IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Cod ECLI ECLI:RO:CABAC:2025:018.001043
Operator de date cu caracter personal nr. 3666.
Dosar nr. 629/110/2024
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIE PENALĂ NR. 1043
Ședința publică din data de 30 decembrie 2025
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: (...)
JUDECĂTOR: (...)
Grefier: (...)
Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –
D.N.A. S.T. Bacău este reprezentat de procuror (...)
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de inculpatul B.G. împotriva sentinței penale nr. 145 din 19.06.2025 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 629/110/2024.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința din data de 23 octombrie 2025, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea a stabilit deliberarea, redactarea și pronunțarea pentru data de 26 noiembrie 2025, termen la care a amânat succesiv pronunțarea la data de 11 decembrie 2025, 17 decembrie 2025, 19 decembrie 2025 și 30 decembrie 2025.
Curtea de Apel Bacău
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:
Prin sentința penală nr.145/D din 19.06.2025, pronunțată de Tribunalul Bacău, în soluționarea dosarului penal nr.629/110/2024, s-au hotărât următoarele:
I. În temeiul art. 396, alin. 1 și 2 C. proc. pen., condamnă pe inculpatul B.G., născut la (...), la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, prev. de art. 32 C.pen. rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000.
În baza art. 67, alin. 1 C. pen. interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66, alin. 1, lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), și lit. b (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pedeapsă ce se va executa în condițiile art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.
În temeiul art. 66, alin. 1 C. pen. interzice cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66, alin. 1 lit. a, și b C.pen., în condițiile prevăzute de art. 65, alin. 1 și alin. 3 C. pen.
În temeiul art. 91 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului B.G. în prezenta cauză.
În baza art. 92, alin. 1 și 2 C. pen. stabilește un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni ce se va calcula începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Conform art. 93 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93, alin. 2, lit. b C. pen. obligă pe inculpat să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Bacău sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93, alin. 3 C. pen, pe parcursul termenului de supraveghere, impune inculpatului B.G. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile în cadrul în cadrul Primăriei B. sau a Primăriei Târgu Trotuș, cu excepția cazului în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
Conform art. 94, alin. 3 C. pen., Serviciul de Probațiune Bacău va lua măsurile necesare pentru a asigura executarea obligațiilor prevăzute de art. 93, alin. 2, lit. b și alin. 3 C. pen.
Potrivit art. 404, alin. 2 C. proc. pen. și art. 91, alin. 4 C. pen., atrage atenția inculpatului B.G. asupra dispozițiilor art. 96, alin. 1, 2 și 4 C. pen., în sensul că:
a) dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaț iile impuse ori stabilite de lege, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei;
b) dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei, condiții în care pedeapsa principală pentru noua infracțiune se stabilește și se execută, după caz, potrivit dispozițiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară.
II. În temeiul art. 396, alin. 1 și 2 C. proc. pen. condamnă pe inculpata S.C. G.P. S.R.L., cu sediul în (...), reprezentată de lichidator judiciar S.Q. SPRL, cu sediul în (...), la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 20.000 lei reprezentând 100 zile-amendă înmulțit cu suma de 200 lei corespunzătoare unei zile amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 32 Cpen rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.
În temeiul art. 136, alin. 3, lit. d și lit. f, teza I C. pen. raportat la art. 143, art. 145 C. pen. aplică inculpatei S.C. G.P. S.R.L. pedeapsa complementară constând în interzicerea dreptului de a participa la proceduri de achiziții publice pentru o perioadă de 1 an și pedeapsa complementară constând în afișarea hotărârii de condamnare, în extras, la sediul social, în loc vizibil, pentru o perioadă de 2 luni.
În baza art. 502, alin. 1 C. proc. pen. dispune comunicarea unui extras al prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive, către persoana juridică condamnată în vederea afișării, respectiv către A.N.A.F. – D.G.R.F.P. Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău, în vederea luării măsurilor necesare punerii în executare.
În temeiul art. 503 C. proc. pen. atrage atenția inculpatei S.C. G.P. S.R.L. asupra consecințelor neexecutării, cu rea-credință, a pedepselor complementare aplicate.
În temeiul art. 397, alin. 1 raportat la art. 25 C. proc. pen. cu aplicarea art. 1349, Cod civil, respinge ca nefondată acțiunea civilă exercitată în cauză de către partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Constată că inculpatul B.G. a fost asistat în prezenta cauză de apărători aleși.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata S.C. G.P. SRL S.R.L. – av. M.O., în cuantum de 1622 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și rămâne în sarcina statului.
În temeiul art. 272, alin. 1 și art. 274, alin. 1 și 2 C. proc. pen. obligă inculpații la plata sumei de 1000 lei fiecare(din care suma de 193 lei fiecare din faza de urmărire penală), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru pronunțarea hotărârii amintite, Tribunalul Bacău a reținut, în esență, următoarele:
Având în vedere întinderea dosarului de urmărire penală (16 volume), pentru înțelegerea facilă a situației de fapt instanța va analiza separat: condițiile încheierii contractului de finanțare cu A.F.I.R.; depozițiile martorilor privind executarea acestui contract și a contractului de lucrări nr. (...); depunerea documentației în vederea rambursării sumei din fonduri europene(tranșa a II-a), poziția procesuală și apărările inculpaților.
A. Încheierea contractului de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Inculpatul B.G., era, la data de 19.02.2019, primar al UAT B.. În această calitate, inculpatul a depus și înregistrat la CRFIR Nord Est Iași proiectul intitulat ”Construire centru de tineret pentru activități culturale în comuna B., județul Bacău”, finanțat din fonduri FEADR în cadrul submăsurii 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, proiectul fiind selectat ca exigibil prin Raportul de selecție din 19.02.2019(f 131, 132 vol. 1 d.u.p.).
În baza selecției, UAT B. reprezentată de B.G., în calitate de primar, a încheiat cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale contractul de finanțare nr. (...) (f. 40-48 vol. 1 d.u.p.) privind acordarea finanțării nerambursabile de către Autoritatea Contractantă – AFIR pentru punerea în aplicare a Cererii de finanțare nr. (...) vizând Proiectul “Construire centru de tineret pentru activități culturale în comuna B., județul Bacău”. Conform art. 3 din contract(f. 43 vol. 1 d.u.p.), valoarea totală eligibilă a proiectului care face obiectul finanțării nerambursabile de către AFIR este de maximum 354.426 lei, echivalentul a maximum 76.000 euro. Potrivit art. 4.11 din Anexa IV la acest contract(f. 101 vol 1 d.u.p.):
„Înlocuirea/implicarea subcontractanților de către contractant în perioada de implementare a contractului nu reprezintă modificare substanțială și se realizează numai cu acordul autorității contractante.
Beneficiarul este obligat să furnizeze AFIR toate informațiile legate de subcontractanții ofertantului declarat câștigător. În cazul în care, după avizarea achizițiilor de către CRFIR apare necesară înlocuirea/implicarea subcontractanților de către contractor, acesta și autoritatea au obligația respectării art. 151 - 156 din HG nr. 395/2016.
Beneficiarul va prezenta de îndată la CRFIR spre verificare și avizare documentele din care rezultă încadrarea într-una din situațiile prevăzute la art. 151 din HG nr. 395/2016, acordul beneficiarului, declarația pe proprie răspundere a noilor subcontractanți privind asumarea caietului de sarcini, certificat constatator ONRC al noilor subcontractanți, lista de verificare a conflictului de interese și incompatibilității de participare pentru subcontractanți.”
Implementarea proiectului a demarat cu procedura de atribuire, prin intermediul achiziției publice prin procedura simplificată, a contractului de proiectare și execuție lucrări pentru obiectivul “Construire centru de tineret pentru activități culturale în comuna B., județul Bacău”.
Câștigătoarea licitației a fost desemnată Asocierea SC G.P. SRL(prin administrator B.I.) – SC T.P. SRL(prin administrator B.V.). Societatea SC G.P. SRL, conform extrasului ONRC de la fila 146 vol. 11 d.u.p, are sediul social în (...), fiind reprezentată de administratorul de drept B.I.( deși în realitate aceasta era administrată de numitul A.F.).
Prin urmare, la data de 06.04.2020, U.A.T. B., prin primar, a încheiat contractul de lucrări nr. (...) (f 1829 vol 5 d.u.p.) având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare și execuția lucrărilor de construcții-montaj aferente obiectului de investiții “Construire centru de tineret pentru activități culturale în comuna B., județul Bacău”. Prețul convenit pentru îndeplinirea contractului a fost în valoare de 540.258,70 lei, fără TVA, durata contractului fiind stabilită inițial ca fiind 10 luni de la data primirii ordinului de începere a lucrărilor. Prin acte adiționale s-a convenit ca termenul de execuție a lucrărilor să fie data de 15.12.2021. Executantul nu a prezentat la încheierea contractului de lucrări nr. (...) cu beneficiarul UAT B. niciun contract privind subcontractarea lucrărilor, aspect necontestat în prezenta cauză.
B. Executarea contractului de finanțare și a contractului de lucrări nr. (...).
Instanța constată că, ulterior încheierii contractului de lucrări nr. (...), s-a produs în fapt o înlocuire a executantului SC G.P. SRL, lucrarea fiind realizată de societățile SC A. & G. C. SRL(administrator I.A.) și SC Z.&M. SRL(administrator B.G.), aspect cunoscut de inculpatul B.G. și învederat de martorii audiați în cauză: B.V., I.A., B.M., Ț.C., P.C., B.V., C.O., A.F..
a. Din declarația martorului I.A. din faza de urmărire penală(vol. 6 – filele 89-95 d.u.p.) rezultă faptul că lucrarea din cadrul proiectului ”Construire Centru de Tineret pentru Activități Culturale în com. B., județul Bacău” a fost executată în fapt de către firma administrată de soția sa, I.G.– SC A.&G.C. SRL - împreună cu firma administrată de B.M. – SC Z&M SRL - deși contractul de execuție lucrări a fost câștigat, în urma procedurii de achiziție organizate de beneficiarul UAT B., de către SC G.P. SRL, administrată în fapt de A.F..
Martorul I.A. a arătat că a acceptat să execute lucrarea la solicitarea numitului A.F., reprezentantul în fapt a inculpatei SC G.P. SRL, fără a cunoaște obligațiile ce reveneau acestuia din încheierea contractului de lucrări în cadrul proiectului finanțat din fonduri europene, cunoscând doar detalii cu privire la valoarea contractului. Acesta a arătat faptul că a cunoscut încă de la început că proiectul este finanțat din fonduri europene, întrucât el împreună cu numitul B.M. s-a ocupat de toată documentația, au luat legătura cu proiectantul, cu dirigintele de șantier și au întocmit toate documentele ce trebuiau înaintate la primărie pentru realizarea lucrării.
Martorul I.A. a mai declarat că nu a avut în nicio perioadă calitatea de angajat al inculpatei SC G.P. SRL și că nu a încheiat cu această societate niciun contract de colaborare și nici de subcontractare a lucrărilor de construcție în cadrul proiectului, iar înțelegerea cu suspectul A.F. a fost aceea ca el să execute lucrarea cu prețul stabilit în contractul de lucrări încheiat de SC G.P. SRL cu Primăria B., minus 10% din acea sumă, care ar fi reprezentat câștigul suspectului A.F. pentru obținerea contractului respectiv.
Încă de la începutul lucrării martorul, împreună cu numitul B.M., au achiziționat materialele necesare pe numele firmelor SC A.&G.C. SRL și SC Z.& M. SRL, predând către numitul A.F. facturile reprezentând vânzarea acelor materiale către SC G.P. SRL. Ulterior, pe la mijlocul lucrării, numitul A.F. le-a remis o sumă de bani pentru achiziția de materiale și în acel moment le-a cerut să cumpere materialele direct pe societatea G.P. SRL.
Martorul a mai arătat că tot el s-a ocupat de contactarea personalului de specialitate din cadrul proiectului, respectiv domnul B., în calitate de RTE(responsabil tehnic cu execuția) și domnul C.O. desemnat cu controlul calității, pe care i-a pus în legătură cu numitul A.F. pentru a încheia contracte de colaborare. Cu aceștia și cu numitul Țuțuianu – dirigintele de șantier din partea Primăriei B., a colaborat pe parcursul execuției lucrării, documentele fiind întocmite la momentul efectuării lucrărilor întrucât necesitau verificări din partea Inspectoratului de Stat în Construcții. Acesta menționează faptul că parte din documente au fost întocmite de către specialiștii RTE sau CT și i-au fost puse la dispoziție în vederea semnării, iar altă parte de documente au fost întocmite de primărie sau de SC G.P. SRL.
Martorul a arătat că își recunoaște semnătura din dreptul numelui său doar de pe o parte a documentelor sus-menționate, respectiv: procesul verbal pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse nr.6 din 02.11.2020, procesul verbal de control în faza determinantă, întocmit de ISC în 02.11.2020, procesele verbale de verificare aspect beton după decofrare nr. nr.7 din 04.11.2020, nr.8 din 10.11.2020, nr.8 din 13.11.2020, nr.10 din 16.11.2020, nr.11 din 19.11.2020, nr.12 din 12.12.2020, nr.13 din 27.12.2020, nr.14 din 08.02.2021, nr.15 din 18.02.2021 și procesul verbal de recepție calitativă nr.16 din 26.02.2021. Martorul I.A. a învederat că nu își recunoaște semnăturile de pe procesul verbal de predare/primire amplasament, procesul verbal de trasare a lucrărilor, procesul verbal de verificare a cotei de fundare și procesul verbal de verificare a naturii terenului de fundare din 08.09.2020.
Cu privire la implicarea inculpatului B.G., martorul I.A. a arătat că la o săptămână sau două săptămâni de la demararea lucrărilor a adus la cunoștința primarului B.G. și angajatei Primăriei B., P.C., că numitul A.F. a încredințat lucrarea de construcție firmei administrate de soția sa și firmei administrate de numitul B.M.. Aceștia au fost nemulțumiți întrucât au spus că A.F. era cel care trebuia să țină legătura cu primăria pentru execuția lucrării.
