretând eronat dispoziția legală arătată.
Astfel, conform art.80 Regulamentul Consiliului(CE) nr.1122/2009
1. În cazul în care a primit plăți necuvenite, agricultorul în cauză are obligația de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispozițiile alineatului (2).
2. Dobânzile se calculează pentru perioada dintre data la care agricultorului i se comunică obligația de rambursare și data respectivei rambursări sau deduceri a sumelor datorate.
Rata dobânzii care trebuie aplicată se calculează în conformitate cu legislația internă, dar nu poate fi mai mică decât cea prevăzută de dispozițiile interne pentru cazurile de recuperare a sumelor necuvenite.
3. Obligația de rambursare prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități și atunci când, în mod normal, eroarea nu ar fi putut fi depistată de agricultor.
Cu toate acestea, în cazul în care eroarea este legată de date faptice pertinente pentru calculul ajutorului în cauză, primul paragraf se aplică numai în situațiile în care decizia de rambursare nu a fost comunicată în termen de 12 luni după efectuarea plății.
Astfel, curtea constată că în apărarea sa petenta insistă asupra alineatului 3 paragraful 2 din articolul citat. Or, din textul legal citat rezultă că obligația de rambursare nu se aplică atunci când plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente ori atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de agricultor, ceea ce nu este cazul în speța de față, întrucât eroarea nu provine de la autoritate ci ea aparține chiar agricultorului, care, după cum s-a arătat anterior a prezentat date nereale autorității.”
Prin decizia civilă nr. 3655 din data de 26.06.2019 pronunțată de ÎCCJ București în dosar nr. 567/39/2016, s-au dispus următoarele:
„Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă ACA F. împotriva Sentinței nr.278 din 23 noiembrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Suceava – Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
Casează sentința recurată și, rejudecând:
Admite acțiunea formulată de reclamanta ACA F. în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Anulează Decizia de soluționare a contestației nr.362/15.12.2015 emisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 25.10.2015, cu consecința exonerării de la plata debitului în cuantum de 95.623,30 lei.
Anulează Decizia de soluționare a contestației nr.363/16.12.2015 emisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 27.10.2015, cu consecința exonerării de la plata debitului în cuantum de 118.206,47 lei.
Anulează Decizia de soluționare a contestației nr.364/17.12.2015 emisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 27.10.2015, cu consecința exonerării de la plata debitului în cuantum de 146.591,72 lei.
Anulează Decizia de soluționare a contestației nr.361/17.12.2015 emisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 27.10.2015, cu consecința exonerării de la plata debitului în cuantum de 195.622,29 lei.”
În considerentele deciziei, Înalta Curte a reținut, printre altele, că:
„În esență soluția de respingere a acțiunii și de menținere a actelor contestate ca fiind legal emise a fost pe motivul neîndeplinirii, la data cererilor de plată vizând perioada anii-2010,2011,2012,2013 a condițiilor prevăzute de art.5(4) din OMADR nr.246/2008 respectiv lipsa acceptului fiecărui membru la mandatarea reprezentantului legal al reclamantei pentru formularea cererii unice de plată pentru anii 2010-2013 .
Contrar acestei situații de fapt reținută de prima instanță Curtea apreciază că în cauză cererile reclamantei pentru formularea cererii unice de plată pentru anii 2010-2013 îndeplinea condițiile prevăzute de art.5 alin.4 din OMADR nr.246/2008 în raport de data formulării acestor cereri, nefiind necesar la data depunerii existenței acordului tuturor membrilor Asociației la mandatarea reprezentantului legal.
Potrivit OMADR nr.246/2008 art.5(4) „în cazul utilizării pășunilor comunale de către o formă asociativă legal constituită, aceasta poate depune cerere de plată prin reprezentantul legal și face dovada evidenței fiecărui proprietar de exploatație cu o copie după cardul exploatației și a suprafeței agricole care revine fiecărui membru pentru utilizare, printr-o listă nominală anexată la cerere, care trebuie să cuprindă și acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăți, în conformitate cu actul constitutiv și/sau statutul asociației, asumându-și responsabilitatea asupra cerințelor care condiționează plățile”.
