Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CASVA:2025:018.000934

Dosar nr. 1871/86/2022

- art. 297 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 934
Ședința publică din data de 07.10.2025

Curtea a fost constituită din:

Președinte	(...)
Judecător	(...)
Grefier	(...)

Ministerul Public – Direcția Națională Anticorupție
reprezentat prin procuror (...)

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de către DNA Serviciul Teritorial Suceava și de către inculpații A.R.A., L.V.I. și N.P.L., împotriva sentinței penale nr. 240 din 09.07.2025, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 1871/86/2022.
Dezbaterile asupra apelurilor de față au avut loc în ședința publică din data de 22.09.2025, susținerile părților și participanților la proces fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta când, Curtea a stabilit termen pentru deliberarea, pronunțarea și redactarea deciziei să aibă loc la data de 29.09.2025, apoi astăzi 07.10.2025.
După deliberare,

CURTEA,

Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.240 din data de 09.07.2025 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 1871/86/2022, s-au dispus următoarele:
I. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit. b teza I Cod de procedură penală, a fost achitat inculpatul A.R.A., la data comiterii faptelor, comisar șef de poliție, împuternicit șef al Poliției Municipiului Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 din Codul penal rap. la art. 297 alin.1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000.
În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit. b teza I Cod de procedură penală, a fost achitat inculpatul A.R.A., la data comiterii faptelor, comisar șef de poliție, împuternicit șef al Poliției Municipiului Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 52 al. 3 din Codul penal rap. la art. 297 alin 1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000.
În temeiul art. 25 alin. 5 C.pr.pen. a lăsat nesoluționată acțiunea civilă exercitată de partea civilă Inspectoratul de Poliție Județean Suceava față de inculpatul A.R.A..
În temeiul art. 396 alin. 1 și alin. 4 C.pr.pen., art. 61 alin. 1 – 3 și alin. 4 lit. c C.pen., s-a stabilit în sarcina inculpatului A.R.A., la data comiterii faptelor, comisar șef de poliție, împuternicit șef al Poliției Municipiului Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, pedeapsa de 10.500 lei amendă penală (210 zile-amendă a câte 50 lei, fiecare) pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal.
În temeiul art. 396 alin. 1 și alin. 4 C.pr.pen., art. 61 alin. 1 – 3 și alin. 4 lit. b C.pen., s-a stabilit în sarcina inculpatului A.R.A., la data comiterii faptelor, comisar șef de poliție, împuternicit șef al Poliției Municipiului Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, pedeapsa de 7.500 lei amendă penală (150 zile-amendă a câte 50 lei, fiecare) pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal.
În temeiul art. 396 alin. 1 și alin. 4 C.pr.pen., art. 61 alin. 1 – 3 și alin. 4 lit. c C.pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului A.R.A., la data comiterii faptelor, comisar șef de poliție, împuternicit șef al Poliției Municipiului Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, pedeapsa de 10.500 lei amendă penală (210 zile-amendă a câte 50 lei, fiecare) pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal.
În temeiul art. 38 alin. 1 – art. 39 alin. 1 lit. c C.pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul A.R.A. urmând să execute pedeapsa de 16.500 lei amendă penală (reprezentând 330 zile –amendă înmulțite cu 50 lei pentru o zi amendă).
În temeiul art. 83 alin. 1 C.pen. s-a amânat aplicarea pedepsei rezultante a amenzii pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condițiile art. 84 C.pen. și calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 85 alin. 1 C.pen., inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 86 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 literele c)-e) se comunică Serviciului de Probațiune Cluj.
În temeiul art. 404 alin. 3 C.pr.pen. rap. la art. 88 C.pen. i s-a atras atenția inculpatului că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau dacă săvârșește o nouă infracțiune, instanța va revoca amânarea și va dispune aplicarea și executarea pedepsei de 16.500 lei amendă penală.
II. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit. b teza I Cod de procedură penală, a fost achitat inculpatul L.V.I., agent șef adjunct de poliție la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale, pentru săvârșirea infracținii de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 din Codul penal rap. la art. 297 al.1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000.
În temeiul art. 25 alin. 5 C.pr.pen. a lăsat nesoluționată acțiunea civilă exercitată de partea civilă Inspectoratul de Poliție Județean Suceava față de inculpatul L.V.I..
În temeiul art. 396 alin. 1 și alin. 4 C.pr.pen., art. 61 alin. 1 – 3 și alin. 4 lit. b C.pen., s-a stabilit în sarcina inculpatului L.V.I., agent șef adjunct de poliție la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale, pedeapsa de 7.500 lei amendă penală (150 zile-amendă a câte 50 lei, fiecare) pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal.
În temeiul art. 396 alin. 1 și alin. 4 C.pr.pen., art. 61 alin. 1 – 3 și alin. 4 lit. b C.pen., s-a stabilit în sarcina inculpatului L.V.I., agent șef adjunct de poliție la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale, pedeapsa de 7.500 lei amendă penală (150 zile-amendă a câte 50 lei, fiecare) pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal.
În temeiul art. 38 alin. 1 – art. 39 alin. 1 lit. c C.pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul L.V.I. urmând să execute pedeapsa de 10.000 lei amendă penală (reprezentând 200 zile –amendă înmulțite cu 50 lei pentru o zi amendă).
În temeiul art. 83 alin. 1 C.pen. s-a amânat aplicarea pedepsei rezultante a amenzii pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condițiile art. 84 C.pen. și calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 85 alin. 1 C.pen., inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 86 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 literele c)-e) se comunică Serviciului de Probațiune Suceava.
În temeiul art. 404 alin. 3 C.pr.pen. rap. la art. 88 C.pen. i s-a atras atenția inculpatului că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau dacă săvârșește o nouă infracțiune, instanța va revoca amânarea și va dispune aplicarea și executarea pedepsei de 10.000 lei amendă penală.
III. În temeiul art. 396 alin. 1 și alin. 4 C.pr.pen., art. 61 alin. 1 – 3 și alin. 4 lit. c C.pen., s-a stabilit în sarcina inculpatului N.P.L., pedeapsa de 10.500 lei amendă penală (210 zile-amendă a câte 50 lei, fiecare) pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 Codul penal.
În temeiul art. 396 alin. 1 și alin. 4 C.pr.pen., art. 61 alin. 1 – 3 și alin. 4 lit. c C.pen., s-a stabilit în sarcina inculpatului N.P.L., pedeapsa de 10.500 lei amendă penală (210 zile-amendă a câte 50 lei, fiecare) pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 Codul penal.
În temeiul art. 38 alin. 1 – art. 39 alin. 1 lit. c C.pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul N.P.L. urmând să execute pedeapsa de 14.000 lei amendă penală (reprezentând 280 zile –amendă înmulțite cu 50 lei pentru o zi amendă).
În temeiul art. 83 alin. 1 C.pen. s-a amânat aplicarea pedepsei rezultante a amenzii pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condițiile art. 84 C.pen. și calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 85 alin. 1 C.pen., inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 86 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 literele c)-e) se comunică Serviciului de Probațiune Suceava.
În temeiul art. 404 alin. 3 C.pr.pen. rap. la art. 88 C.pen. i s-a atras atenția inculpatului că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau dacă săvârșește o nouă infracțiune, instanța va revoca amânarea și va dispune aplicarea și executarea pedepsei de 14.000 lei amendă penală.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen. s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr. 88/P/2020 din data de 16.05.2022 a D.N.A. – S.T. Suceava asupra sumei de 1.450 lei pusă la dispoziția organului de urmărire penală de către inculpatul A.R.A..
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen. s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr. 88/P/2020 din data de 10.05.2022 a D.N.A. – S.T. Suceava asupra sumei de 1.450 lei pusă la dispoziția organului de urmărire penală de către inculpatul L.V.I..
În temeiul art. 274 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în legătură cu infracțiunile pentru care s-a dispus achitarea inculpaților A.R.A. și L.V.I. au rămas în sarcina statului.
În temeiul art. 274 alin. 2 C.pr.pen., au fost obligați inculpații A.R.A., L.V.I. și N.P.L. la plata către stat a sumei de 3874,3, fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat pe parcursul procesului penal în legătură cu infracțiunile pentru care s-a dispus amânarea aplicării pedepselor stabilite în sarcina inculpaților.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 08.06.2022 a fost înregistrat, cu nr. 1871/86/2022, rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava nr. 88/P/2020 întocmit la data de 06.06.2022 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
1. A.R.A., la data comiterii faptelor, comisar șef de poliție, împuternicit șef al Poliției Municipiului Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 din Codul penal rap. la art. 297 alin.1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000 cu modificările și completările ulterioare, constând în aceea că în perioada 19.10.2020 – 30.10.2020, comisarul șef de poliție A.R.A., împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc, i-a determinat cu intenție pe funcționarii publici din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, care au aprobat și au dispus, fără vinovăție, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr.8/2009, ale art. 36 alin. 5 din O.U.G. nr. 114/2018 precum și ale art. 20 alin. 1 și art. 22 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 (șeful I.P.J. Suceava) și ale art. 24 alin. 1, 2 din Legea nr. 500/2002 (șeful Serviciului Financiar), decontarea serviciilor de cazare fictive, cauzând astfel un prejudiciu în bugetul unității de poliție în cuantum de 1.450 lei corelativ cu obținerea unui folos necuvenit, reprezentând contravaloarea voucherului de vacanță, de către ofițerul de poliție care s-a folosit de documentele justificative false ce atestau în mod nereal servicii de cazare la Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 29.08.2020 – 03.09.2020;
- instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal, constând în determinarea cu intenție la o dată nedeterminată din jurul datei de 12.10.2020 (data emiterii facturii fiscale și a bonului fiscal) de către comisarul șef de poliție A.R.A., împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc a lui N.P.L., administratorul SC N. SRL Câmpulung Moldovenesc să comită infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, constând în falsificarea facturii nr. 336 din 12.10.2020 și a bonului fiscal nr. 1 din 12.10.2020, emise de SC N. SRL, ce vizau servicii de cazare fictive la punctul de lucru al societății Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 29.08.2020 – 03.09.2020, documente false pe care ofițerul de poliție le-a folosit în vederea producerii de consecințe juridice, constând în plata la data de 30.10.2020 de către Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, persoanei menționate pe factură a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1450 lei.
- fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, comisarul șef de poliție A.R.A., a întocmit un RAPORT pentru decontarea serviciilor turistice, înregistrat la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc sub număr 699363 din 19.10.2020, în care a dat declarații necorespunzătoare adevărului, respectiv în contextul în care nu a fost cazat la Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, în perioada 29.08 - 03.09.2020, a solicitat decontarea de către Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a serviciilor turistice care ar fi fost prestate de unitatea de cazare care a emis documentele justificative anexate raportului, respectiv de S.C. N. S.R.L., servicii turistice care ar fi fost efectuate în perioada concediului de odihnă indicat, raport în care a menționat: „Declar pe propria răspundere ca datele prezentate sunt reale și mă angajez să restitui, în condițiile legii, sumele încasate fără temei legal”, declarație dată în vederea producerii de consecințe juridice respectiv pentru încasarea pe nedrept a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1450 lei, raport semnat de comisarul șef de poliție A.R.A., avizat de contabilul șef, comisar șef de poliție B.M. și aprobat de șeful Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, comisarul șef de poliție B.A.
- complicitate la participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 52 al. 3 din Codul penal rap. la art. 297 alin 1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000 cu modificările și completările ulterioare, constând în obținerea, cu intenție, de către comisarul șef de poliție A.R.A., împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc de la N.P.L., administratorul SC N. SRL Câmpulung Moldovenesc a facturii nr. 361 din 21.12.2020 și a bonului fiscal nr. 1 din 24.12.2020, pe care le-a emis pentru a atesta servicii de cazare fictive la punctul de lucru al societății Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020 și punerea acestora la dispoziția agentului principal de poliție L.V.I., înlesnind astfel săvârșirea de către acesta a participației improprii la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, în vederea încasării în mod necuvenit de către lucrătorul de poliție a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1.450 lei.
- instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal constând în determinarea cu intenție, în perioada 17.12.2020 - 23.12.2020 (data convorbirilor telefonice cu L.V.I. referitoare la factura fiscală ce figurează ca emisă pe 21.12.2020) și în perioada 23.12.2020 – 26.12.2020 (data convorbirilor telefonice cu L.V.I. referitoare la bonul fiscal ce figurează ca emis pe 24.12.2020) de către comisarul șef de poliție A.R.A., împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc a lui N.P.L., administratorul SC N. SRL Câmpulung Moldovenesc să comită infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, constând în falsificarea facturii nr. 361 din 21.12.2020 și a bonului fiscal nr. 1 din 24.12.2020, emise de SC N. SRL, ce vizau servicii de cazare fictive la punctul de lucru al societății Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020, în vederea producerii de consecințe juridice, constând în încasarea de către persoana menționată pe factură, L.V.I. a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1450 lei.
toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
2. L.V.I., agent șef adjunct de poliție la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 din Codul penal rap. la art. 297 al.1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000 cu modificările și completările ulterioare, constând în aceea că în perioada 28.12.2020 – 11.01.2021, agentul principal de poliție L.V.I., din cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale i-a determinat cu intenție pe funcționarii publici din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, care au aprobat și au dispus, fără vinovăție, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr.8/2009, ale art. 36 alin. 5 din O.U.G. nr. 114/2018 precum și ale art. 20 alin. 1 și art. 22 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 (șeful I.P.J. Suceava) și ale art. 24 alin. 1, 2 din Legea nr. 500/2002 (șeful Serviciului Financiar), decontarea serviciilor de cazare fictive, cauzând astfel un prejudiciu în bugetul unității de poliție în cuantum de 1.450 lei corelativ cu obținerea unui folos necuvenit, reprezentând contravaloarea voucherului de vacanță, de către lucrătorul de poliție care s-a folosit de documentele justificative false, obținute cu sprijinul comisarului șef de poliție A.R.A., ce atestau în mod nereal servicii de cazare la Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020;
- uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal constând în folosirea cu intenție, la data de 28.12.2020, de către agentul principal de poliție L.V.I., din cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale, a facturii nr. 361 din 21.12.2020 și a bonului fiscal nr. 1 din 24.12.2020, ambele emise de SC N. SRL ce vizau servicii de cazare fictive la punctul de lucru al societății Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020, în vederea producerii de consecințe juridice, constând în plata de către Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a sumei de 1450 lei;
- fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că agentul principal de poliție L.V.I., întocmit un RAPORT pentru decontarea serviciilor turistice, înregistrat la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale sub număr 550850 din 28.12.2020, în care a dat declarații necorespunzătoare adevărului, respectiv în contextul în care nu a fost cazat la Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, în perioada 21.12.2020 - 23.12.2020, a solicitat decontarea de către Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a serviciilor turistice care ar fi fost prestate de unitatea de cazare care a emis documentele justificative anexate raportului, respectiv de S.C. N. S.R.L., servicii turistice care ar fi fost efectuate în perioada concediului de odihnă indicat, raport în care a menționat: „Declar pe propria răspundere ca datele prezentate sunt reale și mă angajez să restitui, în condițiile legii, sumele încasate fără temei legal”, declarație dată în vederea producerii de consecințe juridice respectiv pentru încasarea pe nedrept a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1450 lei, raport semnat de agentul principal de poliție L.V.I., avizat de contabilul șef, comisar șef de poliție B.M. și aprobat de șeful Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, comisarul șef de poliție B.A..
toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
3. N.P.L., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 Codul penal, constând în aceea că, la o dată nedeterminată, din perioada 12.10.2020 (data emiterii facturii și bonului fiscal) – 19.10.2020 (data depunerii documentelor justificative pentru decontarea serviciilor de cazare fictive) N.P.L., administratorul S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, la instigarea comisarului șef de poliție A.R.A., a falsificat, cu intenție, cu prilejul emiterii, factura nr. 336 din 12.10.2020 și bonul fiscal nr. 1 din 12.10.2020, prin care se atestau aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la cazarea lui A.R.A. la punctul de lucru al societății Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 29.08.2020 – 03.09.2020 precum și achitarea de către acesta a serviciilor de cazare, documente justificative false pe care le-a predat comisarului șef de poliție A.R.A., împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc, pentru a fi folosite de acesta în vederea producerii de consecințe juridice respectiv pentru decontarea unor servicii de cazare fictive și încasarea pe nedrept a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1450 lei.
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 Codul penal constând în aceea că în perioada 17.12.2020 - 23.12.2020 (data convorbirilor telefonice dintre A.R.A. cu L.V.I. referitoare la factura fiscală ce figurează ca emisă pe 21.12.2020) și în perioada 23.12.2020 – 26.12.2020 (data convorbirilor telefonice dintre A.R.A. cu L.V.I. referitoare la bonul fiscal ce figurează ca emis pe 24.12.2020), N.P.L., administratorul S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, la instigarea comisarului șef de poliție A.R.A., a falsificat, cu intenție, cu prilejul emiterii, factura nr. 361 din 21.12.2020 și bonul fiscal nr. 1 din 24.12.2020, prin care se atestau aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la cazarea lui L.V.I. la punctul de lucru al societății Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020 precum și achitarea de către acesta a serviciilor de cazare, documente justificative false pe care le-a predat comisarului șef de poliție A.R.A., împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc, pentru a le pune la dispoziția persoanei menționate pe factură L.V.I. pentru a fi folosite de acesta în vederea producerii de consecințe juridice respectiv pentru decontarea unor servicii de cazare fictive și încasarea pe nedrept a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1.450 lei.
ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
Procurorul a reținut că situația de fapt se fundamentează pe următoarele mijloace de probă din dosarul de urmărire penală, (vol. I și vo.II).
Prin încheierea 27.07.2022, pronunțată în dosarul nr. 1871/86/2022/a1, judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței de fond a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul, legalitatea administrării probelor, efectuării actelor în cursul urmăririi penale și a dispus începerea judecății.
Prin încheierea din 20.04.2023, instanța de fond a respins ca nefondată cererea formulată de inculpatul A.R.A., prin avocat și însușită prin avocat de inculpatul L.V.I. prin care s-a invocat nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală efectuate de D.N.A. – Serviciul Teritorial Suceava în dosarul nr. 88/P/2020.
La termenul din 22.05.2023, inculpații au precizat că doresc judecarea cauzei în procedura de drept comun, contestă probele din cursul urmăririi penale și solicită audierea martorilor din lucrări.
