ROMÂNIA
Emblema României
MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Direcţia Naţională Anticorupţie

Raport privind
activitatea
desfăşurată
în anul 2007

 


CUPRINS




1. Consideraţii generale
1.1. Scurt istoric
1.2. Modificări legislative în anul 2007
1.3. Evaluări independente şi control de fond realizate în anul 2007
2. Activitatea de urmărire penală
2.1. Rezultatele obţinute în activitatea de urmărire penală, potrivit datelor statistice
2.2. Activitatea Secţiei de combatere a corupţiei
2.2.1. Combaterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
2.3. Activitatea Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie
2.4. Combaterea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari
2.5. Activitatea desfăşurată de serviciile teritoriale
2.6. Aportul ofiţerilor de poliţie judiciară şi al specialiştilor la soluţionarea cauzelor de corupţie
2.7. Activitatea Serviciului tehnic
3. Activitatea judiciară în cauze penale
3.1. Consideraţii privind caracterul disuasiv al pedepselor aplicate de instanţele de judecată în cauzele de corupţie
4. Cooperarea internaţională şi legătura cu instituţii similare din alte state
4.1. Activităţi desfăşurate în domeniul relaţiilor cu Uniunea Europeană
4.2. Unitatea de Implementare Phare
4.3. Participarea la acţiuni de cooperare internaţională
4.4. Activitatea de asistenţă judiciară a Biroului de legătură cu instituţii similare din alte state
4.5. Măsurile luate de Direcţia Naţională Anticorupţie în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului înregistrat de România, instituit de Comisia Europeană
5. Resursele umane şi perfecţionarea profesională a personalului
6. Informarea publică şi relaţiile cu presa şi publicul
6.1. Biroul de informare şi relaţii publice
6.2. Activitatea Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul
7. Administrarea resurselor financiare
8. Informatizarea activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, accesul la baze de date şi informaţii clasificate
9. Concluzii
10. Anexe
10.1. Anexa nr. 1 - Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2007 (comparativ cu anul 2006)
10.2. Anexa nr. 2 – Cauze importante soluţionate prin rechizitoriu (exemple)
10.3. Anexa nr. 3 – Hotărâri penale definitive de condamnare a inculpaţilor (exemple)
10.5. Anexa nr. 5 – Organigrama Direcţiei Naţionale Anticorupţie
10.6. Anexa nr. 6 – Situaţia încadrării cu personal la data de 31 decembrie 2007
10.7. Anexa nr. 7 – Obiective şi acţiuni ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe semestrul I 2008
10.8. Anexa nr. 8 – Grafice

N. B. În cuprinsul Raportului toate valorile sunt exprimate în lei noi, indiferent de perioada când a fost creat prejudiciul.


1. Consideraţii generale


Unanim acceptat, corupţia este privită ca o problemă permanentă în întreaga lume, o infracţiune gravă care constituie o ameninţare pentru statul de drept, democraţie şi pentru drepturile omului, un obstacol pentru dezvoltarea economică, un pericol pentru stabilitatea instituţiilor democratice şi care afectează principiile fundamentale ale societăţii.

Confruntată cu realitatea faptului că nicio ţară nu este imună la actele de corupţie şi luând în considerare efectele devastatoare şi subversive pe care le poate avea corupţia asupra membrilor societăţii şi instituţiilor statului, comunitatea internaţională a dezvoltat instrumente utile pentru combaterea şi prevenirea eficientă a actelor de corupţie, solicitând a se acorda atenţie atât sectorului public, cât şi celui privat.

România s-a raliat acestor eforturi prin adoptarea Legii nr. 27/20021) pentru ratificarea Convenţiei penale privind corupţia a Consiliului Europei (Strasbourg, 27 ianuarie 1999),fiind de fapt din 1 mai 1999 membru al GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei) ce monitorizează implementarea standardelor Consiliului Europei, inclusiv Cele 20 de principii directoare ale luptei împotriva corupţiei stabilite prin Rezoluţia Comitetului de miniştrii ai Consiliului Europei nr. 97 (24) din 6 noiembrie 1997. De asemenea, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (Convenţia de la Merida) a fost ratificată de ţara noastră prin Legea nr. 365/20042).


1.1. Scurt istoric


În acest context, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/20023) a fost înfiinţat organismul specializat în lupta împotriva corupţiei, sub denumirea de Parchetul Naţional Anticorupţie. Iniţiativa înfiinţării P.N.A. a fost salutată de Comisia europeană în Raportul de ţară din 2002. În acel moment, îngrijorările Comisiei erau legate de asigurarea independenţei acestuia faţă de executiv şi de capacitatea Guvernului de a sprijini dotarea cu resurse umane suficiente şi, în general, de a asigura un PNA operaţional. Aceleaşi îngrijorări, privitoare la independenţa PNA şi la ocuparea posturilor de procurori, ofiţeri de poliţie şi specialişti, se menţin şi în Raportul de ţară din anul 2003.

Perioada următoare, până în anul 2006, a fost marcată de frecvente schimbări ale organizării şi competenţei acestei instituţii pentru a corespunde scopului pentru care a fost creată, proces care nu a fost însă lipsit de dificultăţi

Astfel, din anul 2004 experţii europeni, care au evaluat PNA încă de la înfiinţare, au concluzionat că instituţia a devenit complet operaţională şi activă, însă a apărut în rapoartele Comisiei un alt tip de îngrijorare, şi anume, acela legat de inexistenţa cazurilor de corupţie la nivel înalt. Raportul de ţară din 2004 critică ineficienţa în materia combaterii corupţiei la nivel înalt şi apreciază că PNA trebuie să se asigure că rămâne concentrat asupra mandatului său esenţial, şi anume, acela de a combate corupţia la nivel înalt, în loc să se risipească într-un număr mare de cazuri de mică corupţie.

În Raportul de peer review din iunie 2005, criticile experţilor europeni privind lipsa de eficienţă a PNA (devenit între timp Departamentul Naţional Anticorupţie) în combaterea corupţiei la nivel înalt şi concentrarea pe dosare de corupţie mică au devenit şi mai dure, consemnându-se că „PNA este reticent în a demara anchete în cazurile de mare corupţie, ceea ce subminează nu doar eficienţa sa, ci însăşi raţiunea sa de a exista”, concentrându-şi în schimb „eforturile asupra cauzelor de corupţie individuală, de nivel mediu, în forma ei cea mai simplă”. Aceste critici au fost reluate în Raportul de ţară din 2005.

Trebuie menţionat că, în acest context, a fost semnat Tratatul de Aderare a României la UE, tratat care cuprinde, printre principalele angajamente specifice, asumate sub riscul activării clauzei de salvgardare, pe acela referitor la accelerarea considerabilă a luptei împotriva corupţiei, cu precădere a corupţiei la nivel înalt şi, în acest sens, prezentarea anuală de către PNA (DNA) a unui raport convingător al activităţii desfăşurate în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Tratatul prevede clar că domeniul justiţiei este unul în care, dacă există deficienţe grave în transpunerea şi punerea în aplicare a acquis-ului comunitar, pot fi adoptate măsuri de salvgardare într-un termen de până la trei ani de la data aderării.

Rezultatele obţinute în activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost remarcate de experţii UE în rapoartele misiunilor de peer review care au urmat şi au fost menţionate şi în ultimele Rapoarte de ţară. Astfel, prin Raportul de ţară din mai 2006 s-a constatat că „din octombrie 2005, DNA a încetat să se mai ocupe de cazurile de corupţie mică şi şi-a îndreptat atenţia către cazuri de mare şi medie corupţie”, „cantitatea şi calitatea investigaţiilor nonpartizane în ceea ce priveşte  acuzaţiile de mare corupţie au crescut considerabil comparativ cu perioada anterioară”.

Ca urmare, din punct de vedere al cadrului instituţional, anul 2006 a marcat finalizarea procesului de reformă a statutului şi funcţiilor acestei instituţii care, sub denumirea de Direcţia Naţională Anticorupţie, a devenit o structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiindu-i asigurată independenţa specifică. În acest moment s-a apreciat că structura, competenţele şi puterile de care dispune îi asigură cadrul necesar exercitării eficiente a misiunii sale de luptă împotriva corupţiei la nivel înalt.


1.2. Modificări legislative în anul 2007


Începând din septembrie 20064), actul normativ privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu a mai fost supus modificărilor, astfel încât, pe parcursul anului 2007, s-a putut realiza o continuitate în activitatea procurorilor anticorupţie şi în canalizarea eforturilor acestora spre cauzele privind corupţia la nivel înalt şi mediu.

Totuşi, anul 2007 a fost marcat de convulsii legislative cu impact asupra activităţii direcţiei.

Este de amintit, sub acest aspect, faptul că, prin Legea nr. 69/2007 privind modificarea lit. b) şi c) ale art. 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial nr. 215 din 29 martie 2007, a fost dezincriminată acordarea de credite cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, ori neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinaţiilor contractate ale creditelor, respectiv neurmărirea creditelor restante, precum şi utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, cu excepţia celorgarantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.

Cel mai mare impact l-a avut adoptarea de către Parlamentul României, la 30 octombrie 2007, a Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a altor legi, ce aducea modificări şi restrângeri fundamentale, insurmontabile, în efectuarea anchetelor penale. În procedura de promulgare însă legea a fost retrimisă spre reexaminare forului legislativ şi se află încă în cursul procesului legislativ.

De asemenea, deciziile Curţii Constituţionale de admitere a excepţiilor de neconstituţionalitate privind unele dispoziţii din legile în vigoare au avut impact direct şi uneori chiar retroactiv asupra activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Astfel, prin decizia nr. 610/2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 474 din 16 iulie 2007, au fost declarate neconstituţionale prevederile art. III alin. (2) şi (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a altor legii, astfel încât nici anchetele penale în curs de desfăşurare privind cauze în care alături de militari sunt implicaţi şi civili nu pot fi instrumentate în continuare de parchetele militare, respectiv secţia militară a direcţiei.
Totodată, prin decizia nr. 665/2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 547 din 10 august 2007, au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile art. 23 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială şi, în consecinţă, pentru cercetarea foştilor miniştri, în cazul săvârşirii de infracţiuni în exerciţiul funcţiei, este necesară pentru viitor exercitarea, de către una din cele trei autorităţi prevăzute de art. 109 alin. (2) din Constituţia României, a dreptului de a cere urmărirea penală. Ca urmare, instanţelor de judecată le-a revenit competenţa de a gestiona aplicarea neretroactivă a acestei decizii, având în vedere că pe rolul acestora se aflau rechizitorii întocmite înainte de emiterea acestei decizii de neconstituţionalitate.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, publicată în Monitorul Oficial nr. 678 din 4 octombrie 2007, reprezintă o altă modificare legislativă cu impact negativ asupra celerităţii în desfăşurarea anchetelor privind corupţia la nivel înalt. Actul normativ modifica, în esenţă, componenţa comisiei speciale ce avea ca atribuţie analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului şi stabilea un termen de 30 zile pentru formularea propunerilor privind persoanele ce urmau să fie numite în noua comisie.
Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 1133/2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 851 din 12 decembrie 2007, au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile acestei ordonanţe de urgenţă, precum şi prevederile art. 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Toate aceste modificări, directe ori indirecte, a legislaţiei au avut impact asupra anchetelor aflate în curs ori chiar finalizate, privind foşti sau actuali miniştri, unele instanţele apreciind ca necesară existenţa unei cereri de urmărire penală a acestor demnitari formulată de una din cele trei autorităţi prevăzute de Constituţie, deşi o atare condiţie nu era prevăzută în legea în vigoare la data începerii urmăririi penale ori a întocmirii rechizitoriului. Totodată, în unele cazuri, procedura de solicitare a urmăririi penale a fost blocată timp de 5 luni, prin modificările legislative declarate neconstituţionale, respectiv abia în luna ianuarie 2008 au fost primite de către Direcţia Naţională Anticorupţie cele 7 cereri de urmărire penală a unor miniştri ori foşti miniştri pentru care procedura legală era declanşată din luna septembrie 2007.

Nu în ultimul rând, trebuie amintită modificarea adusă Codului de procedură fiscală prin Ordonanţa Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 603 din 31 august 2007, prin introducerea alin. (4) al art. 94, care interzice expres inspecţiei fiscale să efectueze constatări tehnico-ştiinţifice sau alte verificări la solicitarea organelor de urmărire penală.


1.3. Evaluări independente şi control de fond realizate în anul 2007


Anul 2007 a fost un an în care România a trebuit să continue pe linia concentrării eforturilor, care să dovedească faptul că după aderarea sa la Uniunea Europeană îşi asumă drepturile şi obligaţiile ce revin fiecărui stat membru, Comisia Europeană, conform practicii obişnuite, monitorizând aplicarea legislaţiei (acquis-ul comunitar) pentru a se asigura de respectarea acestor obligaţii. După cum se ştie, lupta împotriva corupţiei a fost unul din domeniile principale în care Comisia Europeană a monitorizat România, cu atât mai mult cu cât, pentru domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei, a fost stabilit după aderare un mecanism de cooperare şi verificare, cu definirea unor obiective specifice pentru a oferi cadrul necesar monitorizării progreselor.

 În acest context, Direcţia Naţională Anticorupţie, organ judiciar cu un rol central în combaterea corupţiei, rămâne instituţia asupra căreia se focalizează o foarte mare atenţie, atât a instituţiilor europene, cât şi a statelor membre. De asigurarea deplinei sale funcţionalităţi, a lipsei de partizanat a anchetelor sale, de obţinerea unor rezultate concrete în cauzele vizând infracţiuni de corupţie la nivel înalt depinde, în continuare, credibilitatea eforturilor anticorupţie depuse de România.