Această condiție în sensul existenței acceptului fiecărui membru pentru a solicita aceste plăți a fost introdusă prin Ordinul nr.31/2013 pentru modificarea și completarea Ordinului nr.246/2008 nu exista la data depunerii cererilor unice de plată verificate pe perioada 2010-2013, fiind suficiente depunerea listei nominale și a cardurilor eliberate de ANSUPSA – Registrul Național al Experților. Aceste cereri formulate pentru perioadele2010-2013 au fost avizate pentru conformitate de APIA autorități care a efectuat și plata ajutoarelor unice pe suprafețe apreciind că cererile pentru toți proprietarii Asociațiației în număr de 135 îndeplinesc condițiile legale.
Faptul că ulterior avizării de APIA în anul 2015, cu ocazia controlului de conformitate, cu ocazia interviului 6 și respectiv 8 persoane intervievate nu și-au amintit numele persoanei împuternicite și au afirmat că că nu și-au dat acordul în vederea mandatării numitului T.V. nu poate reprezenta decât o neregulă formală care nu este de natură a atrage o sancțiune atât de gravă a retragerii întregului sprijin financiar acordat reclamantei.
Recurenta-reclamantă îndeplinea la data depunerii cererilor de plată avizate de APIA, condițiile prevăzute de art.5 alin.4 din OMADR nr.246/2008 în vigoare la data depunerii respectiv tabelul semnat al tuturor persoanelor care figurau ca proprietari și pentru care s-a făcut dovada utilizării legale a terenului inclusiv cu privire la persoanele care în 2015 nu și-au amintit numele persoanei împuternicite pentru depunerea cererilor de plată.
Aceasta în condițiile în care toate persoanele intervievate au recunoscut că folosesc pentru pășunat terenul pentru care s-au primit subvențiile în campaniile 2010-2013.
În raport de aceasta situațiile de fapt, Curtea apreciază că în cauză nu există îndeplinite condițiile existenței unor nereguli de fond de natură a aprecia ca necuvenite ajutoarele financiare acordate recurentei-reclamante.
Cererile recurentei pentru acordarea ajutoarelor financiare pe suprafața pentru anii 2010-2013, avizate de APIA îndeplineau pe fond condițiile legale, iar neregulile constatate în 2015 erau formale în condițiile în care reclamanta a probat că a exploatat întreaga suprafață pentru care s-a primit subvenția, scopul acordării acestui sprijin financiar fiind realizat.
În cauză nu s-a probat existența unei fraude de natură a determina retragerea întregului sprijin financiar acordat procesele-verbale și deciziile de soluționare a contestațiilor emise pentru anii 2010-2013 fiind apreciate de Curte ca nelegale și urmează ca efect al admiterii recursului și admiterii acțiunii a fi anulate.
Aspectul de nelegalitate privind incidența Deciziei Curții Constituționale nr.66/2015 sub aspectul respectării principiului neretroactivității legii și a aplicării principiului proporționalității au în raport de aprecierile instanței de recurs caracter subsidiar și nu vor fi analizate ca atare.
Aceasta deoarece actele contestate sunt nelegale în raport de situația de fapt reținute în recurs în sensul că cererile de plată ale reclamantei avizate de APIA îndeplineau condițiile prevăzute de art.5(4) din OMADR ne.246/2008 în vigoare la momentul formulării cererilor unice de plată și nu pentru incidența în cauză a dispozițiilor OUG nr.66/2011 pe aspectele invocate în cererea de recurs.
Dispozițiile OUG nr.66/2011 au fost aplicate sub aspectul procedural ținând cont că aceste dispoziții erau în vigoare în 2015 la data controlului pentru verificarea suspiciunii de neregulă și la data emiterii deciziilor contestate în prezenta cauză.”
Din analiza celor două hotărâri reiese fără îndoială că înaintea instanțelor civile au fost invocate, avute în vedere și analizate, în baza înscrisurilor probatorii depuse la dosar, susținerile părții civile din prezenta cauză vizând pretinsa neîndeplinire, de către ACA F. Horodniceni, reprezentată de T.V. (inculpat în cauză) a condițiilor legale de acordare, aferent anilor 2010-2013, a subvenției pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza comunei Horodniceni, județul Suceava.