Reaudiat în fața instanței la data de 26.11.2024(f 70 ds), martorul I.A. a menținut declarația inițială. Acesta a arătat că lucrarea de la Centrul de Tineret din comuna B. a fost executată de SC A.&G. C. SRL, soția sa fiind administrator. Nu s-a făcut contract de subcontractare iar solicitarea de subcontractare a aparținut numitului A.F., reprezentant legal al inculpatei SC G.P. SRL.
Societatea SC A.&G. C. SRL a realizat lucrarea de la fundație, până la finalizare, împreună cu SC Z.&M. SRL. Din partea inculpatei SC G.P. SRL nu venea nici o persoană, cei doi fiind împuterniciți să semneze actele pentru diversele faze ale construcției. Din partea Primăriei B. veneau inculpatul B.G. si comisia care verifica lucrările. Inculpatul venea de câte ori îl chema comisia. Lucrarea a durat aproximativ 1 an și 3 luni și nu poate preciza de câte ori a venit in termen dl. primar.
Cu privire la momentul la care martorul a comunicat inculpatului B.G. că nu sunt reprezentanți ai executantului contractual, martorul a arătat că a comunicat acest aspect spre finalul proiectului, întrucât nu știa că există o interdicție de subcontractare. Deși declarațiile de martor diferă parțial cu privire la momentul cunoașterii de către inculpatul B.G. a existenței subcontractării totale a lucrării, instanța apreciază că aceste discrepanțe se datorează trecerii timpului dar sub aspectul existenței infracțiunii, ambele declarații de martor demonstrează că inculpatul cunoștea acest aspect anterior depunerii la AFIR - Oficiul Județean de Plăți pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Bacău a cererii de plată tranșa a II –a și a documentelor justificative ce conțin aspecte inexacte.
b. Fiind audiat la data de 05.07.2023 și la data de 17.11.2023, martorul B.G. M.(vol 6, filele 89-95, vol 16 f. 29-34 d.u.p.) a declarat că a luat cunoștință despre procedura de achiziție a contractului de lucrări având ca obiect proiectul ”Construire Centru de Tineret pentru Activități Culturale în com. B., județul Bacău” de la numitul I.A..
Martorul a înțeles de la I.A. că acesta a convenit cu martorul A.F., ca ultimul să participe la procedura de achiziție, să încheie contractul de lucrări cu UAT B. iar lucrarea să fie executată de firma lui I.A.. Martorul I.A. a propus martorului B.G. M. să realizeze împreună lucrarea, fiecare urmând a avea o participare de 50 %.
Astfel, a acceptat propunerea făcută de I.A. și a așteptat finalizarea procedurii de licitație și începerea lucrărilor. A aflat apoi faptul că SC G.P. SRL a adjudecat procedura de achiziție și a încheiat contractul cu Primăria comunei B. de la numitul I.A.. Tot de la acesta a aflat și despre începerea lucrărilor ce a avut loc în perioada iunie – iulie 2020.
Pe parcursul efectuării lucrărilor, a aflat și despre sursa finanțării lucrărilor, din discuțiile purtate cu angajații primăriei, cu primarul, respectiv cu dirigintele de șantier.
Martorul a menționat că la momentul începerii lucrărilor, pe șantier au fost prezenți doar el și cu I.A., împreună cu angajații firmei sale, SC Z. & M. SRL, respectiv ai firmei administrate de soția lui I.A. - SC A.&G.C. SRL. La începerea construcției au participat și dirigintele de șantier, primarul comunei și o angajată a primăriei de la direcția urbanism, doamna C..
Martorul a precizat expres că, în primele etape de efectuare a lucrărilor la fundație, a purtat discuții cu primarul comunei, inculpatul B.G., respectiv cu angajata de la urbanism referitoare la faptul că domnul I.A. nu reprezenta SC G.P. SRL, ci avea o altă firmă de construcții. Aceștia i-au comunicat cu un ton de reproș că numitul A.F. nu avea voie să subcontracteze lucrările către firmele lor, întrucât în contractul de finanțare era interzisă subcontractarea lucrării.(f. 91 vol. 6 d.u.p.)
Acesta mai arătat că, deși în cadrul negocierilor inițiale cu I.A., acesta i-a spus că a discutat cu martorul A.F. să încheie un contract de subcontractare a lucrării și apoi să încheie un contract de lucrări cu firma sa, ulterior, pe parcursul executării lucrării, nu a mai încheiat aceste contracte și a aflat de la reprezentanții primăriei motivul pentru care numitul A.F. nu a mai vrut să încheie aceste contracte. Cu privire la acest aspect martorul indică că nici el și nici I.A. nu au cunoscut condițiile prevăzute în contractul de finanțare întrucât nu au avut acces la acest contract, nu a văzut contractul de lucrări încheiat de SC G.P. SRL cu Primăria com. B..
Martorul a făcut precizarea că în cadrul discuției inițiale, I.A. i-a comunicat că A.F. va percepe un procent de 10% din valoarea contractului pentru faptul că a obținut acest contract în cadrul licitației, iar propunerea numitului I.A. a fost ca ei doi să împartă lucrările și beneficiile în măsura execuției lucrărilor, întrucât nici firma acestuia nu avea capacitatea de a realiza integral lucrărilor.
Martorul a arătat faptul că deține o serie de înscrisuri ce reprezintă, registru jurnal de casă, facturi emise de SC A. & G. C. SRL, ce are ca și cumpărător societatea sa, facturi și chitanțe emise de societatea sa SC Z. & M. SRL, pe parcursul executării lucrării, din care rezultă vânzarea de materiale necesare efectuării construcției ce face obiectul proiectului, către SC G.P. SRL, precum și devize de lucrări emise în calitate de prestator, având ca beneficiar pe SC G.P. SRL.(vol 6 filele 162-239, vol 7 filele 1-260).
În continuare martorul a relatat că în legătură cu modul de încasare a banilor de către el și I.A. au început să apară mai multe neînțelegeri, cu privire la cuantumul acestor sume, modul de întocmire a facturilor către societatea administrată de A.F., lovindu-se în final de refuzul acestuia de a le mai achita contravaloarea lucrărilor prestate. Ulterior, la finalizarea lucrărilor a existat și o problemă legată de asigurarea de bună execuție a lucrărilor, care a condus practic la încasarea cu întârziere a anumitor sume pentru lucrări suplimentare de la primărie, iar din câte cunoaște el, din discuțiile cu primarul com. B., această problemă nu a fost rezolvată până în prezent, iar beneficiarul proiectului, respectiv Primăria com. B. nu a încasat a doua tranșă de plată din cadrul contractului de finanțare.
La fila 95 vol. 6 d.u.p se află precizarea martorului în sensul că pe tot parcursul executării lucrărilor de construcție nu a participat niciun angajat a SC G.P. SRL în șantier.
Cu ocazia audierii din data de 17.11.2023, martorul a fost întrebat cu privire la momentul în care beneficiarul lucrării, în speță Primăria B. și reprezentanții acesteia au cunoscut că în fapt lucrarea nu este executată de SC G.P. SRL, societatea cu care fusese încheiat contractul. Cu privire la acest aspect, B.G. M., a precizat, că pe parcursul lucrărilor, motivat de necesitatea prezentării unor documente ce țineau de cartea tehnică a construcției, reprezentanta Primăriei, angajată a Direcției de Urbanism le-a reproșat implicarea sa și a numitului I.A. în execuția lucrării, aducându-le la cunoștință de interdicția subcontractării. Cu privire la primarul comunei, B.G., martorul arată că acesta a fost încunoștințat de către doamna C. de la Direcția de Urbanism, acesta s-a exprimat că numitul A.F. nu avea voie să subcontracteze, însă a dat de înțeles că nu mai este nimic de făcut la acel moment, discuții ce au început la finalul lucrării și au continuat după recepția lucrării, invocând și un alt aspect de neregularitate ce priveau acele discuții, referitoare la lipsa unei asigurări în privința garanției de bună execuție a lucrărilor.
Martorul a menționat că toate persoanele implicate în realizarea și întocmirea documentației legate de această construcție au cunoscut la un moment dat că SC G.P. SRL nu este executantul lucrării, respectiv, dirigintele de șantier, proiectantul, responsabilul tehnic cu execuția, controlorul de calitate.
Reaudiat nemijlocit în fața instanței la data de 23.10.2024(f 5 ds.), martorul a menținut declarația inițială și a arătat că a fost implicat in construcția Centrului de Zi pentru Tineret din comuna B., prin intermediul firmei SC Z.&M. SRL unde a avut funcția de administrator, societatea fiind acum in faliment.
In construcție a început sa fie implicat întrucât îl cunoștea pe I.A., de la societatea SC A.&G. C., societate care avea contractată si o altă lucrare cu SC G.P.. Întrucât SC G.P. SRL a obținut si lucrarea de la B., au decis sa realizeze lucrarea de la B., împreună. Martorii B.M. și I.A. își împărțeau sarcinile și au efectuat lucrarea până la capăt.
Au avut înțelegerea ca SC G.P. SRL să retină 10% din valoarea lucrării, iar restul să le revină lor, celorlalte două firme, bani pe care îi împărțeau in mod egal. Nu a avut contract încheiat cu inculpata SC G.P. SRL de la început ci doar la momentul la care a avut probleme cu ANAF-ul, când martorul A.F. a întocmit mai multe contracte, pentru lucrări, pentru vânzări materiale, între firma sa si firma dânsului. Martorul a mai arătat că s-au efectuat inspecțiile in teren la construcții, de mai multe ori, aproximativ de 2 ori de către ISC. Îl chemau pe dirigintele de șantier la diverse etape de execuție, nu mai știe exact dar crede ca a fost de 4-5 ori. La fata locului veneau si persoane din partea Primăriei, respectiv dna C., de la urbanism și inculpatul B.G.. Acesta a fost în teren la începutul lucrărilor, si ulterior de 2-3 ori. Referitor la aspectul că martorul nu este angajat al SC G.P. SRL, a avut o discuție cu inculpatul B.G., spre finalul proiectului, când s-a prezentat cu o serie de documente in care era trecuta societatea sa și când trebuia sa ducă cartea tehnică la Primărie.
A aflat ca subcontractarea era interzisă, de la Primărie, de la martora P.C., când a prezentat Primăriei documentele in care apărea înscrisă societatea sa. Ulterior, în alte circumstanțe au avut discutii si cu dl. B., insă atunci stia toata lumea că lucrarea a fost subcontractată. Discutiile au avut loc după terminarea stadiului fizic al lucrării, ulterior având loc alte etape pentru finalizarea lucrării, respectiv întocmirea de documente pentru asigurarea si recepția lucrării.
c. Din declarația martorului B.V.(vol. 16 d.u.p, filele 54-57), administratorul asociatei inculpatei SC G.P. SRL la proiectarea și execuția obiectivului ,,Centrul de Tineret pentru Activități Culturale în com. B., județul Bacău,, rezultă faptul că, înainte cu câteva luni de semnarea contractului de colaborare cu SC G.P. SRL, a fost contactat de numita V. I., angajată/colaboratoare a acestei din urmă societăți, despre care știe că se ocupa cu întocmirea documentațiilor privind achizițiile prin SEAP. Aceasta l-a întrebat dacă dorește să participe împreună cu SC G.P. SRL la procedura de achiziție a proiectului menționat mai sus iar martorul a fost de acord. Ulterior, la sediul societății sale din (...), s-a prezentat A.F., împrejurare în care a semnat contractul de asociere cu inculpata SC G.P. SRL, în vederea participării la procedura de achiziție. Martorul indică faptul că el nu a semnat contractul de execuție al lucrării, acesta fiind semnat doar de A.F. în calitate de administrator a SC G.P. SRL, liderul de asociere. După finalizarea proiectului de execuție a construcției, l-a predat beneficiarului, respectiv Primăriei com. B. – Serviciul de Urbanism.
Martorul a arătat că de fiecare dată când se prezenta în șantier, pentru verificarea fazelor determinante, a găsit niște băieți din com. (...) și (...), despre care a înțeles că sunt subcontractorii lucrării contractate de A.F., amănunt, pe care îl cunoaște direct de la cei aceștia, care reprezentau firme diferite. Nu își amintește numele societăților, dar știe că una se ocupa de realizarea părții de structură de rezistență, iar cealaltă de realizarea finisajelor.
Cu privire la acest aspect, a făcut precizarea că știa de la doamna V.I. că SC G.P. SRL nu a prezentat subcontractori la depunerea ofertei în cadrul procedurii de achiziție și în consecință, pe parcursul lucrării nu mai avea cum să prezinte contracte de subcontractare a lucrării, iar acest aspect ar fi trebuit cunoscut de către reprezentanții primăriei, începând cu primarul, doamna de la urbanism și dirigintele de șantier.
Despre numitul A.F., menționează că nu l-a întâlnit niciodată pe șantier, iar faptul subcontractării l-a aflat când s-a deplasat la prima fază determinantă a realizării construcției, după ce încasase suma de bani ce îi revenea pentru serviciile de proiectare, în baza facturii emise către SC G.P. SRL, bani care i-a primit din contul acestei societăți, ca lider de asociere.
Ulterior a fost acționat în judecată de către UAT B., având în vedere calitatea sa de asociat în cadrul contractului de proiectare și execuție a lucrării, motivat de faptul că primăria în calitate de beneficiar nu a putut să încaseze sumele finanțate din fonduri europene, din cauza faptului că SC G.P. SRL nu și-a plătit garanția de bună execuție a lucrării. Și acest lucru i se pare surprinzător în condițiile în care știa de la primar, că avea o înțelegere cu A.F. cu privire la plata acesteia, mai ales că a dispus plata lucrărilor înainte de plata garanției de bună execuție(f. 57 vol 16 d.u.p.). Martorul a arătat că i s-a părut surprinzătoare atitudinea inculpatului B.G. față de societatea pe care martorul o reprezenta în contextul în care inculpata SC G.P. SRL trebuia să realizeze plata garanției de bună-execuție înainte de începerea lucrărilor.