Instanța de fond, în cursul cercetării judecătorești, a procedat la audierea martorilor B.A. (fila 220 vol. I dosar de fond), B.M.C. (fila 219 vol. I dosar de fond) și F.S. (fila. 6 vol. II dosar de fond), precum și la audierea inculpaților (filele 17-21 vol. II dosar de fond).
Analizând și coroborând probele anterior menționate și cele administrate pe parcursul urmăririi penale, indicate la începutul considerentelor, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Ca urmare a discuțiilor telefonice purtate în intervalul 17-18.12.2020 când inculpatul L.V.I., agent principal de poliție în cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale a apelat la inculpatul A.R.A., comisar șef de poliție, împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc pentru a-i face rost de documentele justificative necesare pentru decontarea serviciilor de cazare fictive, în vederea încasării contravalorii voucherului de vacanță pentru anul 2020, în cuantum de 1450 lei, inculpatul A.R.A. i-a solicitat inculpatului N.P.L., administrator la S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc să îi emită o factură care să ateste în fals cazarea agentului principal de poliție la Hotel G.M., punct de lucru al societății pe care o administra, situat în mun. Câmpulung Moldovenesc, (...), FN, în vecinătatea stației Peco (...), județ Suceava.
În contextul în care inculpatul L.V.I. nu s-a cazat la Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, inculpatul N.P.L. a acceptat solicitarea inculpatului A.R.A. și a emis factura nr. 361 din data de 21.12.2020 pe care a înmânat-o comisarului de poliție, care a predat-o inculpatului L.V.I. după data de 23.12.2020, aspect ce rezultă din convorbirile telefonice interceptate în cauză. Întrucât inculpatul A.R.A. nu obținuse și bonul fiscal pentru inculpatul L.V.I., care să ateste plata serviciilor de cazare, comisarul șef de poliție i-a solicitat inculpatului N.P.L. să emită și bonul fiscal, pe care acesta l-a emis în fals la data de 24.12.2020, ora 14:35 și pe care l-a înmânat inculpatului A.R.A., în contextul în care ambii cunoșteau că inculpatul L.V.I. nu a fost cazat în perioada menționată în factură la Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, localitate în care agentul principal de poliție nu s-a aflat în intervalul 21-23.12.2020, conform listingului convorbirilor telefonice coroborat cu datele privind situațiile financiare, autorizate în cauză de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Suceava, Secția penală. Acest bon fiscal, conform convorbirilor telefonice interceptate și a listingului autorizat în cauză, a fost predat de către comisarul șef de poliție A.R.A. inculpatului L.V.I. în data de 28.12.2020, când comisarul șef de poliție a fost localizat în municipiul Suceava, strada Universității, unde se află sediul Poliției Municipiului Suceava și unde își desfășura activitatea agentul principal de poliție L.V.I., respectiv la Biroul Investigații Criminale. Aceste documente justificative false au fost folosite de către agentul principal de poliție pentru decontarea serviciilor de cazare fictive, sens în care a întocmit un raport în care a declarat în fals că solicită decontarea serviciilor de cazare prestate de o unitate la care nu a fost cazat, inducând în eroare factorii de decizie din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava care au aprobat și dispus, fără vinovăție, cu încălcarea prevederilor din legi primare, decontarea serviciilor de cazare în limita a 1.450 lei, reprezentând contravaloarea voucherului de vacanță.
De altfel în aceeași manieră a procedat comisarul șef de poliție A.R.A. și cu ocazia decontării propriilor servicii de cazare fictive, în cursul anului 2020. Astfel inculpatul A.R.A., în cursul lunii octombrie 2020, în condițiile în care, în perioada 29.08.2020 – 05/06.09.2020, a fost plecat în concediu în Spania, i-a solicitat inculpatului N.P.L. să îi emită factură și bon fiscal care să ateste că în perioada 29.08.2020 - 03.09.2020, ar fi fost cazat la Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc. Inculpatul N.P.L. a acceptat propunerea comisarului șef de poliție A.R.A. deși cunoștea că acesta nu a fost cazat în perioada respectivă la unitatea de cazare pe care o administra și i-a emis în fals la data de 12.10.2020, factura nr. 336 și bonul fiscal nr. 1 pentru suma de 1.500 lei, prin care se atesta, neconform adevărului, că în perioada indicată de comisarul șef de poliție, respectiv 29.08.2020 - 03.09.2020, acesta ar fi beneficiat de servicii de cazare la Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc. Aceste documente justificative false au fost folosite de către comisarul șef de poliție pentru decontarea serviciilor de cazare fictive, sens în care a întocmit un raport în care a declarat în fals că solicită decontarea serviciilor de cazare prestate de o unitate la care nu a fost cazat, inducând în eroare factorii de decizie din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava care au aprobat și dispus, fără vinovăție, cu încălcarea prevederilor din legi primare, decontarea serviciilor de cazare în limita a 1.450 lei, reprezentând contravaloarea voucherului de vacanță.
Din procesul verbal de investigații din data de 09.11.2020 întocmit de ofițerul de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție, Serviciul Județean Anticorupție Suceava, a rezultat faptul că în baza dispoziției nr. 25702 din data de 16.06.2020 a șefului I.P.J. Suceava, inculpatul A.R.A., CNP (...), a fost împuternicit șef al Poliției Municipiului Câmpulung Moldovenesc pentru o perioada de 6 luni, respectiv până la data de 15.12.2020.
De asemenea a rezultat că inculpatul deține gradul profesional de comisar-șef de poliție și are calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare, în baza avizului Procurorului General al României nr. 3432/C/A/04.09.2017.
Din investigații a mai rezultat că inculpatul A.R.A., comisar-șef de poliție, folosește numerele de telefon (...) și (...) (vol. I, fila 119 dosar de urmărire penală).
Din adresa nr. 193580/SRU/18.04.2022 emisă de Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, Serviciul Resurse Umane, a rezultat faptul că inculpatul A.R.A. a fost împuternicit să îndeplinească funcția de șef secție la Secția de Poliție Burdujeni, în perioada 16.07.2019 – 15.06.2020 și împuternicit șef poliție municipiu III la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc, în perioada 16.06.2020 – 15.06.2021.
În perioada 16.06.2021 – 14.04.2022, inculpatul a revenit pe funcția inițială, respectiv pe funcția de ofițer specialist I în cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale, iar începând cu data de 14.04.2022, acesta a încetat raporturile de serviciu cu unitatea (vol. II, fila 330 dosar de urmărire penală).
În urma punerii în aplicare a măsurii de supraveghere tehnică constând în interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și comunicărilor purtate de către inculpatul A.R.A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) a rezultat faptul că acesta a purtat discuții cu un interlocutor, utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) și cu o interlocutoare, utilizatoare a postului telefonic cu numărul de apel (...), convorbiri din care au rezultat date privind decontarea nelegală, de către lucrători de poliție, a contravalorii voucherelor de vacanță, prin folosirea unor documente justificative întocmite în fals, obținute cu sprijinul comisarului șef de poliție A.R.A..
Din procesele verbale de investigații din data de 08.02.2022 întocmite de lucrătorul de poliție judiciară din cadrul D.N.A. – S.T. Suceava a rezultat că utilizatorul postului telefonic cu numărul de apel (...) este L.V.I., lucrător de poliție în cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul de Investigații Criminale, iar utilizatoarea postului telefonic cu numărul de apel (...) este agent șef de poliție C.I. din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, Serviciul Financiar – Contabilitate (vol. II, filele 10,11 dosar de urmărire penală).
Imediat după această convorbire, la data de 17.12.2020, ora 19:47:58 A.R.A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) apelează o INTERLOCUTOARE – C., utilizatoare a postului telefonic cu numărul de apel (...), identificată în persoana numitei C.I. – lucrător de poliție cu gradul profesional de agent șef de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, Serviciului Financiar – Contabilitate, pe care o întreabă până când poate solicita decontarea voucherelor de vacanță, iar aceasta îi comunică că se poate până pe 5 ianuarie, iar vacanța trebuie făcută în decembrie. A.R.A. o întreabă dacă este o problemă dacă vacanța a fost făcută în noiembrie iar interlocutoarea îi spune că se decontează și îi cere să le aducă cât mai repede pentru că se vor face plăți chiar în săptămâna care urmează (vol. II, filele 3-4).
La data de 17.12.2020, ora 19:49:31 A.R.A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) apelează pe L.V.I. – lucrător de poliție cu gradul profesional de agent principal de poliție, în cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul de Investigații Criminale, utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), căruia îi spune că a vorbit el și se pot deconta voucherele de vacanță și trebuie să rezolve cu concediul pentru cele patru zile, de vineri până luni, sens în care trebuie să vorbească cu S.. L.V. îi spune că va vorbi a doua zi cu S. și o va rezolva (vol. II, filele 5-6 dosar de urmărire penală).
La data de 18.12.2020, ora 09:23:47 A.R.A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) este apelat de L.V.I. – agent principal de poliție în cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul de Investigații Criminale, utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), care îi spune că a vorbit cu șefa și își va lua concediu începând de luni, respectiv luni, marți miercuri, joi. A.R.A. îi spune că este în regulă și îl întreabă codat dacă și ea, iar interlocutorul îi spune că va vorbi și cu ea. Totodată interlocutorul îi spune că i-a cerut șefa să vorbească la Serviciul financiar, iar aceștia i-au transmis că totul este în regulă, ofițerul de poliție A.R.A. replicându-i că a vorbit deja el (vol. II, filele 7-9 dosar de urmărire penală).
La data de 23.12.2020, ora 08:21:42 A.R.A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) (localizat în Câmpulung Moldovenesc, (...) localitatea Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava) îl apelează pe L.V.I. – agent principal de poliție în cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul de Investigații Criminale, utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), căruia îi urează La mulți ani (fiind ziua de naștere a inculpatului L.V.I. ns la (...)) și pe care îl informează este hârtia aia (făcând referire la faptul că fusese emisă factura de SC N. SRL, care este datată 21.12.2020) și că a doua zi o va avea (vol. II, fila 13).
La data de 26.12.2020, ora 11:32:07 A.R.A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) îl apelează pe L.V.I. – agent principal de poliție în cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul de Investigații Criminale, utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), cu care stabilește să îi aducă „un plic” luni dimineață (nn.pe 28.12.2020, fiind vorba despre bonul fiscal pe care nu i l-a adus anterior, acesta fiind emis pe 24.12.2020) (vol. II, filele 14-15):
La data de 30.12.2020, ora 11:51:54 A.R.A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) (localizat în Câmpulung Moldovenesc, (...) localitatea Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava) îl apelează pe L.V.I. – agent principal de poliție în cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul de Investigații Criminale, utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), pe care îl întreabă codat dacă a împins hârtia, iar lucrătorul de poliție îi comunică că a împins-o deja și îi mulțumește încă o dată (n.n. făcând referire la depunerea documentelor pentru decontarea serviciilor de cazare fictive, documente pe care agentul principal de poliție L.V.I. le-a depus la data de 28.12.2020) (vol. II, filele 16-17 dosar de urmărire penală).
Din procesul verbal din data de 08.02.2022 întocmit de către lucrătorul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava a rezultat faptul că persoana „S.” și „șefa” la care inculpații A.R.A. și L.V.I., fac referire în discuțiile telefonice, a fost identificată în persoana martorei F.S., ofițer de poliție cu gradul profesional de comisar șef de poliție, șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Suceava. Aceasta utilizează postul telefonic cu numărul de apel (...) (vol. II, fila 12).
Din documentele predate de către Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a rezultat că atât inculpatul L.V.I., agent principal de poliție cât și inculpatul A.R.A., comisar șef de poliție au solicitat decontarea unor servicii de cazare care ar fi fost efectuate la aceeași unitate de cazare, respectiv la S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, str. (...), (...), județ Suceava.
Astfel la data de 19.10.2020, comisarul șef de poliție A.R.A., la acea dată împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc, a întocmit un raport pentru decontarea serviciilor turistice, înregistrat la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc cu nr. 699363 din data de 19.10.2020, prin care a solicitat aprobarea decontării serviciilor turistice, fără a fi menționată unitatea de primire turistică, pe timpul concediului de odihnă efectuat de el în perioada 29.08.2020 – 03.09.2020.
Totodată, ofițerul de poliție a anexat, în original, factura nr. 336 din data de 12.10.2020 și bonul fiscal nr. 1 din data de 12.10.2020, ambele emise de unitatea turistică S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, str. (...), (...), județ Suceava, în cuprinsul facturii fiscale respective, la rubrica „Denumire produse/servicii” aflându-se mențiunea ”CAZARE G.M. PERIOADA 29.08 – 03.09.2020”, valoarea acestora fiind de 1.500 lei. La rubrica ”Client” din cuprinsul facturii fiscale este menționat numele A.R.A., CNP (...)din Cluj, (...)
Factura fiscală figurează ca fiind emisă de către N.L., posesor al CI (...).
Alături de factura fiscală a fost emis, de către CASIER 1 din cadrul S.C. N. S.R.L. bonul fiscal nr. 1 din 12.10.2020 în valoare de 1500 lei.
S-a constatat așadar faptul că deși ofițerul de poliție A.R.A. a declarat că solicită decontarea serviciilor turistice de cazare din timpul concediului de odihnă efectuat de el în perioada 29.08.2020 – 03.09.2020, cu toate acestea factura și bonul fiscal au fost emise de unitatea de cazare S.C. N. S.R.L. la data de 12.10.2020, așadar după o lună și 10 zile de la data la care ofițerul de poliție ar fi fost cazat la respectiva unitate turistică.
În ceea ce-l privește pe agentul șef principal de poliție L.V.I., acesta, la data de 28.12.2020 a întocmit un raport pentru decontarea serviciilor turistice, înregistrat la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale cu nr. 550850 din data de 28.12.2020, prin care a solicitat aprobarea decontării serviciilor turistice prestate de S.C. N. S.R.L., pe timpul concediului de odihnă efectuat de el în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020.
Totodată, lucrătorul de poliție a anexat, în original, factura nr. 361 din data de 21.12.2020 și bonul fiscal nr. 1 din data de 24.12.2020, ambele emise de unitatea turistică S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, str. (...), (...), județ Suceava, în cuprinsul facturii fiscale respective, la rubrica „Denumire produse/servicii” aflându-se mențiunea ”SERVICII CAZARE 21/23.12.2020 HOTEL G.M.”, valoarea acestora fiind de 1.450 lei. La rubrica ”Client” din cuprinsul facturii fiscale este menționat numele L.V.I., cu toate datele de stare civilă.
Factura fiscală figurează ca fiind emisă de către N.L., posesor al CI (...).
Alături de factura fiscală a fost emis, de către CASIER 1 din cadrul S.C. N. S.R.L. bonul fiscal nr. 1 din 24.12.2020 în valoare de 1450 lei.
Din procesul verbal de investigații din data de 04.03.2022 întocmit de ofițerul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, a rezultat faptul că N.P.L. este asociat și unic administrator al S.C. N. S.R.L., obiect principal de activitate 5610 – Restaurante și punct de lucru în municipiul Câmpulung Moldovenesc, (...), (...), în vecinătatea stației Peco (...), județ Suceava.
Din verificările efectuate a rezultat faptul că N.P.L., folosește postul telefonic cu numărul de apel (...) (vol. II, fila 79 dosar de urmărire penală).
Având în vedere aspectele rezultate din probatoriul administrat în cauză, la data de 04.03.2022, prin Ordonanța nr. 88/P/2020 a Direcției Naționale Anticorupție Serviciul Teritorial Suceava s-a dispus predarea, la data de 04.03.2022, de către reprezentanții S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, în original a înscrisurilor întocmite cu ocazia cazării numiților L.V.I., în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020 și A.R.A., în perioada 29.08.2020 – 03.09.2020, precum și a celor în care se regăsesc date privind cazarea, respectiv Registrul de evidență a persoanelor cazate, fișele de cazare, declarații pe proprie răspundere date în contextul epidemiologic referitoare la prevenirea răspândirii virusului COVID, duplicatul facturilor și bonurilor fiscale emise, cu menționarea persoanei care a emis bonul fiscal, copii după actele de identitate precum și copii conforme cu originalul după actele contabile în care au fost evidențiate documentele justificative emise pentru serviciile turistice prestate(vol. II, filele 58-60 dosar de urmărire penală).
Din procesul verbal din data de 04.03.2022 întocmit de ofițerii și lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava a rezultat faptul că în vederea ridicării documentelor de la reprezentanții S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, în baza Ordonanței de predare nr. 88/P/2020 din data de 04.03.2020 a D.N.A. – S.T. Suceava, la aceeași dată, s-au deplasat la sediul acestei societăți din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, ocazie cu care au ridicat documentele menționate, activitatea având loc în intervalul orar 16:15 – 17:40 (vol. II, filele 72 dosar de urmărire penală).
Cu adresa nr. 01 din data de 04.03.2022 emisă de S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, semnată de administratorul societății N.P.L., la dosarul cauzei au fost predate înscrisurile deținute referitoare la cazarea numiților L.V.I., în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020 și A.R.A., în perioada 29.08.2020 – 03.09.2020, la Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, (...), județ Suceava.
De asemenea, prin adresa întocmită s-a comunicat faptul că la nivelul unității, pentru anul 2020 nu mai dețin Registrul de evidență a persoanelor cazate și nici fișe de cazare întrucât nu le arhivau mai mult de un an, acestea fiind distruse pe motivul că nu au avut solicitări pentru a le păstra în perioade îndelungate. Din același motiv nu mai dețin nici declarațiile pe proprie răspundere date de persoanele cazate la Hotel G.M. în contextul epidemiologic referitoare la prevenirea răspândirii virusului COVID.
Astfel au fost predate următoarele înscrisuri:
- Factura numărul 336 din data de 12.10.2020 emisă pe numele A.R.A., pentru suma de 1500 lei, de S.C. N. S.R.L. prin administrator N.P.L., care a fost cel care a emis și bonul fiscal;
- Raportul fiscal zilnic nr. 000598 din 12.10.2020 – în original;
- Registru jurnal ieșiri pentru luna octombrie 2020 – în copie conformă cu originalul;
- Nota contabilă din data de 12.10.2020 – în copie conformă cu originalul;
- Factura numărul 361 din 21.12.2020 emisă pe numele L.V.I., pentru suma de 1450 lei, de S.C. N. S.R.L. prin administrator N.P.L., care a fost cel care a emis și bonul fiscal;
- Raportul fiscal zilnic nr. 000675 din 26.12.2020 – în original;
- Registru jurnal ieșiri pentru luna decembrie 2020 – în copie conformă cu originalul;
- Nota contabilă din data de 21.12.2020 – în copie conformă cu originalul;
- Copie CI (...) pe numele N.P.L., administratorul S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava (vol. II, filele 61-71 dosar de urmărire penală);
Prin Ordonanța de autorizare, cu titlu provizoriu, a unei măsuri de supraveghere tehnică, emisă de procuror la data de 04.03.2022, ora 14:45, în dosarul penal nr. 88/P/2020 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava, s-a dispus autorizarea, cu titlu provizoriu, pe o durată de 48 de ore, de la data de 04.03.2022, orele 15:00 și până la data de 06.03.2022, orele 15:00, a măsurii de supraveghere tehnică constând în interceptarea și localizarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare efectuate și primite de pe și către postul telefonic cu numărul de apel (...), utilizate de către inculpatul N.P.L., CNP – (...)(vol. II, filele 88-95).
Prin încheierea nr. 52 din data de 07.03.2022 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Suceava, Secția penală s-a admis cererea D.N.A. – S.T. Suceava și s-a confirmat ordonanța autorizare, cu titlu provizoriu, a unei măsuri de supraveghere tehnică, emisă de procuror la data de 04.03.2022, ora 14:45, în dosarul penal nr. 88/P/2020 (vol. II, filele 112 - 122 dosar de urmărire penală).
În urma punerii în aplicare a Ordonanței provizorii a procurorului din data de 04.03.2022, au rezultat următoarele:
La data de 04.03.2022 ora 18:49:32 N.P.L. utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) (localizat (...), C-lung Moldovenesc, jud. Suceava, SV, Câmpulung Moldovenesc), este apelat de M.G., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), căruia îi spune că au venit două persoane de la DNA și se uită pin documente să vadă despre ce este vorba, că ar fi doi care s-au cazat cu cardul și crede că s-au turnat între ei (vol. II, fila 96 dosar de urmărire penală).