De observat este că s-a făcut referire la prezentarea, în scopul obținerii subvențiilor, a unor documente și declarații false ori inexacte, aspect cunoscut la data judecării cauzei și analizat de Înalta Curte în considerentele deciziei civile. În plus, deși în cadrul trimiterii în judecată a inculpaților s-a reținut că acordarea subvenției a avut ca temei o serie de înscrisuri false și declarații inexacte, partea civilă (pârâtă în dosarul de contencios administrativ) nu a făcut dovada că, descoperind ulterior pronunțării hotărârilor civile, astfel de înscrisuri doveditoare, care nu au putut fi înfățișate la acel moment dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ar fi exercitat vreo cale extraordinară de atac, care să fi avut ca finalitate desființarea lor. Prin urmare, decizia civilă nr. 3655 din data de 26.06.2019 pronunțată de ÎCCJ București în dosar nr. 567/39/2016, prin care s-a stabilit că subvențiile primite de inculpată, reprezentată de inculpat, aferente anilor 2010-2013 au fost corect acordate, este în ființă și se bucură de autoritate de lucru judecat.
Relevantă în speță în ce privește motivul de apel invocat de inculpat ce se referă la incidența autorității de lucru judecat a deciziei civile (contencios fiscal) nr. 3655/26.06.2019 pronunțată de ÎCCJ București prezintă hotărârea pronunțată la data de 21.10.2014 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, prin care s-a declarat admisibilă cererea înregistrată pe rolul acestei instituții sub nr. 25129/06, formulată de condamnatul L.H.I. și partea responsabilă civilmente SC S.I. SRL și s-a decis că a avut loc o violare a art. 6 paragraful 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ca urmare a nerespectării dreptului la un proces echitabil.
În considerentele acestei hotărâri se rețin, printre altele, o serie de argumente care pot produce efecte și de care este necesar a se ține cont și în cauza dedusă judecății, din care cităm:
„1. Prin hotărârea din 24 martie 2003, Judecătoria Gura Humorului l-a condamnat pe primul reclamant la 2 ani și 6 luni de închisoare pentru evaziune fiscală și la plata prejudiciului către stat.
2. Primul reclamant a declarat apel și a solicitat achitarea sa, argumentând că, prin hotărârea definitivă din 3 iulie 2003 a Curții de Apel Suceava, fuseseră confirmate atât conformitatea cu dispozițiile legale a transformării anvelopelor, cât și validitatea declarațiilor fiscale și a demersurilor pentru a beneficia de facilități fiscale.
3. Prin hotărârea din 20 octombrie 2003, Tribunalul Suceava a admis apelul și a trimis dosarul spre reexaminare Judecătoriei Gura Humorului. Cele două societăți au fost de asemenea chemate în procedură pentru a răspunde sub aspect civil în solidar cu primul reclamant.
4. Prin hotărârea din 15 septembrie 2004, instanța l-a condamnat din nou pe primul reclamant la 2 ani și 6 luni de închisoare pentru evaziune fiscală și la plata în solidar cu cele două societăți a unor taxe și penalități.
5. Instanța a apreciat că cele 30.518 anvelope comercializate de societatea S.I. nu făcuseră obiectul unei transformări în conformitate cu reglementările legale. De asemenea, a considerat că 1.444 anvelope lipseau din inventarul celor două societăți și că documentele contabile nu permiteau să se cunoască care a fost destinația acestora. Astfel a concluzionat că au fost revândute în mod fraudulos.
6. Primul reclamant și societatea S.I. au declarat apel, invocând autoritatea de lucru judecat a hotărârii din 3 iulie 2003. Au susținut, de asemenea, că absența anvelopelor din inventar nu permitea să se prezume că acestea fuseseră revândute în mod ilicit și au arătat că spațiul de depozitare al celor două societăți era comun, ceea ce favorizase o anumită confuzie, remarcată pe de altă parte de experții contabili.
7. Prin hotărârea din 14 iunie 2005, Tribunalul Suceava a admis apelul și l-a achitat pe primul reclamant. Instanța a observat că legalitatea operațiunilor de transformare și de vânzare a anvelopelor fusese constatată cu autoritate de lucru judecat prin hotărârea din 3 iulie 2003. În ceea ce privește anvelopele lipsă, instanța și-a însușit argumentul primului reclamant și s-a pronunțat că nu se demonstrase că acestea fuseseră vândute.