Reaudiat nemijlocit în fața instanței la data de 22.10.2024(f. 53 ds.), martorul B.V. a menținut declarația dată în faza de urmărire penală. Martorul a arătat că a aflat că lucrarea de la Centrul pentru Tineret din Comuna B. nu este executată de către cel care contractase lucrarea, respectiv inculpata SC G.P. SRL iar mai apoi a descoperit că nu exista posibilitatea subcontractării lucrării. Martorul a mai arătat că, la fața locului, cu ocazia fazelor determinante, a fost prezent de două ori și inculpatul B.G.. Martorul a mai precizat că pentru această lucrare, inculpata SC G.P. SRL nu a făcut dovada unei garanții de bună execuție, fiind acționată în instanță de către UAT B. și executat silit pentru această sumă. Martorul a mai învederat că, din experiența sa profesională, în astfel de situații în care nu este achitată garanția de bună execuție, primăriile au ales să rezilieze contractul dar nu a fost cazul în această situație.
d. Din declarația martorului Ț.C.(vol .6 d.u.p, filele 96-99), angajat de către UAT B. în calitate de diriginte de șantier, rezultă că nu l-a cunoscut personal pe numitul A.F., a purtat cu acesta doar discuții telefonice și acesta i-a spus că va ține legătura în teren cu reprezentanții săi, I.A. și B.M.. A observat că numitul I.A. avea drept de semnătură fiind împuternicit de către SC G.P. SRL în acest sens, iar B.M., care nu avea nicio calitate, se ocupa de partea tehnică, întocmirea și verificarea cărții tehnice, acesta ținea legătura între proiectant, executant și chiar cu AFIR, pentru întocmirea actelor în vederea decontării lucrărilor.
Martorul a mai declarat că nu a identificat pe șantier angajați ai inculpatei SC G.P. SRL, ci pe șantier au lucrat doar angajații lui I.A., despre care știa că are firmă de construcții, iar pe parcurs s-au alăturat și angajații numitului B.M.. În calitate de diriginte de șantier el a întocmit notele de constatare și a verificat și semnat procesele verbale întocmite pentru fazele determinante, pentru control și situațiile de lucrări pentru plată. Cu privire la situațiile de lucrări, acestea erau întocmite în numele SC G.P. SRL, însă nu poate spune cine le întocmea, acestea îi erau puse la dispoziție de martorul B.M., fiind deja semnate și ștampilate de către constructor.
Martorul a mai menționat că au apărut întârzieri cu privire la întocmirea documentelor justificative necesare cererii de plată, iar din discuțiile purtate cu numitul A.F., acesta le spunea că trebuie să se ia legătura cu numiții I.A. și B.M., însă aceștia nu aveau nicio putere de decizie, întrucât SC G.P. SRL era cea care întocmea și emitea documentele necesare.
Martorul a arătat faptul că inculpatul B.G. cunoștea acest aspect a unei subcontractări în fapt, întrucât cu privire la această situație s-au purtat discuții în prezența sa, între primar, angajata de la serviciul de achiziție și numiții I.A. și B.M.. Atât primarul cât și angajata primăriei au văzut în șantier aceeași muncitori pe parcursul execuției lucrărilor și au cunoscut că aceștia sunt angajați ai firmelor administrate de I.A. și B.M.. Dirigintele de șantier a făcut precizarea că nu au existat reproșuri cu privire la execuția lucrărilor ci doar cu privire la modalitatea de întocmire a documentelor și întârzierea în întocmirea înscrisurilor necesare, pentru decontarea lucrărilor din cadrul proiectului.
Reaudiat nemijlocit în fața instanței la data de 22.10.2024(f. 68 ds.), martorul Ț.C. a menținut declarația dată în faza de urmărire penală. Martorul a arătat că, spre finalul execuției lucrării, a aflat că martorii B. si I. lucrau împreună, însă semnau documente ca fiind reprezentanți ai inculpatei SC G.P. SRL. A aflat despre cine lucrează efectiv, spre final, când a început să verifice cartea tehnică, la momentul la care au prezentat documente factură si aviz betoane — fiind prezentată altă societate decât inculpata.
Martorul a mai arătat că la vizitele făcute de ISC care verificau lucrările de execuție, precum și la fazele determinante, l-a văzut pe inculpatul B.G.. Nu s-a discutat în prezenta inculpatului B.G. că alte persoane executau lucrarea. Discuția a avut loc abia când a pregătit cartea tehnică, în vederea recepției, când s-au descoperit acele facturi de la alte societăți.
e. Martora P.C., în calitate de inspector tehnician urbanism în cadrul Primăriei Com. B., jud. Bacău, a declarat la data de 06.07.2023(vol. 6 d.u.p, filele 100-104) că aceasta s-a ocupat de proiectul ”Construire Centru de Tineret pentru Activități Culturale în com. B., județul Bacău” de când s-a luat inițiativa de a se pregăti documentația pentru a se construi acest centru, respectiv din anul 2018 sau 2019, finanțarea acestui proiect urmând a fi obținută de la AFIR, în urma unor etape de decontare. Contractul de lucrări acesta a fost încheiat cu SC G.P. SRL, administrată de B.I., însă pentru această lucrare a fost împuternicit numitul A.F. din partea SC G.P. SRL, pe care l-a văzut o dată, la începutul lucrării, când a fost emis ordinul de începere a lucrării, înaintat ulterior către ISC, iar pe parcursul derulării lucrărilor a mai venit de 2 sau de 3 ori. Martora a indicat că martorul A.F. a comunicat Primăriei com. B. faptul că pentru această lucrare trebuie să se țină legătura cu un domn I.A., la început, iar ulterior cu un domn B.M..
Martora arată faptul că lucrările au fost efectuate de I.A. și B.M. împreună cu mai mulți muncitori, aproximativ 5 lucrători, însă la început a crezut despre aceștia că sunt angajați ai SC G.P. SRL.
În momentul în care s-au solicitat de la SC G.P. SRL documentele pentru lucrarea efectuată în vederea prezentării acestora ulterior către AFIR, au constatat că unele acte au fost emise pe numele a două societăți - SC Z. & M. SRL și SC A. & G. C. SRL, societăți deținute de I.A. și B.M..
Aceasta își amintește că domnul primar B.G. i-a întrebat pe I.A. și B.M. de ce nu au licitat cu cele două societăți deținute pentru a efectua ei lucrarea, iar aceștia au răspuns că societățile erau nou înființate și nu întruneau condițiile de participare la licitație. Astfel cu ocazia acelor discuții au aflat că toată lucrarea a fost efectuată de către angajați ai celor două societăți.
De asemenea, a declarat că nu a văzut și nu au fost prezentate la Primăria com. B. pentru a fi depuse la AFIR, contracte de colaborare sau subcontractare încheiate între SC G.P. SRL și cele două societăți SC Z. & M. SRL și SC A. & G. C. SRL.
Cu privire la cererile de plată depuse la AFIR, menționează că până la data declarației, a fost achitată doar tranșa I, aferentă executări proiectării de către SC T.P. SRL, asociatul SC G.P. SR, iar pentru tranșa a doua, întocmirea a fost întârziată din cauza lipsei de documente care ar fi trebuie să fie depuse de către SC G.P. SRL și astfel s-au făcut acte de prelungire a depunerii acestor tranșe cu AFIR, iar ulterior depunerii cererii decontarea nu a fost efectuată, întrucât lucrarea a fost asigurată pentru bună execuție cu o poliță de asigurare și o poliță de garanție încheiate de SC G.P. SRL cu C.I., care a dat faliment și astfel, reprezentantul SC G.P. SRL, respectiv A.F., trebuia să depună suma de 17.000 lei într-un cont la trezorerie, reprezentând garanție pentru lucrare, însă acesta a refuzat să depună această sumă întrucât nu era specificat acest lucru în contractul de lucrări.
Martora mai indică faptul că inculpata SC G.P. SRL nu avea dreptul să subcontracteze lucrarea către alte societăți, iar așa cum a menționat și anterior, de fiecare dată când a mers pe șantier i-a văzut doar pe I.A. și B.M. care lucrau împreună cu angajați ai lor, respectiv a celor două societăți deținute de aceștia.
Cu privire la recepția finală a construcției căminului, declară că a fost făcută, din câte își amintește, în luna ianuarie 2022, iar la recepție a participat ea în calitate de inspector de urbanism, domnul B., domnul Ț., domnul primar, iar din partea constructorului au participat I.A. și B.M. care au prezentat cartea tehnică a imobilului.
Aceasta indică că nu am văzut nicio împuternicire întocmită de SC G.P. SRL pe numele lui I.A. și B.M.. Singura împuternicire pe care a văzut-o a fost pentru A.F., iar pe administratorul în drept al SC G.P. SRL - B.I. – nu l-a văzut niciodată și nici nu a discutat, nici măcar telefonic cu acesta.
În final, arată că după recepția lucrării și după efectuarea plății integrale de către Primăria com. B. către SC G.P. SRL, a auzit că martorul A.F., nu a efectuat integral plățile către cei care au întocmit lucrarea în fapt, respectiv, B.M. și I.A., ei fiind cei care au cumpărat toate materialele pentru execuția lucrării cu banii lor.
La data de 16.11.2023, fiind reaudiată(vol. 16 d.u.p, d.u.ă filele 35-39), martora P.C., a menținut cele declarate anterior și a făcut unele precizări legate de modul și momentul în care reprezentanții Primăriei B., au aflat de faptul că cele două societăți SC Z. & M. SRL și SC A.&G.C. SRL au executat în fapt construcția ce face obiectul proiectului european.
Martora a indicat că cei de la firma de consultanță SC E. SRL (care s-au ocupat de întocmirea documentației pentru achizițiile efectuate în cadrul proiectului și a cererilor de plată depuse) le-au atras atenția că parte din documentele ce trebuiau atașate la cartea tehnică a construcției erau emise de cele două societăți și astfel cei de la AFIR vor cere documente justificative. Din discuțiile cu numiții B.M. și I.A., reprezentanți celor două societăți, au aflat că ei în fapt au executat lucrarea. Această discuție având loc undeva pe la finalul lucrării, cam la momentul lunii octombrie 2021, moment în care a fost retrasă inițial cererea de plată pentru tranșa a II-a. Martora declară că nu are cunoștință dacă pentru cererea de plată depusă în anul 2022, a fost depusă aceeași documentație sau a fost refăcută integral. De asemenea, a reiterat faptul că la Primăria B. nu a fost depus vreun înscris care să ateste calitatea numiților I.A. și B.M. ca reprezentanți ai SC G.P. SRL, au fost anunțați doar verbal de către A.F. despre faptul că cei doi sunt oamenii lui.
Reaudiată nemijlocit în fața instanței la data de 26.11.2024(f. 66 ds.), martorul P.C. a menținut declarația dată în faza de urmărire penală. Martorul a arătat că în cadrul proiectului Centrului de Tineret din Comuna B. a fost pe teren de fiecare data cu cei de la ISC, la fazele determinante ale proiectului, lucrarea durând maxim un an. Am fost in teren de 3 sau 4 ori împreună cu inculpatul B.G..
Martora a arătat că a colaborat cu numiții I.A. și B.M. întrucât numitul A.F. i-a comunicat la momentul semnării ordinului de începere a lucrărilor, ca pe el să nu îl mai sune, ci să tină legătura cu oamenii acestuia. Nu i s-au înmânat documente cu privire la calitatea dl. I. și B., în cadrul proiectului.
Când s-a adus cartea tehnică, la recepție, la Primărie, s-a văzut că în documente nu este SC G.P. SRL, ci numele societăților SC Z.&M. SRL și A.&G. SRL, fără a se prezenta contract de subcontractare.
Martora a mai arătat că, ce s-a făcut recepția, martorii I.A. și B.M. au venit la Primărie și s-a plâns că nu au fost plătiți, discutând cu inculpatul B.G..
Martora a mai arătat că cei de la societatea de consultantă i-au atras atenția cu privire la incorectitudinea documentelor dar au fost sfătuiți să depună cererea așa cum este întrucât va fi rambursată suma doar pentru partea eligibilă.
f. Martorul B.V., (vol 16 d.u.p, filele 46-49) a arătat că a fost contactat în anul 2021 de numitul I.A. pentru a participa în calitate de responsabil tehnic cu execuția în cadrul lucrării având ca obiect construcția ,,Centrului de Tineret pentru Activități Culturale în com. B., județul Bacău”. A cunoscut faptul că executant al lucrării este societatea SCG.P. SRL, administrată de numitul A.F., cu care a vorbit o singură dată, telefonic, la începutul lucrării, despre transmiterea diplomei și a legitimației în vederea emiterii deciziei de numire. Astfel, a pus la dispoziția numitului I.A., diploma și legitimația de responsabil tehnic cu execuția în vederea încheierii unui contract de prestări servicii, însă a constatat ulterior că nu s-a mai încheiat un astfel de contract.
Pe parcursul lucrărilor, nu l-a văzut pe numitul A.F. nici măcar o singură dată pe șantier. În exercitarea atribuțiilor ce îi reveneau, a semnat toate documentele ce țin de cartea tehnică a construcției, aceste documente fiind întocmite de numitul C.O. în calitate de persoană desemnată în calitate de controlor de calitate.(CQ). Astfel a colaborat și a purtat discuții doar cu acesta, cu numiții I.A., B.M., dirigintele de șantier și inculpatul B.G., pe care l-a văzut de mai multe ori în calitate de reprezentant al beneficiarului, discutând cu dirigintele de șantier și cu martorii I.A. și B.G..