Din procesul verbal din data de 07 martie 2022 întocmit de către lucrătorul de poliție judiciară din cadrul D.N.A. – S.T. Suceava, a rezultat faptul că s-a procedat la analiza convorbirilor telefonice efectuate și primite de la și către posturile telefonice utilizate de A.R.A., interceptate în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. 48/1 din 03.03.2022 emis de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Suceava, Secția penală prin care s-a autorizat pe o perioadă de 15 de zile, începând cu data de 03.03.2022 și până la data de 17.03.2022, inclusiv, supravegherea tehnică constând în interceptarea și localizarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare, efectuate și primite de la și către posturile telefonice cu numerele de apel (...) și (...) utilizate de către A.R.A., CNP (...), rezultând următoarele:
- În data de 04.03.2022, în intervalul orar 07:28:42 - 10:26:40, convorbirile efectuate și primite de către A.R.A. au localizare în municipiul București.
- La data de 04.03.2022, ora 13:09:46, postul telefonic utilizat de A.R.A. (localizat (...), Vrancea, Mărășești) este apelat de către postul telefonic cu numărul de apel (...);
- La data de 04.03.2022, ora 13:12:59, postul telefonic utilizat de A.R.A. (localizat (...) Vrancea, Mărășești) apelează postul telefonic cu numărul de apel (...);
- La data de 04.03.2022, ora 15:35:18, postul telefonic utilizat de A.R.A. (localizat (...) Iași) este apelat de către postul telefonic cu numărul de apel (...);
- La data de 04.03.2022, ora 16:35:37, postul telefonic utilizat de A.R.A. (localizat Suceava, (...), Suceava) este apelat de către postul telefonic cu numărul de apel (...);
- La data de 04.03.2022, ora 18:52:46, postul telefonic utilizat de A.R.A. (fără localizare) apelează postul telefonic cu numărul de apel (...);
- La data de 04.03.2022, ora 19:13:49, postul telefonic utilizat de A.R.A. (localizat Câmpulung Moldovenesc, (...) municipiul Câmpulung Moldovenesc, Suceava) este apelat de către postul telefonic cu numărul de apel (...);
- La data de 04.03.2022, ora 20:14:05, postul telefonic utilizat de A.R.A. (localizat Gura Humorului, (...) Suceava) apelează postul telefonic cu numărul de apel (...) (vol. II, filele 98,99).
Astfel conform convorbirii telefonice purtate la data de 04.03.2022, ora 19:13:49 când este apelat de către postul telefonic cu numărul de apel (...) utilizat de către A.M.S., soția comisarului șef de poliție, postul telefonic utilizat de A.R.A. este localizat Câmpulung Moldovenesc, Intravilan, (...) municipiul Câmpulung Moldovenesc, Suceava, fiind așadar posibil ca acesta, care tocmai venise din mun. București, să se fi deplasat din municipiul Suceava până în mun. Câmpulung Moldovenesc tocmai pentru a discuta personal cu N.P.L. cu privire la documentele ce fuseseră ridicate de către lucrătorii din cadrul D.N.A. – S.T. Suceava.
De asemenea din procesele verbale de redare a comunicărilor telefonice interceptate în baza Mandatului de supraveghere tehnică nr. 48/2 din data de 03.03.2022, emis de Tribunalul Suceava, Secția penală a rezultat că, după ridicarea în data de 04.03.2022, în baza Ordonanței de predare nr. 88/P/2020 a D.N.A. - S.T. Suceava, a documentelor de la S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, dată în care, conform listingului convorbirilor telefonice purtate de inculpatul A.R.A., acesta s-a deplasat în mun. Câmpulung Moldovenesc, inculpatul L.V.I., aflat la postul telefonic cu numărul de apel (...), în perioada 16.03.2022 – 17.03.2022 schimbă mesaje sms cu inculpatul N.P.L., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) din care rezultă că acesta s-a cazat la camera 11 pe care vrea să o achite, iar în data de 17.03.2022 nu a găsit pe nimeni la recepție și vrea să lase cheia de la camera 11(vol. II, filele 38-40 dosar de urmărire penală).
Din procesul verbal de investigații întocmit la data de 19.05.2022 de către lucrătorul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava a rezultat faptul că inculpatul N.P.L., administrator la S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, deține și utilizează postul telefonic cu numărul de apel (...) începând cu anul 2012, precum și postul telefonic cu numărul de apel (...) începând cu anul 2017(vol. II, fila 227 dosar de urmărire penală).
În urma analizării datelor puse la dispoziție, în baza încheierii nr. 38 din 07.03.2022 a Tribunalului Suceava - Secția Penală, de către furnizorul de servicii de comunicații electronice și de telefonie mobilă destinate publicului, „Orange” pentru numărul de telefon (...), s-a stabilit că în perioada 17.12.2020 – 18.12.2020, inculpatul L.V.I., utilizator a postului telefonic cu numărul de apel (...) nu are efectuate pe terminalul său mobil conversații telefonice (convorbiri sau comunicări sms), primite sau transmise la/de la posturile telefonice (...) și (...) ce sunt utilizate de inculpatul N.P.L., administrator la SC N. SRL Câmpulung Moldovenesc (vol. II, fila 228 dosar de urmărire penală ).
Având în vedere faptul că în cauză a fost obținut listingul convorbirilor telefonice purtate de către ofițerul de poliție A.R.A., de pe și către cartelele telefonice cu numerele de apel (...) și (...), în perioada 17.11.2019 – 17.11.2020, a căror transmitere a fost autorizată prin încheierea nr. 88 din 17.11.2020 pronunțată de Tribunalul Suceava, Secția Penală în dosarul nr. 3713/86/2020, s-a procedat la analiza datelor puse la dispoziție de către operatorul de telefonie mobilă S.C. ORANGE România S.A., în perioada în care, conform raportului întocmit, comisarul șef de poliție A.R.A. a figurat că a efectuat concediul de odihnă în mun. Câmpulung Moldovenesc, la unitatea de cazare Hotel G.M. aparținând SC N. SRL Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, respectiv în perioada 29.08.2020 – 03.09.2020.
Din procesul verbal din data de 09.03.2022 întocmit de lucrătorul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava a rezultat faptul că în urma analizării datelor puse la dispoziție de către furnizorul de servicii de comunicații electronice și de telefonie mobilă destinate publicului, „Orange” pentru numerele de telefon (...) și (...), s-a stabilit că în perioada 29.08.2020 – 06.09.2020, inculpatul A.R.A., utilizator al posturilor telefonice cu numerele de apel (...) și (...) a efectuat/primit apeluri telefonice și a utilizat datele GPRS având localizări (Anexa nr. 1), după cum urmează:
- în data de 29.08.2020 în intervalul orar 00:35:54 - 13:30:28, convorbirile efectuate și primite, precum și utilizarea datelor GPRS au localizare în municipiul SUCEAVA.
- în data de 29.08.2020 în intervalul orar 13:36:46 - 21:05:17, convorbirile efectuate și primite, precum și utilizarea datelor GPRS au localizare pe următorul traseu Bosanci – Fălticeni – Vadu Moldovei – Cristești (Iași) – Roman – Filipești (Bacău) – Adjud (Vrancea) – Mărășești – Focșani – Râmnicu Sărat (Buzău) – Balotești (Ilfov) – Otopeni (Ilfov), iar în intervalul orar 21:56:51 - 22:32:03, localizarea posturilor telefonice este în Voluntari (Ilfov) și Craiova.
- în perioada 30.08.2020, ora 09:39:36 – 06.09.2020, ora 02:29:48 convorbirile efectuate și primite, precum și utilizarea datelor GPRS au loc în roaming fiind utilizat operatorul de telefonie mobilă „A.” din SPANIA.
- în data de 06.09.2020 în intervalul orar 06:05:58 - 12:29:33 convorbirile efectuate și primite, precum și utilizarea datelor GPRS au localizare pe următorul traseu Găiești (Dâmbovița) – Otopeni (Ilfov) – Mizil (Prahova) – Buzău – Râmnicu Sărat (Buzău) – Mărășești – Adjud – Bacău- Roman – Cristești (Iași) – Vadu Moldovei – Fălticeni – Suceava.
- ulterior, în aceeași dată de 06.09.2020 începând cu ora 12:29:40 și până la ora 23:29:54, apelurile efectuate și primite, precum și utilizarea datelor GPRS au localizare în municipiul SUCEAVA cu numărul de apel (vol. II, filele 229, 230-242 dosar de urmărire penală).
Faptul că inculpatul L.V.I. nu s-a aflat pe raza municipiului Câmpulung Moldovenesc, în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020, pentru care a solicitat decontarea serviciilor turistice de cazare care ar fi fost efectuate la HOTEL G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc rezultă și din listingul convorbirilor telefonice autorizate în cauză de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Suceava, conform căruia, în realitate agentul principal de poliție s-a aflat, în perioada menționată, în municipiul SUCEAVA și în comunele limitrofe.
Astfel prin încheierea nr. 38 din 07.03.2022 a Tribunalului Suceava - Secția Penală pronunțată în dosarul nr. 764/86/2022 s-a admis solicitarea D.N.A. – S.T. Suceava formulată prin referatul nr. 88/P/2020 din data de 07.03.2022 și s-a autorizat transmiterea de către furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului – S.C. ORANGE ROMANIA S.A., cu sediul social în municipiul București, B-dul Lascăr Catargiu, nr. 51–53, sect. 1, S.C. VODAFONE ROMANIA S.A., cu sediul social în municipiul București, Piața Charles de Gaulle, nr. 15, sect. 1 și S.C. TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A., cu sediul social în municipiul București, P-ța Presei Libere, nr. 3-5, sect. 1, în termen de 48 de ore de la data primirii solicitării, pentru perioada 01.12.2020 – 31.12.2020, a următoarelor date:
listing-ul convorbirilor telefonice și comunicațiilor efectuate de pe și către cartela telefonică mai jos menționată:
- (...) folosită de către L.V.I., CNP (...), agent principal de poliție în cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale;
precum și localizarea terminalului mobil, în momentul efectuării convorbirilor, al cărui listing a fost solicitat (vol. II, filele 148-150, 201-208, 209-210 dosar de urmărire penală).
Din procesul verbal din data de 09.03.2022 întocmit de lucrătorul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava a rezultat faptul că în urma analizării datelor puse la dispoziție de către furnizorul de servicii de comunicații electronice și de telefonie mobilă destinate publicului, „Orange” pentru numărul de telefon (...), s-a stabilit că în perioada 21.12.2020, ora 00:06:20 – 24.12.2020, ora 23:50:28, L.V.I., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) a efectuat și primit apeluri telefonice, precum și utilizat datele GPRS, toate având localizare în municipiul SUCEAVA, precum și în comunele Șcheia și Moara din județul Suceava, (Anexa nr. 2).
De asemenea în perioada 17.12.2020 – 18.12.2020, L.V.I., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...) are printre altele și următoarele convorbiri telefonice (Anexa nr. 1):
- la data de 17.12.2020, ora 19:40:52 L.V.I. este apelat de către A.R.A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), între cei doi având loc o convorbire cu durata de 46 secunde.
- la data de 17.12.2020, ora 19:49:36 L.V.I. este apelat de către A.R.A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), între cei doi având loc o convorbire cu durata de 27 secunde.
- la data de 18.12.2020, ora 09:22:09 L.V.I. apelează pe C.I., utilizatoare a postului telefonic cu numărul de apel (...), între cele două persoane având loc o convorbire cu durata de 57 secunde.
- la data de 18.12.2020, ora 09:23:56 L.V.I. apelează pe A.R.A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), între cei doi având loc o convorbire cu durata de 62 secunde (vol. II, filele 211, 212, 213-225, 226).
Astfel în ceea ce privește decontarea de către agentul principal de poliție L.V.I. a serviciilor turistice de cazare care ar fi fost prestate de unitatea turistică pe teritoriul României, respectiv de S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc la punctul de lucru HOTEL G.M., care ar fi fost efectuate în perioada concediului de odihna din 21.12.2020 – 23.12.2020, în limita valorică a 1.450 lei, în realitate inculpatul nu s-a aflat în mun. Câmpulung Moldovenesc în perioada menționată ci s-a aflat în municipiul SUCEAVA și în comunele limitrofe, din actele de la dosarul cauzei rezultând că acesta, cu sprijinul comisarului șef de poliție A.R.A. a obținut factura de emisă de unitatea de cazare în data de 21.12.2020, despre care cei doi discută în convorbirea telefonică din data de 23.12.2020, ora 08:21:42, dar întrucât comisarul șef de poliție nu i-a adus și bonul fiscal, care nu fusese emis, acesta fiind emis, la solicitarea comisarului de poliție A.R.A., în data de 24.12.2020, cei doi discută din nou pe data de 26.12.2020 când comisarul de poliție îl informează că trebuie să îi dea un plic, aceștia stabilind să i-l aducă luni, pe 28.12.2020, dată la care, conform raportului întocmit, L.V.I. a depus documentele justificative, factura și bonul fiscal, pentru decontarea serviciilor turistice de cazare, la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale, unde documentația a fost înregistrată sub nr. 550850 din 28.12.2020. Ulterior, în discuția din 30.12.2020, ora 11:51:54 comisarul șef de poliție A.R.A. îi solicită inculpatului L.V.I. să nu uite să depună documentația pe care a obținut-o pentru el de la inculpatul N.P.L., administratorul S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, respectiv factura și bonul fiscal, agentul de poliție comunicându-i că deja le-a depus și că îi mulțumește încă o dată.
Din procesul verbal din data de 09.03.2022 întocmit de lucrătorul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava a rezultat faptul că în urma analizării convorbirilor telefonice efectuate și primite de la și către posturile telefonice cu nr. (...) și (...) utilizate de comisarul șef de poliție A.R.A., la data faptelor împuternicit șef al Poliției Municipiului Câmpulung Moldovenesc, interceptate în cauză în baza Mandatului de supraveghere tehnică nr. 300/1 din 17.11.2020 prelungit prin încheierea nr. 350 din 16.12.2020 a Tribunalului Suceava - Secția Penală au rezultat următoarele:
- în data de 21.12.2020, în intervalul orar 08:04:41 - 18:59:37, convorbirile efectuate și primite de către A.R.A. au localizare pe raza municipiul Suceava.
- în data de 22.12.2020, în intervalul orar 09:39:48 - 17:31:59, convorbirile efectuate și primite de către A.R.A. au localizare pe raza municipiul Suceava.
Totodată, în aceeași zi 22.12.2020 la orele 09:50:47, A.R.A. (localizat în municipiul Suceava, strada (...), Bl.-, Sc.-, SV, Suceava) de la postul telefonic cu numărul de apel (...) este apelat de un INTERLOCUTOR utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), precum și la orele 10:27:51, A.R.A. (localizat în municipiul Suceava, strada (...), Bl.-, Sc.-, SV, Suceava) de la postul telefonic cu numărul de apel (...) apelează un INTERLOCUTOR utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), cu mențiunea că sediul Poliției Municipiului Suceava se află în municipiul Suceava, pe strada Universității, nr. 19.
- în data de 23.12.2020, în intervalul orar 08:21:42 - 19:06:47, convorbirile efectuate și primite de către A.R.A. au localizare pe raza municipiul Câmpulung Moldovenesc.
- în data de 24.12.2020, în intervalul orar 08:07:46 - 14:00:33, convorbirile efectuate și primite de către A.R.A. au localizare pe raza municipiul Câmpulung Moldovenesc, după care localizările sunt pe traseul Vama – Frasin – Gura Humorului – Ciprian Porumbescu – municipiul Suceava.
- în data de 25.12.2020, convorbirile efectuate și primite de către A.R.A. au localizare pe raza municipiul Suceava.
- în data de 26.12.2020, în intervalul orar 09:03:29 - 10:33:31, convorbirile efectuate și primite de către A.R.A. au localizare în municipiul Câmpulung Moldovenesc, după care localizările sunt pe traseul Vama – municipiul SUCEAVA.
- în data de 27.12.2020, convorbirile efectuate și primite de către A.R.A. au localizare în municipiul Suceava.
- în data de 28.12.2020, în intervalul orar 00:01:23 - 09:53:06, convorbirile efectuate și primite de către A.R.A. au localizare în municipiul Suceava, după care localizările sunt pe traseul Șcheia – Păltinoasa – Gura Humorului – Frasin - municipiul Câmpulung Moldovenesc.
Totodată, în aceeași zi, 28.12.2020, la ora 09:04:38, A.R.A. (localizat în municipiul Suceava, strada (...), Bl.- Sc.-, SV, Suceava) de la postul telefonic cu numărul de apel (...) este apelat de un INTERLOCUTOR utilizator al postului telefonic cu numărul de apel (...), cu mențiunea că sediul Poliției Municipiului Suceava se află în municipiul Suceava, pe strada Universității, nr. 19 (vol. II, filele 243-244).
Din analiza extrasul contului curent nr. (...), înaintat la dosarul cauzei în format PDF a rezultat faptul că inculpatul A.R.A. a efectuat o plată la POS în data de 30.08.2020 în cuantum de 94,99 lei (echivalentul a 19,35 euro), la comerciantul GRAN MACACO MARBELLA – SPANIA, dată la care, conform localizărilor rezultate din analiza listingului convorbirilor telefonice autorizat în cauză, ofițerul de poliție se afla în SPANIA, acesta plecând din România, de pe aeroportul Otopeni, în seara de 29.08.2020, revenind în țară în noaptea de 05/06.09.2020.
Astfel în urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat faptul că în perioada pentru care inculpatul A.R.A., comisar șef de poliție, împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc, a solicitat decontarea serviciilor turistice care ar fi fost prestate de unitatea turistică de cazare de pe teritoriul României, respectiv de S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc la punctul de lucru HOTEL G.M., care ar fi fost efectuate în perioada concediului de odihna din 29.08.2020 – 03.09.2020, în limita valorică a 1.450 lei, în realitate ofițerul de poliție s-a aflat în SPANIA, într-un sejur efectuat în perioada 29/30.08.2020 – 05/06.09.2020.
Din înscrisurile predate de către Inspectoratul de Poliție Județean Suceava cu adresa nr. 222316 din 04.03.2022, a rezultat că funcționarii publici care au exercitat atribuții concrete cu privire la aprobarea/dispunerea plății către A.R.A. și L.V.I. a câte 1.450 lei fiecare, au fost contabilul șef, comisar șef de poliție B.M. și șeful Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, comisarul șef de B.A. (vol. II, filele 44-45, 46-52 dosar de urmărire penală).
Cu adresa nr. AB-SRE 421/05.04.2022 Compania Națională Aeroporturi București, ca răspuns la adresa din data de 25.03.2022 a comunicat că au fost operate două zboruri de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București cu destinația Malaga cu plecare în data de 29.08.2020 și retur în 05/06.09.2020 respectiv:
- compania aeriană Blue Air a efectuat cursa 0B 1025/29.08.2020 cu ora plan de decolare 22:00 și ora reală de decolare 22:05 pe ruta București Malaga și retur 0B 1026/06.09.2020 cu ora plan aterizare 06:55 și ora reală de aterizare 06:15;
- compania aeriană Wizz Air a efectuat cursa W6 3189/29.08.2020 cu ora plan de decolare 17:50 și ora reală de decolare 18:31 pe ruta București Malaga și retur W6 3190/06.09.2020 cu ora plan aterizare 02:35 și ora reală de aterizare 02:23 (vol. II, fila 259 dosar de urmărire penală).
Din coroborarea acestor date, cu datele rezultate din analiza listingului convorbirilor telefonice autorizat în cauză pentru numerele de telefon utilizate de comisarul șef de poliție A.R.A., a rezultat că cel mai probabil zborul cu destinația București Malaga a fost efectuat de ofițerul de poliție cu compania aeriană Blue Air.
De asemenea în cauză, prin ordonanța nr. 88/P/2020 din data de 30.03.2022 a D.N.A. – S.T. Suceava s-a dispus predarea, în copie conformă cu originalul, de către reprezentanții companiei aeriene care a operat zborul de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București cu care inculpatul A.R.A., CNP (...) a călătorit în perioada 29.08.2020 – 06.09.2020 cu destinația București – Malaga (Spania), a tuturor documentelor întocmite pentru persoana menționată cu ocazia îmbarcării și efectuării călătoriei aeriene precum și delegarea ofițerilor de poliție judiciară în cadrul Serviciului de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale – C.S.C.T.F.A.B.O. București pentru ridicarea de la reprezentanții companiei aeriene a documentelor menționate (vol. II, filele 262-263 dosar de urmărire penală).
Cu adresa nr. 345305 din data de 07.04.2022 Centrul de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi București – Otopeni S.P.C.M.I.I.T. a înaintat documentele obținute de la Compania Blue Air cu privire la călătoriile pasagerului A.R.A., născut la data de (...) din perioada 29.08.2020 – 06.09.2020.
De asemenea s-a înaintat procesul verbal din data de 05.04.2022 întocmit de către ofițerul de poliție judiciară delegat în cauză din cadrul I.G.P.F. – C.S.C.T.F.A. București-Otopeni, Serviciul de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontaliere din care au rezultat următoarele:
- prin adresa nr. 345305/30.03.2022 au fost solicitate de la Compania Blue Air, în regim de urgență, datele zborurilor pe ruta București (România) – Malaga(Spania) și retur cu care A.R.A., născut la data de (...) a călătorit în perioada 29.08.2020 – 06.09.2020, împreună cu copiile conforme cu originalul ale tuturor documentelor întocmite pentru persoana menționată anterior, cu ocazia îmbarcării și efectuării călătoriei;
- la data de 05.04.2022, s-a primit răspunsul din partea companiei Blue Air împreună cu 3 documente, conforme cu originalul, ce reprezintă un extras din sistemul de date al pasagerilor cu privire la mențiunile existente referitoare la pasagerul A.R.A., o listă a pasagerilor (manifest list) din data de 29.08.2020, zbor 0B1025 (în care la poziția 005 apare numele pasagerului A.R.A.) o listă a pasagerilor din data de 06.09.2020, zbor 0B1026( în care apare numele pasagerului A.R.A. ) (vol. II, filele 265-299 dosar de urmărire penală).
Din actele de la dosarul cauzei a rezultat faptul că în perioada 29.08.2020 – 06.09.2020, inculpatul A.R.A., comisar șef de poliție, împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc a călătorit din România în SPANIA (MALAGA), acesta îmbarcându-se la data de 29.08.2020, din București la bordul aeronavei Blue Air și a revenit în țară pe data de 06.09.2020, cu aceeași companie aeriană, astfel că nu s-a putut afla în perioada 29.08.2020 – 03.09.2020 în mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava.