Conform acestui deziderat, Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a desfăşurat activitatea, pe întregul parcurs al anului 2007, acordând aceeaşi atenţie deosebită desfăşurării cu celeritate şi eficienţă a anchetelor privind fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu, situaţie de fapt reţinută în rapoartele întocmite privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, care menţin aceeaşi notă apreciativă, exprimată încă din anul 2006.

Astfel, în Raportul Comisiei Europene din iunie 2007 s-a consemnat că „angajarea şi capacitatea DNA de a efectua urmărirea penală în cauzele de corupţie la nivel înalt au continuat. Numărul şi profilul noilor anchete începute de DNA în această perioadă au contribuit la înregistrarea unor bune rezultate în ceea ce priveşte investigaţiile non-partizane în cazurile de corupţie la nivel înalt”.

Raportul intermediar al Comisiei Europene din 4 februarie 2008 privind progresele realizate în România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare menţionează că „activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată un parcurs pozitiv în ultimele şase luni5). Până în octombrie 2007, DNA a solicitat aprobarea începerii urmăririi penale a opt foşti miniştri sau miniştri aflaţi în funcţie. Aprobarea a fost acordată de Preşedintele României în luna ianuarie6). Decizia privind ridicarea imunităţii a fost luată după dezbateri juridice şi politice intense. În ultimele şase luni, câteva dintre aceste cauze, care implică foşti miniştri sau miniştri aflaţi în funcţie, au fost restituite procuraturii de către instanţe, din cauza unor erori procedurale. Acest lucru, pe lângă chestiunea imunităţii, a provocat dezbateri şi controverse considerabile7). Nu este clar dacă motivaţia instanţelor înseamnă că probele sunt inadmisibile, făcând necesare noi anchete, sau înseamnă că procuratura poate rectifica situaţia, fără a fi necesară reînceperea procedurilor8)”. Se menţionează totodată că România ar trebui să-şi întărească eforturile pentru a menţine stabilitatea legislativă şi instituţională a cadrului de luptă împotriva corupţiei.

Pe plan intern, activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie - structura centrală a fost supusă unui control de fond realizat de către inspecţia judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii privind modul de îndeplinire a atribuţiilor în perioada 1 ianuarie 2006- iunie 2007, declanşat ca urmare a cererii, nemotivate, formulate de ministrul justiţiei pentru revocarea unui procuror şef secţie. Raportul de control remarcă în general o activitate pozitivă, complexitatea anchetelor desfăşurate, respectarea prevederilor procedurale şi ale drepturilor părţilor, precum şi calitatea actelor de urmărire, dar reţine şi existenţa unor disfuncţionalităţi.
Urmare a conţinutului raportului de control, cererea de revocare a procurorului şef de secţie a fost avizată negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii şi respinsă de către Preşedintele României, iar pentru a se verifica dacă au fost înlăturate deficienţele s-a stabilit ca în anul 2008 să fie efectuat un nou control.

Concomitent, opinia publică românească a urmărit, cu un interes extrem de puternic în cursul anului 2007, evoluţia reformei anticorupţie dusă de structurile statului, cu precădere acţiunile desfăşurate de Direcţia Naţională Anticorupţie, iar declanşarea unor anchete privind foşti miniştri ori miniştri în funcţie a stârnit vii dezbateri, dar şi atacuri la adresa instituţiei.

În contextul tuturor acestor condiţionalităţi, în vederea consolidării progresului înregistrat şi transmiterii unui puternic semnal către întreaga comunitate privind ireversibilitatea acestui proces, în anul 2007 strategia Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a axat, în continuare, pe principalele coordonate ce privesc îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, dezvoltarea capacităţii operaţionale, îmbunătăţirea cooperării internaţionale şi a cooperării cu celelalte organisme implicate în lupta împotriva corupţiei, astfel încât să se asigure indicatori pozitivi în ceea ce priveşte numărul rechizitoriilor şi complexitatea acestora, celeritatea desfăşurării anchetelor penale, dar şi sub aspectul obţinerii unor sentinţe de condamnare descurajatoare.


2. Activitatea de urmărire penală

2.1. Rezultatele obţinute în activitatea de urmărire penală, potrivit datelor statistice


În anul 2007, procurorii împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avut de soluţionat 3.319 de cauze (faţă de 2.615 în anul 2006), din care au fost soluţionate 2.070 (faţă de 1.509 în anul 2006), respectiv, 1.506 soluţii pe fondul cauzei şi 564 soluţii de declinare a competenţei ori de conexare a dosarelor. Au rămas de soluţionat 1.249 de cauze (din care, 494 mai vechi de 1 an de la prima sesizare şi 128 mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale).
La sfârşitul perioadei nu se aflau în curs de cercetare penală învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv.

Din cele 1.506 de cauze soluţionate pe fond, în 167 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, iar în 1.339 au fost date soluţii de scoatere de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale ori de neîncepere a urmăririi penale (din care, faţă de 203 învinuiţi, cercetaţi în stare de libertate, au fost aplicate dispoziţiile art. 181 din Codul penal).

Se constată o creştere cu 31,5% a numărului de rechizitorii comparativ cu anul 2006, în condiţiile creşterii cu 37% a numărului cauzelor soluţionate, precum şi a menţinerii la 11% a raportului rechizitoriilor din totalul soluţiilor pe fond.

Infracţiuni reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2007 Infracţiuni prevăzute în Legea 78/2000 reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2007

În cele 167 de cauze în care s-au întocmit rechizitorii (faţă de 127 în anul 2006), au fost trimişi în judecată 415 inculpaţi, din care 32 în stare de arest preventiv (comparativ cu 360 inculpaţi, din care 33 în stare de arest preventiv în anul precedent), pentru săvârşirea a 958 de infracţiuni, după cum urmează:

Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii este de peste 385 milioane lei, comparativ cu 170 milioane lei în anul 2006.

Dintre cei 415 inculpaţi trimişi în judecată, majoritatea sunt bărbaţi (324), au vârste cuprinse între 21 – 54 ani (345) şi provin din mediul urban (379). Un număr de 308 inculpaţi au studii superioare, iar 8 sunt cetăţeni străini.
Este de menţionat că, din cei 415 inculpaţi trimişi în judecată, 238 aveau funcţii de conducere, de control ori alte funcţii importante.

A crescut semnificativ numărul cauzelor complexe şi al celor în care administrarea probelor s-a făcut cu dificultate, fiind cercetate şi trimise în judecată cu 60% mai multe persoane care au ocupat importante funcţii şi demnităţi publice (de la 149 la 238), iar prejudiciul total reţinut prin rechizitorii a crescut cu 126% (de la 170 milioane lei la 385 milioane lei).

Nu au fost înregistrate cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată.
Au fost infirmate soluţiile dispuse în 20 de dosare.

Instanţele de judecată au achitat, prin hotărâri definitive, un număr de 54 inculpaţi (în 23 dosare), din care 33 de inculpaţi ca urmare a dezincriminării faptelor prin Legea nr. 69/2007.
Într-un dosar a fost pronunţată o hotărâre definitivă de restituire a cauzei, privind 6 inculpaţi.
Situaţia achitărilor şi restituirilor este analizată detaliat în anexa nr. 4.

În raport de complexitatea cauzelor, operativitatea soluţionării acestora a fost bună. Astfel, din cele 1.506 de dosare soluţionate, deşi într-un număr de 499 a fost depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 33% din total), numai în 285 dosare a fost depăşit termenul de 1 an de la data înregistrării (reprezentând doar 19%) la Direcţia Naţională Anticorupţie.

De asemenea, din cele 1.249 de dosare rămase de soluţionat, deşi un număr de 286 au depăşit 1 an de la data înregistrării (reprezentând 23%) la Direcţia Naţională Anticorupţie, în numai 128 este depăşit termenul de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (reprezentând 10%).

Principalii indicatori statistici se prezintă astfel:


Cauze de soluţionat în 2006 şi 2007 Cauze soluţionate în 2006 şi 2007
Creşterea numărului de cauze în 2007 vs. 2006



a. La nivelul structurii centrale


Secţia de combatere a corupţiei, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari au avut de soluţionat 1.169 de cauze (faţă de 1.004 în anul 2006), din care au soluţionat 708 (faţă de 517 în anul 2006), respectiv, 476 soluţii pe fondul cauzei şi 232 soluţii de declinare a competenţei ori de conexare a dosarelor.

Au rămas de soluţionat 461 de cauze, din care, deşi 229 au depăşit 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 50% din total), numai 154 au peste 1 an de la înregistrării (reprezentând 33%) la Direcţia Naţională Anticorupţie, iar 67 au depăşit 6 luni de la data începerii urmăririi penale (reprezentând 14%).

La sfârşitul anului 2007 nu se aflau în curs de cercetare inculpaţi arestaţi preventiv.

Din cele 476 de cauze soluţionate, în 64 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor (faţă de 54, în anul 2006), iar în 412 au fost date  alte soluţii.

Se constată astfel că rechizitoriile reprezintă 13% din totalul soluţiilor, iar aplicarea dispoziţiilor art. 181 din Codul penal s-a dispus faţă de un număr de 36 învinuiţi (faţă de 706, în anul 2006).

Infracţiuni reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2007 (Structura centrală)

Prin cele 64 de rechizitorii, au fost trimişi în judecată 170 de inculpaţi, din care 16 în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea unui număr de 295 de infracţiuni, după cum urmează:

Prejudiciul total reţinut în rechizitorii este de peste 159 milioane lei, în creştere cu 101% faţă de anul precedent când era de 79 milioane lei.

Dintre cei 170 de inculpaţi trimişi în judecată, un număr de 162 provin din mediul urban. Majoritatea inculpaţilor sunt bărbaţi (131), au vârste cuprinse între 21 - 54 de ani (138) şi au studii superioare (144). Un număr de 8 inculpaţi sunt cetăţeni străini.

Este de menţionat că, din totalul inculpaţilor trimişi în judecată, un număr de 111 inculpaţi aveau funcţii de conducere, de control ori alte funcţii importante, reprezentând o creştere de 50% faţă de anul 2006 (74 inculpaţi cu astfel de funcţii).

În anul 2007, nu s-au înregistrat cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată.
Au fost infirmate soluţiile dispuse în 7 dosare şi au fost pronunţate 10 hotărâri de achitare definitivă, privind 22 de inculpaţi, care au fost trimişi în judecată de Secţia de combatere a corupţiei (1), Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie (16) şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari (5). Cauzele sunt analizate detaliat în anexa nr. 4.
Instanţele de judecată nu au pronunţat hotărâri definitive de restituire a cauzelor la procuror.

Conducerea secţiilor operative a continuat să acorde o atenţie sporită soluţionării operative a cauzelor. Astfel, din cele 476 de cauze soluţionate, deşi într-un număr de 200 era depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 42% din total), în numai 128 era depăşit termenul de 1 an de la data înregistrării (reprezentând doar 27%) la Direcţia Naţională Anticorupţie.

De asemenea, din cele 461 de cauze rămase de soluţionat, deşi în 229 era depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 50% din total), numai în 154 era depăşit termenul de 1 an de la data înregistrării (reprezentând doar 33%) la Direcţia Naţională Anticorupţie, iar în 67 cel de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (reprezentând 14%).


Principalii indicatori de activitate înregistraţi la secţiile operative

Nr.
crt. 		Denumirea indicatorilor Secţia de combatere a corupţiei Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari
1. Cauze de soluţionat 424 559 186
2. Cauze soluţionate 231 167 78
3. Declinări şi conexări 34 142 56
4. Cauze rămase de soluţionat 159 250 52
5. Rechizitorii 33 20 11
6. Inculpaţi trimişi în judecată 73 72 25
7. Inculpaţi arestaţi preventiv 16 - -
8. Prejudiciul total reţinut în rechizitoriu 44 milioane lei 95 milioane lei 20 milioane lei
9. Numărul învinuiţilor faţă de care s-au aplicat dispoziţiile art. 181 C. pen. 19 3 14
10. Hotărâri definitive de restituire a cauzelor - - -
11. Hotărâri definitive de achitare 1 6 3
12. Cauze infirmate 4 3 -
13. Dosare soluţionate, cu depăşirea termenului de 1 an de la data primei sesizări 115 66 19
14. Dosare soluţionate cu depăşirea termenului de 1 an de la data înregistrării 56 54 18
15. Dosare nesoluţionate, cu depăşirea termenului de 1 an de la data primei sesizări 55 164 10
16. Dosare nesoluţionate, cu depăşirea termenului de 1 an de la data înregistrării 31 110
13
17. Dosare nesoluţionate, cu depăşirea termenului de 6 luni de la data începerii urmăririi penale 11 51 5


b. La nivelul serviciilor teritoriale


Serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avut de soluţionat 2.150 de cauze (faţă de 1.611 în anul 2006), din care au soluţionat 1.362 (faţă de 992 în anul 2006), respectiv, 1.030 soluţii pe fondul cauzei şi 332 soluţii de declinare a competenţei ori de conexare a dosarelor.

La sfârşitul anului 2007, au rămas de soluţionat un număr de 788 de cauze. De asemenea, nu se aflau în curs de urmărire penală arestaţi preventiv.

Din cele 1.030 de cauze soluţionate pe fond, în 103 s-au emis rechizitorii (reprezentând 10% din total), iar în 927 au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată.

Cele mai multe rechizitorii au fost întocmite de către Serviciile teritoriale Cluj (15, privind 25 de inculpaţi), Alba-Iulia (12, privind 21 de inculpaţi), Bucureşti (9, privind 20 de inculpaţi) şi Timişoara (8, privind 25 de inculpaţi), iar cele mai puţine rechizitorii au fost întocmite de către Serviciile teritoriale Piteşti (2, privind 3 inculpaţi) şi Suceava (3, privind 16 inculpaţi).
S-a dispus aplicarea dispoziţiilor art. 181 din Codul penal faţă de 167 de învinuiţi.