Reaudiat nemijlocit în fața instanței la data de 26.11.2024 (f. 73 ds.), martorul B.V. a menținut declarația dată în faza de urmărire penală deși, în esență, a revenit asupra declarației anterioare. Martorul a arătat că a fost cooptat cadrul proiectului de martorul I.A., pentru societatea SC G. SRL și a participat la toată lucrarea, care a durat aproximativ 1 an. Martorul a mai precizat că inculpatul B.G. a venit în teren de 5-6 ori iar lucrarea ar fi fost executată de muncitori ai SC G.P. SRL. Instanța nu va avea în considerare această ultimă afirmație a martorului apreciind că timpul scurs de la data primei declarații este de natură să altereze capacitatea de reproducere a evenimentelor. În prezenta cauză, ceilalți martori au declarat că inculpata SC G.P. SRL nu a avut angajați care să efectueze lucrarea din comuna B., aspect necontestat de altfel de inculpata societate comercială.
g. Fiind audiat la data de 08.11.2023, martorul C.O. – controlor tehnic de calitate în cadrul lucrării având ca obiect construcția ,,Centrului de Tineret pentru Activități Culturale în com. B., județul Bacău,,(vol 16 d.u.p, filele 50-53), a declarat că a fost contactat în cadrul lucrării de dirigentele de șantier Ț.C., care i-a adus la cunoștință obiectul proiectului, modul de finanțare, beneficiarul și executantul lucrării SC G.P. SRL, ce era reprezentată de A.F., aspect pe care îl cunoștea întrucât mai colaborase cu acesta și anterior. Martorul arată că nu s-a întâlnit și nici nu a vorbit vreodată cu A.F. pe parcursul lucrării, fiind plătit de numitul I.A., care era șeful de lucrare.
Martorul precizează că a întocmit toate documentele legate de realizarea construcției, în ceea ce privește calitatea, respectiv procesele verbale de recepție calitativă a materialelor și lucrărilor, după planul aprobat de Inspectoratul de Stat în Construcții. Acestea au fost întocmite în numele SC G.P. SRL și puse la dispoziție spre semnare celorlalte persoane participante, respectiv șefului de lucrare, responsabilului tehnic cu execuția și dirigintelui de șantier.
Reaudiat nemijlocit în fața instanței la data de 19.12.2024 (f. 86 ds.), martorul C.O. a menținut declarația dată în faza de urmărire penală. Martorul a arătat că a fost numit controlor de calitate de societatea SC G.P. SRL, prin decizie, însă nu a încheiat nici un contract pentru acesta poziție.
Societatea care a primit lucrarea pentru Centrul de Tineret din comuna B. este inculpata, însă nu aceasta a executat lucrarea. Martorul a arătat că deși a fost în teren de aproximativ 8 ori, pe inculpatul B.G., l-a văzut o singură dată și nu a discutat cu acesta.
h. Prin declarația dată de martorul C.M.L.(vol 16 d.u.p., filele 40-45), acesta arată că în anul 2020 sau 2021 la solicitarea numitului Ț.C., a participat în calitate de diriginte de șantier pe partea de instalații, la o lucrare de construcție ce avea ca și beneficiar pe UAT B.. A încheiat un contract de colaborare direct cu firma M. administrată de Ț.C. și nu a discutat cu nici un reprezentant al primăriei referitor la prestarea acestor servicii. Martorul face mențiunea că el nu a aflat și nu a realizat că în fapt lucrările sunt executate de alte societăți și nu de SC G.P. SRL. Nu i-a adus nimeni la cunoștință și nici nu a făcut verificări în acest sens cu privire la muncitorii aflați pe șantier. Nu avea obligația de verificare a acestora, el putând să verifice calitatea lucrărilor și în lipsa angajaților. Nu îi cunoaște pe I.A., B.M., și nici societățile acestora și nici pe A.F.. Nu a participat la recepția construcției la terminarea lucrărilor, nefiind necesar, fiind prezent doar domnul Ț.C. care avea contract încheiat cu beneficiarul.
Reaudiat nemijlocit în fața instanței la data de 19.12.2024 (f. 88 ds.), martorul a menținut declarația dată în faza de urmărire penală. Martorul a arătat că a avut functia de diriginte de șantier pe partea de instalații, în cadrul proiectului de construire a unui Centru de Tineret in Comuna B.. A fost angajat de SC M. SRL, a dl. T.C.. Executantul lucrării se numea SC G.P. SRL, însă această societate nu era autorizată pe instalații electrice, întrucât potrivit legii instalațiile electrice si de gaze se efectuează de firme autorizate ANRE. Martorul nu a interacționat cu inculpatul B.G..
i. Martorul A.F. a avut calitatea de inculpat în prezenta cauză și a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. Din declarația dată de acesta în calitate de suspect la data de 22.11.2023 (vol. 16, filele 5-12) se reține că acesta a luat la cunoștință de desfășurarea procedurii de achiziție a contractului de lucrări de la numiții I.A. și B.M. și încă de la început din discuțiile cu numiții I.A. și B.M. a aflat că proiectul era finanțat din fonduri europene, însă a putut vedea acest aspect și în publicația unde era afișată procedura. Martorul a precizat faptul că nu cunoaște dacă între numiții I.A. și B.M. și primarul comunei B., B.G. a avut loc o înțelegere prealabilă cu privire la modul de desfășurarea a procedurii de achiziție a contractului de lucrări și ulterior de efectuare a lucrărilor, dar din câte și-a dat el seama, cei doi se cunoșteau cu inculpatul B.G. și cu alți angajați ai primăriei, inclusiv cu jurista și cu doamna de la contabilitate. Martorul a precizat că nu a declarat vreun subcontractant, întrucât nu a realizat că trebuie să face acest lucru la depunerea ofertei, iar despre faptul că societățile administrate de numiții B.M. și I.A. urmau să execute construcția știau și primarul și angajații primăriei încă dinaintea ordinului de începere a lucrărilor. Martorul a susținut această afirmație întrucât încă de la semnarea contractului, a fost întrebat de primar dacă va lucra cu cei doi, el nefiind întrebat de primar despre capacitatea SC. G.P. S.R.L de a efectua lucrarea. Martorul a mai precizat că a fost însoțit la primărie pentru semnarea contractului de către martorul I.A. și soția acestuia.
Ulterior, pe parcursul derulării lucrărilor, martorul a fost sunat de primar, doar în contextul în care numiții I.A. și B.M. sistau execuția pentru câteva zile, fiind întrebat dacă are cunoștință când aceștia revin. Martorul a precizat că nu i-a împuternicit pe I.A. și B.M. să semneze documente în numele SC. G.P. S.R.L, acestea fiind întocmite de contabila societății I.V., pe baza documentelor furnizate de aceștia, respectiv pe baza devizelor de șantier, confirmate de persoanele responsabile cu execuția din cadrul primăriei.
Aceste documente erau semnate în final de administratorul de drept a societății B.I.. Întrebat fiind, martorul a arătat că numitul I.A. a fost desemnat să conducă lucrările din șantier, dar nu poate preciza ce acte sau documente au fost făcute sau semnate în acest sens. Mai departe, a arătat că facturile către primărie erau emise din dispoziția sa, ori de câte ori era sunat de primar, iar de fiecare dată când a încasat bani de la primărie, a achitat atât lucrările efectuate de I.A. și B.M., cât și materialele achiziționate pentru efectuarea acestor lucrări. Menționează că înțelegerea inițial, era că cei doi să execute lucrarea cu materialele achiziționate de ei, dar a fost sunat la un moment dat pentru a le facilita achiziția acestora.
Martorul a declarat că a știut că toate aceste documente întocmite în numele inculpatei SC. G.P. S.R.L, urmau a fi folosite de primărie pentru obținerea fondurilor europene în cadrul proiectului, iar pe parcursul execuției, înainte de a i se plăti a doua tranșă din bani, a fost sunat de primar, care i-a cerut să întocmească o nouă asigurare, întrucât firma pe care întocmise asigurarea dăduse faliment. Nu a fost de acord, deși au existat demersuri efectuate de primar, de reprezentanții primăriei, pentru a fi semnată o asigurare antedatată, pentru acest lucru insistând inclusiv I.A. și B.M..
În finalul declarației, martorul a arătat faptul că SC. G.P. S.R.L nu a executat vreo prestație în cadrul acestui contract de lucrări, construcția fiind executată integral de către societățile administrate de I.A. și B.M.. Nu își amintește să fi existat discuții cu privire la interdicția subcontractării lucrărilor, a luat la cunoștință de această interdicție cu ocazia audierii. Deși cunoștea, încă de la momentul achiziției că societatea sa nu avea capacitatea de executare a lucrării, întrucât nu are angajați și nici utilaje, a procedat în acest fel, întrucât a prevăzut în ofertă susținerea altei firme de construcții, de altfel, primăria nici nu putea să îi declare câștigători dacă nu îndeplineau condițiile. Inculpatul consideră că nu avea această obligație să anunțe despre efectuarea lucrării prin subcontractori, deoarece a reușit să efectueze lucrarea în condițiile arătate anterior.
În declarația dată în calitate de inculpat la data de 08.02.2024(filele 115-117, vol 16 d.u.p.) A.F. a arătat că el s-a ocupat de întocmirea facturilor ce atestă contravaloarea lucrărilor executate în cadrul proiectului ce face obiectul dosarului și transmiterea lor către UAT B., în calitate de administrator în fapt a societății.
Reaudiat nemijlocit în fața instanței la termenul din data de 25.02.2025, martorul a menținut declarațiile anterioare dar nu a putut răspunde la o parte din întrebări, învederând că se află într-o stare psihică dificilă ca urmare a decesului mamei sale. Cu toate acestea, la interpelarea instanței cu privire la chestiuni punctuale declarate anterior referitor la contractarea lucrării și legătura dintre inculpatul B.G. și martorul I.A., inculpatul a precizat că le menține.
C. Depunerea documentației la A.F.I.R. în vederea achitării tranșei a II-a
Pe parcursul implementării proiectului, la data de 03.04.2020, UAT B. a depus la OJFIR Bacău cererea de plată tranșa I, solicitând decontarea sumei de 10.000 lei, reprezentând cheltuieli de consultanță pentru depunerea cererii de finanțare justificate cu factura emisă de SC E. SRL. Cererea a fost avizată la plată și plătită în data de 22.05.2020, conform mențiunilor de la f. 5 vol. 5 d.u.p.
La data de 14.10.2021, UAT B. a depus la OJFIR Bacău cererea de plată tranșa II însoțită de documente justificative, pe care a retras-o de la plată în data de 25.11.2021(f. 137 vol 4 d.u.p.), motivând identificarea unor erori în completarea cererii de plată.
La data de 20.05.2022(f. 284 vol. 1 d.u.p.), beneficiara UAT B., prin reprezentant legal B.G., în calitate de primar, a depus din nou la OJFIR Bacău cererea de plată tranșa II prin care a solicitat rambursarea cheltuielilor în valoare de 337.324,27 lei efectuate pentru realizarea lucrărilor de construcție.
În susținerea cererii de plată tranșa a II -a, inculpatul B.G., în calitate de reprezentant al UAT B. o serie de înscrisuri emise de SC G.P. SRL aflate în volumele de urmărire penală, respectiv:
- proces-verbal de trasare a lucrărilor Fundații nr. 1/28.08.2020, (vol. 1, fila 300 verso);
- proces-verbal de verificare a cotei de fundare nr. 2/08.09.2020, (vol. 1, fila 301);
- proces-verbal de verificare a naturii terenului de fundare nr. 3/08.09.2020, (vol. 1, fila 301 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă a materialelor ce urmează a fi puse în opera nr. 3.1/15.09.2020, (vol. 1, fila 302 );
- proces-verbal pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse nr. 4/16.10.2020, (vol. 1, fila 302 verso);
- proces-verbal de verificare a cotei de fundare nr. 5/23.10.2020, (vol. 1, fila 303);
- proces-verbal pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse nr. 6/02.11.2020, (vol. 1, fila 303 verso);
- proces-verbal de verificare a aspectului betonului după decofrare și poziționare goluri tehnologice și de instalație nr.7/04.11.2020, (vol. 1, fila 305 );
- proces-verbal de verificare a aspectului betonului după decofrare și poziționare goluri tehnologice și de instalație nr.8/10.11.2020, (vol. 1, fila 305 verso);
- proces-verbal pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse nr. 9/13.11.2020, (vol. 1, fila 306);
- proces-verbal de verificare a aspectului betonului după decofrare și poziționare goluri tehnologice și de instalație nr. 10/16.11.2020, (vol. 1, fila 306 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă a materialelor ce urmează a fi puse în opera nr.10.1/16.11.2020, (vol. 1, fila 307);
- proces-verbal de recepție calitativă nr.11/19.11.2020, (vol. 1, fila 307 verso);
- proces-verbal pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse nr. 12/12.12.2020, (vol. 1, fila 308);
- proces-verbal pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse nr. 13/27.12.2020, (vol. 1, fila 308 verso);
- proces-verbal pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse nr. 14/03.02.2021, (vol. 1, fila 309);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 14.1/10.02.2021, (vol. 1, fila 309 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă a materialelor ce urmează a fi puse în opera nr. 14.2/10.02.2021, (vol. 1, fila 310);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 15/18.02.2021, (vol. 1, fila 310 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 16/26.02.2021, (vol. 1, fila 311);
- proces-verbal de recepție calitativă a materialelor ce urmează a fi puse în opera nr. 16.1/26.02.2021, (vol. 1, fila 311 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 17/10.03.2021, (vol. 1, fila 312);
- proces-verbal de recepție calitativă a materialelor ce urmează a fi puse în opera nr. 17.1/10.03.2021, (vol. 1, fila 312 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 18/12.03.2021, (vol. 1, fila 313);
- proces-verbal de verificare a cotei de fundare nr. 19/06.03.2021, (vol. 1, fila 313 verso);
- proces-verbal de verificare a cotei de fundare nr. 20/06.03.2021, (vol. 1, fila 314);
- proces-verbal pentru verificarea calității lucrărilor care devin ascunse nr. 21/08.03.2021, (vol. 1, fila 314 verso);
- proces-verbal pentru verificarea calității lucrărilor care devin ascunse nr. 22/09.03.2021, (vol. 1, fila 315);
- proces-verbal de recepție calitativă a materialelor ce urmează a fi puse în opera nr. 22.1/09.03.2021, (vol. 1, fila 315 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 23/10.03.2021, (vol. 1, fila 316);
- proces-verbal de recepție calitativă a materialelor ce urmează a fi puse în opera nr. 23.1/10.03.2021, (vol. 1, fila 316 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 24/11.03.2021, (vol. 2, fila 1);
- proces-verbal de recepție calitativă a materialelor ce urmează a fi puse în opera nr. 24.1/11.03.2021, (vol. 2, fila 1 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 25/15.03.2021, (vol. 2, fila 2);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 26/12.04.2021, (vol. 2, fila 2 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă a materialelor ce urmează a fi puse în opera nr. 26.1/12.04.2021, (vol. 2, fila 3);
- proces-verbal de recepție calitativă a materialelor ce urmează a fi puse în opera nr. 26.2/12.04.2021, (vol. 2, fila 3 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 27/19.04.2021, (vol. 2, fila 4);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 28/19.04.2021, (vol. 2, fila 4 verso);
- proces-verbal de verificare a aspectului betonului după decofrare și poziționare goluri tehnologice și de instalație nr.29/11.05.2021, (vol. 2, fila 7 verso);
- proces-verbal de verificare a aspectului betonului după decofrare și poziționare goluri tehnologice și de instalație nr.30/11.05.2021, (vol. 2, fila 8);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 31/12.05.2021, (vol. 2, fila 8 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 32/13.05.2021, (vol. 2, fila 9);
- proces-verbal de recepție calitativă a materialelor ce urmează a fi puse în opera nr. 32.1/13.05.2021, (vol. 2, fila 9 verso);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 33/15.05.2021, (vol. 2, fila 10);
- proces-verbal de recepție calitativă nr. 34/18.05.2021, (vol. 2, fila 10 verso);
- proces-verbal de verificare a cotei de fundare nr. 35/19.05.2021, (vol. 2, fila 11);
- proces-verbal de verificare a cotei de fundare nr. 36/19.05.2021, (vol. 2, fila 11 verso);
- proces-verbal pentru verificarea calității lucrărilor care devin ascunse nr. 37/21.05.2021, (vol. 2, fila 12);
- proces-verbal pentru verificarea calității lucrărilor care devin ascunse nr. 38/25.05.2021, (vol. 2, fila 12 verso);
Aceste documente au fost întocmite cu acordul inculpatului A.F., în numele executantului SC G.P. SRL, fiind semnate din partea executantului de numitul I.A., deși lucrările de construcții au fost efectuate în totalitate de către angajații SC A.&G.C. SRL și SC Z. M. SRL, fiind semnate în numele executantului/constructorului SC G.P. SRL de către numitul I.A., deși acesta nu avea nicio calitate în cadrul SC G.P. SRL, neexistând vreun act de împuternicire sau vreun contract de reprezentare cu inculpata SC G.P. SRL.