8. Parchetul a declarat recurs, reiterând argumentele prezentate în rechizitoriu.
9. Prin hotărârea definitivă din 5 decembrie 2005, secția penală a Curții de Apel Suceava a casat hotărârea pronunțată în apel și, pe fond, l-a condamnat pe primul reclamant la 2 ani de închisoare pentru evaziune fiscală cu suspendare.
10. În ceea ce privește transformarea anvelopelor, curtea de apel a apreciat că procedura tehnică utilizată nu era conformă reglementărilor legale și că, în consecință, societatea S.I. beneficiase în mod nelegal de facilități fiscale. Prin urmare, l-a condamnat pe primul reclamant, în solidar cu societatea respectivă, la plata taxelor și a penalităților.
11. Curtea de apel a respins argumentul întemeiat pe autoritatea de lucru judecat a hotărârii din 3 iulie 2003. Invocând art. 22 Cod procedură penală, aceasta a considerat că aprecierea faptelor de către instanțele civile nu obliga instanța penală care era competentă să determine existența infracțiunii și vinovăția acuzatului.” (...)
„12. De asemenea, Curtea observă că, în toate sistemele juridice, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești definitive implică limitări ad personam și ad rem (Esertas, citată anterior, pct. 22).
13. În prezenta cauză, chiar admițându-se că nu exista nici identitate de părți, nici identitate de obiect al celor două proceduri interne, Curtea constată că procedura fiscală și cea penală vizau aceeași chestiune determinantă pentru soluționarea acestora, respectiv încadrarea juridică a acelorași operațiuni de transformare și de revânzare a anvelopelor (mutatis mutandis, Siegle împotriva României, nr. 23456/04, pct. 36, 16 aprilie 2013).
14. În această privință, observă că, în cadrul procedurii contencioase fiscale inițiate de reclamanți, prin hotărârea definitivă din 3 iulie 2003, secția comercială a Curții de Apel Suceava, după examinarea elementelor de probă propuse și dezbătute de părți, a concluzionat că operațiunile de transformare și de revânzare a anvelopelor fuseseră legale și că acestea dădeau dreptul la facilități fiscale. În consecință, a admis acțiunea formulată de reclamanți împotriva procesului-verbal prin care li se imputau taxe și penalități pentru operațiunile respective (a se vedea supra, pct. 13).
15. Cu toate acestea, în cadrul procesului penal declanșat ca urmare a plângerii Direcției Generale a Finanțelor Publice formulate împotriva primului reclamant, secția penală a aceleiași curți de apel, pe baza unei noi expertize, a revenit aspra concluziei respective, apreciind de această dată, prin hotărârea definitivă din 5 decembrie 2005, că aceste operațiuni erau ilegale și că pe baza acestora, reclamanții au beneficiat în mod necuvenit de facilități fiscale (a se vedea supra, pct. 25).
16. În această privință, Curtea a constatat că opiniile experților erau divergente (a se vedea supra, pct. 15). Curtea reamintește că, în orice caz, faptul că pot exista mai multe opinii pe marginea unui subiect nu reprezintă un motiv suficient pentru a fi adusă atingere principiului securității raporturilor juridice. Nu se poate deroga de la acest principiu decât atunci când motive substanțiale și imperioase impun acest lucru (SC M.I.G. SA împotriva României, nr. 22687/03, pct. 32, 1 decembrie 2005).
17. Or, în speță, în prezenta speță, niciun element de acest tip nu poate justifica un astfel de reviriment.
18. Chiar admițând că, în cadrul celui de-al doilea proces, secția penală a curții de apel s-a axat mai mult pe situația reclamanților și că aceasta a urmărit să corecteze pretinsele erori comise de secția comercială, Curtea consideră că nu ar trebui să le revină reclamanților sarcina de a suporta eventualele carențe ale autorităților judiciare (mutatis mutandis, A. împotriva României, nr. 4351/02, pct. 36, 23 septembrie 2008).