Infracţiuni reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2007 (Structura teritorială)


Prin cele 103 rechizitorii, instanţele au fost sesizate cu judecarea unui număr de 245 de inculpaţi (din care 16, în stare de arest preventiv), pentru săvârşirea a 663 de infracţiuni, după cum urmează:

Prejudiciul total reţinut în rechizitorii este de peste 225 milioane lei, comparativ cu 91 milioane lei în anul precedent, reprezentând o creştere de 147%.
Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată provin din mediul urban (210), au studii superioare (164), sunt bărbaţi (193) şi au vârste cuprinse între 21 - 54 ani (207).

Este de menţionat că, dintre cei 245 de inculpaţi trimişi în judecată (reprezentând o creştere cu 24% faţă de anul 2006), un număr de 127 de inculpaţi aveau funcţii de conducere, de control ori alte funcţii importante, reprezentând o creştere de 69% faţă de anul 2006 (75 inculpaţi cu astfel de funcţii).

În anul 2007, nu au fost înregistrate cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată.

Au fost infirmate soluţiile dispuse în 13 dosare şi au fost pronunţate 13 hotărâri definitive de achitare (câte 3, la Serviciile teritoriale Bucureşti şi Târgu Mureş, câte 2, la Serviciile teritoriale Braşov, Galaţi şi Piteşti şi 1, la Serviciul teritorial Alba-Iulia) privind 33 de inculpaţi. Din numărul total de inculpaţi, pentru 28 de inculpaţi achitările au fost întemeiate pe dezincriminarea infracţiunilor prin Legea nr. 69/2007, iar celelalte 5 achitări nu sunt imputabile procurorului, fiind, în general, determinate de schimbarea declaraţiilor martorilor şi chiar ale denunţătorilor (anexa nr. 4).
Într-un dosar a fost pronunţată o hotărâre definitivă de restituire a cauzei, privind 6 inculpaţi (Serviciul teritorial Bucureşti), analizată detaliat în anexa nr. 4.

S-a urmărit soluţionarea în mod operativ a cauzelor. Astfel, din cele 1.030 de cauze soluţionate pe fond, deşi într-un număr de 299 era depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 29% din total), în numai 157 era depăşit termenul de 1 an de la data înregistrării (reprezentând 15%) la Direcţia Naţională Anticorupţie.
De asemenea, din cele 788 de cauze nesoluţionate, deşi într-un număr de 265 de cauze era depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 34% din total), în numai 132 era depăşit termenul de 1 an de la data înregistrării (reprezentând doar 17%) la Direcţia Naţională Anticorupţie, iar în 61 era depăşit termenul de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (reprezentând 8%).


2.2. Activitatea Secţiei de combatere a corupţiei

Procurorii Secţiei de combatere a corupţiei au avut de soluţionat, în anul 2007, un număr de 424 de dosare, din care 267 au fost înregistrate în cursul acestui an, iar 157 în perioada anterioară.
Din cele 424 de cauze înregistrate, au fost soluţionate 265 (faţă de 249în anul 2006), respectiv, 231 soluţii pe fondul cauzei şi 34 soluţii de declinare a competenţei ori de conexare a dosarelor.

Procurorii au întocmit 33 de rechizitorii, reprezentând 14% din totalul soluţiilor pe fond (prin care au dispus trimiterea în judecată a 73 inculpaţi, din care 16 în stare de arest preventiv) şi au adoptat soluţii de netrimitere în judecată în 198 de cauze.
Cei 73 de inculpaţi trimişi în judecată au săvârşit un număr de 111 infracţiuni de corupţie, după cum urmează:

Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată au ocupat ori ocupă demnităţi sau funcţii publice importante, după cum urmează: 1 senator, 6 magistraţi, 13 ofiţeri de poliţie, 1 director al Direcţiei Asistenţă Juridică din cadrul Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. S.A., 1 director executiv adjunct al Direcţiei transporturi, drumuri şi sistematizarea circulaţiei, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al municipiului Bucureşti, 1 arhitect şef din cadrul Primăriei Voluntari, 1 consilier în cadrul A.V.A.S., 1 consilier în cadrul Ministerului Mediului, Direcţia investiţii, 1 şef serviciu la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Externe din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, 2 inspectori în cadrul Administraţiei Imobiliare, Oficiul de Administrare a Sectorului 4 Bucureşti, 1 grefier şef la parchetul de pe lângă curtea de apel, 21 lucrători vamali ş.a.

Din cele 33 cauze penale soluţionate prin rechizitoriu, un număr de 15 pot fi considerate foarte importante (dată fiind calitatea inculpaţilor, complexitatea faptelor săvârşite, sumele pretinse sau primite ori prejudiciile cauzate), din care prezentăm, mai jos, câteva exemple.

Spre exemplu, prin rechizitoriul nr. 119/P/2006 din 22 martie 2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. Ş. A. (fost senator în Parlamentul României), pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzute de art. 248 combinat cu art. 2481 C. pen., şi luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că inculpatul B. Ş. A., în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare organizate de Ministerul Justiţiei în anul 2001, pentru achiziţionarea de echipamente medicale de înaltă performanţă necesare dotării unităţilor sanitare din reţeaua Direcţiei Generale a Penitenciarelor,a încălcat, cu ştiinţă, atribuţiile legale în materia achiziţiilor publice şi a oferit, în mod arbitrar, punctaje favorabile unui număr de patru firme furnizoare de echipamente medicale din Elveţia şi Austria, fără realizarea unor evaluări tehnice şi financiare (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 şi Hotărârii Guvernului nr. 461/2001), prejudiciind Administraţia Naţională a Penitenciarelor cu suma de 9.168.606 euro.
În schimbul favorizării grupului de firme elveţiene „CC MED”, în cadrul procedurilor de evaluare, inculpatul a primit, în mod repetat, în perioada 3 mai 2002 - 9 ianuarie 2003, 500.000 USD şi 3.594.333 euro, utilizând conturile deschise la mai multe bănci din Elveţia, pe numele firmei off-shore „Arnell Development Ltd”, cu sediul în Insulele Virgine din Marea Britanie.
Au fost aplicate măsuri asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului, prin instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpatului, în valoare de 1,6 milioane euro.

La data de 25 ianuarie 2007, prin rechizitoriul nr. 122/P/2006 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor C. I. şi I. M. , pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi a infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada mai - august 2006, inculpatul C. I., în calitate de procuror la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe fondul desfăşurării cercetărilor penale în dosarul nr. 402/P/2006, a pretins şi primit, de la inculpata I. M., foloase în sumă totală de aproximativ 10.000 euro, în scopul punerii sub învinuire a omului de afaceri P. A. (pentru săvârşirea unor infracţiuni de natură economică) şi adoptării soluţiei de declinare a competenţeicauzei în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Prin rechizitoriul nr. 167/P/2006 din 14 iunie 2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului J.D., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită (în formă continuată), prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen.
Prin acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor M.P.C. (pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. şi la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen.), D.G. (pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. şi la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.) şi L.L. (pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000).
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2005-2006, inculpatul J.D., subcomisar de poliţie în cadrul Serviciului Independent de Informaţii şi Protecţie Internă Prahova al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, a pretins, în patru rânduri, sume cuprinse între 5.000 euro şi 30.000 euro, primind (cu complicitatea inculpaţilor D.G., M.P.C. şi L.L.) suma totală de 33.000 euro şi 900 lei, de la martorii C.N., I.I.A., Ţ.R. şi I.N., pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle de serviciu, şi anume, pentru a nu întocmi note informative referitoare la posibilele activităţi infracţionale despre care luase cunoştinţă.
Inculpatul J.D., în aceeaşi perioadă, a prezentat celor patru martori, mai sus-menţionaţi, înscrisuri care conţineau informaţii ce nu erau destinate publicităţii şi pe care le-a obţinut prin accesarea bazelor de date ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

În anexa nr. 2 sunt prezentate exemple de cauze importante soluţionate prin rechizitoriu.

Au fost infirmate soluţiile în 4 dosare, întrucât s-a constatat că cercetările penale erau incomplete.
S-a înregistrat o hotărâre definitivă de achitare privind un inculpat, care nu este imputabilă procurorului. Analiza detaliată a acesteia este cuprinsă în anexa nr. 4.

La finalul anului 2007, au rămas nesoluţionate 159 de cauze penale, din care 55 mai vechi de un an de la prima sesizare şi 11 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

S-a constatat că, în anul 2007, numărul cauzelor penale soluţionate prin rechizitoriu a crescut cu 32% faţă de anul 2006 (de la 25 la 33). De asemenea, a crescut semnificativ (respectiv, cu 55%) numărul inculpaţilor deferiţi justiţiei (de la 47 la 73).

De menţionat este faptul că numărul cauzelor mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale a scăzut cu 6 (de la 17 la 11).

Numărul relativ ridicat al cauzelor mai vechi de un an de la data sesizării (55), aflate la sfârşitul anului 2007, se explică atât prin faptul că unele sesizări au fost primite de la alte structuri ale Ministerului Public, cât şi prin complexitatea sporită a acestora, precum şi datorită fluctuaţiei de personal.

Referitor la volumul de activitate pe procuror, în anul 2007 a existat o preocupare constantă pentru repartizarea echilibrată a cauzelor, procurorii din această secţie având în lucru, în medie, 34 de dosare.

Secţia de combatere a corupţiei a realizat o bună colaborare cu alte structuri care au atribuţii în depistarea infracţiunilor de corupţie, organizându-se acţiuni comune pentru identificarea şi probarea unor astfel de fapte.

În vederea remedierii deficienţelor constatate cu ocazia controlului efectuat de corpul de inspectori ai Consiliului Superior al Magistraturii, vizând perioada 1 ianuarie 2006 - iunie 2007, conducerea Secţiei de combatere a corupţiei a reuşit în semestrul al doilea al anului 2007 să acorde atenţie verificării periodice a dosarelor aflate în lucru, cu urmărirea modului în care este organizată şi desfăşurată activitatea de anchetă, în special în cauzele cu grad sporit de complexitate. S-a ţinut evidenţa cauzelor mai vechi de 1 an de la data primei sesizări şi mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
De asemenea, plângerile împotriva actelor şi măsurilor dispuse de procuror sunt rezolvate în conformitate cu dispoziţiile procedurale incidente în materie, respectându-se termenul de 20 de zile, iar sesizările din oficiu şi cele formulate de persoanele fizice, având ca obiect fapte prevăzute de legea penală, sunt înregistrate în evidenţa cauzelor penale şi rezolvate potrivit legii.
Soluţiile de neîncepere a urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire penală şi de încetare a urmăririi penale sunt aduse la cunoştinţa persoanelor prevăzute în art. 228 alin. (6) şi art. 249 din Codul de procedură penală, prin comunicarea unei copii de pe rezoluţie sau ordonanţă, după caz.


2.2.1. Combaterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene


Efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 se desfăşoară, la nivelul structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie de Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei.
În cadrul serviciului îşi desfăşoară activitatea, în mod efectiv, 3 procurori, 5 ofiţeri de poliţie judiciară, 3 grefieri şi 2 specialişti, desemnaţi de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul şef serviciu, numit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Anchetele penale efectuate în legătură cu modul de obţinere şi utilizare a resurselor financiare alocate României de către Comisia Europeană s-au desfăşurat cu intensificarea activităţilor vizând luarea măsurilor legale de recuperare a prejudiciilor cauzate bugetului general al Comunităţilor Europene, astfel încât în toate cele 5 cauze finalizate de acest serviciu prin trimitere în judecată au fost luate măsurile asigurătorii prevăzute de art. 163 şi următoarele din Codul de procedură penală.

Periodic, au fost realizate analize şi informări ale activităţii serviciului, care s-au transmis celorlalte instituţii implicate în protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, precum Departamentul pentru Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României şi Oficiul European de Luptă Antifraudă al Comisiei Europene.

În luna septembrie 2007, Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene împreună cu Public Management Institute din Finlanda a organizat, în cadrul Proiectului de Twinning RO 04/IB/JH/02, finanţat de către Uniunea Europeană, 2 seminarii, la Bucureşti, cu tema „Frauda împotriva intereselor financiare ale U.E. ”, la care au participat procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, judecători şi experţi europeni, fiind prezentate şi dezbătute probleme teoretice şi practice, identificate în instrumentarea dosarelor penale având ca obiect obţinerea ilegală şi deturnarea de fonduri provenite din bugetul general al Comunităţilor Europene.

De asemenea, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost organizate întâlniri de lucru cu membrii OLAF, în legătură cu instrumentarea unor cauze penale privind activităţi infracţionale transfrontaliere, context în care s-a solicitat sprijin pentru stabilirea unor contacte externe cu instituţii din cadrul Comisiei Europene, în scopul obţinerii de date şi informaţii privind contractele de asistenţă financiară supuse verificărilor.

În vederea facilitării schimbului intern de informaţii în legătură cu stadiul dosarelor, precum şi a comunicării cu celelalte instituţii naţionale şi europene implicate în lupta antifraudă, pentru asigurarea dezideratului unei protecţii efective a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, prin Ordinul nr. 19/2007 al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, s-a constituit o bază de date, gestionată de către procurorul şef al Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, în care sunt cuprinse toate dosarele, instrumentate atât la structura centrală, cât şi la serviciile teritoriale, având ca obiect infracţiuni în legătură cu obţinerea şi utilizarea fondurilor alocate din bugetul general al Comunităţilor Europene.

Procurorii Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, în cursul anului 2007, au avut de soluţionat un număr de 89 dosare penale (comparativ cu 51 în anul 2006), din care au soluţionat un număr de 60 (comparativ cu 30 în perioada precedentă, deci o creştere cu 50%).

Au fost întocmite 9 rechizitorii privind 18 inculpaţi (comparativ cu 5 rechizitorii în anul 2006, reprezentând o creştere cu 80%) şi 51 soluţii de netrimitere în judecată.