Instanța de fond a reținut că în cursul urmăririi penale au fost audiați martorii B.A., B.M.C. și F.S..
Din declarația martorului B.A., din data de 19.04.2022 a rezultat faptul că în cursul anului 2020 a îndeplinit funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, post pe care l-a ocupat din luna noiembrie 2017 până la data de 10.02.2021, când a fost desemnat șef la comanda Brigăzii de Combatere a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată Suceava.
În perioada în care a fost șef al I.P.J. Suceava a avut calitatea de ordonator terțiar de credite, sens în care a desfășurat toate activitățile care angajau Inspectoratul în utilizarea creditelor bugetare, inclusiv în ceea ce privește resursa de personal. Această obligație a avut-o și în conformitate cu fișa postului.
În virtutea funcției i-a cunoscut atât pe comisarul șef de poliție A.R.A., pe care, în cursul anului 2020, după ce a terminat împuternicirea la Secția de Poliție Burdujeni, l-a împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc, respectiv prin primăvară-vară, după pensionarea șefului de la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc, comisar șef de poliție R.V., cât și pe agentul principal de poliție L.V.I., care a lucrat în primă fază la Resurse Umane și ulterior a solicitat transferul la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale.
Martorul B.A. a mai declarat că nu îl cunoaște pe N.P.L., despre care i s-a spus, cu ocazia audierii, că este administratorul S.C. N. S.R.L. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava.
Fiind întrebat care este procedura pentru încasarea contravalorii voucherelor de vacanță de către lucrătorii de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, martorul B.A. a răspuns că pentru încasarea contravalorii voucherelor de vacanță de către un lucrător de poliție trebuie ca acesta să depună un Raport tip, prin care solicită decontarea unor servicii turistice prestate de unități de cazare, în perioada concediului de odihnă. Sunt și situații în care lucrătorii de poliție solicită decontarea serviciilor turistice care au fost efectuate în zilele nelucrătoare, în perioada weekend-ului, caz în care, din câte cunoaște, li se reține 10% din suma cuvenită. Acest raport se depune la unitatea în care își desfășoară activitatea lucrătorul de poliție, fiind înaintat ulterior la sediul I.P.J. Suceava, având anexate factura eliberată de unitatea de cazare și bonul fiscal, chitanța sau extras de cont în cazul achitării serviciilor de cazare prin bancă. Raportul se centralizează în primă fază la Serviciul Financiar al I.P.J. Suceava, unde se realizează verificarea documentelor de către acest serviciu, iar dacă sunt îndeplinite toate condițiile legale contabilul șef, domnul comisar șef de poliție B.M.C., propune spre decontare suma de 1.450 lei sau mai puțin, în funcție de situație, sens în care semnează în partea de sus a documentului, sub menționarea sumei propuse la decontare.
Fiindu-i prezentate Rapoartele pentru decontarea serviciilor turistice întocmite de către comisarul șef de poliție A.R.A. și de către agentul principal de poliție L.V.I., martorul B.A. a declarat că a recunoscut pe ambele documente, semnătura contabilului șef B.M.C., care a realizat controlul financiar preventiv, cu precizarea că înainte ca el, în calitate de ordonator terțiar de credite, să aprobe spre decontare suma reprezentând contravaloarea voucherului de vacanță, aceste Rapoarte prezentau de fiecare dată viza contabilului șef, șef al Serviciului financiar din cadrul I.P.J. Suceava.
Martorul B.A. a mai declarat că în baza documentului RAPORT pentru decontarea serviciilor turistice, vizat de contabilul șef și aprobat de martor, se emitea ulterior de către Serviciul Financiar, documentul STAT DE PLATĂ, care era certificat prin semnătură de către șeful Serviciului Financiar, document pe care, în calitate de ordonator terțiar de credite, îl aproba aplicând o ștampilă cu mențiunea BUN DE PLATĂ și semna documentul.
Fiind întrebat ce cunoaște despre decontarea, în cursul anului 2020, de către comisarul șef de poliție A.R.A. împuternicit șef al Poliției Municipiului Câmpulung Moldovenesc, a serviciilor turistice de cazare, în vederea încasării sumei de 1450 lei, prev. la art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, martorul B.A. a răspuns că nu cunoaște date despre locul unde și-a petrecut concediul comisarul șef de poliție A.R.A., în cursul anului 2020, când a solicitat decontarea serviciilor turistice de cazare în limita a 1450 lei.
Fiind întrebat ce cunoaște despre decontarea, în cursul anului 2020, de către agentul principal de poliție L.V.I. din cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale a serviciilor turistice de cazare, în vederea încasării sumei de 1450 lei, prev. la art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, martorul B.A. a răspuns că nu cunoaște date despre unde și-a petrecut concediul agentul principal de poliție L.V.I., în cursul anului 2020, când a solicitat decontarea serviciilor turistice de cazare în limita a 1450 lei.
Fiind întrebat dacă a cunoscut, la momentul aprobării rapoartelor celor doi lucrători de poliție, comisar șef de poliție A.R.A. și agent principal de poliție L.V.I. și ulterior, la momentul acordării vizei „BUN DE PLATĂ” pe documentul „Stat de plată” în care se regăsesc cei doi polițiști mai sus menționați, că aceștia au solicitat decontarea serviciilor turistice de cazare în baza unor documente justificative false, respectiv factura și bon fiscal, ce atestau servicii de cazare fictive la unitatea turistică Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, punct de lucru al S.C. N. S.R.L. administrată de N.P.L., martorul B.A. a răspuns că nu a cunoscut la momentul aprobării Rapoartelor și ulterior la momentul acordării vizei de BUN DE PLATĂ, pe documentele Stat de plată, că cei doi polițiști, respectiv comisarul șef de poliție A.R.A. și agentul principal de poliție L.V.I., au solicitat decontarea unor servicii turistice în baza unor documente false, dat fiind că nu avea obligația de a verifica realitatea celor consemnate în documentele justificative anexate rapoartelor, respectiv să verifice dacă lucrătorii de poliție au fost cazați în fapt la unitățile de cazare menționate pe factură și bonul fiscal (vol. I, filele 93-95 dosar de urmărire penală).
Din declarația martorului B.M.C., din data de 19.04.2022 a rezultat faptul că ocupă funcția de contabil șef al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava din anul 2018. Atribuțiile pe care le deține sunt pe linia bugetului instituției, a cheltuielilor aprobate în cadrul bugetului instituției, coordonarea și conducerea Structurii Financiare și exercitarea vizei de control financiar preventiv propriu pentru cadrul de operațiuni supuse vizei de control financiar preventiv propriu în cadrul I.P.J. Suceava. Aceste atribuții le deține și în conformitate cu fișa postului.
Martorul B.M.C. a mai declarat că în relațiile de serviciu l-a cunoscut de mai mulți ani pe comisarul șef de poliție A.R.A..
Pe agentul principal de poliție L.V.I., s-ar putea să îl cunoască din vedere, dar nu își amintește să fi interacționat personal cu acesta, în decursul timpului, în cadrul relațiilor de serviciu.
Martorul B.M.C. a mai precizat că documentele la Serviciul financiar nu îi sunt aduse personal, acestea fiind aduse în cea mai mare parte la Secretariatul I.P.J. Suceava.
De asemenea, martorul a declarat că nu îl cunoaște pe N.P.L., despre care a aflat cu ocazia audierii că este administratorul S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava. Cu ocazia ridicării documentelor în prezenta cauză, de către organele de urmărire penală ale D.N.A.-S.T. Suceava, a observat că această societate se regăsea menționată în documente.
Fiind întrebat care este procedura pentru încasarea contravalorii voucherelor de vacanță de către lucrătorii de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, martorul B.M.C. a răspuns că la nivelul anului 2020 și ulterior, lucrătorii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, conform legislației în vigoare, beneficiau de decontarea serviciilor turistice, în limita a 1.450 lei, o singură dată pe an. Această sumă putea fi decontată și în mai multe tranșe.
Polițiștii aveau obligația, până pe data de 5 a lunii, pentru luna anterioară, să depună documentele pentru verificare, în vederea decontării serviciilor turistice.
În acest scop polițiștii întocmeau un Raport personal, pe propria răspundere, tipizat, în care consemnau perioada în care au beneficiat de serviciile turistice, dacă s-au aflat în concediu de odihnă în perioada respectivă, în caz contrar suma fiind impozitată. De asemenea se menționau documentele care dovedeau prestarea serviciului turistic și anume obligatoriu factura și forma de plată pentru factura respectivă cum ar fi: chitanță/bon fiscal sau ordin de plată consemnat în extras bancar.
Raportul pentru decontarea serviciilor turistice se înregistra la unitatea în care polițistul își desfășura activitatea, de unde se înainta, pe bază de condică sau prin corespondență, la Serviciul Financiar al I.P.J. Suceava.
Ulterior, rapoartele erau verificate de către lucrătorii din cadrul Compartimentului Salarizare al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, pentru a verifica dacă polițistul nu a mai beneficiat de decontarea, în anul respectiv, a serviciilor turistice sau cât mai avea de decontat până la concurența sumei de 1.450 lei.
După aceste verificări rapoartele i se aduceau cu suma înscrisă de care putea beneficia polițistul respectiv, iar el verifica dacă sunt anexate toate documentele necesare decontului și ulterior le viza ca bun de plată și le prezenta ordonatorului de credite pentru aprobarea plății.
Fiindu-i prezentate Rapoartele întocmite de către comisarul șef de poliție A.R.A. și agentul principal de poliție L.V.I. pentru decontarea serviciilor turistice de cazare efectuate în cursul anului 2020, martorul B.M.C. a declarat că semnătura de sub suma de 1450 lei propusă spre decontare, pe ambele documente, îi aparține.
Ulterior aprobării rapoartelor de către ordonatorul de credite, se întocmeau statele de plată, pe care le certifica prin semnătură, iar pe centralizatoare se aplica și viza de control financiar preventiv propriu. El având viza 1, aplica această viză pe centralizatoare.
Martorul B.M.C. a mai declarat că statele de plată se întocmesc în faza de lichidare a cheltuielilor, când se prezintă toate documentele ordonatorului de credite care efectuează mențiunea de BUN DE PLATĂ urmată de semnătură pe statul de plată, după care ordonatorul de credite aprobă ordonanțarea plății.
Fiindu-i prezentate Statele de plată nr. 23219 din 13.01.2019 și nr. 269561 din 30.10.2020, martorul B.M.C. a declarat că le-a certificat prin semnătură și le-a supus aprobării ordonatorului de credite. Ulterior aprobării, sumele respective au fost introduse la plată, fiind virate fie în cont fie achitate la casieria unității, în funcție de cum solicita fiecare polițist să îi fie achitate drepturile bănești.
Fiind întrebat ce cunoaște despre decontarea, în cursul anului 2020, de către comisarul șef de poliție A.R.A. șef al Poliției Municipiului Câmpulung Moldovenesc, a serviciilor turistice de cazare, în vederea încasării sumei de 1450 lei, prev. la art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, martorul B.M.C. a răspuns că nu deține alte date în afara faptului că A.R.A., comisar șef de poliție, a depus raportul pentru decontare însoțit de documentele aferente.
Fiind întrebat ce cunoaște despre decontarea, în cursul anului 2020, de către agentul principal de poliție L.V.I. din cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale a serviciilor turistice de cazare, în vederea încasării sumei de 1450 lei, prev. la art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, martorul B.M.C. a răspuns că nu alte date în afara faptului că agentul principal de poliție L.V.I. a depus raportul pentru decontare însoțit de documentele aferente.
Fiind întrebat dacă a cunoscut, la momentul semnării rapoartelor celor doi lucrători de poliție, comisar șef de poliție A.R.A. și agent principal de poliție L.V.I., prin care a propus decontarea sumei de 1450 lei, rapoarte ce au fost aprobate de către șeful I.P.J. Suceava și ulterior la momentul certificării prin semnătură a documentelor „Stat de plată” ce au fost ulterior aprobate pentru „BUN DE PLATĂ” de către șeful IPJ Suceava, în care se regăsesc cei doi polițiști mai sus menționați, că aceștia au solicitat decontarea serviciilor turistice de cazare în baza unor documente justificative false, respectiv factura și bon fiscal, ce atestau servicii de cazare fictive la unitatea turistică Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, martorul B.M.C. a răspuns că nu a avut cunoștință despre astfel de fapte și conform atribuțiilor din fișa postului, nu avea obligația de a efectua aceste verificări.
Fiind întrebat cum își explică faptul că ofițerul de poliție A.R.A. a solicitat decontarea serviciilor turistice de cazare în baza unei facturi și a unui bon fiscal care au fost emise după o lună față de perioada indicată ca fiind cazat la unitatea de cazare Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, iar în ceea ce îl privește pe agentul principal de poliție L.V.I. că acesta a depus ca documente justificative factura emisă la o dată diferită de bonul fiscal ce atestă plata serviciilor de cazare, martorul B.M.C. a răspuns că, Codul fiscal prevede posibilitatea facturării în termen de 30 de zile după momentul prestării unui serviciu, astfel că depinde de societate cum își organizează activitatea financiar contabilă.
Martorul B.M.C. a mai declarat că diferența între perioada în care polițistul a beneficiat de serviciul turistic și perioada în care a solicitat decontul ține efectiv de depunerea cererii de către polițist, cu referire, în acest caz, la situația decontării solicitate de comisarul șef de poliție A.R.A. (vol. I, filele 96-98 dosar de urmărire penală).
Din declarația martorei F.S., din data de 14.03.2022 a rezultat faptul că din anul 2014 este șef al Biroului Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Suceava și în această calitate are ca principale atribuții de serviciu supravegherea activității desfășurate de către lucrătorii de poliție din cadrul acestui birou. De asemenea având calitate de ofițer de poliție judiciară coordonează și desfășoară direct activități de cercetare penală în cauzele mai complexe. Totodată, în calitate de șef birou se ocupă de activitățile administrative respectiv corespondența cu celelalte instituții și cu unitățile de parchet din cadrul Ministerului Public.
Martora F.S. a mai declarat că în calitate de șef al biroului, în situațiile în care, lucrătorii de poliție din subordine, solicită printr-un raport zile libere sau concedii de odihnă, ea aprobă rapoartele și solicită mai departe aprobarea acestora de către șeful Poliției Municipiului Suceava.
Din câte își amintește, agentul principal de poliție L.V.I. a fost transferat, după anul 2014, de la Poliția orașului Vicovu de Sus la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale, unde lucrează și la momentul audierii. În acest interval de timp, la solicitarea agentului de poliție, acesta a fost transferat un an la Serviciul Resurse Umane din cadrul I.P.J. Suceava.
Referitor la comisarul șef de poliție A.R.A., martora a declarat că la nivelul anului 2014 acesta a activat în cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale. Ulterior a fost pus la dispoziție ca urmare a trimiterii în judecată într-un dosar penal, timp în care a activat tot în cadrul biroului fără a avea atribuții de cercetare penală. Întrucât a fost achitat în cauza în care a fost pus la dispoziție, acesta și-a redobândit toate drepturile și a activat o perioadă de timp în cadrul Biroul Investigații Criminale. În cursul anului 2019, comisarul șef de poliție a fost împuternicit șef la Secția de Poliție Burdujeni din cadrul Poliției Municipiului Suceava pentru un an de zile în baza a două mandate de 6 luni. După acest interval de timp a fost împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc tot pentru o perioadă de un an de zile, respectiv două mandate de 6 luni. După expirarea mandatelor, în vara anului 2021, comisarul șef de poliție A.R.A. a revenit la Poliția Municipiului Suceava - Biroul Investigații Criminale.
Martora F.S. a mai declarat că inculpatul A.R.A. a lucrat întotdeauna la Compartimentul Mică Violență în cadrul Biroului Investigații Criminale și că acesta, stă în birou cu inspector principal S.C.V., inspector principal U.A., inspector principal S.D.N., agent principal G.S. și agent principal de poliție L.V.I.. Anterior inculpatul L.V.I. a activat pe linia de muncă furturi din locuințe și a stat într-un alt birou, iar la Compartimentul Mică Violență a venit după plecarea comisarului șef de poliție A.R.A. ca împuternicit șef la structurile de poliție menționate, acesta preluând dosarele pe care comisarul șef de poliție le avea în instrumentare, iar din acel moment s-a mutat în biroul de la Compartimentul Mica Violență.
Referitor la procedura pentru decontarea voucherelor de vacanță martora F.S. a declarat că atunci când un lucrător de poliție din cadrul biroului dorește să își ia zile libere sau concediu, întocmește un raport, care mai întâi trece pe la secretariat, pentru a fi verificat de secretar, respectiv dacă acesta beneficiază de zile de concediu în perioada în care solicită zile libere sau de concediu. Ulterior raportul ajunge la mapă, unde este o rubrică „rog aprobați” pe care ea aprobă și merge mai departe la șeful Poliției Municipiului Suceava. Ulterior raportul se întoarce și merge la secretariat unde se clasează.
Referitor la decontarea voucherelor de vacanță martora a declarat că acestea nu trec pe la ea și că acestea ajung la șeful I.P.J. Suceava în calitate de ordonator de credite.
Fiind întrebată ce cunoaște despre decontarea, în cursul anului 2020, de către agentul principal de poliție L.V.I. din cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale a sumei de 1450 lei, prev. la art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, pentru servicii turistice de cazare, martora F.S. a răspuns că la sfârșitul anului 2020, din ce își amintește L.V.I. a venit și i-a solicitat să îi aprobe zile de concediu, pentru decontarea voucherelor de vacanță. La acel moment erau mulți colegi care plecau la sfârșitul anului și în extrasezon în țară, pentru a-și putea valorifica voucherele de vacanță. Astfel dacă plecau în străinătate vara, își luau concediu la sfârșitul anului, pentru a beneficia de voucherele de vacanță.
Fiind întrebată ce discuții a avut cu inculpatul L.V.I. referitor la decontarea în cursul anului 2020 a voucherului de vacanță, în ce perioadă a purtat aceste discuții, dacă i-a solicitat să îi aprobe liber în anumite zile ale săptămânii, dacă i-a aprobat aceste zile libere și unde i-a spus inculpatul că va merge să-și petreacă concediul, martora F.S. a răspuns că nu își amintește în ce zile ale săptămânii mi-a cerut inculpatul L.V.I. concediu, dar regula este că dacă își ia concediu începând cu prima zi înainte de week-end trebuie să continue și în zilele următoare. Nu își amintește să fi discutat cu inculpatul L.V.I. când să își ia zilele de concediu, respectiv să nu își ia de vineri și până luni și să își ia de luni până joi, fiind vorba de 4 zile. Acesta nu i-a spus locația unde pleacă în concediu fiind și o diferență de vârstă între ei și nu a mers niciodată cu el în concediu, acesta având în jur de 30 de ani. Cel mult cu el discută cu privirea la locații interesante, unde ar putea petrece concediul în țară sau în străinătate.
Fiind întrebată dacă i-a solicitat inculpatului L.V.I. să sune la contabilitate și din ce motiv anume, martora F.S. a răspuns că nun își amintește exact, dar este posibil să îi fi spus inculpatului L.V.I. să sune la contabilitate pentru a verifica dacă își mai poate valorifica voucherele de vacanță.
Fiind întrebată ce i-a spus inculpatul L.V.I. despre locația unde urma să se cazeze și cine i-a găsit această locație, martora F.S. a răspuns că nu își amintește ca inculpatul L.V.I. să îi fi spus unde se va caza în perioada în care pleca în concediu. Nu cunoaște dacă i-a găsit cineva respectiva locație. De regulă acesta își căuta singur pe internet diverse destinații și oferte avantajoase pentru a-și petrece concediul. Acesta obișnuia frecvent să plece din localitate în țară sau în străinătate și în perioadele în care își lua zile libere obținute ca urmare a orelor suplimentare lucrate.
Fiind întrebată ce implicare a avut comisarul șef de poliție A.R.A. în decontarea serviciilor de cazare de către L.V.I., martora F.S. a răspuns că inculpatul A.R.A. are multe cunoștințe, inclusiv în Ardeal, prin Cluj și el ajută pe toată lumea referitor la identificarea unui loc de cazare.
Martora F.S. a mai declarat că nu cunoaște dacă inculpatul A.R.A. l-a ajutat pe L.V.I. în identificarea unității de cazare unde acesta urma să își petreacă concediul pentru decontarea voucherelor de vacanță în anul 2020. Ceea ce cunoaște este că inculpatul A.R.A. are multe cunoștințe în țară.
Fiind întrebată dacă inculpatul L.V.I. i-a spus despre posibilitatea decontării unor servicii de cazare fictive, martora F.S. a răspuns că nu își amintește să fi purtat vreo discuție cu agentul principal de poliție L.V.I. referitor la decontarea serviciilor de cazare fictivă, la sfârșitul anului 2020, pentru încasarea sumei de 1450 lei.
Crede totuși că și ea era interesată în acel moment să plece în concediu, pentru a nu pierde voucherul de vacanță, însă nu își amintește ca la sfârșitul anului 2020 să fi plecat undeva (vol. I, filele 90-92 dosar de urmărire penală).
La data de 14.04.2022, la sediul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, suspecții A.R.A., L.V.I. și N.P.L. s-au prevalat de dreptul de a nu da declarații (vol. I, filele 58-59, 66-67, 77-78 dosar de urmărire penală).