Cererea de plată a tranșei a doua a fost refuzată de către AFIR prin adresa (...) (f. 147 vol. 5 d.u.p.) întrucât nu s-au prezentat documente care să susțină constituirea garanției de bună execuție pe toată durata de execuție a lucrărilor efectuate și există o neconcordanță între cantitatea și clasa de beton utilizată de infrastructura clădirii și documentele justificative(condica de betoane, bonuri livrare beton), precum și clasele de beton menționate.
Prin depunerea documentelor inexacte cu încălcare condițiilor de eligibilitate și încălcarea prevederilor contractului de finanțare, beneficiara UAT B. ar fi putut obține pe nedrept sprijin financiar nerambursabil în cuantum de 337.324,27 lei.
Deși cererea de plată a fost refuzată din alte motive, se constată că inculpatul B.G. a depus, alăturat cererii de plată pentru tranșa a II-a, documente cu caracter inexact cu privire la realitatea executării construcțiilor de către constructorul menționat în contractul de lucrări, cu încălcarea prevederilor art. 4.11 din Anexa nr. IV la contractul de finanțare.
Conform art. 5 alin 2 din contractul de finanțare(f 45 vol 1 d.u.p.), plata se va efectua pe baza cererilor de plată întocmite de beneficiar în conformitate cu Instrucțiunile de plată Anexa V la contract și însoțite de documente justificative, în urma verificării documentelor justificative prezentate de beneficiar conform cerințelor Autorității Contractante, prezentate în Anexa V.
Conform art. 7 din contract(f. 46 vol 1 d.u.p.), anexa IV anexată la contractul de finanțare este parte integrantă a acestuia și are aceeași forță juridică.
În cauză, se constată că au fost încălcate prevederile art. 11 din Anexa IV, care au următorul conținut: „ Înlocuirea/implicarea subcontractanților de către contractant în perioada de implementare a contractului nu reprezintă modificare substanțială și se realizează numai cu acordul autorității contractante. Beneficiarul este obligat să furnizeze AFIR toate informațiile legate de subcontractanții ofertantului declarat câștigător. În cazul în care, după avizarea achizițiilor de către CRFIR apare necesară înlocuirea/implicarea subcontractanților de către contractor, acesta și autoritatea au obligația respectării art. 151 - 156 din HG nr. 395/2016. Beneficiarul va prezenta de îndată la CRFIR spre verificare și avizare documentele din care rezultă încadrarea într-una din situațiile prevăzute la art. 151 din HG nr. 395/2016, acordul beneficiarului, declarația pe proprie răspundere a noilor subcontractanți privind asumarea caietului de sarcini, certificat constatator ONRC al noilor subcontractanți, lista de verificare a conflictului de interese și incompatibilității de participare pentru subcontractanți.”
Conform HG 395/2016: „ART. 151
Înlocuirea/implicarea subcontractanților de către contractant în perioada de implementare a contractului poate interveni în următoarele situații:
a) înlocuirea subcontractanților nominalizați în ofertă și ale căror activități au fost indicate în ofertă ca fiind realizate de subcontractanți,
b) declararea unor noi subcontractanți ulterior semnării contractului de achiziție publică în condițiile în care lucrările/serviciile ce urmează a fi subcontractate au fost prevăzute în ofertă fără a se indica inițial opțiunea subcontractării acestora,
c) renunțarea/retragerea subcontractanților din contractul de achiziție publică.
ART. 152
În situațiile prevăzute la art. 151, autoritatea contractantă are obligația de a solicita prezentarea contractelor încheiate între contractant și subcontractanții declarați ulterior, care să conțină obligatoriu, cel puțin următoarele elemente:
a) activitățile ce urmează a fi subcontractate;
b) numele, datele de contact, reprezentanții legali ai noilor subcontractanți;
c) valoarea aferentă prestațiilor noilor subcontractanți.
ART. 153
În situațiile prevăzute la art. 151, noii subcontractanți au obligația de a prezenta o declarație pe propria răspundere prin care își asumă respectarea prevederilor caietului de sarcini și a propunerii tehnice depuse de către contractant la ofertă, aferentă activității supuse subcontractării.
ART. 154
Contractele menționate la art. 152 și declarațiile menționate la art. 153 vor fi prezentate cu cel puțin 15 zile înainte de momentul începerii executării lucrărilor/prestării serviciilor de către noii subcontractanți.
ART. 155
În situațiile prevăzute la art. 151, noii subcontractanți au obligația de a transmite certificatele și alte documente necesare pentru verificarea inexistenței unor situații de excludere și a resurselor/capabilităților corespunzătoare părților de implicare în contractul de achiziție publică.
ART. 156
Înlocuirea/implicarea subcontractanților de către contractant în perioada de implementare a contractului se realizează cu acordul autorității contractante.”
Prin urmare, prin omisiunea inculpatului B.G. de a informa instituția AFIR cu privire la existența subcontractării totale a lucrării, au fost încălcate prevederile art. 11 din Anexa IV, anterior amintită, care permite modificarea unui contract de achiziție publică doar în condițiile Legii 98/2016 și a HG 395/2016, condiții care nu au fost prezentate.
D. Poziția procesuală și apărările inculpaților
În cauză, se constată că inculpatul B.G. a avut o poziție oscilantă cu privire la cunoașterea subcontractării totale a lucrării finanțate cu fonduri europene.
Din declarația oferită în calitate de suspect la data de 25.10.2023, (vol. 11 d.u.p., filele 170-173), se reține că acesta nu ar fi avut cunoștință de faptul că S.C. G.P. S.R.L. a subcontractat lucrările de construcție în cadrul obiectivului „Construire Centru de Tineret pentru Activități Culturale în com. B., județul Bacău” către alte societăți, întrucât lui nu i-a fost prezentat vreun contract care să arate subcontractarea lucrărilor de construcții.
Suspectul a menționat faptul că numitul A.F. a fost și cel care a ținut legătura cu Primăria com. B., respectiv cu el și cu ceilalți angajați ai primăriei, cu dirigintele de șantier, domnul T.. Inculpatul a menționat că martorul A.F. a fost persoana care s-a prezentat de fiecare dată când au fost controale de la Inspectoratul de Stat în Construcții pentru verificare fazelor determinante ale lucrărilor, împrejurare contrazisă de martorii audiați de instanță care au precizat că martorul A.F. nu s-a preocupat de lucrarea contractată de societatea inculpată pe care o administra în fapt.
În calitate de suspect a arătat că, în calitate de reprezentant al UAT B., a fost prezent în șantier la fiecare control efectuat de către Inspectoratul de Stat în Construcții pentru verificarea fazelor determinante, dar și cu alte ocazii în afara datelor la care au fost efectuate controalele de către ISC. De asemenea, a fost prezent și cu ocazia verificărilor efectuate în teren de către OJFIR în cadrul proiectului.
În calitate de suspect a precizat că nu cunoaște dacă lucrătorii erau angajați ai S.C. G.P. S.R.L. sau ai altei societăți; nu are cunoștină de altă persoană desemnată de A.F. ca și reprezentant, inculpatul discutând doar cu A.F.; nu știe cine a înmânat efectiv actele întocmite de S.C. G.P. S.R.L. în cadrul proiectului către UAT B., ele fiind primite la contabilitate.
Cu privire la martorii I.A. și B.M., inculpatul a arătat că i-a cunoscut pe parcursul efectuării lucrărilor de construcții pe șantier, dar a crezut că aceștia sunt angajații S.C. G.P. S.R.L. și abia după finalizarea lucrărilor cei doi s-au prezentat în cadrul Primăriei și i-au adus la cunoștință că nu au primit banii de la S.C. G.P. S.R.L.. Suplimentar, inculpatul a declarat că nu îi sunt cunoscute societățile SC A.&G. C. S.R.L. și SC Z.&M. S.R.L și nu a fost informat de către martori că erau reprezentanți ai unei alte societăți.
În continuarea celor menționate în calitate de suspect a arătat faptul că cererea de plată depusă la AFIR a fost respinsă motivat de faptul că constructorul a avut poliția de asigurare la C.I. și această firmă de asigurare a intrat în faliment. Cu privire la acest aspect primăria a intentat o acțiune de recuperare a sumelor de la S.C. G.P. S.R.L. având în vedere clauzele contractuale.
În calitate de inculpat, la data de 08.02.2024(vol 16, filele 141 – 142), B.G. a revenit asupra declarației inițiale și a precizat faptul că odată cu terminarea lucrărilor, respectiv în luna decembrie a anului 2021, numiții I.A. și B.M., i-au adus de fapt la cunoștință că reprezintă alte societăți, și nu pe inculpata SC G.P. SRL și cu toate acestea a trimis documentele către AFIR BACĂU, fără a realiza că poate comite o infracțiune. Inculpatul a arătat că nu a studiat în amănunt contractul de finanțare încheiat cu AFIR, dar cu toate acestea cunoștea faptul că nu se putea subcontracta execuția lucrării ce face obiectul cauzei. Inculpatul mai arată că deși a aflat de subcontactare nu întreprins nici un demers legal cu privire la SC G.P. SRL, referitor la acest mod de efectuare a lucrărilor, ci doar a acționat în judecată respectiva societate pentru faptul că nu a constituit garanția de bună execuție a lucrării.
În fața instanței de judecatǎ, audiat la termenul din data de 24.09.2024(f 30), inculpatul a arătat că s-a deplasat în teren de aprox. 5 ori, iar la fața locului erau meseriași despre care credea că aparțin SC G.P. SRL. Inculpatul a arătat că a verificat toate actele, a avut diriginte de șantier, iar la sfârșit au venit cei 2 martori, B. și I. și i-au spus că nu au primit banii. Toate situațiile se făceau pe ordine de plată. A întocmit toate actele și a dus toate documentele la serviciul de consultanță, iar în condica de betoane au fost găsite 2 facturi ale altor societăți iar serviciul de consultanță i-a zis că este posibil să se respingă doar parțial cererea de rambursare. Dacă i se spunea că se va respinge toată suma, nu mai depunea dosarul. Cu privire la momentul la care a aflat despre subcontractarea lucrării către societățile administrate de martorii I.A. și B.M., inculpatul a menționat că nu cunoștea subcontractarea lucrărilor de către SC G.P. SRL înainte de a depune documentele pentru tranșa a doua(f. 31 ds).
În cauză, apărarea inculpatului a vizat 3 aspecte: lipsa întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii subiective(apărare ce va fi analizată în capitolul aferent încadrării juridice), incidența în cauză a unei tentative absolut improprii, precum și neprevederea în legea penală a faptei comise de către inculpat.
Instanța va respinge apărarea inculpatului conform căreia ar fi incidente dispozițiile art. 32 alin 2 Cod penal privind tentativa improprie. Astfel, tentativa neidonee există atunci când executarea acțiunii infracționale a fost complet efectuată iar urmarea socialmente periculoasă, urmărită sau acceptată de făptuitor, nu s-a produs din cauza modului eronat(absurd) în care a fost concepută executarea ori a folosirii unor mijloace absolut inapte a produce urmarea periculoasă.
În prezenta cauza, inculpatul B.G. a depus numeroase înscrisuri în susținerea cererii de plată a tranșei a II-a din fondurile europene, deși cunoștea caracterul inexact al mențiunilor din respectivele înscrisuri cu privire la persoana executantului. Astfel, nici modul în care a fost concepută executarea nu a fost unul eronat(din contra, inculpatul a beneficiat de consultanță de specialitate, fiind avertizat cu privire la neconformități) și nici mijlocul folosit nu a fost absolut inapt de a produce urmarea(din contra, se reține că A.F.I.R. nici nu putea identifica existența unei subcontractări totale a lucrării, față de caracterul aparent conform al proceselor verbale atașate cererii de plată). Astfel, se observă că, deși urmarea socialmente periculoasă nu s-a produs, în măsura în care exista o garanție legal constituită de către SC G.P. SRL și nu existau neconcordanțe privind condica de betoane, ascunderea cu bună-știință de către inculpat a subcontractării totale a lucrării ar fi avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene.