Dintre cele 9 rechizitorii, un număr de 4 au avut ca obiect infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (privind 9 inculpaţi), înregistrându-se un prejudiciu total de 508.379 euro, fiind luate, în toate cauzele, măsuri asigurătorii.

Astfel, spre exemplu, în dosarul nr. 105/P/2006, prin rechizitoriul din 16 mai 2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor O.C., P.A., L.I. (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 182 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. şi art. 181 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.), S.M.V. şi C.G. (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 290 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. şi art. 26 C. pen. raportat la art. 182 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.).
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2003 – 2005, inculpaţii O.C., L.I. şi P.A., preşedinţi ai mai multor organizaţii nonguvernamentale din municipiul Braşov, având sprijinul inculpaţilor S.M. şi C.G., au obţinut pe nedrept, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Tinerilor, fonduri europene nerambursabile în cuantum de aproximativ 410.000 euro şi 76.500 lei, acordate în cadrul Programului YOUTH, schimbând destinaţia acestora, fără respectarea prevederilor legale.

De asemenea, prin rechizitoriul nr. 166/P/2005 din 8 octombrie 2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor O.G. (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000) şi N.A.L.A. (pentru complicitate la aceeaşi infracţiune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 181 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000).
În perioada septembrie - octombrie 2004, inculpatul O.G., administrator al S.C. „Modern Turism & Catering” S.R.L. Brăila, având sprijinul inculpatului N.A.L.A., a obţinut, pe nedrept, prin folosirea unor documente inexacte, fonduri europene nerambursabile PHARE, în cuantum de 81.000 euro.
Pe parcursul urmăririi penale au fost dispuse măsuri asigurătorii, fiind instituit sechestrul asigurător asupra unor bunuri mobile şi imobile ale inculpaţilor.

Alte 5 rechizitorii (cu 9 inculpaţi, din care 3 în stare de arest preventiv) au privit infracţiuni de luare de mită, de trafic de influenţă, de primire de foloase necuvenite, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie ori înşelăciune în formă calificată cu un prejudiciu mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro, fiind luate în toate aceste cauze măsuri asigurătorii.

Pentru soluţionarea cu operativitate a cauzelor penale, s-a colaborat eficient cu instituţiile naţionale cu atribuţii în acest domeniu (Ministerul Integrării Europene, Garda Financiară, Departamentul pentru Luptă Antifraudă), precum şi cu organisme externe (Oficiul European de Luptă Antifraudă). Acestea au transmis note de control şi sesizări privind suspiciunile de fraudă, identificate în derularea unor proiecte finanţate la nivel naţional, care au fost direcţionate şi către structurile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori alte secţii, în funcţie de competenţa legală.

Din datele statistice rezultă că activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în domeniul combaterii activităţilor de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Comunităţilor Europene s-a intensificat considerabil comparativ cu anii anteriori, urmare specializării procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor direcţiei, precum şi îmbunătăţirii metodologiei de investigare a unor astfel de fapte penale.

Au fost întocmite un număr de 26 de rechizitorii privind 51 de inculpaţi (faţă de 11 rechizitorii privind 18 inculpaţi, în anul 2006). Dintre acestea un număr de 14 cauze privind 29 inculpaţi au fost formate ca urmare a sesizărilor DLAF.

Valoarea prejudiciilor constatate prin actele de sesizare a instanţei de judecată se ridică la 1.573.586 euro.

Menţionăm că din cele 26 de rechizitorii, un număr de 4 au fost întocmite de procurorii Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, 1 rechizitoriu de Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, iar celelalte 21 de serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Astfel, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, prin rechizitoriul nr. 10/P/2006 din 3 decembrie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor col. (rez.) C.N. şi lt. col. ing. ec. G.M.M. , pentru săvârşirea (în formă continuată) a infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori în numele lor, prevăzută de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Inculpaţii au avut rol activ în implementarea unui număr de două proiecte PHARE, derulate de Academia Tehnică Militară, în perioada 1 februarie 2003 – 31 martie 2004, primul ocupându-se de aspectele de ordin tehnic şi al doilea de cele de ordin financiar. Aceştia au folosit şi au prezentat documente şi declaraţii false, inexacte şi incomplete, având ca rezultat obţinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene şi cauzând un prejudiciu în valoare totală de 263.717,66 euro.
Inculpatul lt. col. ing. ec. G.M.M. a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare de fonduri, prevăzute de art. 3021 alin. (1) C. pen., întrucât, în calitate de contabil şef al Academiei Tehnice Militare, a schimbat destinaţia sumei de 134.155,68 lei (reprezentând credite bugetare neutilizate până la finele anului 2002), pe care a virat-o la Banca Comercială Română, pentru a constitui sursa de cofinanţare a celor două contracte, fără respectarea dispoziţiilor legale, şi cauzând, astfel, o pagubă bugetului de stat.
 În vederea recuperării prejudiciului produs părţii civile, s-a dispus, prin ordonanţă, aplicarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor.

Este de remarcat faptul că activitatea structurilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie în domeniul combaterii infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, a înregistrat o creştere semnificativă de 250%, întrucât în anul 2007 au întocmit un număr total de 21 rechizitorii privind 40 de inculpaţi, comparativ cu 6 rechizitorii privind 9 inculpaţi, în anul 2006.

Cele mai multe cazuri de fraudă au fost constatate în legătură cu principalul instrument financiar de pre-aderare, respectiv Programul PHARE, destinat eliminării decalajelor socio-economice, prin dezvoltarea unor afaceri în zonele defavorizate, afectate de restructurarea industrială, respectiv, crearea unor locuri de muncă în comunităţile fără mijloace de subzistenţă şi reconversie profesională.

Astfel, din cele 26 de rechizitorii ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, într-un număr de 15 s-a reţinut că inculpaţii, reprezentanţi legali ai unor societăţi comerciale cu capital privat, au utilizat fondurile PHARE în scopuri personale pentru acoperirea unor debite ale firmelor sau pentru propria îmbogăţire, cauzând prejudicii deosebite atât autorităţilor care gestionau fondurile externe, cât şi persoanelor din zonele respective aflate în şomaj. În general, pentru acoperirea unor astfel de activităţi infracţionale au fost folosite documente mistificate prin care se evidenţiau situaţii juridice fără corespondent în realitate, precum documente financiar-contabile false, decontări fictive, licitaţii trucate în conivenţă cu alte societăţi comerciale aflate în conflict de interese, supraevaluări de preţuri etc.

Un alt instrument financiar afectat de acest fenomen este reprezentat de finanţările adresate domeniului agricol şi cel al dezvoltării rurale prin alocarea de fonduri SAPARD, fiind emise 5 rechizitorii, prin care s-au reţinut fraude în legătură cu proiectele pentru dezvoltarea zonelor cu potenţial turistic şi cele pentru îmbunătăţirea infrastructurii rurale, inclusiv prin modul de selectare a firmelor prestatoare de servicii lucrări construcţii care în realitate nu aveau capacitatea tehnică, umană şi financiară să execute lucrări la parametrii calitativi prevăzuţi în proiectele finanţate.

În cadrul programelor de acţiune comunitară în domeniul educaţiei şi formării profesionale au fost întocmite 6 rechizitorii privind fraude în legătură cu implementarea unor proiecte „Leonardo Da Vinci” şi „YOUTH”. Ca şi în celelalte cazuri, beneficiarii unor astfel de finanţări nerambursabile au încercat să-şi creeze avantaje financiare personale prin implementarea defectuoasă a proiectelor şi fără respectarea cerinţelor impuse de Comisia Europeană, grupurile ţintă afectate în această situaţie fiind în special orfanii, tinerii din centrele de plasament şi cei cuprinşi în planuri de integrare socială, cu vârste cuprinse între 18 şi 25 ani.

Din studiul cazurilor menţionate anterior, s-a stabilit că persoanele suspectate de comiterea activităţilor infracţionale provin, în principal, din sectorul privat (societăţi comerciale şi organizaţii non-profit), în condiţiile în care instrumentele financiare ale Uniunii Europene se adresează, în special, acestui segment de piaţă. Însă, în cazuistica Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au reţinut situaţii de fraudă, în care au fost implicaţi şi funcţionari din cadrul autorităţilor publice locale şi centrale cu atribuţii în ceea ce priveşte utilizarea finanţărilor externe.

Pe parcursul anului 2007 instanţele competente au aplicat pedepse, cu executare, cuprinse între 2 şi 10 ani, inculpaţilor trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. Doar 4 hotărârii de condamnare au rămas definitive, însă prin 3 din acestea au fost aplicate pedepse cu suspendarea condiţionată a executării şi doar o condamnare la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni cu executare în regim de detenţie.

Nu s-au înregistrat restituiri şi achitări pe acest segment infracţional.

În anexa nr. 2 sunt prezentate exemple de cauze importante soluţionate prin rechizitoriu.


2.3. Activitatea Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a acordat o deosebită atenţie constituirii echipelor mixte de anchetă, formate din procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti, pentru o abordare cât mai cuprinzătoare a fenomenului infracţional, în scopul identificării şi descoperirii faptelor penale privind corupţia medie sau mare, precum şi pentru creşterea indicelui de calitate şi  operativitate.

S-a colaborat în bune condiţii cu Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, cu Garda Financiară, Curtea de Conturi, cu alte organisme financiare şi de control, fapt ce a condus la o bună administrare a probelor.

Procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au avut de soluţionat, în anul 2007, un număr de 559 de dosare, din care 252 au fost înregistrate în perioada anterioară, iar 307, în anul 2007.

Au fost soluţionate 309 cauze (faţă de 173 în anul 2006), respectiv, 167 soluţii pe fondul cauzei şi 142 soluţii de declinare a competenţei ori de conexare a dosarelor.

Din cele 167 cauze soluţionate pe fond, în 20 au fost întocmite rechizitorii, iar în 147 au fost date soluţii de netrimitere în judecată.
Rechizitoriile reprezintă 12% din totalul soluţiilor pe fondul cauzei, iar prejudiciul total reţinut este de 95 milioane lei, cu peste 28 milioane lei mai mare decât în anul 2006.

Pentru recuperarea pagubelor produse, au fost luate, potrivit legii, măsuri asigurătorii. Astfel, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător într-un număr de 8 dosare, faţă de 21 persoane, prin indisponibilizarea de bunuri imobile în valoare de 14.389.847,69 lei şi 52.238 USD.

Cele mai mari pagube au fost produse în domeniile achiziţiilor publice de bunuri ori servicii şi în cel financiar-bancar.

Comparativ cu anul 2006, a crescut considerabil volumul de activitate a personalului secţiei.
În acest sens, este de menţionat faptul că, s-a mărit numărul cauzelor aflate în curs de soluţionare cu 131 (de la 428 la 559) reprezentând o creştere cu 30% şi al dosarelor soluţionate pe fond, cu 68 (de la 99 la 167) reprezentând un procent de 69%, astfel încât a fost redus numărul de dosare nesoluţionate cu 2%.

Prin cele 20 de rechizitorii, au fost trimişi în judecată un număr de 72 inculpaţi, pentru săvârşirea unui număr de 139 infracţiuni de corupţie sau conexe infracţiunilor de corupţie, după cum urmează:

Şi în anul 2007, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie şi-a canalizat eforturile pentru combaterea faptelor de mare corupţie, fiind cercetaţi şi trimişi în judecată, printre alţii, înalţi demnitari şi funcţionari publici (respectiv, 3 deputaţi, 1 consilier al ministrului, 1 judecător, 1 preşedinte de consiliu judeţean, 3 primari de municipii, 19 directori generali şi directori de instituţii publice, 6 inspectori de specialitate ş.a.).

Astfel, spre exemplu, prin rechizitoriul nr. 227/P/2006 din 31 mai 2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor M.I. (preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. 1 C. pen. raportat la art. 6 şi 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000) şi N. A. (deputat, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzute de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 şi 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000).
În fapt, în cursul anului 2001, în urma unei înţelegeri anterioare cu inculpatul A.N., inculpatul M.I., numit preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, a sustras de la această instituţie publică lucrarea nr. S/I/7/2001 privind tranzacţia suspectă în cuantum de 400.000 USD făcută de soţia inculpatului A.N.
Lucrarea sustrasă a fost remisă inculpatului A.N., iar Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu şi-a mai putut realiza atribuţiile.

La data de 25 iunie 2007, prin rechizitoriul nr. 72/P/2006 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor C. C. (preşedinte al Consiliului judeţean Botoşani, pentru săvârşirea infracţiunilor de efectuare a unor operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, de spălare de bani şi de fals în declaraţii, prevăzute de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen., de art. 23 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002, de art. 292 C. pen. cu referire la art. 36 din Legea nr. 115/1996), C.L.C. (director al Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri Botoşani, pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani şi de abuz în serviciu, prevăzute de art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. şi de art. 2481, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.) şi A. I. (administrator al S.C. „Construct Com” S.R.L. Botoşani, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, la spălare de bani şi la efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000, de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000 şi de art. 23 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002).
În fapt, inculpatul C.C., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, în perioada 2002 - 2006, a efectuat operaţiuni comerciale incompatibile cu funcţia sa, constând în încheierea de contracte de deszăpezire, prin intermediul unui interpus (A.I.), cu directorul Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri Botoşani, care era fiul său.
Veniturile realizate în urma acestor activităţi ilegale se cifrează la suma de 19.230.873 lei (5.694.535 euro), cea mai mare parte a acestora nefiind menţionată în declaraţiile de avere ale inculpatului C. C. Din aceste sume de bani, inculpaţii şi-au achiziţionat case şi maşini de lux.
Suma de bani mai sus-arătată a fost reciclată prin intermediul conturilor bancare ale unui număr de 4 firme (în care inculpatul C.C. îndeplinea nelegal calitatea de administrator), banii fiind astfel „spălaţi”.
S-a aplicat sechestrul asigurător până la concurenţa sumei de 6.939.906,55 lei.