La data de 30.05.2022 inculpații A.R.A., L.V.I. și N.P.L., s-au prevalat de dreptul de a nu da declarații (vol. I, filele 62-63, 71-72, 83-85 dosar de urmărire penală).
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că, în exercitarea sarcinilor și îndatoririlor de serviciu, comisarul șef de poliție B.M.C., contabil șef al I.P.J. Suceava, la o dată nedeterminată, din intervalul 19.10.2020 – 30.10.2020, a propus decontarea sumei de 1450 lei, reprezentând servicii turistice, către comisarul șef de poliție A.R.A., semnând documentul „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” înregistrat la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc sub nr. 699363 din 19.10.2020, ce a fost aprobat ulterior de șeful Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, comisarul șef de poliție B.A..
În baza documentului „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” vizat și aprobat, a fost emis STATUL DE PLATĂ înregistrat la I.P.J. Suceava sub nr. 169561 din 30.10.2020 la IPJ Suceava, certificat prin semnătură de comisarul șef de poliție B.M.C., contabil șef al I.P.J. Suceava, ce a fost aprobat pentru bun de plată de către ordonatorul terțiar de credite, șeful I.P.J. Suceava, comisar șef de poliție B.A., stat de plată în baza căruia comisarul șef de poliție A.R.A. a primit prin casieria instituției suma de 1450 lei, reprezentând contravaloare servicii turistice fictive.
Tot astfel în exercitarea sarcinilor și îndatoririlor de serviciu comisarul șef de poliție B.M.C., contabil șef al I.P.J. Suceava, la o dată nedeterminată, din intervalul 28.12.2020 – 11.01.2021, a propus decontarea sumei de 1450 lei reprezentând servicii turistice către agentul principal de poliție L.V.I., semnând documentul „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” înregistrat la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale sub nr. 550850 din 28.12.2020, ce a fost aprobat ulterior de șeful Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, comisarul șef de poliție B.A..
În baza documentului „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” vizat și aprobat, a fost emis STATUL DE PLATĂ înregistrat la I.P.J. Suceava sub nr. 23219 din 13.01.2021 la IPJ Suceava, certificat prin semnătură de comisarul șef de poliție B.M.C., contabil șef al I.P.J. Suceava, ce a fost aprobat pentru bun de plată de către ordonatorul terțiar de credite, șeful I.P.J. Suceava, comisar șef de poliție B.A., stat de plată în baza căruia agentului principal de poliție L.V.I. i-a fost transferat în cont, la data de 11.01.2021, suma de 1450 lei, reprezentând contravaloare servicii turistice fictive.
S-a constatat astfel că B.M.C., comisar șef de poliție, contabil șef al I.P.J. Suceava prin semnarea documentului „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” nr. 699363 din 19.10.2020 și certificarea documentului „Stat de plată” nr. 169561 din 30.10.2020 precum și prin semnarea documentului „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” nr. 550850 din 28.12.2020 și certificarea documentului „Stat de plată” nr. 23219 din 13.01.2021, a acționat, în fazele de lichidare și ordonanțare a cheltuielilor, ca și persoană autorizată din cadrul Compartimentului de specialitate al I.P.J. Suceava, care a verificat și confirmat corectitudinea sumei de plată de 1450 lei către comisarul șef de poliție A.R.A. și a sumei de plată de 1450 lei către agentul principal de poliție L.V.I., în sensul Legii 500/2002 privind finanțele publice așa cum se precizează în Normele Metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale aprobate prin Ordinul nr. 1792 din 24.12.2002 al Ministerului finanțelor publice.
Totodată, în exercitarea sarcinilor și îndatoririlor de serviciu comisarul șef de poliție B.A., șeful Inspectoratului de Poliție Județean Suceava a aprobat, la o dată nedeterminată, din intervalul 19.10.2020 – 30.10.2020 documentul „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” înregistrat la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc sub nr. 699363 din 19.10.2020, ce a fost în prealabil semnat de comisarul șef de poliție B.M.C., contabil șef al I.P.J. Suceava, care a propus decontarea sumei de 1450 lei reprezentând servicii turistice către comisarul șef de poliție A.R.A..
În baza documentului „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” vizat și aprobat, a fost emis STATUL DE PLATĂ înregistrat sub nr. 169561 din 30.10.2020 la IPJ Suceava, certificat prin semnătură de comisarul șef de poliție B.M.C., contabil șef al I.P.J. Suceava, ce a fost aprobat pentru bun de plată de către ordonatorul terțiar de credite, șeful I.P.J. Suceava, comisar șef de poliție B.A., stat de plată în baza căruia comisarul șef de poliție A.R.A. a primit, la data de 30.10.2020, prin casieria instituției suma de 1450 lei, reprezentând contravaloare servicii turistice fictive.
De asemenea, în exercitarea sarcinilor și îndatoririlor de serviciu comisarul șef de poliție B.A., șeful Inspectoratului de Poliție Județean Suceava a aprobat, la o dată nedeterminată, din intervalul 28.12.2020 – 11.01.2021 documentul „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” înregistrat la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale sub nr. 550850 din 28.12.2020, ce a fost în prealabil semnat de comisarul șef de poliție B.M.C., contabil șef al I.P.J. Suceava, care a propus decontarea sumei de 1450 lei reprezentând servicii turistice către agentul principal de poliție L.V.I..
În baza documentului „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” vizat și aprobat, a fost emis STATUL DE PLATĂ înregistrat sub nr. 23219 din 13.01.2021 la IPJ Suceava, certificat prin semnătură de comisarul șef de poliție B.M.C., contabil șef al I.P.J. Suceava, ce a fost aprobat pentru bun de plată de către ordonatorul terțiar de credite, șeful I.P.J. Suceava, comisar șef de poliție B.A., stat de plată în baza căruia agentului principal de poliție L.V.I. i-a fost transferat în cont, la data de 11.01.2021 suma de 1450 lei, reprezentând contravaloare servicii turistice fictive.
S-a constatat că B.A., comisar șef de poliție, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Suceava prin aprobarea documentului „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” nr. 699363 din 19.10.2020 și acordarea vizei „BUN DE PLATĂ” pe documentul „Stat de plată” nr. 169561 din 30.10.2020 precum și prin aprobarea documentului „Raport pentru decontarea serviciilor turistice” nr. 550850 din 28.12.2020 și acordarea vizei „BUN DE PLATĂ” pe documentul „Stat de plată” nr. 23219 din 13.01.2021, a acționat ca și ordonator de credite terțiar al I.P.J. Suceava, dispunând plata sumei de 1450 lei către comisarul șef de poliție A.R.A. și a sumei de 1450 lei către agentul principal de poliție L.V.I., în sensul Legii 500/2002 privind finanțele publice așa cum se precizează în Normele Metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale aprobate prin Ordinul nr. 1792 din 24.12.2002 al Ministerului finanțelor publice.
Astfel, conform dispozițiilor legale, polițiștii se puteau caza la unități turistice, plăteau din banii lor cazarea, iar ulterior solicitau și obțineau decontarea, în limita contravalorii voucherului de vacanță care era în cuantum de 1450 lei, cu condiția ca acestea să vizeze servicii reale de cazare.
Declarațiile martorilor audiați în cursul cercetării judecătorești nu au adus elemente de noutate sub aspectul situației de fapt. Astfel, martorul B.A. a prezentat din nou în sinteză procedura de decontare, menționând că nu a cunoscut aspecte particulare legate de rapoartele întocmite în cursul anului 2020 de către inculpații L.V.I. și A.R.A., precum și faptul că nu avea obligația de a efectua verificări în concret dacă salariatul a beneficiat de serviciile turistice.
Martorul B.M.C. a menținut declarația dată în cursul urmăririi penale, prezentând procedura de decontare serviciilor de cazare, cu mențiunea că nu avea obligația de a verifica dacă polițistul a efectuat sau nu cazarea la unitățile menționate. A mai arătat că nu interesa data emiterii facturii, ci prezenta importanță dacă serviciile turistice au fost prestate în timpul sau în afara concediului de odihnă întrucât nu se impozita dacă serviciile turistice erau prestate în timpul concediului. De a asemenea, a menționat că nu prezenta importanță dacă era emisă mai întâi factura și apoi era emis bonul fiscal.
De asemenea, martora F.S. a precizat că nu cunoaște dacă inculpatul L.I. s-a deplasat efectiv în vacanță, în efectuarea concediului. A menționat că nu a discutat cu acesta despre o decontare fictivă a concediului său.
Inculpatul N.P.L. a declarat în cursul cercetării judecătorești că inculpatul A. a venit și a făcut rezervarea și nu s-a prezentat, motiv pentru care s-a întocmit factura și ulterior a fost achitată; a discutat cu inculpatul, i-a spus că se poate caza în cursul anului și acesta i-a spus că el nu-și pierde omenia pentru o rezervare anulată. Martorul a precizat că nu mai poate face o delimitare clară între cele două rezervări, nu își amintește exact în care inculpatul i-a spus că dacă s-a rezervat, o să se plătească, însă cu siguranță i-a spus acestea. A precizat că a doua rezervare a fost plătită integral.
Inculpatul A.R.A. a declarat că, după ce inculpatul N.P. i-a confirmat rezervarea pentru el și familia sa, un fost coleg, A.A., i-a propus să meargă în Spania și, efectiv, inculpatul a uitat de rezervarea efectuată la G.M.. A terminat efectuarea concediilor și l-a întrebat N.L. ce face cu rezervarea. Chiar dacă erau prieteni, inculpatul a simțit această întrebare ca pe un reproș și i-a achitat acestuia cazarea, chiar dacă nu s-a prezentat la locația menționată. A mai declarat inculpatul că l-a asigurat pe inculpatul L.V. că va vorbi cu N.L. despre cazare, iar acesta i-a spus că are disponibilitate înainte de Crăciun. În prima fază, a intrat în posesia facturii, pe care a intenționat să o dea lui L.V., însă acesta i-a transmis telefonic că nu se simte foarte bine din punct de vedre al sănătății și, întrucât nu era nicio gravă, acea factură a rămas la inculpatul A.R.A.. Știind că factura reprezenta o perioadă scurtă, de aproximativ 4 zile, în ultima zi s-a dus și i-a achitat personal lui N.L. suma de 1450 lei. I-a înmânat factura și chitanța și la câteva zile a primit de la Lupu suma de 1450 de lei pentru că atunci când i-a dat documentele respective nu o avea la el. Nu știe dacă L.V. a fost cazat la G.M.. A intermediat remiterea documentelor, având în vedere relațiile de prietenie cu cei doi. Inculpatul L.V. l-a anunțat înainte de începerea rezervării că nu poate să meargă, întrucât nu se simte bine, însă nu i-a cerut acestuia amănunte.
Inculpatul L.V.I. a declarat în cursul cercetării judecătorești că i-a comunicat inculpatului A.R. noua perioadă de cazare, iar acesta a rezervat două camere. Până la momentul cazării, a început să se simtă tot mai rău, starea sa de sănătate deteriorându-se. Cu o zi înainte de plecare, a decis să nu mai meargă, a început să ia tratament pentru o simplă răceală, însă starea sa s-a degradat treptat, iar în una din zilele respectiv l-a sunat inculpatul A. și i-a spus că are să-i dea o hârtie. Bănuia că este vorba despre o factură, însă nu a putut să se întâlnească cu el și a trebuit să reprogrameze. I-a adus la cunoștința inculpatului A. faptul că se simțea rău și că nu se va putea prezenta la unitatea de cazare. În aceste condiții, nu i-a solicitat să anuleze rezervarea întrucât nu a dorit să strice relația inculpatului cu administratorul societății. Ulterior, în săptămâna următoare, s-a întâlnit cu inculpatul A., iar acesta i-a înmânat bonul și factura eliberate de administratorul societății, iar în aceeași zi a întocmit raportul de decontare. A doua sau a treia zi s-a prezentat la Dorna Medical întrucât își pierduse gustul și mirosul și a solicitat efectuarea unui test pentru COVID. A fost depistat pozitiv și a primit o decizie de carantinare. Cu privire la suma de 1450 lei a considerat că nu pierde și nu câștigă nimic, că nu prejudiciază pe nimeni. Suma de 1450 lei i-a dat-o inculpatului A. după momentul înmânării documentelor, la circa o săptămână.
Instanța de fond a constatat că declarațiile pe care inculpații le-au dat la finalul cercetării judecătorești nu sunt credibile, aspectele fapt cu caracter de noutate fiind prezentate exclusiv pentru a evita răspunderea penală.
Inculpatul A.R.A. s-a aflat în Spania în perioada rezervării făcute la unitatea de cazare în România, fiind evident că acesta, de la bun început, a avut reprezentarea faptului că nu se va prezenta la G.M., nefiind verosimil faptul că ar fi uitat de rezervarea pe care o făcuse chiar la hotelul prietenului său.
Deși inculpatul L.V.I. a precizat că anumite probleme de sănătate l-au împiedicat să se prezinte la hotel pentru a se caza, din probe nu rezultă că ar fi transmis direct sau indirect acest aspect către unitatea de cazare.
A precizat că nu i-a solicitat inculpatului A.R.A. să anuleze rezervarea întrucât nu a dorit să strice relația acestuia cu administratorul societății. La fel, inculpatul A.R.A. a precizat că i-a achitat suma de bani prietenului său, inculpatul N.P.L., pentru că simțise că îi reproșează faptul că nu s-a prezentat.
Instanța de fond a reținut că inculpații încearcă să inducă ideea achitării efective a serviciilor de cazare pe considerentul necesității păstrării relațiilor de prietenie a inculpatului A.R. cu inculpatul N.P.L., însă, în lipsa unor formalități impuse de unitatea de cazare care să fie evidențiate de probe, este lesne de înțeles că tocmai în virtutea relației de prietenie se putea realiza în mod facil anularea rezervării, nefiind verosimil că administratorul ar fi impus chiar unui prieten achitarea integrală a serviciilor de cazare chiar în condițiile în care acesta sau persoana apropiată acestuia nu ar fi beneficiat efectiv de aceste servicii.
În contextul celor prezentate, chiar dacă inculpații au încercat să inducă ideea că au achitat efectiv contravaloarea cazării la G.M., instanța de fond și-a format convingerea că, în realitate, plățile nu s-au efectuat, iar în virtutea relațiilor de prietenie, inculpații s-au înțeles de la bun început în sensul realizării decontărilor pentru servicii de cazare fictive.
Astfel, pe baza tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, a rezultat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpații A.R.A. și L.V.I., ambii lucrători de poliție, a căror activitate presupune aplicarea și respectarea dispozițiilor legale, deși aveau cunoștință că puteau beneficia de încasarea contravalorii voucherului de vacanță doar în condițiile prevăzute de art. 36 alin. 5 din O.U.G. nr.114/2018 respectiv prin decontarea unor servicii turistice prestate de orice structură de primire turistică aflată pe teritoriul României, cu toate acestea au înțeles să folosească documente justificative false, care atestau în mod nereal cazarea la S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc și să solicite decontarea serviciilor turistice prin inducerea în eroare a factorilor de decizie din cadrul I.P.J. Suceava, în condițiile în care aceștia nu și-au petrecut concediul de odihnă la unitatea de cazare al cărei administrator, inculpatul N.P.L., le-a procurat, cu știință, documentele justificative false, respectiv a emis facturile și bonurile fiscale pentru servicii de cazare neprestate. Astfel solicitarea inculpaților de decontare și ulterior încasarea sumei de 1.450 lei a avut un caracter nelegal, cum se reține și în actul de sesizare a instanței.
Instanța de fond și-a format convingerea pe baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, așa cum a fost reținut și analizat anterior.
În cursul judecății, inculpatul A.R., prin avocatul ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 în participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 244 alin. 1 C.pen. și din infracțiunea de complicitate la participație improprie la infracțiunea de abuza în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 52 alin. 3 C.pen., rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 în complicitate la participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 244 alin. 1 C.pen.
Prin raportare la dispozițiile art. 244 alin. 2 C.pen., s-a apreciat că mijlocul fraudulos poate fi reprezentat de înscrisurile „pretins falsificate” folosite ulterior pentru decontarea voucherelor de vacanță. Se mai arată că, deși în rechizitoriu se reține că fapta a fost comisă în calitate de comisar-șef de poliție, aceasta nu are nicio legătură cu exercitarea propriu-zisă a atribuțiilor de serviciu ce-i reveneau potrivit funcției deținute, ci reprezintă o simplă solicitare de decontare a unor beneficii financiare aferente contractului de muncă, cuvenite, de altfel, tuturor angajaților din sistem. Astfel, pretinsa sa activitate infracțională nefiind săvârșită în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ci doar pentru obținerea unor drepturi aferente contractului de muncă nu poate întruni decât elementele de tipicitate din norma de incriminare cuprinsă în art. 244 C.pen. S-a arătat că este adevărat că funcționarul din cadrul I.P.J. care a aprobat decontarea s-a aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, însă activitatea de „amăgire”, de „prezentare ca fiind reală a unei fapte neadevărate” nu a fost săvârșită de către acesta, el întocmind sau dând un simplu aviz de plată fără vinovăție, tocmai ca urmare a inducerii sale în eroare.
Instanța de fond a respins prin încheierea din 09.12.2024 cererea de schimbare a încadrării juridice. Au fost avute în vedere următoarele motive:
În cuprinsul art. 244 alin. 1 C.pen. este incriminată ca infracțiune de înșelăciune inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, legiuitorul urmărind să se asigure încrederea și buna credință pe care trebuie să se întemeieze relațiile sociale cu caracter patrimonial și punerea persoanei la adăpost de pagubele care i-ar putea fi pricinuite ca urmare a inducerii în eroare de către o altă persoană. În alin. 3 din art. 244 C.pen. este prevăzută o formă specifică a infracțiunii de înșelăciune, cunoscută sub denumirea de înșelăciune în convenții care, datorită particularităților, a determinat prevederea sa într-un alineat distinct al textului și care constă în inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate.
În doctrină s-a afirmat că atunci când subiectul activ nemijlocit are calitatea de funcționar public, iar acțiunea de amăgire este săvârșită în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, fapta nu constituie înșelăciune, ci infracțiunea de abuz în serviciu.
Potrivit Codului penal, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor constă în fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.
Obiectul juridic principal al acestei infracțiuni constă în relațiile sociale referitoare la activitatea de serviciu, activitate a cărei bună desfășurare presupune îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în mod corect, cu respectarea intereselor legale ale persoanelor, iar obiectul juridic secundar constă în relațiile sociale referitoare la drepturile și interesele legale ale unei persoane.
Infracțiunea de înșelăciune este o infracțiune contra patrimoniului care se săvârșește prin fraudă, prin inducere în eroare, prin deformarea realității, prin modificarea adevărului, prin amăgire.
Astfel, diferențele cheie între aceste două infracțiuni se referă la: subiectul implicat, înșelăciunea implicând, de obicei, doi actori privați sau entități private; abuzul în serviciu implică un funcționar public sau o persoană cu autoritate în cadrul unei instituții publice sau private; locul acțiunii: înșelăciunea poate avea loc în diverse contexte, inclusiv în afaceri, relații personale sau tranzacții financiare private; abuzul în serviciu are loc în cadrul instituțiilor publice sau private, unde funcționarii au responsabilități și atribuții oficiale; scopul acțiunii: înșelăciunea are ca scop obținerea unui beneficiu personal sau cauzarea unui prejudiciu altcuiva, fără legătură directă cu funcția publică, iar abuzul în serviciu implică obținerea unui avantaj personal sau producerea unui prejudiciu prin utilizarea abuzivă a puterilor sau atribuțiilor oficiale.
În concluzie, deși ambele infracțiuni implică elemente de fraudă și prejudiciu, ele diferă în privința subiecților implicați, contextului acțiunilor și scopului final al infracțiunilor.
S-a putut astfel aprecia că diferența principală dintre cele două infracțiuni este că înșelăciunea este o acțiune în care o persoană înșală pe altcineva pentru a obține un beneficiu personal, în timp ce abuzul în serviciu se referă la utilizarea abuzivă a puterii sau atribuțiilor unei funcții publice în scopul obținerii unui avantaj personal sau pentru a provoca prejudicii.
Particularizat la cauza de față, instanța de fond a constatat că în cazul faptelor reținute în sarcina inculpatului A.R.A. sunt îndeplinite toate criteriile anterior menționate referitoare la subiect, circumstanțele și scopul acțiunii, așa cum au fost anterior menționate, pentru ca încadrarea juridică corectă să fie considerată cea prezentată în actul de sesizare a instanței și nu cea propusă în apărarea inculpatului.
În concluzie, instanța de fond, pe baza tuturor probelor administrate, a constatat că s-a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pentru care inculpații sunt trimiși în judecată există în materialitatea lor, neputând fi dispusă clasarea pe temeiul art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen., așa cum s-a solicitat în apărarea acestora.
În legătură cu infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 din Codul penal rap. la art. 297 alin.1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000, complicitate la participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 52 al. 3 din Codul penal rap. la art. 297 alin 1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.R.A. și la infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. și ped. de art. 52 alin. 3 din Codul penal rap. la art. 297 al.1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul L.V.I., instanța constată:
Prin prisma principiului aplicării legii penale ca ultima ratio, în speță este necesar a se realiza o analiză, pentru a se stabili dacă într-adevăr se impune ca fapta să fie plasată în domeniul penal sau, în condițiile existenței altor remedii extrapenale, echilibrul relațiilor sociale lezate prin conduita sa putea fi restabilit prin celelalte căi (extrapenale/administrative).
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 297 alin. 1 Cod penal, forma în vigoare la data săvârșirii faptelor în cauză, fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publica.
Instanța de fond a reținut că infracțiunea de abuz în serviciu este una de rezultat, astfel încât consumarea ei este legată de producerea uneia dintre urmările prevăzute de text: cauzarea unei pagube/vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice/ îngrădirea exercitării unui drept al unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situații de inferioritate pe temei de rasă etc. Cu alte cuvinte, consecința trebuie să fie determinantă, concretizată și nu eventuală, constând într-un posibil pericol.
În ce privește latura obiectivă a faptei, respectiv cele două modalități de comitere a faptei de către funcționarul public, instanța de fond a constatat că legislația la care organele judiciare se raportează în determinarea actului ce intră în sfera atribuțiilor de serviciu a subiectului activ al infracțiunii de abuz în serviciu, și, în consecință a stabilirii neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a acestuia, are în vedere o sferă largă. Astfel, atribuțiile de serviciu, ca o componentă a stabilirii, derulării și încetării raporturilor de muncă sunt caracterizate prin varietate, acestea rezultând din acte normative, instrucțiuni sau dispoziții ale organelor competente (fișa postului), altele decât reglementările penale în vigoare.
De asemenea, s-a reținut că lipsa unor circumstanțieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravități a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificilă și, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecința deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată și condamnare (decizia CCR nr.392/2017 paragraf 55).
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, plublicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016. Astfel, Curtea Constituțională a statuat că la solicitarea Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Comisia de la Veneția a adoptat Raportul asupra relației dintre responsabilitatea ministerială politică și cea penală, adoptat la cea de-a 94-a ședință plenară (8-9 martie 2013). În cadrul acestui raport, Comisia de la Veneția a considerat că prevederile penale naționale cu privire la abuzul în serviciu, abuzul de putere și expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns și aplicate la nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu, infracțiuni grave împotriva proceselor democratice naționale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparțialității administrației publice etc.
În cuprinsul aceleiași decizii Curtea Constituțională a statuat că, în exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio.
Astfel, ultima ratio are semnificația comună de procedeu sau metodă de ultimă sau finală, folosită pentru a atinge scopul urmărit. Curtea Constituțională a apreciat că, în materie penală, acest principiu nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică, ci trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit, alte măsuri de ordin civil, administrativ, etc. fiind improprii în realizarea acestui deziderat.
Ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitorul a unor norme clare și predictibile este obligatorie. Astfel, din perspectiva acestui principiu, în materie penală nu este suficient să se constate că faptele incriminare aduc atingere valorii social ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală.
Sarcina aplicării principiului ultima ratio revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind abuzul în serviciu, ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare – Ministerul Public și instanțele judecătorești, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri ordinare.
În ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, astfel cum s-a precizat anterior, s-a reținut că orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare.
Or, astfel cum a statuat și Curtea Constituțională în decizia nr. 405/2016, nu se poate determina dacă aceasta a fost intenția legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu, cu atât mai mult cu cât Curtea a identificat, la nivel legislativ extrapenal, pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale.
Sub acest aspect, potrivit dispozițiilor art. 247 alin. 2 din Legea 53/2003 – Codul Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345/18.05.2011, abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
De asemenea, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 1349 alin. 1 și 2 Cod civil (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
Din analiza comparativă a reglementării infracțiunii de abuz în serviciu cu dispozițiile legale mai sus menționate, a reieșit că acestea se aseamănă, întrucât acestea instituie forme de răspundere, altele decât cea penală și că oferă posibilitatea ca în situația săvârșirii unei fapte să poată fi incidentă atât răspunderea penală, cât și alte forme de răspundere extrapenal, cum este cea disciplinară, administrativă sau civilă.
În considerarea celor ce preced, instanța de fond a constatat că, în speță, infracțiunile anterior menționate pentru care au fost trimiși în judecată cei doi inculpați întrunesc, formal, toate trăsăturile pentru a fi caracterizate ca infracțiuni – adică sunt prevăzute de legea penală, sunt săvârșite cu vinovăția cerută de lege, însă pericolul social nu evidențiază o periclitare a valorilor sociale ocrotite, acesta fiind unul minim, insuficient pentru a caracteriza faptele ca infracțiuni. Cu alte cuvinte, după o analiză in concreto, instanța de fond a constatat că faptele săvârșite sunt lipsite de importanță, prin pericolul social minim pe care îl prezintă în raport de prejudiciul infim cauzat (în valoare de 1.450 lei, fiecare), pentru combaterea ei nefiind necesară aplicarea unei pedepse.
Prin urmare, ținând seama de natura și gravitatea faptelor și a gradului de pericolul social concret al acestora, insuficient pentru a caracteriza faptele drept infracțiuni, în speță se impune o soluție în sensul înlăturării caracterului infracțional al faptei și, în consecință, a răspunderii penale.
Așa cum s-a arătat, și în cazul infracțiunilor de fals reținute în sarcina inculpaților, s-a făcut dovada, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpații au acționat în modul și împrejurările reținute în actul de sesizare.
Spre deosebire de infracțiunile menționate în cele ce preced, în cazul infracțiunilor de fals, instanța de fond a avut în vedere că urmarea socialmente periculoasă nu este analizată în raport de o pagubă/vătămare efectivă. Fiind infracțiuni de pericol, gravitatea acestora este dată de periclitarea încrederii publice în autenticitatea înscrisurilor sau declarațiilor.
S-a solicitat pentru inculpatul A.R.A. achitarea acestuia în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.pen., făcându-se referire la lipsă a intenției inculpatului pe motivul că operațiunea comercială determinată era reală, însă așa cum s-a concluzionat, probele administrate dovedesc contrariul. Faptul că facturile ar fi fost înregistrate în contabilitatea societății, invocat în apărarea inculpatului N.P.L. nu exclude ipoteza probată a atestării unor servicii fictive.
În drept, fapta inculpatului A.R.A. constând în determinarea cu intenție la o dată nedeterminată din jurul datei de 12.10.2020 (data emiterii facturii fiscale și a bonului fiscal) de către comisarul șef de poliție A.R.A., împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc a lui N.P.L., administratorul SC N. SRL Câmpulung Moldovenesc să comită infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, constând în falsificarea facturii nr. 336 din 12.10.2020 și a bonului fiscal nr. 1 din 12.10.2020, emise de SC N. SRL, ce vizau servicii de cazare fictive la punctul de lucru al societății Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 29.08.2020 – 03.09.2020, documente false pe care ofițerul de poliție le-a folosit în vederea producerii de consecințe juridice, constând în plata la data de 30.10.2020 de către Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, persoanei menționate pe factură a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1450 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal.
Fapta aceluiași inculpat constând în aceea că, în calitate de comisar-șef a întocmit un RAPORT pentru decontarea serviciilor turistice, înregistrat la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc sub număr 699363 din 19.10.2020, în care a dat declarații necorespunzătoare adevărului, respectiv în contextul în care nu a fost cazat la Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, în perioada 29.08 - 03.09.2020, a solicitat decontarea de către Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a serviciilor turistice care ar fi fost prestate de unitatea de cazare care a emis documentele justificative anexate raportului, respectiv de S.C. N. S.R.L., servicii turistice care ar fi fost efectuate în perioada concediului de odihnă indicat, raport în care a menționat: „Declar pe propria răspundere ca datele prezentate sunt reale și mă angajez să restitui, în condițiile legii, sumele încasate fără temei legal”, declarație dată în vederea producerii de consecințe juridice respectiv pentru încasarea pe nedrept a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1450 lei, raport semnat de comisarul șef de poliție A.R.A., avizat de contabilul șef, comisar șef de poliție B.M. și aprobat de șeful Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, comisarul șef de poliție B.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat constând în determinarea cu intenție, în perioada 17.12.2020 - 23.12.2020 (data convorbirilor telefonice cu L.V.I. referitoare la factura fiscală ce figurează ca emisă pe 21.12.2020) și în perioada 23.12.2020 – 26.12.2020 (data convorbirilor telefonice cu L.V.I. referitoare la bonul fiscal ce figurează ca emis pe 24.12.2020) de către comisarul șef de poliție A.R.A., împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc a lui N.P.L., administratorul SC N. SRL Câmpulung Moldovenesc să comită infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, constând în falsificarea facturii nr. 361 din 21.12.2020 și a bonului fiscal nr. 1 din 24.12.2020, emise de SC N. SRL, ce vizau servicii de cazare fictive la punctul de lucru al societății Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020, în vederea producerii de consecințe juridice, constând în încasarea de către persoana menționată pe factură, L.V.I. a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1450 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal.
Sunt incidente prevederile art. 38 alin. 1 C.pen., faptele fiind săvârșite în concurs real.
Fapta inculpatului L.V.I., constând în folosirea cu intenție, la data de 28.12.2020, de către agentul principal de poliție L.V.I., din cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale, a facturii nr. 361 din 21.12.2020 și a bonului fiscal nr. 1 din 24.12.2020, ambele emise de SC N. SRL ce vizau servicii de cazare fictive la punctul de lucru al societății Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020, în vederea producerii de consecințe juridice, constând în plata de către Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a sumei de 1450 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal.
Fapta aceluiași inculpat constând în aceea că agentul principal de poliție L.V.I., a întocmit un RAPORT pentru decontarea serviciilor turistice, înregistrat la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale sub număr 550850 din 28.12.2020, în care a dat declarații necorespunzătoare adevărului, respectiv în contextul în care nu a fost cazat la Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, în perioada 21.12.2020 - 23.12.2020, a solicitat decontarea de către Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a serviciilor turistice care ar fi fost prestate de unitatea de cazare care a emis documentele justificative anexate raportului, respectiv de S.C. N. S.R.L., servicii turistice care ar fi fost efectuate în perioada concediului de odihnă indicat, raport în care a menționat: „Declar pe propria răspundere ca datele prezentate sunt reale și mă angajez să restitui, în condițiile legii, sumele încasate fără temei legal”, declarație dată în vederea producerii de consecințe juridice respectiv pentru încasarea pe nedrept a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1450 lei, raport semnat de agentul principal de poliție L.V.I., avizat de contabilul șef, comisar șef de poliție B.M. și aprobat de șeful Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, comisarul șef de poliție B.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal,.
Sunt incidente prevederile art. 38 alin. 1 C.pen., faptele fiind săvârșite în concurs real.
Fapta inculpatului N.P.L. constând în aceea că, la o dată nedeterminată, din perioada 12.10.2020 (data emiterii facturii și bonului fiscal) – 19.10.2020 (data depunerii documentelor justificative pentru decontarea serviciilor de cazare fictive) N.P.L., administratorul S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, la instigarea comisarului șef de poliție A.R.A., a falsificat, cu intenție, cu prilejul emiterii, factura nr. 336 din 12.10.2020 și bonul fiscal nr. 1 din 12.10.2020, prin care se atestau aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la cazarea lui A.R.A. la punctul de lucru al societății Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 29.08.2020 – 03.09.2020 precum și achitarea de către acesta a serviciilor de cazare, documente justificative false pe care le-a predat comisarului șef de poliție A.R.A., împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc, pentru a fi folosite de acesta în vederea producerii de consecințe juridice respectiv pentru decontarea unor servicii de cazare fictive și încasarea pe nedrept a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1450 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 Codul penal.
Fapta aceluiași inculpat constând în aceea că în perioada 17.12.2020 - 23.12.2020 (data convorbirilor telefonice dintre A.R.A. cu L.V.I. referitoare la factura fiscală ce figurează ca emisă pe 21.12.2020) și în perioada 23.12.2020 – 26.12.2020 (data convorbirilor telefonice dintre A.R.A. cu L.V.I. referitoare la bonul fiscal ce figurează ca emis pe 24.12.2020), N.P.L., administratorul S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, la instigarea comisarului șef de poliție A.R.A., a falsificat, cu intenție, cu prilejul emiterii, factura nr. 361 din 21.12.2020 și bonul fiscal nr. 1 din 24.12.2020, prin care se atestau aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la cazarea lui L.V.I. la punctul de lucru al societății Hotel G.M. din mun. Câmpulung Moldovenesc, județ Suceava, în perioada 21.12.2020 – 23.12.2020 precum și achitarea de către acesta a serviciilor de cazare, documente justificative false pe care le-a predat comisarului șef de poliție A.R.A., împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc, pentru a le pune la dispoziția persoanei menționate pe factură L.V.I. pentru a fi folosite de acesta în vederea producerii de consecințe juridice respectiv pentru decontarea unor servicii de cazare fictive și încasarea pe nedrept a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1.450 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 Codul penal.
Sunt incidente prevederile art. 38 alin. 1 C.pen., faptele fiind săvârșite în concurs real.
În plan obiectiv, elementul material al infracțiunilor este dat de acțiunile inculpaților, așa cum au fost reținute, de atestare unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv prestarea unor servicii de cazare care în realitate nu s-au realizat, determinarea la realizarea falsului, folosirea înscrisurilor falsificate (facturile și chitanțele la care s-a făcut referire), precum și declararea necorespunzătoare a adevărului, în vederea producerii consecințelor juridice constând în încasarea pe nedrept a contravalorii voucherelor.
Urmarea imediată a faptelor este crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile sub semnătură private și declarațiile făcute în fața autorităților, a unor functionari publici, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptelor.
Sub aspectul laturii subiective, instanța de fond a reținut că poziția psihică a inculpaților față de urmarea socialmente periculoasă se caracterizează prin intenție indirectă, aceștia, în realizarea interesului urmărit, acceptând că periclitează încrederea publică în înscrisurile sub semnătură privată și în declarațiile făcute în cadrul instituțiilor publice.
Totodată, instanța de fond a constatat că nu s-a făcut dovada existenței vreunei cauze justificative sau de neimputabilitate dintre cele prevăzute de lege.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, pe baza criteriilor preăvăzute de art. 74 C.penl. s-a reținut:
- în privința modului și împrejurărilor de comitere a infracțiunilor și a mijloacelor folosite, instanța de fond a reținut că, deși prin gradul de pericol social faptele se încadrează în sfera ilicitului penal, din probe nu rezultă o modalitate complexă de săvârșire a infracțiunilor; consecințele juridice conștientizate de către inculpați nefiind de o amplitudine semnificativă;
- cu privire la starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, instanța de fond a avut în vedere că aceasta este una reală, efectivă, fiind în mod evident periclitată încrederea în corectitudinea întocmirii și folosirii înscrisurilor, precum și încrederea în cele afirmate în fața autorităților;
- în ceea ce privește motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, instanța de fond a avut în vedere că inculpații au acționat în virtutea relațiilor de amiciție, urmărindu-se obținerea unor avantaje materiale reduse;
În privința elementelor care caracterizează persoana inculpaților, instanța de fond a reținut că aceștia nu au antecedente penale, faptele având un caracter izolat în conduita generală a acestora, așa cum rezultă și din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar. A reținut instanța de fond că aceștia nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor.
Având în vedere criteriile analizate, instanța de fond a apreciat că sancțiunea penală a amenzii este suficientă pentru realizarea scopului urmărit, respectiv prevenirea săvârșirii altor infracțiuni.
Deși în apărare s-a solicitat renunțarea la aplicarea pedepselor, instanța de fond a considerat că nu se poate face aplicarea dispozițiilor art. 80 Cod penal, în condițiile în care inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, ceea ce înseamnă cu nu conștientizează deplin gravitatea faptelor săvârșite, impunându-se o perioadă de monitorizare a conduite acestora. Însă, în raport de persoana acestora – faptul că sunt la primul contact cu legea penală și luând în considerare posibilitățile lor de îndreptare, instanța de fond a apreciat că aplicarea imediată a pedepsei nu este necesară, impunându-se, așa cum s-a arătat, supravegherea conduitei lor pentru o perioadă determinată, dispunând soluția redată în debutul deciziei.
În temeiul art. 25 alin. 5 C.pr.pen., ca urmare a soluției pronunțate în latura penală a cauzei și, având în vedere că acțiunea civilă a fost exercitată strict în legătură cu prejudiciul reclamat ca fiind produs prin fapta pentru care s-a dispus achitarea, a lăsat nesoluționată acțiunea civilă exercitată de partea civilă Inspectoratul de Poliție Județean Suceava față de inculpații A.R.A. și L.V.I..
Pentru garantarea posibilității recuperării cheltuielilor judiciare, în temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen. prima instanță a menținut măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr. 88/P/2020 din data de 16.05.2022 a D.N.A. – S.T. Suceava asupra sumei de 1.450 lei pusă la dispoziția organului de urmărire penală de către inculpatul A.R.A.. În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen. a menținut msăura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr. 88/P/2020 din data de 10.05.2022 a D.N.A. – S.T. Suceava asupra sumei de 1.450 lei pusă la dispoziția organului de urmărire penală de către inculpatul L.V.I..
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel DNA Serviciul Teritorial Suceava și inculpații A.R.A., L.V.I. și N.P.L., prin apărători, pentru motivele depuse în scris la dosarul cauzei și susținute oral cu ocazia dezbaterilor, consemnate în încheierea de ședință din data de 22.09.2025.
Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1, 2, art. 420 C.pr.pen., Curtea constată următoarele:
Prin apelul declarat inculpatul A.R.A. a reiterat în principal solicitarea de constatare a nulității absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate de către DNA – Serviciul Teritorial Suceava în dosar nr. 88/P/2020 întrucât ar fi fost efectuate cu încălcarea normelor procedurale privind competența materială a organelor de urmărire penală. S-a susținut în esență că infracțiunea de abuz în serviciu în formă agravată prevăzută de art. 13² din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cod penal este de competența D.N.A. numai dacă paguba cauzată este mai mare de 100000, indiferent de calitatea persoanei care a comis infracțiunea, în speță paguba reținută fiind de doar 1450 de lei.
Curtea reține că potrivit art. 13 din O.U.G. nr. 43/2002 ,,(1) Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în una dintre următoarele condiții:

a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;

b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către: (...) ofițeri de poliție (...).

(3) Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute la art. 246, 297 și 300 din Codul penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.”
Analizând dispozițiile art. 13 alin. 3 din O.U.G. nr. 43/2002, Curtea reține că acestea stabilesc competența Direcției Naționale Anticorupție în raport de o pagubă mai mare de echivalentul în lei a 1.000.000 euro exclusiv în privința infracțiunilor prevăzute de art. 246, 297 și 300 din Codul penal, dar în cauză inculpații sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000. Norma de incriminare prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 este normă de trimitere prin care se conferă caracter agravat infracțiunii de abuz în serviciu. Însă natura acestei norme nu poate fundamenta juridic raportarea prin analogie a competenței la pragul valoric stabilit de art. 13 alin. 3 din O.U.G. nr. 43/2002.
Mai mult, prin decizia nr. 26 din 15 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii a stabilit că: ,,În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, care a cauzat o pagubă materială mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro, comisă de o persoană a cărei calitate nu determină incidența dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, este de competența parchetului nespecializat, iar nu a Direcției Naționale Anticorupție.”
Se constată așadar că Î.C.C.J. stabilește în mod expres, cu valoare obligatorie pentru instanțe, că în cazul infracțiunii prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, este competentă a efectua urmărirea penală D.N.A. dacă este îndeplinit cel puțin unul dintre cele două criterii prev. de art. 13 alin. (1) lit. a și b din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, respectiv criteriul valorii pabubei, sau criteriul calității persoanei.
În consecință, în cazul infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată în prezenta cauză competența DNA este atrasă, conform art. 13 alin. 1 lit. b din aceeași Ordonanță exclusiv prin raportare la calitatea persoanei, în cauză de față – calitatea de ofițeri de poliție a persoanelor menționate în actul de sesizare a instanței, nulitatea invocată nefiind așadar dată în cauză.
Cu privire la situația de fapt, efectuând propriul examen analitic, Curtea reține că materialul probator administrat în cauză dovedește, dincolo de orice dubiu rezonabil, următoarele:
În cursul anului 2020, inculpatul A.R.A. avea calitatea de comisar șef de poliție, împuternicit șef la Poliția Municipiului Câmpulung, iar inculpatul L.V.I. avea calitatea de agent principal de poliție în cadrul Poliției Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale. Conform prevederilor art. 1 alin. 2 din O.U.G nr. 8/2009 și art. 36 alin. 5 din O.U.G. nr. 114/2018, aceștia aveau dreptul să deconteze, în anul 2020, servicii turistice, în cuantum de maxim 1.450 lei, prestate de orice structură de primire turistică aflată pe teritoriul României.
Inculpatul N.P.L. era la momentul respectiv administrator al S.C. N. S.R.L., Câmpulung Moldovenesc, având ca punct de lucru pe (...), FN, în vecinătatea stației Peco (...), mun. Câmpulung Moldovenesc, Hotelul G.M.. Inculpatul N.P.L. a emis factura fiscală nr. 336 din data de 12.10.2020, care la rubrica ,,denumire produse/servicii” purta mențiunea ,,Cazarea G.M. perioada 29.08 – 03.09.2020”, în valoare de 1500 de lei, la rubrica client fiind menționat A.R.A.. A fost emis și bonul fiscal nr. 1 din data de 12.10.2020, din cuprinsul căruia rezultă că inculpatul A.R.A. ar fi achitat, iar unitatea turistică ar fi încasat suma de 1500 de lei.
Inculpatul A.R.A. a întocmit un raport, înregistrat la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc sub nr. 699363 din data de 19.10.2020 pentru decontarea serviciilor turistice de cazare pentru anul 2020, conform prevederilor art. 36 alin.5 din O.U.G. nr. 114/2018. Din cuprinsul acestui raport, la care erau atașate factura fiscală și bonul mai sus menționat a rezultat că inculpatul A.R.A. a solicitat decontarea serviciilor turistice de care ar fi beneficiat în perioada 29.08. – 03.09.2020 la Hotel G.M..
Similar, inculpatul N.P.L. a emis factura fiscală nr. 361 din data de 21.12.2020, care la rubrica ,,denumire produse/servicii” purta mențiunea ,,Servicii Cazare 21/23.12.2020 Hotel G.M.”, în valoare de 1450 de lei, la rubrica client fiind menționat L.V.I.. A fost emis și bonul fiscal nr. 1 din data de 24.12.2020, din cuprinsul căruia rezultă că inculpatul L.V.I. ar fi achitat, iar unitatea turistică ar fi încasat suma de 1450 de lei.
Inculpatul L.V.I. a întocmit un raport, înregistrat la sub nr. 550850 din data de 28.12.2020 pentru decontarea serviciilor turistice de cazare pentru anul 2020, conform prevederilor art. 36 alin.5 din O.U.G. nr. 114/2018. Din cuprinsul acestui raport, la care erau atașate factura fiscală și bonul mai sus menționat a rezultat că inculpatul a solicitat decontarea serviciilor turistice de care ar fi beneficiat în perioada 21.12. – 23.12.2020 la Hotel G.M..
După depunere, raportul și înscrisurile depuse de către fiecare dintre inculpați au fost verificate de lucrători special desemnați în acest sens, iar după verificare au fost aprobate, dispunându-se decontarea serviciilor de cazare.
Aceste aspecte nu au fost, de altfel, contestate de către inculpați, fiind susținute de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză, respectiv lucrătorii de poliție care au verificat și aprobat solicitarea de decontare a contravalorii serviciilor turistice, B.A., și B.M.C., declarații acestora fiind prezentate detaliat în sentința apelată, neimpunându-se a fi reluate.
Prima instanță a reținut că din analiza coroborată a materialului probator ar fi rezultat că inculpații A.R.A. și L.V.I. s-au înțeles să folosească documente justificative false, care atestau în mod nereal cazarea la S.C. N. S.R.L. Câmpulung Moldovenesc și să solicite decontarea serviciilor turistice prin inducerea în eroare a factorilor de decizie din cadrul I.P.J. Suceava, în condițiile în care aceștia nu și-au petrecut concediul de odihnă la unitatea de cazare al cărei administrator, inculpatul N.P.L., le-a procurat, cu știință, documentele justificative false, respectiv a emis facturile și bonurile fiscale pentru servicii de cazare neprestate. În aceste condiții, prima instanță a reținut că faptele pentru care au fost trimiși în judecată cei trei inculpați întrunesc, formal, toate trăsăturile pentru a fi caracterizate ca infracțiuni, cu precizarea că în cazul infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 din Codul penal rap. la art. 297 alin.1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000 (pentru inculpații A.R.A. și L.V.I.) și complicitate la participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 52 al. 3 din Codul penal rap. la art. 297 alin 1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000 (pentru inculpatul A.R.A.) acestea sunt prevăzute de legea penală, sunt săvârșite cu vinovăția cerută de lege, însă pericolul social nu evidențiază o periclitare a valorilor sociale ocrotite, acesta fiind unul minim, insuficient pentru a caracteriza faptele ca infracțiuni. Cu alte cuvinte, după o analiză in concreto, instanța de fond a constatat că faptele de participație improprie la abuz în serviciu săvârșite sunt lipsite de importanță, prin pericolul social minim pe care îl prezintă în raport de prejudiciul infim cauzat (în valoare de 1.450 lei, fiecare), pentru combaterea ei nefiind necesară aplicarea unei pedepse.
Curtea reține însă, contrar concluziei primei instanțe, că materialul probator administrat în cauză nu poate convinge dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că înscrisurile – facturile și bonurile menționate, ar fi fost întocmite în fals.
Instanța de fond și-a format convingerea că, în realitate, plățile nu s-au efectuat, iar în virtutea relațiilor de prietenie, inculpații s-au înțeles de la bun început în sensul realizării decontărilor pentru servicii de cazare fictive. Curtea reține însă că această concluzie nu este susținută de materialul probator administrat în cauză, cu suficientă precizie încât să poată servi ca temei pentru stabilirea vinovăției penale.
Astfel, audiați fiind atât inculpatul A.R. Adrian, cât și inculpatul L.V.I. au recunoscut că nu au beneficiat de serviciile de cazare, însă au arătat că rezervarea a fost făcută și, pe cale de consecință, au efectuat și plata aferentă. La rândul său inculpatul N.P.L. a declarat în cursul cercetării judecătorești că inculpatul A. a venit și a făcut rezervarea și nu s-a prezentat, motiv pentru care s-a întocmit factura și ulterior a fost achitată. A arătat că nu-și mai aduce aminte de situația celuilalt inculpat, însă a precizat că și-a făcut datoria de a factura și de a emite bon fiscal, ca administrator al societății.
Curtea reține că niciun mijloc de probă administrat în cauză nu a făcut dovada faptului că sumele respective de bani nu au fost remise și nici că inculpații A.R.A. și N.P.L. s-ar fi întâlnit ori au comunicat, personal sau prin intermediar, în legătură cu emiterea frauduloasă a facturii și a bonului fiscal. Curtea reține că prima instanță a ajuns la concluzia unei rezoluții infracționale pe baza unui raționament (prezumție) pornind de la rezultatul efectiv produs, respectiv decontarea unor servicii turistice neprestate, și nu pe baza unor date, informații, probe care să facă referire la momentul concret al conturării în plan mental a intenției ilicite. Curtea reține că, în economia situației de fapt este relevantă tocmai presupusa conivență infracțională între inculpați. Ca atare, în lipsa dovedirii unei comunicări frauduloase între administratorul unității de cazare, pe de o parte și ceilalți doi inculpați pe de altă parte, este extrem de dificil a se susține că unul ar fi solicitat și primit din partea celuilalt ajutorul în forma falsificării documentelor justificative.
Mai mult, din documentele predate de către inculpatul N.P.L., în calitate de administrator al S.C. N. S.R.L. (societate care administra Hotel G.M.) rezultă că facturile fiscale nr. 336 din data de 12.10.2020 și nr. 361 din data de 21.12.2020, precum și bonurile care atestă plata contravalorii serviciilor înscrise pe aceste facturi, au fost înregistrate în contabilitatea societății, regăsindu-se și în raportul fiscal Z și în registrul jurnal, atrăgând obligația pentru societate de a achita taxele fiscale aferente.
Contrar celor reținute de prima instanță, în ceea ce privește infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată/uz de fals reținute în sarcina inculpaților, Curtea apreciază că, în contextul în care facturile fiscale și bonurile în discuție au fost emise și înregistrate în contabilitatea societății, materialul probator administrat în cauză nu convinge, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că acestea ar cuprinde date nereale, respectiv că suma de 1450 lei nu a fost efectiv predată/primită, singura situație care ar putea determina reținerea caracterului nereal al mențiunilor înscrise în cuprinsul acestora.
Inculpații A.R.A. și L.V.I. (prin intermediul inculpatului A. ) au contractat verbal serviciile turistice oferite de societatea inculpatului N.P.L., prin efectuarea rezervării pentru perioadele indicate în actul de acuzare, ceea ce a generat obligația de plată a inculpaților pentru serviciile de cazare de care urmau a beneficia. Deși au contractat serviciile turistice ale SC N. SRL, din motive imputabile lor inculpații A.R.A. și L.V.I. nu s-au mai prezentat la SC N. SRL pentru a beneficia de serviciile contractate, însă acest lucru nu i-a împiedicat să-și respecte obligația de plată a serviciilor de care, din culpa lor, nu au beneficiat.
Inculpații A.R.A. și L.V.I. au oferit explicații pentru motivele neonorării rezervărilor făcute, explicații care nu au fost combătute de Parchet prin niciun mijloc de probă. Astfel, inculpatul A.R.A. a invocat faptul că a uitat de rezervarea făcută și a justificat plata serviciului rezervat, dar de care nu a beneficiat din culpa lui, prin prietenia cu inculpatul N.P.L. și perioada dificilă pe care societățile care prestau servicii turistice o traversau în perioada pandemiei COVID. Pe de altă parte, inculpatul L.V.I. a menționat starea de sănătate precară pe care o avea în zilele pentru care avea rezervarea, confirmată printr-un document medical emis câteva zile mai târziu care atesta că inculpatul a fost diagnosticat ca fiind infectat cu virusul COVID.
Prin urmare, emiterea de către SC N. SRL a facturilor de plată a unor servicii de cazare rezervate, dar neonorate de către clienți, și care au fost plătite de clienți, în baza unei înțelegeri între părți, nu are caracter ilegal, iar mențiunile din cuprinsul facturilor nu au caracter fals.
Pe de altă parte, Curtea reține că bonurile emise de SC N. SRL inculpaților A.R.A. și L.V.I. fac dovada plății de către cei doi inculpați a serviciilor contractate, plată confirmată de declarațiile acestora și neinfirmată de niciun alt mijloc de probă administat în cauză, prin urmare nici aceste documnte nu cuprind mențiuni ce ar putea fi apreciate ca fiind false.
În lipsa unor probe indubitabile în sensul existenței anterioare a unei conivențe infracționale între inculpați, convingerea instanței de fond că aceasta înțelegere să fi existat, nu poate justifica, în lipsa coroborării cu alte mijloace de probă (și nu prezumții), tragerea la răspundere penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.
Ca atare, Curtea reține că aceste fapte există în materialitatea lor însă lipsește trăsătura esențială ca faptele să fie prevăzute de legea penală (tipicitatea) în condițiile în care nu s-a demonstrat, dincolo de orice dubiu rezonabil, că mențiunile din înscrisurile respective ar fi contrare realității, motiv pentru care se impune achitarea inculpatului A.R.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal, a inculpatului L.V.I., pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal și a inculpatului N.P.L., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 Codul penal, în temeiul art. 16 alin.1 lit. b teza I din Codul de procedură penală.
În ceea ce privește infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 din Codul penal rap. la art. 297 alin.1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000 reținute în sarcina inculpaților A.R.A. și L.V.I., Curtea reține că materialul probator a confirmat faptul că aceștia au solicitat decontarea serviciilor turistice, deși nu au beneficiat efectiv de aceste servicii. Motivele pentru care aceștia nu s-au mai cazat efectiv la unitatea turistică sunt lipsite de relevanță din perspectiva întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor menționate. Curtea reține astfel că decontarea contravalorii serviciilor în temeiul art. 1 alin.2 din O.U.G. nr. 8/2009 și art. 36 alin.5 din O.U.G. nr. 114/2018 presupune ca acestea să fi fost efectiv prestate, astfel cum este menționat în mod expres în textul de lege ce face referire la decontarea ,,serviciilor turistice prestate”. Prin urmare, inculpații A.R.A. și L.V.I., cunoscând că serviciile turistice achiziționate nu au mai fost prestate, au solicitat decontarea contravalorii acestora, inducând în eroare funcționarul public care a dispus ca sumele de bani pretins cheltuite în scopul indicat să fie plătite inculpaților, pe baza documentelor justificative depuse de aceștia.
În ceea ce privește încadrarea juridică reținută cu privire la aceste fapte, Curtea învederează faptul că, în fața instanței de apel a fost reiterată, de către inculpatul A.R.A. solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 în participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 244 alin. 1 C.pen. și din infracțiunea de complicitate la participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 52 alin. 3 C.pen., rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 în complicitate la participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 244 alin. 1 C.pen..
A susținut în esență inculpatul că, deși în rechizitoriul se reține că fapta de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu a fost comisă în calitate de comisar șef de poliție, aceasta nu are nicio legătură cu exercitarea propriu-zisă a atribuțiilor de serviciu ce-i reveneau potrivit funcției deținute, ci reprezintă o simplă solicitare de decontare a unor beneficii financiare aferente contractului de muncă, cuvenite, de altfel, tuturor angajaților din sistem. Astfel, pretinsa sa activitate infracțională, nefiind săvârșită în exercitarea atribuțiilor de serviciu ci doar pentru obținerea unor drepturi aferente contractului de muncă care i se cuveneau potrivit legislației în vigoare, nu ar putea întruni decât elementele de tipicitate din norma de incriminare cuprinsă în art. 244 Cod penal, respectiv infracțiunea de înșelăciune.
Aceste argumente ale inculpatului sunt, în opinia Curții, lipsite de relevanță din perspectiva analizată, întrucât ceea ce i se reține acestuia nu este săvârșirea în calitate de autor/coautor a infracțiunii de abuz în serviciu, ci participația acestuia la săvârșirea de către o altă persoană a unei fapte prevăzute de legea penală, sub forma participației improprii, specifice practic instigatorului.
Potrivit art. 52 alin. 3 Cod penal, constituie participație improprie ,,determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenție, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăție.”
Astfel, ceea ce s-a stabilit ca fiind dovedit în prezenta cauză este faptul că inculpatul A.R.A. i-a determinat cu intenție pe funcționarii publici din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, care au aprobat și au dispus, fără vinovăție, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr.8/2009, ale art. 36 alin. 5 din O.U.G. nr. 114/2018 precum și ale art. 20 alin. 1 și art. 22 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 (șeful I.P.J. Suceava) și ale art. 24 alin. 1, 2 din Legea nr. 500/2002 (șeful Serviciului Financiar), decontarea serviciilor de cazare fictive, cauzând astfel un prejudiciu în bugetul unității de poliție în cuantum de 1.450 lei.
Prin urmare, verificarea calității subiectului activ al infracțiunii reținute, cea de funcționar public și a săvârșirii de către acesta a unui act contrar îndatoririi de serviciu se face nu raportat la inculpatul A.R.A., ci la cei care au aprobat decontarea serviciilor de cazare, care în speță au și calitatea de funcționar public, fiind lucrători de poliție în cadrul I.P.J. Suceava și care au îndeplinit necorespunzător, dar fără vinovăție, un act în virtutea atribuțiilor lor de serviciu.