Referitor la susținerile inculpatului că fapta nu este prevăzută de legea penală, respectiv nu se face diferențierea între neregulă și fraudă, instanța constată că susținerile inculpatului se bazează pe un articol de specialitate fără valoare juridică. Astfel, diferențierea evidențiată de apărare nu este consacrată de norma de incriminare a infracțiunii și nu intră în analiza elementelor constitutive ale infracțiunii, astfel cum este aceasta indicată de art. 18 1 Legea 78/2000.
În aprecierea instanței, „frauda” poate rezulta și din nedezvăluirea de informații care are ca efect deturnarea sau reținerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele gestionate de Comunitățile Europene sau în numele acestora, conform art. 1 alin 1 din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene(publicată în J.O. L 198, 28.7.2017, p. 29–41).
După cum chiar articolul depus de inculpat(fila 83-85 ds.) indică, pentru a fi în prezența unei „nereguli” în sensul art. 2 OUG 66/2011, este necesar ca finanțatorul(în cazul nostru Uniunea Europeană) să aibă posibilitatea să se pronunțe asupra eligibilității sau neeligibilității cheltuielilor solicitate la avizare sau rambursare în baza documentelor prezentate de beneficiar(în cazul nostru UAT B. prin primar), respectiv neconformitatea să fie evidentă din conținutul actelor atașate cererii de acordare de fonduri europene. Or, în cauză, cea mai mare parte a înscrisurilor atașate cererii de acordare de fonduri europene cuprindeau mențiunea că executantul ar fi unitatea „SC G.P. SRL”, din partea căreia semnează constructorul I.A.(deși acesta nu avea nicio legătură cu unitatea câștigătoare a licitației), caracterul inexact al proceselor verbale depuse nefiind contestat. Prin urmare, este evident că atunci când reprezentantul beneficiarului prezintă documente despre care știe că sunt inexacte, pe baza cărora încearcă să obțină, pe nedrept, fonduri provenite din bugetul al UE, suntem în prezența unei nereguli intenționate, respectiv a unei „fraude”( concluzie consemnată de altfel și de articolul depus de inculpat, f. 84 verso).
Cu privire la inculpata SC G.P. SRL, instanța reține că societatea se află la acest moment în procedura insolvenței, fiind desemnat lichidator judiciar S.Q. SPRL. Reprezentantul legal, V.S.C., a precizat, în numele societății, că aceasta nu dorește să dea declarații(f vol 16 f 122 du.p.) Inculpata a fost legal citată și pe parcursul judecății, fiind desemnat avocat din oficiu pentru reprezentarea intereselor acesteia.
Cu privire la activitatea infracțională a societății inculpate, instanța apreciază că aceasta rezultă cu prisosință din probatoriul administrat. Declarațiile martorilor, inclusiv a numitului A.F., dovedesc faptul că societatea a participat în mod formal la procedura de licitație pentru construcția ,,Centrului de Tineret pentru Activități Culturale în com. B., județul Bacău,, deși nu avea intenția de a executa efectiv lucrarea, neavând angajați. Astfel, după câștigarea licitației, societatea a transferat executarea contractului către martorii B.M. și I.A., contra unui comision de 10% și a întocmit în nume propriu procesele verbale aferente lucrării neexecutate în fapt de societate, facilitând inculpatului B.G. depunerea unor documente inexacte la AFIR, deși cunoștea că lucrarea este realizată din fonduri europene. Reaua-credință a societății inculpate este demonstrată și prin declarațiile administratorului în fapt a societății, martorul A.F., care a recunoscut săvârșirea aceleiași infracțiuni ca cea pentru care inculpata este trimisă în judecată și a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției ce a făcut obiectul dosarului nr. 695/110/2024.
Martorul A.F. a arătat faptul că societatea SC G.P. SRL nu i-a împuternicit pe I.A. și B.M. să semneze documente în numele societății, acestea fiind întocmite de contabila societății I.V., pe baza documentelor furnizate de martori, respectiv pe baza devizelor de șantier, confirmate de persoanele responsabile cu execuția din cadrul primăriei. Aceste documente erau semnate în final de administratorul de drept a societății, martorul B.I.. Martorul a declarat că a știut că toate aceste documente întocmite în numele SC. G.P. S.R.L, urmau a fi folosite de primărie pentru obținerea fondurilor europene în cadrul proiectului, iar pe parcursul execuției, societatea inculpată a refuzat să încheie o nouă asigurare de garanție a lucrării, după ce i s-a pus în vedere de către reprezentantii UAT B.
Martorul a confirmat faptul că SC. G.P. S.R.L nu executat vreo prestație în cadrul acestui contract de lucrări întrucât nu are angajați și nici utilaje, construcția fiind executată integral de către societățile administrate de I.A. și B.M..
În declarația dată la data de 08.02.2024(filele 115-117, vol 16 d.u.p.) martorul A.F. a confirmat că au existat documente emise și semnate în numele societății inculpate de către alte persoane care nu aveau calitatea de reprezentant a SC G.P. SRL.
Prin urmare, din probatoriul administrat rezultă că societatea SC G.P. SRL, în interesul și în realizarea obiectului său de activitate, a susținut activitatea infracțională a inculpatului B.G., întrucât în numele societății inculpate s-au întocmit în mod nereal proceselor verbale ce atestă stadile de realizare și execuție a lucrărilor, procese verbale depuse pentru solicitarea plății tranșei a II-a de către primarul comunei B..
a. În drept, fapta inculpatului B.G. constând în aceea că, în calitate de primar al UAT B., județul Bacău, beneficiară a unui sprijin financiar nerambursabil pentru proiectul intitulat ”Construire Centru de Tineret pentru Activități Culturale în com. B., județul Bacău”, finanțat din fonduri FEADR, prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a folosit înscrisuri inexacte pe parcursul implementării proiectului, în scopul obținerii pe nedrept a finanțării nerambursabile în valoare de 337.324,27 lei respectiv, pentru dovedirea obligațiilor asumate prin contractul de finanțare, la data de 20.05.2022, a depus la AFIR - Oficiul Județean de Plăți pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Bacău împreună cu cererea de plată tranșa a II –a mai multe documente care atestau în mod nereal că lucrările din cadrul proiectului au fost executate de SC G.P. SRL, deși în realitate au fost executate de exclusiv de angajații altor două societăți, SC A.&G. C. SRL și SC Z.&M. SRL, cu încălcarea interdicției de subcontractare totală a lucrărilor prevăzută de contractul de finanțare nerambursabilă, fapt cunoscut de reprezentantul beneficiarei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei prev. de art. 32 Cpen rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000(forma după modificările intervenite prin Legea 283/2020).
În prezenta cauză, nu pot fi apreciate ca temeinice apărările inculpatului B.G. privind buna sa credință în exercitarea atribuțiilor ce îi reveneau în calitate de primar întrucât probele administrate au dovedit, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpatul a cunoscut faptul că SC G.P. SRL subcontractase total lucrarea la momentul depunerii cererii de plată a tranșei a II-a, în data de 20.05.2022. Deși prin declarațiile sale succesive, inculpatul a încercat să acrediteze ideea că nu a cunoscut acest aspect la data depunerii cererii(a se vedea declarația de inculpat din fața instanței), declarațiile principalilor martori din cauză (cei doi executanți ai lucrării, I.A. și B.M., precum și responsabilul cu proiectul din cadrul primăriei, P.C.) au fost concordante în sensul că, cel mai târziu la finalizarea lucrărilor, primarul comunei B., inculpatul B.G., a cunoscut existența subcontractării.
Faptul că inculpatul a beneficiat de consultanță de specialitate, respectiv cea acordată de societatea SC E. SRL, nu este de natură a determina exonerarea sa de răspundere penală: „ Serviciul de consultanță mi-a zis că este posibil să se respingă doar parțial cererea de rambursare. Dacă mi se spunea că mi se respinge toată suma, nu mai depuneam dosarul.” (f. 31 ds., declarația de inculpat).
În acest sens, instanța ia act de susținerile martorului M.M.D. (f. 71 ds.) care a declarat că nu a avut cunoștință de existența subcontractării, nefiind astfel în măsură să îl consilieze pe inculpat în sensul asumării riscului depunerii unei documentații inexacte. Martorul a precizat expres că a identificat doar o problemă în condica de betoane(respectiv că unele facturi emise aparțin unei alte societăți) indicând inculpatului B.G. că dacă depune înscrisurile și sunt probleme, finanțatorul va cere lămuriri, ipoteză adeverită întrucât AFIR a cerut lămuriri suplimentare legate de condica de betoane.
Contrar susținerilor inculpatului, se constată astfel că nu a existat o eroare a inculpatului(respectiv că societatea consultantă l-a sfătuit să meargă mai departe cu proiectul chiar dacă operase o subcontractare) ci acesta a decis să depună documente inexacte deși cunoștea că lucrarea nu a fost executată de societatea care câștigase licitația, fiind avertizat de către consultant că există vicii și în actele ce priveau condica de betoane. Societatea de consultantă nu a fost în măsură să îl consilieze pe inculpatul B.G. cu privire la consecințele depunerii dosarului la A.F.I.R. în ipoteza existenței unei subcontractări totale a lucrării întrucât, conform declarației martorului M.D., societatea SC E. SRL nu a cunoscut prevederile contractului și nici existența subcontractării, atribuțiile consultantului vizând verificarea facturilor și a ordinelor de plată.
Or, înscrisurile menționate în rechizitoriu ca având caracter inexact sunt procesele-verbale emise pe parcursul executării lucrărilor, care atestă în mod nereal că inculpata SC G.P. SRL ar fi executat lucrarea Centrului pentru Tineret din com. B., aspect cu privire la care inculpatul nu a fost consiliat. Procurorul a solicitat A.F.I.R. depunerea documentației ce a stat la baza solicitării tranșei a II-a de plată iar prin adresa nr. (...), AFIR a comunicat aceste documente(vo.l 5 d.u.p f 6-204), documente între care nu se regăsesc facturi ale altor societăți(pentru a se aprecia că AFIR putea constata subcontractarea din actele depuse), ci doar acte emise de SC G.P. SRL. Mai mult, din perspectiva conștientizării gravității faptei, se constată că inculpatul nu a oferit nicio explicație cu privire la atitudinea sa față de societatea SC G.P. SRL, respectiv că nu a verificat dacă are capacitatea tehnică de a efectua lucrarea(f 31 ds) și nu a putut explica de ce nu a luat măsurile legale(nu a solicitat rezilierea contractului) atunci când a aflat despre subcontractare(f. 142 vol 16 ds u p; f 31 verso ds de instanță.), achitând integral lucrarea deși nu se constituise garanția de bună execuție de către inculpată.
De altfel, în motivarea deciziei nr.4 din 4 aprilie 2016, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.18 ind.1 alin.1 din Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și art.215 alin.1, 2 și 3 din Codul penal anterior, respectiv art.244 alin.1 și 2 și art.306 din Codul penal, s-a reținut că „din modul de incriminare a faptei de obținere pe nedrept de fonduri Europene rezultă că această faptă penală reprezintă o formă atipică a infracțiunii de înșelăciune”(parag 31), care, din perspectiva conținutului său constitutiv, „implică, în esență, o inducere în eroare a autorității contractante, prin folosirea unor înscrisuri inexacte sau false, reprezentând, prin urmare, o formă specială de fraudă regăsită în domeniul accesării fondurilor comunitare”(parag. 39).
Toate elementele de fapt determină convingerea instanței că inculpatul a cunoscut caracterul inexact al documentelor întocmite pe parcursul executării lucrării și a ales să depună documentația la A.F.I.R., sperând că aceasta va fi admisă cel puțin în parte. Prin urmare, se observă că inculpatul a urmărit producerea rezultatului respectiv obținerea de fonduri europene, în mod nedrept.
b. În drept, fapta inculpatei S.C. G.P. S.R.L., constând în aceea că, în interesul și în realizarea obiectului de activitate, în calitate de semnatară a contractului de lucrări încheiat cu beneficiara UAT B. pentru execuția proiectului ”Construire Centru de Tineret pentru Activități Culturale în com. B., județul Bacău, finanțat din fonduri FEADR prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin administrator în fapt A.F. a ajutat cu intenție reprezentantul beneficiarei, respectiv pe inculpatul B.G., să depună înscrisuri inexacte privind calitatea nereală de executant al lucrării la Autoritatea contractantă, la data de 20.05.2022, în scopul obținerii pe nedrept a finanțării nerambursabile în valoare de 337.324,27 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei prevăzută de art. 48 Cpen. rap. la art. 32 Cpen rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000.
Din punct de vedere al încadrării infracțiunii prevăzută de art. 18¹, alin. 1 din Legea nr. 78/2000, instanța reține că obiectul juridic special al acesteia vizează relațiile sociale privind interesele financiare al Uniunii Europene, iar sub aspectul obiectului material se au în vedere documentele ori declarațiile false, inexacte sau incomplete care sunt folosite pentru obținerea pe nedrept, din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de Uniunea Europeană a sumelor de bani.
Elementul material al laturii obiective din structura infracțiunii reținute în sarcina inculpatei din prezenta cauză constă în sprijinul acordat inculpatului B.G. pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, pentru obținerea în mod ilegal de fonduri europene de către beneficiarul proiectului, înscrisurile prezentate la AFIR menționând calitatea societății inculpate de executant, deși aceasta nu realizase în fapt lucrarea.
În raport de aceste mențiuni, instanța reține că limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reglementată de 18¹, alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt cuprinse între 2 și 7 ani închisoare. Având în vedere că infracțiunea a rămas în forma tentativei, limitele de pedeapsă sunt de la 1 an la 3 ani și 6 luni.