Prin rechizitoriul nr. 203/P/2006 din 26 septembrie 2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.C., primar al municipiului Baia Mare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 2481 C. pen.
Prin faptele inculpatului A.C., Primăria municipiului Baia Mare a achiziţionat un bloc de locuinţe cu suma de 544.500 euro (plus TVA), în condiţiile în care existase posibilitatea achiziţionării acestei clădiri la un preţ mult mai mic, de la S.C. „Cuprom” S. A.
Prejudiciul total de 1.380.750 lei (394.500 euro) a fost cauzat de refuzul primarului de a cumpăra imobilul la preţul de 150.000 euro de la societatea S.C. „Cuprom” S.A.
S-a aplicat sechestrul asigurător până la concurenţa sumei de 1.380.750 lei.

În anexa nr. 2 sunt prezentate exemple de cauze importante soluţionate prin rechizitoriu.

Ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de investigaţii privind infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie au efectuat acte de urmărire penală, dispuse de către procuror, într-un număr de 150 dosare, audiind un număr de 480 persoane, efectuând un număr de 4 percheziţii şi aplicând sechestre asigurătorii în 2 cazuri.
În scopul investigării şi cercetării penale a persoanelor care au săvârşit infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie, au fost avute în vedere lucrările efectuate de către specialiştii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi cele întocmite de Garda Financiară, Administraţia Naţională a Finanţelor Publice şi Curtea de Conturi.

De menţionat este faptul că, în anul 2007, nu au existat situaţii de inculpaţi arestaţi preventiv, netrimişi în judecată, şi nici cauze restituite de către instanţele de judecată.

În cauzele instrumentate de Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, instanţele de judecată au pronunţat 6 hotărâri definitive de achitare, privind 16 inculpaţi (din care 7 pe motiv că faptele săvârşite de aceştia au fost dezincriminate prin Legea nr. 69/2007).
Soluţiile de achitare nu sunt imputabile procurorului, fiind prezentate şi analizate detaliat în anexa nr. 4.

Într-un număr de 3 cauze (faţă de 4, în anul 2006) au fost infirmate soluţiile, întrucât cercetările penale erau incomplete.

La sfârşitul anului 2007, deşi existau un număr de 164 de cauze nesoluţionate mai vechi de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 66% din total), numai 110 depăşeau termenul de 1 an de la data înregistrării (reprezentând 44% din total) la Direcţia Naţională Anticorupţie, iar 51 erau mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (reprezentând 20%).
Numărul relativ mare al unor astfel de cauze se explică prin specificul obiectului de activitate al secţiei, în general cauzele aflate în instrumentare fiind complexe, situându-se la confluenţa cu domeniul economico-financiar, astfel încât necesită un volum mare al actelor de urmărire penală, inclusiv ridicări de documente, obţinerea de date de la diverse instituţii, efectuarea de rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifice ori de expertize financiar-contabile ş.a.m.d. Spre exemplu, dosarul nr. 46/P/2006, aflat în curs de soluţionare, are peste 15 volume, iar până în prezent au fost efectuate 25 de comisii rogatorii în străinătate (Europa şi Asia), s-au realizat mai multe deplasări în străinătate pentru efectuarea de acte de urmărire penală, au fost efectuate rapoarte de specialitate ale Gărzii Financiare, care au durat peste 6 luni ş.a.
O altă categorie de cauze obiective, cu influenţe asupra celerităţii urmăririi penale, o reprezintă modificările legislative din anul 2007, referitoare la faptul că inspecţiile fiscale nu mai pot face verificări la solicitarea procurorului ori cele referitoare la legea răspunderii ministeriale, inclusiv ca urmare a admiterii celor două excepţii de neconstituţionalitate.

Au persistat însă şi cauze de ordin subiectiv ce au împietat asupra operativităţii în soluţionarea cauzelor, cum ar fi, deficitul şi fluctuaţia de personal ori deficienţe în organizarea activităţii de urmărire penală.

S-a urmărit realizarea unei repartizări echilibrate a cauzelor, astfel încât volumul mediu pe procuror a fost de 22 de dosare.

Începând cu semestrul al doilea al anului 2007, au fost luate măsuri pentru înlăturarea deficienţelor relevate de corpul de inspectori ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia controlului efectuat privind activitatea desfăşurată în perioada 1 ianuarie 2006 - iunie 2007.

Astfel, în prezent, nu mai există situaţii de înregistrări inadecvate, petiţiile anonime nu se mai evidenţiază ca temei al sesizării penale, soluţiile de netrimitere în judecată sunt comunicate întotdeauna, au fost întocmite toate actele de evidenţă a activităţii (registre), potrivit normelor legale, şi este respectat principiul continuităţii în activitatea de urmărire penală. De asemenea, s-a stabilit modul corect de examinare a soluţiilor de netrimitere şi de rezolvare a plângerilor contra soluţiilor ori actelor procurorului şi au fost efectuate verificări curente referitoare la dosarele aflate în lucru, cu precădere, în cele mai vechi de 1 an de la prima sesizare.


2.4. Combaterea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari

În anul 2007, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari a avut de soluţionat 186 de cauze, din care a soluţionat 134 (faţă de 95 în anul 2006), respectiv, 78 soluţii pe fondul cauzei şi 56 soluţii de declinare a competenţei ori de conexare a dosarelor.

Din cele 78 de cauze soluţionate pe fond, în 11 s-au întocmit rechizitorii (reprezentând 14% din total), iar în 67 au fost adoptate soluţii de netrimitere în judecată (din care, în 7 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a unui număr de 20 învinuiţi, aplicându-se dispoziţiile art. 181 C. pen. faţă de 14 învinuiţi).

Comparativ cu anul 2006, numărul dosarelor declinate a crescut cu 166%, respectiv, de la 21 la 56.
Numărul mare de declinări, care a vizat şi în cauze care se aflau într-un stadiu avansat al urmăririi penale, a fost determinat de adoptarea Deciziei nr. 610 din 20 iunie 2007 a Curţii Constituţionale, care a statuat că urmărirea penală în cauzele în care sunt cercetaţi militari şi civili trebuie efectuată de parchetele civile.

Deşi a fost întocmit acelaşi număr de rechizitorii ca în anul 2006 (11), mai mult de jumătate dintre acestea au privit cauze complexe, cu prejudicii mari ori prin care s-a dispus trimiterea în judecată a unor inculpaţi care aveau calitatea de generali şi alţi ofiţeri, comandanţi de mari unităţi din Ministerul Apărării, din Serviciul Român de Informaţii ori din Jandarmeria Română.

În anul 2007, s-au soluţionat 73 plângeri, din care 15 împotriva soluţiilor adoptate de procuror, toate fiind respinse.

Operativitatea în soluţionarea cauzelor a fost bună, din cele 134 de cauze, doar în 19 a fost depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări.
Soluţionarea cu celeritate a dosarelor a fost influenţată de complexitatea unor cauze (în care au fost efectuate constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize), de neprezentarea la timp a unor martori citaţi, precum şi de exercitarea abuzivă a dreptului de a formula plângeri, de către unii inculpaţi.
A existat o preocupare permanentă pentru monitorizarea cauzelor care au determinat tergiversarea cercetărilor şi stabilirea unor măsuri concrete pentru îmbunătăţirea operativităţii în soluţionarea dosarelor.

Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari şi-a desfăşurat activitatea cu 8 procurori militari, din care 2 au participat şi la şedinţele de judecată ale tribunalelor militare şi Curţii Militare de Apel.

Fiecare procuror a soluţionat, în medie, un număr de 22 dosare penale.

Prin cele 11 rechizitorii, au fost trimişi în judecată 25 inculpaţi, pentru săvârşirea a 45 infracţiuni de corupţie sau în legătură directă cu acestea, după cum urmează:


Spre exemplu, prin rechizitoriul nr. 32/P/2006 din 18 decembrie 2007 au fost trimişi în judecată inculpaţii gl. (rez.) P.M., gl. (rez.) B.E., gl. bg. (rez.) O.N., col. (rez.) M.T., col. (rez.) C.E. şi lt. col. L.S., foşti comandanţi sau şefi ai unor structuri din Statul Major al Forţelor Terestre, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice (în formă calificată şi continuată), prevăzute de art. 248 raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că inculpaţii gl. (rez.) P.M., gl. (rez.) B.E., gl. bg. (rez.) O.N., col. (rez.) M.T., col. (rez.) C.E. şi lt. col. L.S., în perioada iunie 2000 - septembrie 2004, şi-au încălcat sau depăşit atribuţiile de serviciu în legătură cu negocierea, încheierea şi derularea contractului de schimb din 1 iunie 2000 dintre SMFT şi S.C. „Tofan Steel” S.R.L., cauzându-se o pagubă totală de 4.411.812,18 lei în patrimoniul unităţii militare.

La data de 15 februarie 2007, prin rechizitoriul nr. 6/P/2005 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor gl. mr. (rez.) M. M. , gl. bg. (rez.) T.A. , col. (rez.) M.I. şi mr. B.M. , pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice (în formă calificată), prevăzute de art. 2481 C. pen.
În perioada iunie 2003 - februarie 2004, gl. mr. (rez.) M.M., gl. bg. (rez.) T.A., col. (rez.) M.I. şi mr. B.M., comandanţi şefi ai unor structuri de achiziţii din cadrul Compartimentului Logistic Întrunit, şi-au încălcat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, atribuţiile de serviciu, cu ocazia achiziţiei publice de ţesătură tip „Ripstop”, necesară confecţionării de uniforme militare.
Inculpaţii au desfăşurat o activitate concertată pentru a favoriza firma germană „Texplorer GmbH Nettetal”. În acest scop, au schimbat planul de achiziţii de confecţii militare în ţesătură şi au stabilit cantităţi şi preţuri nejustificate faţă de cererile categoriilor de forţe din armată sau de preţurile practicate pe piaţa internaţională. De asemenea, au viciat procedura de licitaţie publică organizată, fără a exista fondurile băneşti necesare şi prin schimbarea nejustificată a documentaţiei, mai ales a specificaţiilor tehnice.
Firma germană a fost favorizată la licitaţie în detrimentul altor firme, cu propuneri financiare mai avantajoase, creându-se un prejudiciu Ministerului Apărării de 8.544.807,72 lei (2.269.597 euro). S-a mai creat, totodată, o pagubă de 2.871.945,44 lei (697.141,82 euro), produsă pe timpul derulării contractului de achiziţie pentru ţesătură Ripstop.
Inculpaţii au acceptat livrarea ţesăturii de către două  firme turceşti şi încheierea unor acte adiţionale, prin care s-au decalat termenele de livrare şi s-au actualizat preţurile, toate în defavoarea unităţii militare, deşi culpa aparţinea firmei germane.

Prin rechizitoriul nr. 5/P/2006 din 10 mai 2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor gl. mr. (rez.) S.O. şi col. (rez.) D.G., foste cadre ale Serviciului Român de Informaţii, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă.
În perioada 1999 - 2006, cei doi inculpaţi au pretins şi primit sume importante de bani şi bunuri materiale, în valoare totală de 500.000 lei, pentru a acorda „protecţie” unor subordonaţi şi pentru a sprijini oameni de afaceri în activităţi comerciale.
De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. E. , fost consilier prezidenţial, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, întrucât, împreună cu col. (rez.) D.G., a pretins sume mari de bani de la martorul denunţător M.F., pentru a interveni în favoarea acestuia la ministrul justiţiei şi la procurorul general, în vederea obţinerii unei soluţii favorabile într-o cauză penală, în care acesta era cercetat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.
Prin acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea în judecată a inculpatului G.A.T. , administrator şi asociat al S.C. „Midocar” S.R.L. Bucureşti, care i-a pus la dispoziţie (cu titlu de folosinţă gratuită pe timp de 4 ani), inculpatului gl. mr. S.O. un autoturism nou, comandă specială, marca VW, bun ce aparţinea acestei societăţi comerciale, reţinându-se că, în acest mod, inculpatul a gestionat cu rea-credinţă bunurile din patrimonial unităţii respective.

În anexa nr. 2 sunt prezentate exemple de cauze importante soluţionate prin rechizitoriu.

Soluţionarea celor 11 dosare, în care s-au întocmit rechizitorii, s-a putut realiza printr-un volum foarte mare de muncă. Astfel, un număr de 6 dosare au fost constituite, în medie, din câte 24 de volume, iar fiecare rechizitoriu avea circa 80 file.

Dintre cei 25 inculpaţi trimişi în judecată, un număr de 21 erau militari, din care, 7 generali, 13 alţi ofiţeri superiori (comandanţi de state majore, de mari unităţi şi unităţi, în special, din Ministerul Apărării, dar şi din Serviciul Român de Informaţii şi Jandarmeria Română) şi 1 ofiţer inferior.

Ca urmare a adoptării Deciziei nr. 610 din 20 iunie 2007 a Curţii Constituţionale (prin care s-au declarat neconstituţionale unele prevederi tranzitorii din Legea nr. 356/2006), o parte din dosarele importante aflate în curs de soluţionare (precum dosarele nr. 58/P/2006 privind schimbul de terenuri între Ministerul Apărării şi B. G., nr. 62/P/2006 privind achiziţia de ambarcaţiuni pentru Poliţia de Frontieră, nr. 30/P/2006 privind cauza „strămutaţii” ş.a.) au fost declinate la structurile civile ale secţiilor din cadrul direcţiei.

În anul 2007, instanţele de judecată au achitat, prin hotărâri definitive, un număr de 5 inculpaţi, în 3 cauze, din care un număr de 2 inculpaţi, în temeiul art. 181 C. pr. pen. .  

Achitările nu sunt imputabile procurorului şi sunt analizate detaliat în anexa nr. 4.

Nu s-au înregistrat însă restituiri definitive şi nu s-a dispus infirmarea unor soluţii de netrimitere în judecată.