Astfel, pentru aceste considerente, Curtea a respins la termenul de judecată din data de 22.09.2025 cererea de schimbare a încadrării juridice, mai sus menționată, formulată de către inculpatul A.R.A., prin apărător.

Prin apelul declarat, D.N.A. – Serviciul Teritorial Suceava a invocat nelegalitatea sentinței penale nr. 240/2025 din 09 iulie 2025 în ceea ce priveste soluția de achitare, prin raportare la art. 15 Cod penal (trăsăturile esențiale ale infracțiunii) și art. 16 alin.l lit. b. teza I Cod procedură penală, a inculpatilor A.R.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de participalie improprie la infracliunea de abuz în serviciu, dacă funcfionarul public a oblinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 din Codul penal rap. ta art. 297 alin.l din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000 și de complicitate la participatie improprie la infracliunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 52 al. 3 din Codul penal rap. la art. 297 alin 1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni) si L.V.I. pentru comiterea infracțiunii de participalie improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a oblinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 din Codul penal rap. la art. 297 al.l din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000.
S-a susținut în esență că, soluția de achitare prevăzută de art. 16 alin. I lit. b, teza I Cod procedură penală se reține în cazul în care fapta există în materialitatea ei însă lipsește trăsătura esențială a infracțiunii ca fapta să fie prevăzută de legea penală (tipicitatea obiectivă).
Noul Codul penal din 2014 a regândit instituția infracțiunii, renunțând la vechea definiție dată de art. 17 alin. l Cod penal din 1969 și prevăzând în art. 15 alin. 1 noul Cod penal o definiție formală ( nu substanțială, ca cea prevăzută de vechiul Cod) potrivit căruia infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o.
Noul Cod penal a eliminat pericolul social dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii urmând ca pentru infracțiunile care prezintă pericol social concret extrem de redus, prin aplicarea mecanismelor oportunității, procurorul să poată dispune renunțarea la urmărire penală (clasarea în oportunitate), iar instanța, renunțarea la aplicarea pedepsei, potrivit art. 80 Cod penal.
S-a apreciat de către parchet că, raționamentul instanței cu ultima ratio în justificarea soluției de achitare nu are suport legal în condițiile în care instanța reține că „infracțiunile anterior menționate pentru care au fost trimiși în judecată cei doi inculpați întrunesc, formal, toate trăsăturile pentru a fi caracterizate ca infracțiuni-adică sunt prevăzute de legea penală, sunt săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege, însă pericolul social nu evidentiază o periclitare a valorilor sociale ocrotite”.
Instanța de control judiciar reține că, în analiza incidenței principiului ultima ratio în speța de față, prima instanță a pornit de la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 283/17.05.2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 488 din 06.06.2023, prin care a fost analizată constituționalitatea art. 297 Cod penal. Instanța de contencios constitutional a oferit răspuns relativ la neconstituționalitatea textului, în contextul criticilor vizând omisiunea legislativului de a institui un prag valoric pentru paguba realizată și/sau a unei intensități a vătămării, situație ce ar menține imprecizia legislative și încălcarea art. 1 alin.3 și 5 din Constituție, respective art. 7 din CEDO. Astfel, evaluând cerințele de conformare constituționale prin prisma exigențelor de previzibilitate și claritate circumscrise legalității incriminării, Curtea a stabilit că revine instanțelor judecătorești rolul de a menține și consolida prezumția de constituționalitate a textului prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale.
În cazul infracțiunii de abuz în serviciu, Curtea Constituțională a constatat că norma de incriminare nu delimitează în mod expres răspunderea penală de alte forme de răspundere și, pentru a remedia această inconsistență normativă a făcut trimitere la principiul ultima ratio și a considerat ca fiind suficientă acțiunea subsidiară a instanțelor judecătorești.
În acest context, caracterul serios al pagubei materiale/intensității vătămării intereselor legitime (ce poate fi determinat pe cale interpretativă de la caz la caz) reprezintă, doar în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, un aspect de tipicitate obiectivă care delimitează forma de răspundere penală de formele de răspundere non penale.
Prin urmare, prezenta instanță de apel apreciază că în mod corect prima instanță a reținut că faptele săvârșite sunt lipsite de importanță, prin pericolul social minim pe care îl prezintă în raport de prejudiciul infim cauzat (în valoare de 1.450 lei, fiecare), pentru combaterea lor nefiind necesară aplicarea unei pedepse, apelul parchetului sub acest aspect nefiind fondat.
Nici solicitarea de obligare a inculpaților la plata sumei de 1450 de lei, cu titlu de despăgubiri civile, nu poate fi primită ,în condițiile în care Curtea, pentru motivele arătate, va menține soluția primei instanțe de achitare a inculpaților în temeiul dispozițiilor art. 396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit. b teza I Cod de procedură pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 din Codul penal rap. la art. 297 alin.1 din Codul penal cu referire la art. 13² din Legea nr.78/2000, situație în care potrivit art. 25 alin. 5 Cod procedură penală acțiunea civilă exercitată de partea civilă se impune a fi lăsată nesoluționată.
În ceeea ce privește infracțiunile de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal, reținute în sarcina inculpaților A.R.A. și L.V., Curtea reține că în mod corect prima instanță a arătat că mijloacele de probă administrate – înscrisuri coroborate chiar cu declarațiile ambilor inculpați, prin care aceștia au recunoscut că nu au beneficiat de serviciile turistice, au înlăturat prezumția de nevinovăție de care se bucurau aceștia. Astfel este cert faptul că prin rapoartele pentru decontarea serviciilor turistice înregistrate de către fiecare dintre inculpați la I.P.J. Suceava, astfel cum s-a menționat anterior, aceștia au făcut declarații necorespunzătoare adevărului, în vederea producerii de consecințe juridice respectiv pentru încasarea pe nedrept a contravalorii voucherului de vacanță în cuantum de 1450 lei.
Astfel, fiecare raport conține mențiunile ,,...vă adresez rugămintea de a-mi aproba decontarea serviciilor turistice prestate de S.C. N.I.R.A.L. S.R.L., efectuate în perioada concediului de odihnă...”, respectiv ,,Declar pe propria răspundere ca datele prezentate sunt reale și mă angajez să restitui, în condițiile legii, sumele încasate fără temei legal.”
Prin apelul declarat, inculpatul L.V. a solicitat în legătură cu această faptă achitarea sa, pe motiv că fapta nu există. A susținut că existența infracțiunii de fals în declarații, presupune existența intenției frauduloase, însă probele administrate în cauză confirmă că în calitate de polițist avea dreptul la utilizarea voucherelor de vacanță și la decontarea cheltuielilor efectuate.
Această apărare a inculpatului nu poate fi primită. Forma de vinovăție proprie infracțiunii de fals în declarații, așa cum rezultă din conținutul normei de incriminare, este intenția directă întrucât în conținutul acesteia se prevede că acțiunea făptuitorului de declarare necorespunzătoare adevărului se face în vederea producerii unei consecințe juridice pentru sine sau pentru altul. Aceasta înseamnă că autorul falsului în declarații în momentul când face declarația să știe că aceasta este neconformă cu realitatea. În cauza de față, în momentul întocmirii raportului, ambii inculpați știau că serviciile turistice nu au fost prestate. Mobilul urmărit (decontarea unor servicii turistice de care, potrivit dispozițiilor legale, ar fi avut dreptul să beneficieze) nu este o cerință a laturii subiective, putând avea eventual relevanță la individualizarea pedepsei.
Raportat la starea de fapt prezentată anterior, Curtea constată că în mod legal și temeinic a reținut prima instanță că, în drept, faptele săvârșite de inculpații A.R.A. și L.V. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual. Odată stabilită vinovăția acestora, Curtea va analiza dacă se impune sancționarea inculpaților.
Prin apelul declarat, inculpatul A.R.A. a solicitat să se facă aplicarea și în acest caz a principiului ultima ratio. Însă, Curtea subliniază că, așa cum s-a menționat anterior, că intensitatea vătămării intereselor legitime (ce poate fi determinat pe cale interpretativă de la caz la caz) reprezintă, doar în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, un aspect de tipicitate obiectivă care delimitează forma de răspundere penală de formele de răspundere non penale.
Subsidiar, prin apelurile declarate inculpații au criticat soluția de amânare a aplicării pedepsei dispusă de către prima instanță, solicitând ca raportat la gravitatea redusă a faptei să se dispună o soluție de renunțare la aplicarea pedepsei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, Curtea constată că, într-adevăr infracțiunea de fals în declarații reținută în sarcina celor doi inculpați prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și scopul urmărit și apreciază că, în raport de persoana inculpaților, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile lor de îndreptare, aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestora.
La această apreciere Curtea are în vedere conduita anterioară a inculpaților și cea de după săvârșirea faptei, vârsta acestora și prejudiciul redus, care poate fi și recuperat, ambii inculpați punând la dispoziția organului de urmărire penală suma de 1450 de lei. De asemenea din înscrisurile depuse de inculpați la dosarul cauzei rezultă că aceștia sunt bine integrați social, inculpatul L.V.I. fiind și în prezent angajat a I.P.J. Suceava.
Totodată instanța constată că din fișa de cazier judiciar a inculpaților rezultă că aceștia nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, cu privire la aceștia nu s-a mai dispus renunțarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anterior datei comiterii infracțiunii pentru care sunt judecați, inculpații nu s-au sustras de la urmărirea penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului, iar maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută este de 5 ani închisoare, valoare inferioară celei prevăzute de art. 80 alin. 2 lit. d Cod penal.
Prin apelul declarat D.N.A. Serviciul Teritorial Suceava a criticat și omisiunea primei instanțe de a se pronunța cu privire la desființarea înscrisurilor falsificate, în temeiul dispozițiilor art. 25 alin.3 Cod procedură penală, apel care apare ca întemeiat numai în ceea ce privește înscrisurile cu privire la care Curtea a constatat existența fără dubiu a mențiunilor necorespunzătoare adevărului, respectiv raportul depus de către inculpatul A.R.A. înregistrat la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc sub nr. 699363 din data de 19.10.2020 pentru decontarea serviciilor turistice de cazare pentru anul 2020 și raportul depus de către inculpatul L.V.I. înregistrat la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale sub nr. 550850 din data de 28.12.2020 pentru decontarea serviciilor turistice de cazare pentru anul 2020.
Inculpatul A.R.A. a susținut că, în cazul pronunțării unei soluții de renunțare la aplicarea pedepsei, nu se poate dispune desființarea înscrisului, întrucât nu există un temei legal în acest sens. Curtea apreciază ca neîntemeiată această apărare, în contextul în care, potrivit art. 315 alin. 2 lit. d Cod procedură penală în cazul unei soluții de clasare, procurorul poate solicita judecătorului de cameră preliminară desființarea înscrisului apreciat fals. Cu atât mai mult, în cazul în care instanța constată că fapta există și a fost săvârșită cu vinovăție, se poate dispune desființarea înscrisului dovedit a fi falsificat.
Curtea nu va dispune desființarea următoarelor înscrisuri: factura nr. 336 din 12.10.2020 și bonul fiscal nr. 1 din 12.10.2020 emise de S.C. N. S.R.L. pentru inculpatul A.R.A. și factura fiscală nr. 361 din 12.12.2020 și bonul fiscal nr. 1 din 21.12.2020 emise de S.C. N. S.R.L. pentru inculpatul L.V.I., având în vedere că instanța de control judiciar a apreciat că în cauză nu s-a demonstrat, dincolo de orice dubiu rezonabil, că mențiunile din cuprinsul acestora ar fi contrare realității, urmând a dispune o soluție de achitare în cazul infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, așa cum s-a arătat anterior.
Față de aceste considerente, în baza art. 421 alin.1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelurile declarate de către DNA - Serviciul Teritorial Suceava și inculpații A.R.A., L.V.I. și N.P.L., împotriva sentinței penale nr. 240 din 09.07.2025, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 1871/86/2022.
Va desființa în parte sentința penală apelată și, în rejudecare:
I.Va descontopi pedeapsa rezultantă de 16.500 lei amendă penală (reprezentând 330 zile –amendă înmulțite cu 50 lei pentru o zi amendă) aplicată inculpatului A.R.A. și va repune pedepsele în individualitatea lor.
Va înlătura dispozițiile privind stabilirea pedepselor amenzii și de amânare a aplicării pedepsei rezultante stabilită în sarcina inculpatului A.R.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal, de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal și de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal.
În temeiul art. 396 alin.5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin.1 lit. b teza I Cod procedură penală, va dispune achitarea inculpatului A.R.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal.
În baza art. 396 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 80 Cod penal va dispune renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul A.R.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 81 și 82 Cod penal va aplica inculpatului A.R.A. un avertisment constând în atenționarea asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai săvârși infracțiuni.
II.Va descontopi pedeapsa rezultantă de 10.000 lei amendă penală (reprezentând 200 zile –amendă înmulțite cu 50 lei pentru o zi amendă) aplicată inculpatului L.V.I. și va repune pedepsele în individualitatea lor.
Va înlătura dispozițiile privind stabilirea pedepselor amenzii și de amânare a aplicării pedepsei rezultante stabilită în sarcina inculpatului L.V.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal și de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal
În temeiul art. 396 alin.5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin.1 lit. b teza I Cod procedură penală, va dispune achitarea inculpatului L.V.I. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal.
În baza art. 396 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 80 Cod penal va dispune renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul L.V.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 81 și 82 Cod penal va aplica inculpatului L.V.I. un avertisment constând în atenționarea asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai săvârși infracțiuni.
III. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 14.000 lei amendă penală (reprezentând 280 zile –amendă înmulțite cu 50 lei pentru o zi amendă) aplicată inculpatului N.P.L. și va repune pedepsele în individualitatea lor.
Va înlătura dispozițiile privind stabilirea pedepselor amenzii și de amânare a aplicării pedepsei rezultante stabilită în sarcina inculpatului N.P.L. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 Codul penal.
În temeiul art. 396 alin.5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin.1 lit. b teza I Cod procedură penală, va dispune achitarea inculpatului N.P.L. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 Codul penal.
Va înlătura dispoziția de obligare a inculpatului N.P.L. la plata către stat a sumei de 3874,3, lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat pe parcursul procesului penal și, în baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală va lăsa aceste cheltuieli în sarcina statului.
În baza art. 25 alin.3 Cod procedură penală va dispune desființarea înscrisurilor constatate false, respectiv raportul depus de către inculpatul A.R.A. înregistrat la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc sub nr. 699363 din data de 19.10.2020 pentru decontarea serviciilor turistice de cazare pentru anul 2020 și raportul depus de către inculpatul L.V.I. înregistrat la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale sub nr. 550850 din data de 28.12.2020 pentru decontarea serviciilor turistice de cazare pentru anul 2020.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apelurile declarate vor rămâne în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,

DECIDE:

În baza art. 421 alin.1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelurile declarate de către DNA - Serviciul Teritorial Suceava și inculpații A.R.A., L.V.I. și N.P.L., împotriva sentinței penale nr. 240 din 09.07.2025, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 1871/86/2022.
Desființează în parte sentința penală apelată și, în rejudecare:
I.Descontopește pedeapsa rezultantă de 16.500 lei amendă penală (reprezentând 330 zile –amendă înmulțite cu 50 lei pentru o zi amendă) aplicată inculpatului A.R.A. și repune pedepsele în individualitatea lor.
Înlătură dispozițiile privind stabilirea pedepselor amenzii și de amânare a aplicării pedepsei rezultante stabilită în sarcina inculpatului A.R.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal, de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal și de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal.
În temeiul art. 396 alin.5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin.1 lit. b teza I Cod procedură penală, dispune achitarea inculpatului A.R.A. pentru săvârșirea a două infracțiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 322 alin. 1 Codul penal.
În baza art. 396 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 80 Cod penal dispune renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul A.R.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 81 și 82 Cod penal aplică inculpatului A.R.A. un avertisment constând în atenționarea asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai săvârși infracțiuni.
II.Descontopește pedeapsa rezultantă de 10.000 lei amendă penală (reprezentând 200 zile –amendă înmulțite cu 50 lei pentru o zi amendă) aplicată inculpatului L.V.I. și repune pedepsele în individualitatea lor.
Înlătură dispozițiile privind stabilirea pedepselor amenzii și de amânare a aplicării pedepsei rezultante stabilită în sarcina inculpatului L.V.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal și de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal
În temeiul art. 396 alin.5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin.1 lit. b teza I Cod procedură penală, dispune achitarea inculpatului L.V.I. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal.
În baza art. 396 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 80 Cod penal dispune renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul L.V.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 326 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 81 și 82 Cod penal aplică inculpatului L.V.I. un avertisment constând în atenționarea asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai săvârși infracțiuni.
III. Descontopește pedeapsa rezultantă de 14.000 lei amendă penală (reprezentând 280 zile –amendă înmulțite cu 50 lei pentru o zi amendă) aplicată inculpatului N.P.L. și repune pedepsele în individualitatea lor.
Înlătură dispozițiile privind stabilirea pedepselor amenzii și de amânare a aplicării pedepsei rezultante stabilită în sarcina inculpatului N.P.L. pentru săvârșirea a două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 Codul penal.
În temeiul art. 396 alin.5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin.1 lit. b teza I Cod procedură penală, dispune achitarea inculpatului N.P.L. pentru săvârșirea a două infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 Codul penal.
Înlătură dispoziția de obligare a inculpatului N.P.L. la plata către stat a sumei de 3874,3, lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat pe parcursul procesului penal și în baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală lasă aceste cheltuieli în sarcina statului.
În baza art. 25 alin. 3 Cod procedură penală dispune desființarea înscrisurilor constatate false, respectiv raportul depus de către inculpatul A.R.A. înregistrat la Poliția Municipiului Câmpulung Moldovenesc sub nr. 699363 din data de 19.10.2020 pentru decontarea serviciilor turistice de cazare pentru anul 2020 și raportul depus de către inculpatul L.V.I. înregistrat la Poliția Municipiului Suceava, Biroul Investigații Criminale sub nr. 550850 din data de 28.12.2020 pentru decontarea serviciilor turistice de cazare pentru anul 2020.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apelurile declarate rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 07.10.2025, prin punerea deciziei la dispoziția părților și a procurorului prin intermediul grefei instanței, conform art. 405 alin.1 Cod procedură penală.

Președinte,

Judecător,

Grefier,

Red. Jud.: (...)
Tehnored.: (...)
7 ex./07.10.2025
Jud. fond: (...)