19. Cu siguranță, în acest caz nu este vorba despre casarea unei hotărâri judecătorești „irevocabile” și care a dobândit autoritate de lucru judecat (a se compara cu B., citată anterior, pct. 62). Însă derularea simultan și în paralel a două proceduri independente având ca obiect aceleași fapte, care a determinat secția penală a curții de apel să ajungă la o nouă apreciere a faptelor respective, radical opusă hotărârii anterioare a secției comerciale a aceleiași curți de apel, a adus atingere principiului securității juridice (mutatis mutandis, Siegle, citată anterior, pct. 38).
20. Prin urmare, revenind asupra unei chestiuni în litigiu care fusese deja soluționată și care făcuse obiectul unei hotărâri definitive, și în absența oricărui motiv valabil, curtea de apel a încălcat principiul securității raporturilor juridice. Din acest motiv, a fost încălcat dreptul reclamanților la un proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenție.
21. Prin urmare, această prevedere din Convenție a fost încălcată.”
Potrivit art. 52 alin. 3 Cod procedură penală, „hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unor chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în fața instanței penale”.
Având în vedere aceste considerente, reține instanța de control judiciar că deși, în speță, hotărârea de contencios administrativ nu are autoritate de lucru judecat în sens strict asupra cauzei penale prin prisma principiului ne bis in idem reglementat de art. 6 Cod procedură penală, chestiunile prealabile reținute de instanța de contencios administrativ printr-o hotărâre definitivă (prin care s-a constatat că nu există îndeplinite condițiile existenței unor nereguli de fond de natură a aprecia ca necuvenite ajutoarele financiare acordate recurentei-reclamante, iar cererile recurentei pentru acordarea ajutoarelor financiare pe suprafața pentru anii 2010-2013, avizate de APIA îndeplineau pe fond condițiile legale, neregulile constatate în 2015 fiind formale în condițiile în care reclamanta a probat că a exploatat întreaga suprafață pentru care s-a primit subvenția, scopul acordării acestui sprijin financiar fiind realizat), se impun a fi reținute în cauză cu autoritate de lucru judecat, în conformitate cu dispozițiile art. 52 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Totodată, principiul securității raporturilor juridice, derivat din art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, impune respectarea stabilității situațiilor juridice confirmate prin hotărâri definitive, atunci când nu există motive substanțiale și imperative pentru a se reveni asupra lor.
Cum în speță, în persoana acuzaților, este dată cauza de încetare a procesului penal reglementată de art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a Cod procedură penală (a intervenit prescripția răspunderii penale), și cum aceasta este mai favorabilă inculpaților (o eventuală desființare a deciziei civile arătate mai sus putând readuce în analiză existența faptelor pentru care au fost trimiși în judecată), soluția pronunțată de instanța fondului în latura penală a cauzei se impune a fi menținută.
În plus, aceasta privește și actele materiale ale infracțiunii comise în anii 2014-2015 (nevizate de hotărârile civile). Dovezile administrate în fazele de urmărire penală și de judecată în primă instanță, amplu prezentate în rechizitoriu și în considerentele sentinței (și la care curtea, făcând trimitere, nu le va mai relua, însă și le va însuși ca atare), conduc fără îndoială la concluzia că inculpații nu au respectat, în intervalul aici arătat, condițiile legale privind acordarea subvenției, cele stabilite de procuror relativ la folosirea de documente și declarații false ori inexacte confirmându-se pe deplin. Așadar, activitatea ilicită a acestora realizează elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, dar și în acest caz acțiunea penală nu mai poate fi exercitată, efect al intervenirii prescripției răspunderii penale.
În ce privește acțiunea civilă, dată fiind soluția pronunțată de instanța de contencios administrativ în sensul că nu se poate reține existența unei fapte ilicite care să fi avut drept consecință cauzarea unui prejudiciu părții civile egal cu cuantumul subvenției obținute de inculpată, reprezentată de inculpat, aferentă anilor 2010-2013, în considerarea dispozițiilor art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, art. 25 alin. 1 Cod procedură penală se impune a se respinge, ca nefondată, acțiunea civilă exercitată de aceasta în cauză relativ la intervalul arătat, întrucât nu sunt date condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prev. de art. 1357 Cod civil.