Procurorii militari au participat la peste 96 de şedinţe de judecată ale instanţelor militare, punând concluzii în fond în 31 cauze penale, în care rechizitoriile au fost întocmite de Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari.

La sfârşitul anului 2007, au rămas de soluţionat 52 de cauze, din care 10 mai vechi de 1 an de la prima sesizare (reprezentând 19% din total), respectiv 5 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (reprezentând 9%).

Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari a realizat o bună colaborare cu Direcţia de prevenire şi investigare a corupţiei şi fraudelor a Ministerului Apărării, pentru instrumentarea mai multor dosare penale privind infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice şi de evaziune fiscală, prin care s-au produs pagube însemnate în dauna Ministerului Apărării.

De asemenea, o bună colaborare s-a realizat şi cu Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în cauzele privind infracţiuni comise de jandarmi şi cadre militare aparţinând inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.


2.5. Activitatea desfăşurată de serviciile teritoriale


Procurorii din cadrul celor 15 servicii teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2007, au avut de soluţionat un număr de 2.150 cauze penale, reprezentând o creştere cu 33% comparativ cu anul 2006 (1.611 cauze), din care au soluţionat mai mult cu 37%, respectiv 1.362 (comparativ cu 992 cauze în 2006), din care 332 sunt declinări de competenţă ori conexări de dosare (faţă de 265).

A crescut cu 41% numărul cauzelor finalizate prin emiterea de rechizitorii, respectiv 103 dosare, ceea ce înseamnă un indicator mult îmbunătăţit faţă de anul 2006, când creşterea a fost de doar 9%, comparativ cu anul 2005.

Este de remarcat că s-a menţinut la 10% ponderea rechizitoriilor în totalul soluţiilor pe fondul cauzei, respectiv exclusiv declinările de competenţă şi conexările de dosare. Numărul soluţiilor pe fond a crescut cu 42%, de la 727 la 1.030.
Acest indicator statistic relevă că nu s-a realizat numai o creştere cantitativă, strict numerică, a cauzelor facil de soluţionat, ci activitatea a fost orientată concomitent spre strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora pentru a se dispune trimiterea în judecată, căutându-se realizarea unui echilibru între diminuarea stocului de dosare vechi şi eficienţa actului de urmărire penală.

Cele mai multe rechizitorii au fost întocmite de către Serviciile teritoriale: Cluj (15 comparativ cu 9 în anul precedent), Alba Iulia (12 comparativ cu 1 în anul precedent), Bucureşti (9 comparativ cu 8 în anul precedent), Timişoara (8 comparativ cu 5 în anul precedent), respectiv Craiova, Galaţi, Oradea, Ploieşti şi Târgu Mureş (câte 7, majoritatea înregistrând creşteri comparativ cu anul precedent), iar cele mai puţine s-au înregistrat la Serviciile teritoriale: Piteşti (2 comparativ cu 4 în anul precedent) şi Suceava (3 comparativ cu 4 în anul precedent).

Se remarcă o creştere substanţială, atât cantitativă cât şi calitativă, în activitatea Serviciul teritorial Alba Iulia, care a finalizat, prin emiterea de rechizitorii, 12 dosare vizând 21 de inculpaţi, faţă de 1 rechizitoriu cu 1 inculpat emis în anul 2006, în condiţiile creşterii cu 97% a numărului cauzelor soluţionate şi scăderii cu 9% a numărului cauzelor rămase nesoluţionate, din care doar 5 mai vechi de 1 an de la prima sesizare şi numai 2 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Se constată astfel că măsura luată de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în sensul schimbării majorităţii procurorilor şi a conducerii serviciului teritorial, precum şi mutarea într-un sediu corespunzător, s-a reflectat în îmbunătăţirea activităţii acestei structuri.

Din cauzele finalizate prin rechizitoriu un număr de 4 pot fi considerate importante, 3 dintre acestea vizând fraudarea unor fonduri europene, iar unul privind infracţiunea de trafic de influenţă comisă de un ofiţer de poliţie judiciară.
Spre exemplu, prin rechizitoriul nr. 73/P/2005 din 5 februarie 2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei G.I.I. , director la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 7, Centrul Alba Iulia, pentru săvârşirea a două infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv, art. 182 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 90 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că inculpata G.I.I., în calitate de reprezentant legal al S.C. „P&G Production” S.R.L. Zlatna, ca parte contractantă a Contractului de Finanţare Phare 2001-RO010803012004, în perioada 2003 - 2004, a prezentat, în mod repetat, atât cu prilejul acordării primei tranşe de bani reprezentând avans, cât şi cu prilejul cererilor pentru acordarea tranşelor intermediare şi finală de finanţare a sumelor de bani reprezentând ajutor financiar nerambursabil, documente false, inexacte şi documente incomplete, în scopul obţinerii acestor sume de bani şi a schimbat destinaţia fondurilor primite în baza acestui contract cu titlu de avans, folosindu-i în scopuri personale, prin aceasta cauzând părţii civile, Ministerul Integrării Europene, un prejudiciu în sumă totală de 22.684,50 euro şi 30.771,52 lei, nerecuperat.
A fost luată măsura asigurătorie a sechestrului în cursul urmăririi penale.

De asemenea, Serviciul teritorial Constanţa a înregistrat o îmbunătăţire a activităţii. Dacă în precedentul raport se remarca negativ prin emiterea unui singur rechizitoriu cu un inculpat, anul 2007 a marcat creşteri în activitate, fiind soluţionate cu trimitere în judecată un număr de 4 cauze cu 11 inculpaţi, pe fondul creşterii cu 90% a numărului dosarelor soluţionate şi doar cu 21% a numărului dosarelor rămase nesoluţionate.

Şi în acest caz s-a reuşit rezolvarea problemei sediului în primul trimestru al anului, însă se înregistrează încă indicatori negativi la numărul dosarelor rămase nesoluţionate şi la vechimea acestora motivată de imposibilitatea completării numărului de procurori, precum şi a lipsei legal motivate o perioadă îndelungată a unui procuror, astfel încât activitatea a fost desfăşurată faptic cu 50% din numărul prevăzut în organigramă.
O altă cauză principală ce a determinat operativitatea scăzută o reprezintă complexitatea cauzelor ce au ca obiect infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie sau infracţiuni prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5), art. 246, 247, 248 şi 2481 C. pen.,dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro (urmare a modificării art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002), ce presupun efectuarea unui număr mare de acte de urmărire penală ori supunerea examinării acestora de către specialistul din cadrul structurii, împrejurări ce prelungesc termenul de soluţionare.
 Pe de altă parte, modificarea intervenită în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 din luna octombrie 2005, amintită mai sus, a determinat declinarea de către parchetele de pe lângă instanţe a unui număr mare de cauze aflate în stadiul de refacere a urmăririi penale, ca urmare a restituirii la procuror de către instanţă, iar continuitatea cercetărilor de către acelaşi procuror fiind întreruptă, pentru studiul acestor cauze penale s-a impus alocarea unor perioade mari de timp, ceea ce a avut ca urmare o încetinire a ritmului de soluţionare atât a dosarelor aflate deja în lucru, cât şi a dosarelor preluate prin declinarea competenţei.
Pe lângă împrejurările obiective menţionate anterior, s-au înregistrat şi cauze subiective, cum ar fi: deficienţe de planificare a activităţii, neimplicarea ofiţerilor de poliţie judiciară în cercetările derulate în toate cauzele penale aflate în lucru la procurori, nerealizarea unor analize pertinente care să determine canalizarea activităţii în cauzele penale mai complexe, ce impun o altfel de abordare, în vederea accelerării activităţii de urmărire penală.

Cauzele finalizate prin emiterea de rechizitorii pot fi considerate importante.
Spre exemplificare, prin rechizitoriul nr. 100/P/2006 din 27 martie 2007, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Z.S.B. , pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Inculpatul Z.S.B., în luna noiembrie 2006, a lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari, ale căror atribuţii de serviciu includ aprobarea plăţii despăgubirilor datorate de stat persoanelor deportate din Bulgaria în România, pentru a-i determina pe aceştia să dispună efectuarea plăţii despăgubirilor cuvenite numitei B.E.
Pentru traficarea influenţei sale, inculpatul Z.S.B. a pretins sume de bani calculate în procent de 40% din 77.500 lei (prima tranşă plătibilă), respectiv 25% din 110.800 lei (a doua tranşă plătibilă). Actele de pretindere s-au materializat la data de 29 noiembrie 2006, cu primirea efectivă a sumei de 30.000 lei de la F.R.I. (rudă cu beneficiara despăgubirilor), săvârşirea faptei de primire fiind constatată în flagrant.

Apreciem şi activitatea desfăşurată de Serviciul teritorial Cluj, care a emis în anul 2007 cel mai mare număr de rechizitorii (15 cu 25 de inculpaţi), menţinând acest indicator remarcat şi în anul precedent (9 cu 18 inculpaţi), în contextul indicatorilor statistici pozitivi înregistraţi la volumul cauzelor soluţionate, care a crescut cu 41%, în condiţiile creşterii cu 32% a numărului cauzelor de soluţionat. Trebuie, în continuare, făcute eforturi în vederea identificării unor soluţii pentru diminuarea stocului de dosare, din care 20 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare, procurorul delegat recent în funcţia de şef serviciu având în vedere pentru anul 2008 o echilibrare a dosarelor repartizate spre soluţionare procurorilor, şi în funcţie de complexitatea acestora, nu numai numeric, întrucât menţinerea în instrumentarea numai la unii procurori a cauzelor complexe are ca rezultat o imposibilitate obiectivă de soluţionare cu celeritate a tuturor acestor cauze.

Din cele 15 rechizitorii, un număr de 5 au fost apreciate ca importante raportat la calitatea inculpaţilor, complexitatea faptelor comise, sumele pretinse sau primite, ori prejudiciile cauzate.
Astfel, prin rechizitoriul nr. 45/P/2005 din 19 iunie 2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor D.G.D. , procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda (pentru săvârşirea infracţiunilor de punere în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prevăzute de art. 7 alin. 2 din Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale; de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; de producere de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. h din Legea nr. 571/2003; de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 31 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.), D.G. , C.B.N. şi C.A. (pentru săvârşirea infracţiunilor de punere în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate prevăzută de art. 7 alin. 2 din Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale; de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; de producere de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. h din Legea nr. 571 /2003; de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 31 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.).
S-a reţinut că, în perioada ianuarie 2003 - februarie 2006, inculpatul D.G.D. (procuror), administrator de fapt al S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda, cu participaţia inculpaţilor D.G. (asociat unic la S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda), C.B.N. (director economic al S.C. „Alcoolprod” S.R.L.) şi C.A. au produs alcool şi băuturi alcoolice în cadrul S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda, firmă căreia i-a fost revocată autorizaţia de antrepozit fiscal, au pus în circulaţie un număr de 7.000 de timbre false, aflate pe recipientele cu băuturi alcoolice, ce purtau astfel marcaje false, iar în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale (impozit pe profit, accize şi TVA), în contabilitatea firmei nu au fost înregistrate operaţiunile comerciale, cheltuielile şi veniturile realizate, prejudiciul produs bugetului de stat fiind în sumă de 5.736.193,01 lei, echivalentul a 1,74 milioane euro.

În aceeaşi notă pozitivă continuă să se înscrie, în anul 2007, activitatea Serviciului teritorial Bucureşti care, pe fondul creşterii cu 69% a numărului cauzelor de soluţionat, a înregistrat o creştere cu 76% a numărului dosarelor soluţionate şi a întocmit un număr de 9 rechizitorii privind 20 de inculpaţi (comparativ cu 8 rechizitorii privind 25 de inculpaţi în anul 2006). Un aspect care trebuie îmbunătăţit îl constituie numărul cauzelor rămase în lucru, din care o atenţie deosebită prezintă cele 53 de cauze cu o vechime mai mare de 1 an de la prima sesizare, din care însă doar 9 sunt mai vechi de 1 an de la înregistrarea la structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
O cauză obiectivă a problemelor de celeritate o reprezintă şi faptul că numărul procurorilor în activitate este de 75% din numărul prevăzut în organigramă. Deşi a existat preocupare pentru rezolvarea situaţiei prin organizarea selecţiei prevăzute de lege, nu s-a reuşit ocuparea posturilor vacante pe fondul crizei de personal din întregul Minister Public.

Se remarcă faptul că majoritatea cauzelor soluţionate prin rechizitoriu pot fi considerate ca importante.
Spre exemplificare, prin rechizitoriul nr. 104/P/2005 din 23 mai 2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: S.A. (director la B.C.R. Sucursala Călăraşi), pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi P. V. (şef serviciu credite la B.C.R. Sucursala Călăraşi), pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. S-a reţinut în fapt că inculpaţii, în calitate de director, preşedinte al Comitetului Director, respectiv, şef serviciu credite, cu ştiinţă, în mod repetat, în perioada 2002 - 2004, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiunilor de serviciu, în legătură cu aprobarea, acordarea şi urmărirea destinaţiei şi a recuperării creditelor acordate S.C. „Transamerican 2000” S.R.L. Călăraşi (societate administrată de inculpaţii K.M. şi I.F.C.), au determinat cauzarea unui prejudiciu, în dauna B.C.R. S.A., în cuantum total de 8.867.740 lei.
Aceiaşi inculpaţi, S.A. şi P.V., prin neluarea, cu ştiinţă, a măsurilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, în executarea popririi pe contul S.C. „Transamerican 2000” S.R.L., urmare titlurilor executorii, au cauzat un prejudiciu Ministerului Finanţelor, în cuantum total de 4.500.288,56 lei.
De asemenea, prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată şi a inculpaţilor K.M. , administrator S.C. „Transamerican 2000” S.R.L., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen. şi I.F.C. , consilier la S.C. „Transamerican 2000” S.R.L., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 26 raportat la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen., constând în aceea că, prin întocmirea şi folosirea de documente financiare false, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale, respectiv a accizelor şi TVA-ului, în cuantum total de 4.898.589,33 lei.
Prejudiciile cauzate de cei 4 inculpaţi nu au fost recuperate, dispunându-se luarea măsurilor asigurătorii pe bunurile inculpaţilor.