În continuare, în ceea ce îl privește pe inculpatul B.G., instanța reține că acesta are vârsta de 52 de ani, este căsătorit, are 2 copii, are studii universitare, este reprezentant legal a unei unități administrativ teritoriale. Totodată, din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul se află la primul contact cu legea penală, este o persoană bine integrată social, aspecte ce denotă faptul că încălcarea legii penale a avut un caracter izolat.
Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infracțiunii comise, atitudinea sa, circumstanțele reale și personale reținute, instanța va aplica inculpatului B.G. o pedeapsă orientată spre minimul limitelor prevăzute de lege, astfel cum au fost reduse, respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei prev. de art. 32 Cpen rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000.
În continuare, la stabilirea pedepselor accesorii și complementare aplicabile inculpatului B.G., instanța urmează să aibă în vedere nu doar dispozițiile naționale, ci și normele europene, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Inculpata S.C. G.P. S.R.L a fost administrată în fapt de martorul A.F., iar în cursul procesului penal a fost reprezentată de lichidator judiciar, care nu a exprimat o poziție procesuală. Instanța reține că inculpata persoană juridică a fost beneficiara proiectului intitulat ”Construire centru de tineret pentru activități culturale în comuna B., județul Bacău”, finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala”, dar în fapt nu a executat lucrarea, și a întocmit documentele folosite de inculpatul B.G. pentru obținerea unei tranșe din finanțarea europeană, ascunzând subcontractarea totală a lucrării(pentru un comision de 10 %).
Conform art. 137, alin. 4, lit. c C. pen., limitele de pedeapsă pentru infracțiunea prevăzută de art. 18¹, alin. 1 din Legea nr. 78/2000, sunt cuprinse între 180 și 300 de zile-amendă, însă având în vedere că în cauză a fost reținută cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de art. 32 Cod penal, limitele de pedeapsă se vor reduce cu jumătate, fiind cuprinse între 90 și 150 zile-amendă.
În raport de criteriile de individualizare expuse anterior, văzând și prevederile art. 137, alin. 3 C. pen., instanța va dispune condamnarea inculpatei S.C. G.P. S.R.L. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 20.000 lei reprezentând un număr de 100 zile-amendă înmulțit cu suma de 200 lei corespunzătoare unei zile amendă pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 32 C.pen. rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000. Instanța s-a orientat spre o amendă într-un cuantum redus având în vedere situația juridică actuală a inculpatei reliefată de extrasul ONRC de la fila 146 vol 11 d.u.p., precum și împrejurarea că inculpata se află în procedura insolvenței(dosar nr. 1832/110/2022 a Tribunalului Bacău), a avut o contribuție secundară la comiterea infracțiunii(complicitate) și nu a realizat venituri în anul anterior intrării în insolvență, conform extrasului ONRC.
De asemenea, în temeiul art. 136, alin. 3, lit. d și f, teza I C. pen. raportat la art. 145 C. pen., instanța va aplica inculpatei S.C. G.P. S.R.L., pedepsele complementare constând în interzicerea dreptului de a participa la proceduri de achiziții publice pentru o perioadă de 1 an și afișarea hotărârii de condamnare, în extras, pentru o perioadă de 2 luni, în conformitate cu prevederile art. 145, alin. 3 C. proc. pen., la sediul social, în loc vizibil.
Având în vedere circumstanțele personale și reale reținute, ținând cont de gradul de pericol social al faptei comise, instanța apreciazǎ cǎ scopul pedepselor aplicate inculpatului B.G., constând în principal în prevenirea sǎvârșirii de noi infracțiuni, poate fi atins fǎrǎ ca pedeapsa stabilitǎ în sarcina acestuia sǎ fie executatǎ în regim de detenție. Cu toate acestea, în raport de conduita infracționalǎ, instanța apreciazǎ cǎ este necesarǎ o perioadǎ de supraveghere, motiv pentru care va face în cauzǎ aplicarea prevederilor art. 91 C. pen. privind suspendarea sub supraveghere.
În opinia instanței, condamnarea este de naturǎ sǎ le atragǎ acestuia atenția asupra importanței respectǎrii legii penale, fiind îndeplinite totodatǎ și funcțiile preventive și coercitive ale pedepse, neexistând vreun risc ca acesta să comită alte noi infracțiuni.
Instanța constatǎ cǎ toate condițiile prevǎzute cumulativ de lege sunt îndeplinite: pedeapsa stabilitǎ în sarcina inculpatului este închisoarea în cuantum mai mic de 3 ani, inculpatul B.G. nu a mai fost condamnat anterior, cu ocazia audierii în cursul judecǎții și-au exprimat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității(f. 29), iar raportat la persoana acestuia, la conduita anterioară, aplicarea pedepsei este suficientă, chiar fără executarea acesteia în regim de detenție.
În consecințǎ, în temeiul art. 91 C. pen., instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate acestuia, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni, care se va calcula cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Instanța apreciază cǎ perspectiva executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni sau a nerespectării obligațiilor impuse odatǎ cu acordarea acestui beneficiu (care ar atrage revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârșirea de noi infracțiuni de cǎtre inculpat, instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere asigurând eficiența și efectivitatea rolului preventiv al pedepsei.
În faza de urmărire penală, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă prin adresa nr. (...) (filele 61-62, vol 16) – cu suma de 11900 lei, reprezentând tranșa de plată I, sumă plătită la data de 22.05.2020, aferent contractului nr. C (...).
Referitor la daunele pretinse, instanța ia act că angajarea răspunderii inculpatului a fost întemeiată de partea civilă pe dispozițiile art. 1349 Cod civil care reglementează condițiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită (infracțiunea săvârșită), prejudiciul (cuantumul lui urmând a fi stabilit în baza înscrisurilor doveditoare aflate la dosar), legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția inculpatului sub forma intenției indirecte/directe.
În cauză, suma pretinsă de partea civilă nu face obiectul acuzației, prezentul dosar vizând doar acțiunile ilicite întreprinse de inculpați în legătură cu tranșa a II-a de plată. Având în vedere că infracțiunile au rămas în forma tentativei respectiv că cererea de plată pentru tranșa a II-a a fost respinsă, instanța apreciază că se impune respingerea acțiunii civile ca nefondată față de lipsa unui prejudiciu material și cert care să fi fost cauzat părții civile.
În temeiul art. 275, alin. 6 C. proc. pen. onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata S.C. G.P. SRL S.R.L. – av. M.O., în cuantum de 1622 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și rămâne în sarcina statului.
În raport de soluțiile dispuse în cauză, văzând și prevederile art. 272, alin. 1 și art. 274, alin. 1 și 2 C. proc. pen., instanța va obliga inculpații la plata sumei de 1000 lei fiecare(din care suma de 193 lei fiecare din faza de urmărire penală), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul B.G..
Prin motivele de apel, inculpatul a solicitat, în esență, admiterea căii de atac declarate, desființarea sentinței penale apelate și, cu prioritate, în temeiul art.421 alin.1 pct.2 lit.b teza a II - a Cod procedură penală cu aplicarea art.6 din CEDO, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe întrucât aceasta nu ar fi analizat principalele apărări ale inculpatului, ceea ce ar echivala cu o nepronunțare asupra fondului cauzei; în subsidiar, pe fondul cauzei, solicită achitarea inculpatului conform art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală, întrucât fapta acesteia nu întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii imputate, nefiind prevăzută de legea penală.
Acesta a precizat că primul motiv de apel vizează faptul că inculpatul a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000, reținându-se faptul că a săvârșit fapta dedusă judecății cu rea-credință, iar instanța de fond a apreciat că includerea în denumirea marginală a infracțiunii a acestei sintagme „cu rea-credință” reprezintă o eroare materială, deoarece la momentul săvârșirii infracțiunii, textul de lege fusese modificat. Consideră că procedând în această manieră, instanța de fond a încălcat dispozițiile procedurale care reglementează limitele investirii, deoarece eventualele erori din rechizitoriu și din materialul de urmărire penală ar trebui corectate în procedura de cameră preliminară, și nu în faza de judecată. În rechizitoriu și în toate actele de urmărire penală, parchetul a menționat în mod constant că fapta a fost săvârșită cu rea-credință, cu intenție directă în scopul fraudării fondurilor europene. Or, dacă instanța de fond a apreciat că această sintagmă a fost o eroare și fapta nu a fost săvârșită cu rea-credință și în forma intenției directe, soluția ar trebui să fie aceea de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală, deoarece fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.
Al doilea motiv de apel vizează faptul că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra principalei apărări formulate de inculpat, și anume asupra faptului că, din modul de acțiune al domnului B.G., se poate reține doar o neglijență și în niciun caz o fraudă cu conotație penală. Susține că a insistat în mod repetat asupra acestei apărări, dar instanța de fond nu a analizat-o. Consideră că această omisiune este cu atât mai gravă, întrucât în timpul deliberării și în amânările succesive ale pronunțării sentinței, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 190 din 2025, a făcut o analiză exhaustivă atât a legislației naționale, cât și a cele europene și a stabilit care sunt criteriile de delimitare dintre noțiunea de fraudă și cea de neregulă. Precizează că a inclus în motivele de apel și paragrafele pe care le-a considerat relevante în această decizie, din care rezultă concluzia că în condițiile în care s-au prezentat înscrisuri inexacte, dar lucrările din contract s-au executat și nu există un prejudiciu, este clar că suntem în fața unei nereguli, și nu în fața unei fraude. Dacă apărările ar fi fost analizate de instanța de fond și prin prisma acestei decizii, pe care cu siguranță instanța nu a cunoscut-o, apreciază că soluția ar fi fost una de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b Cod de procedură penală.
În această situație, arată că în mod constant instanțele de control judiciar și Curtea de Apel Bacău au stabilit că în condițiile în care instanța de fond nu analizează apărările, îl lipsește pe inculpat de un proces echitabil și această situație echivalează cu nepronunțarea asupra fondului cauzei. Tocmai această situație s-a întâmplat și în cauza de față, motiv pentru care consideră că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. b, teza a II-a din Codul de procedură penală, întrucât această omisiune echivalează cu o nepronunțare asupra fondului.
Pe fondul cauzei, dacă instanța de apel apreciază că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, solicită reanalizarea apărătorilor de fond cu privire la diferența dintre fraudă și neregulă prin raportare la probatoriul administrat în cauză din care rezultă că a fost vorba de o neregulă, deoarece lucrările s-au executat, prejudiciul nu există, motiv pentru care se impune achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. 1 lit. b Cod de procedură penală.
Analizând actele si lucrările dosarului, cu privire la apelul formulat de inculpatul B.G., precum și motivele ce pot fi invocate din oficiu, Curtea de Apel Bacău reține următoarele:
Sentința penală nr.145/D din 19.06.2025, pronunțată de Tribunalul Bacău în soluționarea dosarului penal nr.629/110/2024 este legală și temeinică, Curtea urmând să respingă ca nefondat apelul declarat de inculpatul B.G..
Sentința instanței de fond a fost motivată corect și corespunzător, prin descrierea faptei ce a făcut obiectul trimiterii în judecată, cu arătarea timpului și locului unde a fost săvârșită, precum și încadrarea juridică dată acesteia prin sentința penală atacată. Instanța de fond a motivat în mod coerent și cuprinzător latura penală, prin analiza coroborată a probelor ce au stat la baza constatării vinovăției inculpatului persoană fizică B.G., dar și a inculpatei persoană juridică SC G.P. SRL. Totodată, Tribunalul Bacău a procedat la indicarea motivelor ce au stat la baza individualizării judiciare a pedepselor aplicate, acestea fiind proporționale cu gravitatea infracțiunilor săvârșite.
De altfel, inculpata persoană juridică SC G.P. SRL și partea civilă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale nu au declarat apel.
Motivarea instanței de fond este însușită de Curtea de Apel Bacău, fiind de acord atât cu modalitatea de soluționare a procesului penal, cu pedepsele aplicate, cât și cu argumentele de fapt și de drept ce au stat la baza acestora.
În privința apelului declarat de inculpatul B.G. acesta este nefondat. Astfel, inculpatul a solicitat, cu prioritate, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bacău invocând faptul că instanța de fond ar fi omis să se pronunțe asupra principalei apărări formulate de inculpat, și anume asupra faptului că, din modul de acțiune al domnului B.G., se poate reține doar o neglijență și în niciun caz o fraudă cu conotație penală. Susține că a insistat în mod repetat asupra acestei apărări, dar instanța de fond nu a analizat-o. Consideră că această omisiune este cu atât mai gravă, întrucât în timpul deliberării și în amânările succesive ale pronunțării sentinței, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 190 din 2025, a făcut o analiză exhaustivă atât a legislației naționale, cât și a cele europene și a stabilit care sunt criteriile de delimitare dintre noțiunea de fraudă și cea de neregulă. Precizează că a inclus în motivele de apel și paragrafele pe care le-a considerat relevante în această decizie, din care rezultă concluzia că în condițiile în care s-au prezentat înscrisuri inexacte, dar lucrările din contract s-au executat și nu există un prejudiciu, este clar că suntem în fața unei nereguli, și nu în fața unei fraude. Dacă apărările ar fi fost analizate de instanța de fond și prin prisma acestei decizii, pe care cu siguranță instanța nu a cunoscut-o, apreciază că soluția ar fi fost una de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b Cod de procedură penală.
Examinând sentința penală apelată, Curtea de Apel Bacău constată că susținerile apelantului privind neanalizarea de către instanța de fond a acestei apărări a inculpatului sunt nefondate.
Astfel, Tribunalul Bacău a reținut în considerentele sentinței penale apelate un capitol distinct destinat înlăturării apărărilor inculpatului B.G., respectiv începând de la pagina 22 din hotărâre (fila 130 verso dosar Tribunalul Bacău) și până la pagina 24 (fila 131 verso), însumând 85 de rânduri în 11 paragrafe distincte în care au fost analizate, în detaliu, toate apărările inculpatului, reiterate de altfel ca motive de apel și în prezenta cauză. Tribunalul Bacău a realizat o riguroasă și minuțioasă analiză a apărărilor inculpatului, pe care le-a înlăturat motivat, inclusiv cu analiza hotărârilor obligatorii ale Înalte Curți de Casație și Justiție.