În ce privește obligarea inculpaților în solidar la plata prejudiciului reprezentând contravaloare subvenție nelegal încasată aferentă anilor 2014-2015, aceasta se justifică a fi menținută, cerințele reglementate de art. 1357 Cod civil și de art. 1382 Cod civil fiind întrunite în persoana acestora, în condițiile în care fapta ilicită comisă cu intenție a produs o daună patrimoniului părții civile ce se impune, în măsura în care aceasta nu s-a produs până la acest moment, a fi reparată.
Se impune a se observa că prin adresa nr. 19706/11.11.2019 (fila 292 vol.I u.p.), APIA CJ Suceava a înaintat deciziile de plată emise în anii 2014 și 2015, cu următoarele precizări:
- în campania 2014, Asociația a fost autorizată la plată cu suma de 320.963,59 lei;
- în campania 2015, ASOCIAȚIA a fost autorizată la plată cu suma de 209.416,95 lei, sumă recuperată în urma constituirii de sancțiuni multianuale prin deciziile nr. 3328948/15.10.2015, nr. 3483020/15.10.2015, nr. 2995810/15.10.2015 și nr. 3237198/15.10.2015 (filele 292-293, 294-307, vol. I).
Ulterior, prin adresa nr.47831 din data de 16.12.2026, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale-APIA (fila 337 vol.I u.p.) s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, împotriva inculpaților T.V. și ACA F. Horodniceni cu suma totală de 770.697,21 lei, compusă din 556.225,59 lei-prejudiciu aferent campaniilor 2010-2013, la care se adaugă prejudiciul aferent campaniilor 2014-2015, în cuantum de 214.471, 62 lei, precum și plata dobânzilor și penalităților de întârziere prevăzute în legislația în vigoare calculate de la data efectuării fiecărei plăți și până la data efectuării plății integrale a debitului principal.
Prin adresa nr.27627/25.08.2025 (fila 32 dosar apel), APIA a precizat că suma pentru care se constituie parte civilă se ridică la suma de 770.727,21 lei, cu mențiunea că prejudiciul pentru anul 2014 este 214.471,62 lei.
Prin adresa nr. 19899/11.11.2019, APIA CJ Suceava a comunicat că suma autorizată la plată în campania 2015, în valoare de 209.416,95 lei, a fost compensată în vederea recuperării sancțiunilor multianuale constituite în campaniile 2010, 2011, 2012 și 2013, în urma reinstrumentării dosarelor din aceste campanii.
Valoarea sancțiunilor multianuale aferente celor 4 campanii este de 633.649,9 lei, din care s-au recuperat 209.416,95 lei prin decizia nr. 12629252/19.07.2016, aferentă campaniei 2015.
Din răspunsul primit de la APIA CJ Suceava rezultă că prin autorizarea la plată a fermierului în anul 2015, APIA i-a recunoscut și i-a acordat fermierului dreptul de a primi subvenția pe suprafață, astfel încât actul material aferent campaniei agricole 2015 s-a consumat în momentul autorizării la plată. În fapt, fermierul nu a mai primit efectiv suma de bani cu titlu de subvenție pentru campania 2015, deoarece a avut loc o compensare (pe cale civilă) între această sumă și un debit stabilit de APIA în sarcina lui pentru campaniile anterioare, constituit din sancțiuni multianuale stabilite ca urmare a declarării unei suprafețe mai mari cu un procent de peste 50% din suprafața determinată, sancțiunile multianuale fiind aplicate pe cale administrativă, fără legătură cu răspunderea penală a fermierului și nici cu prejudiciul cu care APIA s-a constituit parte civilă în cauză.
Așa fiind, în conformitate cu prevederile art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, art. 25 alin. 1,5 Cod procedură penală, cu trimitere la art. 1357, art. 1381, art. 1382 Cod civil, curtea va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă aferentă campaniei agricole din anul 2014 și va obliga inculpații în solidar la plata sumei de 214.471,21 lei.
În ce privește accesoriile prezentei creanțe, se impune a se evidenția că potrivit art. 1585 alin. 1 Cod civil, „Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel”, la alineatul 3 stipulându-se că „Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului”. Pe de altă parte, art. 1381 alin. 2 Cod civil stipulează că „Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat”.