Serviciul teritorial Târgu Mureş a obţinut date statistice pozitive la toţi indicatorii. Astfel, numărul dosarelor soluţionate a crescut cu 100%, în timp ce numărul dosarelor de soluţionat a crescut cu 31%, ceea ce a determinat scăderea numărului dosarelor rămase de soluţionat cu 23%. Numărul rechizitoriilor a rămas constant, respectiv 7.

Dosarul nr. 7/P/2007 este relevant din punct de vedere al competenţei direcţiei, prin prisma calităţii de lichidator judiciar şi a cuantumului obiectului infracţiunii de corupţie. Astfel, prin actul de inculpare emis la 21 mai 2007 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului H.I.P. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În fapt, în sarcina inculpatului H.I.P. s-a reţinut că, în calitate de lichidator judiciar, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, promiţând că va ajuta S.C. „Ţăranul Dog Leo Import Export” S.R.L. Gherla, judeţul Cluj, să cumpere activul S.C. ”Alcomur” S.A. Târgu Mureş la un preţ mult redus în raport cu valoarea reală a bunurilor, a pretins de la denunţătorul S.V.F., în luna septembrie 2004, suma de 100.000 lei şi, ulterior, în luna septembrie 2005, suma de 80.000 lei, primind din aceştia, în luna martie 2006, în două tranşe, suma de 50.000 lei (art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.). În aceeaşi calitate, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorului sindic de la Tribunalul Mureş, a pretins de la denunţătorul S.V.F., în luna iunie 2006, suma de 50.000 lei, promiţând că va interveni la acesta şi-l va determina să soluţioneze în favoarea S.C. ”Ţăranul Dog Leo Import Export” S.R.L. Gherla, judeţul Cluj, cererea de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare, prin care societatea achiziţionase activul S.C. ”Alcomur” S.A. Târgu Mureş (art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. 1 C. pen.).
 În cauză, în cursul urmăririi penale, au fost luate măsuri asigurătorii.

Este pozitivă şi activitatea Serviciului teritorial Timişoara, care a soluţionat cu 20% mai multe dosare, din numărul cu 20% mai mare de dosare de soluţionat şi a emis 8 rechizitorii privind 25 de inculpaţi comparativ cu 5 rechizitorii privind 19 inculpaţi în anul 2006. În acest context, creşterea cu 5 dosare a numărului dosarelor rămase în lucru nu poate fi interpretat ca fiind necorespunzător, din acestea doar 7 fiind mai vechi de 1 an de la prima sesizare şi doar 1 mai veche de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Dintre cauzele mai importante exemplificăm rechizitoriul nr. 6/P/2007 din 7 decembrie 2007, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 6 persoane pentru săvârşirea unor infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, reţinându-se în sarcina acestora un prejudiciu de peste 96.000 euro.
Astfel, au fost trimişi în judecată inculpaţii: N.P., administrator al mai multor firme private din Caransebeş, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri nerambursabile din bugetul general al Comunităţilor Europene şi a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată; G.A., O.B., D.B.S., L.G. şi R.O.P. , toţi pentru complicitate la această infracţiune şi pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2003 - 2004, inculpatul N.P., administrator al S.C. „Vest Banat 2001” S.R.L. Caransebeş, a beneficiat pe nedrept de fonduri PHARE („Materiale de construcţii - siguranţă şi calitate. Producţie de ţigle, pavele şi betoane”), pe baza unor documente false, privitoare la achiziţia unor utilaje performante şi amenajarea unei hale de producţie, în valoare de peste 56.000 euro.
Astfel, în loc să achiziţioneze o serie de utilaje, să realizeze lucrări de amenajare a unei hale de producţie, să efectueze studii şi cercetări şi să creeze 11 noi locuri de muncă, inculpatul N.P. a utilizat fondurile acordate prin proiect pentru achiziţionarea propriilor utilaje aflate în proprietatea celorlalte societăţi comerciale, la care avea calitatea de asociat sau administrator, sens în care pentru a crea aparenţa unor licitaţii organizate potrivit dispoziţiilor legale şi pentru a induce în eroare Autoritatea Contractantă, cu privire la adevărata provenienţă a utilajelor, s-a folosit de propriile lui societăţi sau de firmele complicelui său cu rol de „ofertanţi”.
Ceilalţi coinculpaţi trimişi în judecată, salariaţi ai unor societăţi comerciale patronate de el sau administratori ai unor firme private din municipiul Caransebeş, parteneri de afaceri, l-au ajutat prin întocmirea unor documente false în legătură cu achiziţia utilajelor, uzura şi valoarea acestora, îndeplinirea procedurilor de achiziţii publice, cu efectuarea lucrărilor de amenajare a halei de producţie, precum şi prin întocmirea şi semnarea rapoartelor intermediare, prin care atesta în fals realizarea activităţilor prevăzute în proiect.
Faţă de alţi 6 învinuiţi ai cauzei, s-a dispus scoaterea lor de sub urmărire penală prin aplicarea unor sancţiuni cu caracter administrativ (amendă administrativă), în cuantum de la 100 la 1000 lei.
În cauză s-au luat măsuri asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului produs prin instituirea inscripţiei ipotecare asupra bunurilor imobile ale inculpatului N.P.

În ceea ce priveşte Serviciul teritorial Craiova, se constată o îmbunătăţire a activităţii, evidenţiată de creşterea numărului de rechizitorii de la 5 acte de trimitere în judecată privind 6 inculpaţi, la 7 privind 22 inculpaţi, în contextul creşterii numărului de dosare de soluţionat cu 37%, a numărului dosarelor soluţionate cu 55% şi a celor rămase cu doar 9%, din care mai vechi de la prima sesizare 11 şi 1 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Din cele 7 rechizitorii întocmite, un număr de 5 pot fi considerate cauze importante.
Astfel, prin rechizitoriul nr. 22/P/2006 din 16 februarie 2007 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei N.M. , pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 182 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, în stare de libertate, a inculpatului R.V. , pentru complicitate la săvârşirea infracţiunilor, precum şi pentru  infracţiunile prevăzute de art. 289 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. (2) C. pen.

În fapt, s-a reţinut că, în perioada iulie 2001-august 2004, în calitate de responsabil pentru implementarea proiectelor PHARE şi reprezentant legal al S.C. „Harmony Still” S.R.L. Drobeta Turnu Severin, inculpata N.M. a folosit declaraţii false şi documente inexacte, cu care a justificat plăţile parţiale şi a solicitat efectuarea plăţilor finale din bugetele Comunităţilor Europene, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept a sumei de 268.014,76 lei, folosită în alte scopuri decât cele pentru care a fost acordată.
N.M. a fost permanent ajutată în activitatea infracţională de inculpatul R.V., expert programe regionale în cadrul A.D.R. Sud-Vest Oltenia, care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului în rapoartele făcute la faţa locului, ce au avut ca urmare obţinerea pe nedrept a fondurilor şi deturnarea acestora de către N.M.
Pentru recuperarea prejudiciului cauzat s-a dispus măsura aplicării sechestrului asigurător.

În anul 2007, numărul cauzelor nesoluţionate la nivelul întregii structuri teritoriale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie reprezintă 36% din totalul celor de soluţionat, constatându-se o îmbunătăţire procentuală de 2% comparativ cu anul anterior (38%), în condiţiile în care numărul cauzelor de soluţionat a crescut cu 33%, iar al rechizitoriilor emise cu 41%.

Activitatea Serviciului teritorial Bacău o apreciem ca fiind negativă, în ceea ce priveşte acest indicator statistic, întrucât se înregistrează o creştere de 17% a numărului cauzelor rămase nesoluţionate, în condiţiile scăderii cu 6% a numărului cauzelor de soluţionat şi cu 16% a cauzelor soluţionate, pe fondul menţinerii constante (5) a numărului de rechizitorii emise. Totuşi, numărul cauzelor rămase de soluţionat mai vechi de 1 an de la prima sesizare este de numai 5 cauze şi s-a redus de la 7 la 1 numărul dosarelor în lucru mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale. S-a constatat că numărul cauzelor soluţionate a fost mai mic chiar decât cel din anul 2005.
La acest serviciu s-a înregistrat o fluctuaţie a numărului de procurori, iar în luna noiembrie a fost eliberat din funcţie procurorul şef, prin pensionare. Analiza realizată a evidenţiat că, la nivelul unităţii, a existat şi există un stoc de dosare complexe având ca obiect infracţiuni financiar-bancare şi de corupţie, cauze ce impun efectuarea unor ample activităţi de urmărire penală, inclusiv voluminoase acte de constatare ştiinţifică, efectuate de către specialistul serviciului, urmând ca noua conducere să identifice modalităţile adecvate pentru creşterea eficienţei activităţii pe întregul palier de indicatori statistici.

În ceea ce priveşte complexitatea cauzelor, trebuie menţionat că 2 rechizitorii au vizat infracţiuni de corupţie comise de ofiţeri de poliţie, unul priveşte infracţiunea de luare de mită săvârşită de un lichidator judiciar, iar altul infracţiunea de abuz în serviciu în formă agravată.
Astfel, prin rechizitoriul nr. 15/P/2007 din 13 decembrie 2007 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului A.C. , primar al comunei Dofteana, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. şi cu referire la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S-a reţinut în fapt că, la data de 7 aprilie 2003, inculpatul A. C., în cadrul acţiunii de vânzare prin licitaţie publică cu strigare, după o apreciere proprie şi cu intenţie, a stabilit o valoare diminuată a „Castelului Ghica”, aparţinând domeniului privat al Consiliului Local Dofteana. De asemenea, abuzând de funcţia deţinută, a hotărât vânzarea imobilului precizat la cel mai mic preţ oferit, fără a stabili un preţ minim de adjudecare, în baza anunţului local din 18 iunie 2003, eludând astfel şi actele normative în domeniu (Hotărârea Guvernului nr. 841/1995, completată şi modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 966/1998), fapt care a determinat ca, la data de 25 august 2003, imobilul să fie adjudecat la un preţ cu mult inferior celui real, prin aceasta cauzând Consiliului Local Dofteana un prejudiciu în suma de 370.874 euro.

Comparativ, cealaltă unitate din structura teritorială, care a mai înregistrat scăderea numărului cauzelor de soluţionat cu 6%, respectiv Serviciul teritorial Oradea, a avut o activitate mai bună, reflectată în creşterea cu 25% a cauzelor soluţionate şi scăderea cu 50% a cauzelor rămase de soluţionat. Sunt încă 12 cauze rămase în lucru mai vechi de 1 an de la prima sesizare, din care numai 7 mai vechi de 1 an de la înregistrarea la Direcţia Naţională Anticorupţie, situaţie care justifică o canalizare a eforturilor şi în direcţia îmbunătăţirii acestui indicator statistic.

Din cele 7 rechizitorii, un număr de 4 cauze pot fi considerate ca importante şi relevante pentru competenţa direcţiei.
Spre exemplificare, prin rechizitoriul nr. 18/P/2005 din 14 decembrie 2007, s-a dispus trimiterea în judecată, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, de complicitate la aceeaşi infracţiune, de bancrută frauduloasă şi, respectiv, de complicitate la bancrută frauduloasă, a 4 inculpaţi, după cum urmează: S.M. (manager al mai multor societăţi agricole din judeţele Dolj, Bihor şi Braşov), P.C. (fost director general al Agenţiei Domeniilor Statului), C.M. (director al Direcţiei Urmărire Contracte din aceeaşi instituţie) şi D.I. (asociat la S.C. „Sere Codlea” S.A.).
În fapt, în perioada 2000 - 2005, inculpata S.M., cu sprijinul inculpaţilor P.C. şi C.M., a indus în eroare Agenţia Domeniilor Statului, cu ocazia încheierii contractelor de privatizare, precum şi pe parcursul derulării acestor contracte, a societăţilor S.C. „ORSER” S.A. Oradea şi S.C. „Sere Codlea” S.A. Braşov, neposedând mijloacele financiare necesare derulării contractului şi nerespectând clauzele contractuale privind investiţiile asumate prin contracte. Inducerea în eroare s-a făcut în mod fraudulos, prin raportarea unor date şi investiţii fictive, beneficiind de concursul inculpaţilor P.C. şi C.M. din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului.
S-a reţinut că inculpata S.M. a determinat conducerea celor 2 societăţi comerciale să înregistreze cheltuieli şi servicii fictive, ceea ce a dus la declararea stării de insolvenţă a celor 2 societăţi comerciale. În acest scop, a fost ajutată de inculpatul D.I.
În total, prejudiciul cauzat Agenţiei Domeniilor Statului, prin manoperele frauduloase privind privatizarea şi post-privatizarea celor 2 societăţi comerciale, este de peste 4,5 milioane euro.
În cauză s-au luat măsuri privind instituirea sechestrului asigurător pe bunurile mobile şi imobile a celor 4 inculpaţi.

Aceste 2 servicii teritoriale este necesar să realizeze o analiză pertinentă pentru a identifica motivele reducerii numărului de cauze de soluţionat şi să stabilească modalităţi de îmbunătăţire a conlucrării cu celelalte unităţi de parchet, Direcţia Generală Anticorupţie, Inspectoratele Judeţene de Poliţie, serviciile specializate în culegerea de date şi informaţii, Garda Financiară, Curtea de Conturi, cu alte organe cu atribuţii în prevenirea fenomenului corupţiei, precum şi antrenarea ofiţerilor de poliţie judiciară în activităţi investigative care să conducă la conştientizarea dimensiunii reale a fenomenului corupţiei şi obţinerea informaţiilor necesare sesizării din oficiu.