Simpla critică cu caracter general a inculpatului conform căreia „instanța de fond nu a analizat apărările”, fără ca aceasta să aibă susținere în considerentele sentinței atacate, nu poate conduce la admiterea căii de atac.
Tribunalul Bacău a analizat amplu și judicios apărările inculpatului, explicând atât juridic dar și faptic în considerente motivele pentru care aceste teze în apărare au fost respinse. Este necesar ca motivarea instanței de fond să fie parcursă în întregime pentru a înțelege raționamentul hotărârii.
În mod punctual cu privire la ceea ce inculpatul a reținut ca fiind „principala apărare”, Tribunalul Bacău a arătat, exhaustiv, următoarele:
În prezenta cauză, nu pot fi apreciate ca temeinice apărările inculpatului B.G. privind buna sa credință în exercitarea atribuțiilor ce îi reveneau în calitate de primar întrucât probele administrate au dovedit, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpatul a cunoscut faptul că SC G.P. SRL subcontractase total lucrarea la momentul depunerii cererii de plată a tranșei a II-a, în data de 20.05.2022. Deși prin declarațiile sale succesive, inculpatul a încercat să acrediteze ideea că nu a cunoscut acest aspect la data depunerii cererii(a se vedea declarația de inculpat din fața instanței), declarațiile principalilor martori din cauză(cei doi executanți ai lucrării, I.A. și B.M., precum și responsabilul cu proiectul din cadrul primăriei, P.C.) au fost concordante în sensul că, cel mai târziu la finalizarea lucrărilor, primarul comunei B., inculpatul B.G., a cunoscut existența subcontractării.
Faptul că inculpatul a beneficiat de consultanță de specialitate, respectiv cea acordată de societatea SC E. SRL, nu este de natură a determina exonerarea sa de răspundere penală: „ Serviciul de consultanță mi-a zis că este posibil să se respingă doar parțial cererea de rambursare. Dacă mi se spunea că mi se respinge toată suma, nu mai depuneam dosarul.” (f. 31 ds., declarația de inculpat).
În acest sens, instanța ia act de susținerile martorului M.M.D.(f. 71 ds.) care a declarat că nu a avut cunoștință de existența subcontractării, nefiind astfel în măsură să îl consilieze pe inculpat în sensul asumării riscului depunerii unei documentații inexacte. Martorul a precizat expres că a identificat doar o problemă în condica de betoane(respectiv că unele facturi emise aparțin unei alte societăți) indicând inculpatului B.G. că dacă depune înscrisurile și sunt probleme, finanțatorul va cere lămuriri, ipoteză adeverită întrucât AFIR a cerut lămuriri suplimentare legate de condica de betoane.
Contrar susținerilor inculpatului, se constată astfel că nu a existat o eroare a inculpatului(respectiv că societatea consultantă l-a sfătuit să meargă mai departe cu proiectul chiar dacă operase o subcontractare) ci acesta a decis să depună documente inexacte deși cunoștea că lucrarea nu a fost executată de societatea care câștigase licitația, fiind avertizat de către consultant că există vicii și în actele ce priveau condica de betoane. Societatea de consultantă nu a fost în măsură să îl consilieze pe inculpatul B.G. cu privire la consecințele depunerii dosarului la A.F.I.R. în ipoteza existenței unei subcontractări totale a lucrării întrucât, conform declarației martorului M.D., societatea SC E. SRL nu a cunoscut prevederile contractului și nici existența subcontractării, atribuțiile consultantului vizând verificarea facturilor și a ordinelor de plată.
Or, înscrisurile menționate în rechizitoriu ca având caracter inexact sunt procesele-verbale emise pe parcursul executării lucrărilor, care atestă în mod nereal că inculpata SC G.P. SRL ar fi executat lucrarea Centrului pentru Tineret din com. B., aspect cu privire la care inculpatul nu a fost consiliat. Procurorul a solicitat A.F.I.R. depunerea documentației ce a stat la baza solicitării tranșei a II-a de plată iar prin adresa nr. (...), AFIR a comunicat aceste documente(vo.l 5 d.u.p f 6-204), documente între care nu se regăsesc facturi ale altor societăți(pentru a se aprecia că AFIR putea constata subcontractarea din actele depuse), ci doar acte emise de SC G.P. SRL. Mai mult, din perspectiva conștientizării gravității faptei, se constată că inculpatul nu a oferit nicio explicație cu privire la atitudinea sa față de societatea SC G.P. SRL, respectiv că nu a verificat dacă are capacitatea tehnică de a efectua lucrarea(f 31 ds) și nu a putut explica de ce nu a luat măsurile legale(nu a solicitat rezilierea contractului) atunci când a aflat despre subcontractare(f. 142 vol 16 ds u p; f 31 verso ds de instanță.), achitând integral lucrarea deși nu se constituise garanția de bună execuție de către inculpată.
De altfel, în motivarea deciziei nr.4 din 4 aprilie 2016, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.18 ind.1 alin.1 din Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și art.215 alin.1, 2 și 3 din Codul penal anterior, respectiv art.244 alin.1 și 2 și art.306 din Codul penal, s-a reținut că „din modul de incriminare a faptei de obținere pe nedrept de fonduri Europene rezultă că această faptă penală reprezintă o formă atipică a infracțiunii de înșelăciune”(parag 31), care, din perspectiva conținutului său constitutiv, „implică, în esență, o inducere în eroare a autorității contractante, prin folosirea unor înscrisuri inexacte sau false, reprezentând, prin urmare, o formă specială de fraudă regăsită în domeniul accesării fondurilor comunitare”(parag. 39).
Toate elementele de fapt determină convingerea instanței că inculpatul a cunoscut caracterul inexact al documentelor întocmite pe parcursul executării lucrării și a ales să depună documentația la A.F.I.R., sperând că aceasta va fi admisă cel puțin în parte. Prin urmare, se observă că inculpatul a urmărit producerea rezultatului respectiv obținerea de fonduri europene, în mod nedrept.
Se observă că Tribunalul Bacău a motivat pe larg în considerente, pe baza probatoriului amplu, argumentele pentru care nu se poate reține că inculpatul B.G. ar fi fost de bună credință la momentul depunerii documentației la AFIR, concluzia cunoașterii caracterului inexact al documentației întocmite pe parcursul executării lucrării fiind rezultatul probelor administrate nemijlocit în cursul cercetării judecătorești, respectiv, declarațiile principalilor martori din cauză(cei doi executanți ai lucrării, I.A. și B.M., precum și responsabilul cu proiectul din cadrul primăriei, P.C.) au fost concordante în sensul că, cel mai târziu la finalizarea lucrărilor, primarul comunei B., inculpatul B.G., a cunoscut existența subcontractării.
De asemenea, instanța de fond a explicat și distincția dintre ceea ce inculpatul consideră că a fost o simplă „neregulă” și nu o fraudă, deși, în esență, de fapt, în cauză, atât în actul de acuzare cât și în sentința de condamnare s-a reținut o tentativă de „fraudă”, deci prejudiciul nu s-a materializat.
Instanța de fond a arătat, în mod judicios, faptul că, în motivarea deciziei nr.4 din 4 aprilie 2016, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.18 ind.1 alin.1 din Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și art.215 alin.1, 2 și 3 din Codul penal anterior, respectiv art.244 alin.1 și 2 și art.306 din Codul penal, s-a reținut că „din modul de incriminare a faptei de obținere pe nedrept de fonduri Europene rezultă că această faptă penală reprezintă o formă atipică a infracțiunii de înșelăciune”(parag 31), care, din perspectiva conținutului său constitutiv, „implică, în esență, o inducere în eroare a autorității contractante, prin folosirea unor înscrisuri inexacte sau false, reprezentând, prin urmare, o formă specială de fraudă regăsită în domeniul accesării fondurilor comunitare”(parag. 39).
Curtea de Apel Bacău își însușește motivarea judicioasă a instanței de fond adăugând că, de fapt, inculpatul prezintă, în esență, în tezele sale probatorii, aceeași apărare sub diferite forme: acesta invocă faptul că nu a cunoscut caracterul inexact al documentației sub aspectul subantreprenorului de facto al lucrării, motiv pentru care nu a săvârșit infracțiunea, implicit, cu forma de vinovăție cerută de legiuitor, fiind de bună - credință, deci fără intenție în sensul art.16 alin.3 Cod penal. Se deduce că aceasta invocă fie faptul că a acționat fără vinovăție, fie că s-a aflat în culpă, ambele ipoteze neîntrunind însă, în viziunea sa, elementele de tipicitate subiectivă ale tentativei la infracțiunea prevăzute de 32 alin.1 raportat la art.18 indice 1 alin.1 din Legea nr.78/2000. Acesta este motivul pentru care inculpatul consideră că a săvârșit o „neregulă” și nu o „tentativă de fraudă”: în esență, neregula reprezintă lipsa unei intenții infracționale, în timp ce „frauda” sau tentativa de fraudare a fondurilor europene presupune o intenție în sens infracțional.
De fapt, inculpatul invocă doar în mod formal prevederile cazului de împiedicare de punere în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală - fapta nu este prevăzută de legea penală, acesta apărându-se, în esență, cu privire la lipsa vinovăției cerută de lege, în cazul art.18 indice 1 din Legea nr.78/2000 intenția directă sau indirectă, reglementată de art.16 alin.3 Cod penal.
Altfel și mai simplu spus, în mod evident, dacă se ajungea la concluzia că inculpatul nu a cunoscut caracterul inexact al documentației, deci i-ar fi lipsit vinovăția cerută de lege atunci când a depus documentația la AFIR, conduita sa ar fi constituit o simplă neregulă dar, în sens contrar - per a contrario, dacă acesta a cunoscut, de fapt, identitatea reală a subcontractorului care nu a apărut în documentația ce a fost depusă, dar a realizat faptic lucrările, conduita sa reprezintă infracțiune, săvârșită cu forma de vinovăție a intenției directe, respectiv o tentativă de fraudare a fondurilor europene.
Doar în mod formal inculpatul consideră că prezintă 2 apărări, acesta invocând, de fapt, una și aceeași apărare, a bunei - credințe, deci a lipsei intenției infracționale, înlăturată în mod exhaustiv, pe bază de probatoriu concludent, de instanța de fond.
Referitor la chestiunea adăugării în acuzația din rechizitoriu în denumirea marginală a infracțiunii prevăzute de art.18 indice 1 din Legea nr.78/2000 a sintagmei „cu rea-credință”, instanța de fond a concluzionat, în mod corect, faptul că există o eroare materială în rechizitoriu cu privire la denumirea marginală a infracțiunii reglementate de art. 181 Legea 78/2000, respectiv s-a indicat în mod eronat că fapta trebuie comisă cu „rea-credință”, textul de lege fiind modificat la data comiterii infracțiunii.
Prin urmare, în mod judicios a stabilit Tribunalul Bacău, contrar susținerilor inculpatului, condiția „relei-credințe” nu constituie un element expres prevăzut de lege(articolul fiind modificat prin Legea nr. 283/2020) și devin aplicabile dispozițiile art. 16 alin 6 Cod penal, infracțiunea dedusă judecății putând fi comisă atât cu intenție directă, cât și cu intenție indirectă.
De altfel, având în vedere data săvârșirii tentativei la această infracțiune, respectiv 20.05.2022, inculpatul B.G. nici nu ar fi putut fi trimis în judecată pentru forma incriminată de prevederile art.18 indice 1 alin.1 din Legea nr.78/2000 anterior datei de 12.12.2020, respectiv cea în care se includea condiția săvârșirii conduitei ilicite cu „rea - credință”, deoarece acest text a fost modificat prin Legea nr.283 din 08.12.2020, publicată în Monitorul Oficial al României nr.1199 din 09.12.2020, și intrată în vigoare la 12.12.2020.
Altfel și mai simplu spus, prevederile art.5 alin.1 Cod penal referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, invocate implicit și nu explicit de inculpat, acesta solicitând, în esență, să se constate că nu a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, nu sunt aplicabile în cauză, deoarece această condiție era abrogată la momentul depunerii documentației de către inculpat, respectiv 20.05.2022.
Or, art.5 alin.1 Cod penal statuează fără niciun fel de echivoc faptul că în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
În cauză, nu au intervenit schimbări în textul de lege după momentul săvârșirii infracțiunii, modificarea intervenind înainte de săvârșirea infracțiunii, nefiind aplicabile dispozițiile art.5 alin.1 Cod penal.
Pe fondul acuzației în materie penală, aceasta este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, considerentele respingerii celorlalte motive de apel și teze în apărare care, în esență, sunt aceleași și în situația de față, fiind valabile și cu privire la fondul infracțiunii.
Tribunalul Bacău a indicat, în mod judicios, pe bază de probe, toate motivele pentru care inculpatul a cunoscut caracterul inexact sau fals al documentației depuse, sub aspectul subcontractorului real, în fapt, care a executat lucrările la proiectul derulat cu fonduri europene.
Sub aspectul pedepsei și a modalității de individualizare, acestea sunt proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite, nefiind necesară diminuarea sancțiunii, iar forma de individualizare este oricum neprivativă de libertate.
Față de cele arătate anterior, în baza art.421 alin.1 lit.b pct.1 lit.b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul B.G. împotriva sentinței penale nr.145/D din 19.06.2025 pronunțată de Tribunalul Bacău în soluționarea dosarului penal nr.629/110/2024.
Conform art.275 alin.2 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 450 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate pentru soluționarea apelului declarat de aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.421 alin.1 lit.b pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul B.G. împotriva sentinței penale nr.145/D din 19.06.2025 pronunțată de Tribunalul Bacău în soluționarea dosarului penal nr.629/110/2024.
Conform art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 450 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate pentru soluționarea apelului declarat de aceasta.
Definitivă
Pronunțată prin punerea hotărârii la dispoziția părților și a procurorului prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 30.12.2025.
| Președinte, |
Judecător, |
| (...) |
(...) |
| |
| Grefier, |
| (...) |
Red. sent. pen. P.E.
Red. d.a. F.A.O./ I.N.C.
Tehnored.V.A.D.
7 ex. / 30.12.2025