Se reglementează în art. 42 alin. 1 din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora că „Creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanță, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanță”, iar în alin. 2 că „Debitorul datorează, pentru neachitarea la termen a obligațiilor stabilite prin titlul de creanță, o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanței bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit în conformitate cu prevederile alin. (1), până la data stingerii acesteia, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internațional prevăd altfel”.
În art. 2 alin. 1 al acestui act normativ se definesc noțiunile de neregulă și fraudă, astfel:
„a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;
b) fraudă - infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, încriminată de Codul penal ori de alte legi speciale”.
Din coroborarea acestor dispoziții normative reiese că modul de calcul al accesoriilor reglementat de art. 42 alin. 1 și 2 din OUG nr. 66/2011, unul mai favorabil persoanei care a cauzat prejudiciul, se aplică exclusiv (deci pe cale de excepție) în cazul în care acesta din urmă a fost produs printr-o neregulă și nu printr-o fraudă la lege. În această din urmă situație, persoana care a acționat prin nesocotirea obligațiilor urmează să fie obligată la plata accesoriilor creanței potrivit dreptului comun în materie. Prin urmare, date fiind natura creanței și persoana păgubită, vor fi avute în vedere prevederile art. 73/1 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, potrivit cărora „Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăți nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata și până s-au recuperat sumele”.
Așadar, inculpații urmează a răspunde în solidar și pentru accesoriile creanței principale, calculate potrivit art. 73/1 din Legea 500/2002, și care curg de la data încasării sumei și până la restituirea integrală, apelul părții civile fiind întemeiat sub acest aspect, urmând a fi admis.
Dată fiind soluția ce se va pronunța în latura civilă, sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor inculpatului în vederea asigurării reparării pagubei produse prin infracțiune va fi menținut până la concurența sumei de 214.471,21 lei.
Pentru considerentele arătate, curtea, constatând întemeiat apelul declarat de inculpatul T.V., în conformitate cu prevederile art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, îl va admite.
Cum cele ce se vor dispune profită în egală măsură și inculpatei ACA F. Horodniceni, în considerarea dispozițiilor art. 419 din același act normativ va extinde efectele acestuia și cu privire la acuzată.
Va desființa în parte sentința penală atacată și în rejudecare va proceda în sensul celor mai sus arătate.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,

DECIDE:

În temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelurile declarate de inculpatul T.V., fiul lui (...) fără antecedente penale, și de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură împotriva sentinței penale nr. 114 din data de 02.04.2025, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 706/86/2020.
În temeiul art. 419 Cod procedură penală, extinde efectele apelului declarat de inculpat și cu privire la inculpata ACA F. Horodniceni.
Desființează în parte sentința penală mai sus menționată și în rejudecare:
Înlătură din sentința penală dispoziția de obligare a inculpaților la plata către partea civilă a despăgubirilor civile (creanță principală și accesorii aferente).
În temeiul art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, art. 25 alin. 1,5 Cod procedură penală, cu trimitere la art. 1357, art. 1381, art. 1382 Cod civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și obligă inculpații T.V. și ACA F. Horodniceni în solidar la plata către partea civilă a sumei de 214.471,21 (aferentă campaniei anului 2014), cu accesoriile aferente, ce se vor calcula potrivit art. 73/1 din Legea nr.500/2002 și care curg de la data încasării sumei și până la restituirea ei integrală.
În temeiul art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, cu referire la art. 1357 Cod civil, respinge, ca nefondată, acțiunea civilă exercitată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în contradictoriu cu inculpații T.V. și ACA F. Horodniceni, aferentă campaniilor agricole din anii 2010, 2011, 2012 și 2013.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală raportat la art. 249 alin. 1, 2 și 5 Cod procedură penală rap. la art. art. 20 din Legea nr. 78/2000, dispune luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, ale inculpatului persoană fizică T.V. și ale inculpatei persoană juridică ACA F. Horodniceni, în vederea asigurării reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei de 214.471,21 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel, avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată azi 09.12.2025, prin punerea hotărârii la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, conform art. 405 alin. 1 Cod procedură penală.

Președinte,

Judecător,

Grefier,

Red.:(...)

Dact.I.C.

7ex/09.12.2025

Jud.fond (...)