În condiţiile în care a crescut numărul cauzelor de soluţionat cu 9%, Serviciul teritorial Iaşi a soluţionat un număr mai mic de dosare cu 8% faţă de anul 2006, pe fondul menţinerii constante a numărului de rechizitorii (6 cu 16 inculpaţi). Apreciem însă că activitatea este pe o uşoară curbă descendentă, sub aspectul indicatorilor statistici în ansamblu, întrucât a scăzut continuu, din anul 2005, numărul cauzelor soluţionate şi a crescut în fiecare an numărul celor rămase în lucru.
Chiar în condiţiile existenţei, respectiv a soluţionării unor cauze complexe, inclusiv privind fraudarea fondurilor europene, vor trebui analizate cu mai multă atenţie condiţiile ce au determinat o atare situaţie şi identificate modalităţile de abordare a cauzelor, în funcţie de specificul acestora, care să conducă la canalizarea eforturilor pentru depăşirea unui mod de lucru ce nu permite creşterea cantitativă şi sporirea eficienţei activităţii.

Dintre cauzele importante soluţionate, amintim rechizitoriul nr. 47/P/2007 din 14 noiembrie 2007, prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii D.I., prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Murgeni, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, de instigare la fals intelectual, de uz de fals, de sustragere şi de distrugere de înscrisuri, şi C.C., şeful Postului de Poliţie Berezeni, judeţul Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.
Cercetările în cauză au fost efectuate în urma denunţului formulat de M.I. şi au stabilit că, în perioada 20 iunie - 12 iulie 2007, inculpaţii D.I. şi C.C. au efectuat o serie de activităţi infracţionale, ce au constat în distrugerea unor înscrisuri din dosarul penal nr. 494/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Murgeni, în care fusese cercetat denunţătorul pentru conducere cu îmbibaţie alcoolică peste limita legală, înlocuirea lor cu unele întocmite de inculpatul C.C. şi denunţător, din dispoziţia inculpatului D.I., dar care conţineau date nereale, pretinderea de către inculpatul D.I. a sumei de 500 euro de la denunţător în ziua de 4 iulie 2007 şi primirea, în ziua de 12 iulie 2007, de către D.I. de la denunţător a sumei de 1.600 lei în sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Murgeni.
Aceste infracţiuni au fost săvârşite în scopul de a justifica soluţia de scoatere de sub urmărire penală şi sancţionare administrativă a denunţătorului, adoptată de inculpatul D.I. la 20 iunie 2007 printr-o ordonanţă prin care s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 181 C. pen. şi art. 10 lit. b1 C. pr. pen., în sensul de a denatura situaţia de fapt cu privire la ora producerii unui eveniment rutier de către denunţător, astfel încât perioada de timp până la recoltarea probelor biologice de la denunţător să fie mai scurtă şi să nu conducă la calcularea retroactivă a alcoolemiei, fapt ce ar fi condus la stabilirea unei îmbibaţii alcoolice în sânge mai ridicate şi ar fi impus redeschiderea urmăririi penale faţă de denunţătorul M.I.

La Serviciul teritorial Braşov, deşi a crescut numărul dosarelor de soluţionat cu 46%, al cauzelor soluţionate cu 37% şi numărul rechizitoriilor de la 2 privind 3 inculpaţi la 4 privind 11 inculpaţi, din care 3 arestaţi preventiv, se constată că se înregistrează un indicator negativ referitor la creşterea cu 56% a numărului dosarelor rămase în lucru, din care 25% mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 4 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Există însă o preocupare a conducerii structurii teritoriale pentru creşterea celerităţii în urmărirea penală, creşterea numărului dosarelor nesoluţionate datorându-se particularităţii cauzelor în care se efectuează cercetările, majoritatea fiind caracterizate de confluenţa dintre corupţie şi macrocriminalitatea economico-financiară, având un grad mare de complexitate şi cu un volum deosebit de ridicat al numărului documentelor ce formează dosarele. La acest neajuns constatat în activitatea serviciului s-a apreciat că au concurat şi modificările legislative aduse Codului de procedură fiscală prin Ordonanţa Guvernului nr. 47/2007, în vigoare din 31 august 2007, conform cărora norma ce permitea inspecţiei fiscale să efectueze controale inopinate, atunci când există sesizări de la orice persoane sau instituţii, a exclus expres procurorul din sfera acestor dispoziţii.
Având în vedere că primii indicatori statistici precizaţi au menţinut o linie ascendentă încă din anul 2005 urmează a fi reevaluate posibilităţile de depăşire a impedimentelor obiective şi subiective.

Sub aspectul complexităţii dosarelor instrumentate, menţionăm că, prin rechizitoriul nr. 49/P/2006 din 23 ianuarie 2007, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor M.L.D., fost deputat în Parlamentul României, preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşilor Eroilor „Braşov - Decembrie 1989” (ALRUE), al Blocului Naţional al Revoluţionarilor din Decembrie '89 (BNR 89) şi al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Revoluţionare din Decembrie '89 (UNORD 89), pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de şantaj (prevăzute de art. 194 alin. 1 şi 2 C. pen., raportat la art. 31 din Legea nr. 8/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.), T. O. , om de afaceri, pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de şantaj (prevăzute de art. 194 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a şi b C. pen. şi, în final, art. 33 lit. a C. pen.) şi, în stare de libertate, a inculpatei A.F., om de afaceri, pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de complicitate la şantaj (prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 194 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.).
În fapt, s-a stabilit că, în perioada noiembrie - decembrie 2006, cei trei inculpaţi, au exercitat, personal sau prin intermediul altor persoane, acte de constrângere constând în ameninţări cu acte de violenţă sau darea în vileag a unor infracţiuni comise în legătură cu acordarea nelegală a unor credite de către Romexterra Bank – Sucursala Braşov, asupra părţilor vătămate M.M., D.I. şi B.G.C., în scopul dobândirii, în mod injust, de la părţile vătămate D.I. şi B.G.C. a sumei de 200 lei, echivalentul a peste 560.000 euro, înscrisă pe 3 file C.E.C.

Activitatea Serviciului teritorial Ploieşti se înscrie pe acelaşi palier întrucât a înregistrat creşterea cu 44% a cauzelor de soluţionat, cu 39% a celor soluţionate şi sporirea numărului de rechizitorii de la 3 privind 3 inculpaţi la 7 privind 24 inculpaţi. Indicatorul negativ al creşterii cu 50% a cauzelor rămase în lucru, coroborat cu faptul că din acestea 45% sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare, trebuie să constituie în următoarea perioadă o prioritate în organizarea activităţii, mai ales că în 19 cauze  dosarele au fost trimise serviciului teritorial cu mare întârziere faţă de prima sesizare, dar în 16 dosare depăşirea termenului este în sarcina procurorilor acestei structuri. Motivele obiective privind lipsa legal motivată a unui procuror timp de 4 luni din activitate corelativ, cu plecarea altui coleg şi ocuparea acestui post vacant de un nou coleg în luna noiembrie 2007 a condus la întreruperea continuităţii şi ritmicităţii în efectuarea actelor de urmărire penală.

Dintre cauzele importante finalizate amintim rechizitoriul nr. 82/P/2005 din 10 aprilie 2007, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 4 inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de dare şi luare de mită, abuz în serviciu şi delapidare, în formă continuată.
S-a reţinut, în fapt, că inculpata C.D.V.,  în calitate de director general adjunct economic în cadrul Direcţiei Generale Judeţene pentru Protecţia Copilului Prahova, în perioada 2002 – 2004, în mai multe rânduri şi în baza unei înţelegeri prealabile, a solicitat şi a primit de la reprezentantele Centrului de plasament şi îngrijire zi Plopeni (M.Ş. şi P.A.C.), bani şi bunuri din gestiunea respectivei unităţi, estimate la valoarea totală de 5.400 lei, în schimbul acordării de credite bugetare la capitolul „Cheltuieli de personal” mai mari decât necesităţile centrului, respectiv acordarea, cu intenţie şi cu încălcarea atribuţiilor de serviciu şi a prevederilor legale, către acest centru de credite nejustificate în cuantum de 42.885 lei, sumă cu care a prejudiciat bugetul Consiliului judeţean Prahova. În forma menţionată, le-a ajutat pe inculpatele M.Ş., şef la Centrul de plasament şi îngrijire zi Plopeni şi P.A.C., contabil şef la acelaşi centru, să-şi însuşească din gestiunea unităţii menţionate suma de 42.885 lei. La activitatea infracţională a participat şi inculpata V.A. care, în calitate de inspector în cadrul Biroului Corp Control al Direcţiei Generale Judeţene pentru Protecţia Copilului Prahova, în perioada 2002 – 2004, a primit, în mai multe rânduri, de la inculpatele M.Ş. şi P.A.C. (reprezentantele Centrului de plasament şi îngrijire de zi Plopeni), de bunuri şi bani din gestiunea respectivei unităţi, estimate la valoarea totală de 9.000 lei, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu referitoare la efectuarea de verificări la unitatea bugetară mai sus-menţionată, în urma cărora ar fi constatat neregulile din contabilitate.

Serviciul teritorial Suceava înregistrează tot un indicator negativ, întrucât numărul cauzelor rămase de soluţionat a crescut cu 41%, în timp ce numărul cauzelor soluţionate este constant (42 comparativ cu 41) iar numărul cauzelor de soluţionat a crescut cu 14%, concomitent cu menţinerea relativ la acelaşi nivel a trimiterilor în judecată (de la 4 rechizitorii cu 12 inculpaţi în anul 2006, la 3 rechizitorii cu 16 inculpaţi în anul 2007). Deşi conducerea serviciului a considerat că această situaţie se justifică prin creşterea numărului infracţiunilor pentru care au fost sesizate instanţele de judecată de la 39 la 96, precum şi a numărului actelor materiale ce compun fiecare infracţiune pentru care s-a dispus trimiterea în judecată şi care în cazul celor 3 rechizitorii a fost de 1.551 acte materiale, apreciem că trebuie reevaluat managementul cauzelor penale pentru dinamizarea activităţii, având în vedere că nu a existat o fluctuaţie de personal.

Prin rechizitoriul nr. 6/P/2005 din 4 aprilie 2007 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a unui număr de 14 inculpaţi printre care I.M., fost primar al municipiul Suceava în perioada 2000-2004, B.N., fost director al Direcţiei Economice din cadrul Primăriei municipiului Suceava, D.B.I. , fost auditor în cadrul Compartimentului de Audit Public Intern al Primăriei, B.C. , fost şef al Serviciului Administrativ al Primăriei, precum şi alţi funcţionari ai primăriei, cât şi administratorii unor societăţi comerciale.
Inculpaţii au fost deferiţi instanţei pentru săvârşirea infracţiunilor de primire de foloase necuvenite, luare de mită, dare de mită, fals în declaraţii, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals material în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual, delapidare, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, înşelăciune, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, evaziune fiscală, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni ş.a.
 Printre altele, s-a reţinut că, în perioada noiembrie 2001 - ianuarie 2002, S.C. „Ralf Impex” S.R.L. Suceava” (societate cumpărată în acest scop de inculpaţii D.B.I., L.Ş.V. şi L.T.C., toţi angajaţi ai Primăriei municipiului Suceava) a emis 11 facturi fiscale pe numele Primăriei municipiului Suceava, în valoare totală cu TVA de 132.352,08 lei, toate achitate de instituţia publică la intervale de la 1 la cel mult 31 de zile, deşi adaosul mediu practicat de societatea comercială în aceste tranzacţii a fost de 408,05%, iar bunurile nu au ajuns în gestiunea Primăriei Suceava, ci doar facturile cuprinzând valori mult mai mari decât cele reprezentând aprovizionările, ca urmare a înscrierii unor cantităţi nereale şi a unor preţuri de zeci de ori mai mari decât cele practicate de furnizorii lor. Aceste facturi au fost acceptate la plată de către reprezentanţii Primăriei municipiului Suceava, fără niciun fel de obiecţiuni, prejudiciind bugetul local al municipiului Suceava. Pentru a accepta la plată facturile emise s-a stabilit că inculpatul B.N. a primit de la inculpaţii D.B.I., L.Ş.V. şi L.T.C. suma de 13.252 lei, aferentă procentului de 10% din valoarea fiecărei facturi decontate, şi un aparat foto marca Sony, în valoare de 1513,10 lei, iar inculpatul B.C. a primit, la data de 18 ianuarie 2002, suma de 1.000 lei.
Prejudiciul total cauzat Primăriei municipiului Suceava prin activitatea infracţională desfăşurată de persoanele inculpate este în sumă de 563.089 lei, iar valoarea foloaselor necuvenite a fost stabilită la 301.595 lei.

O altă unitate care prezintă o menţinere a numărului cauzelor soluţionate (45, care este însă mai mic decât în anul 2005, când au fost soluţionate 56 de cauze), în aceleaşi condiţii în care numărul cauzelor de soluţionat a crescut cu 33%, este Serviciul teritorial Piteşti. Activitatea acestei structuri prezintă acelaşi indicator negativ al creşterii numărului dosarelor rămase în lucru cu 12%, concomitent cu reducerea numărului de rechizitorii emise (de la 4 la 2). La această unitatea a fost delegat un alt procuror în funcţia de conducere la începutul acestui an, urmând să identifice modalităţile concrete de eficientizare a activităţii.

O cauză importantă este cea finalizată prin rechizitoriul nr. 8/P/2007 din 1 noiembrie 2007, când s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor B.C., asociat şi administrator al S.C. „Regina Silva Prod” S.R.L. Brezoi, judeţul Vâlcea (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. 1 din Legea nr. 78/2000) şi L.I.E., asociat şi administrator la S.C. „Dumilcom” S.R.L. Brezoi, judeţul Vâlcea (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 182 alin. 1 din Legea nr. 78/2000).
S-a reţinut în fapt că, în luna septembrie 2003, inculpatul B.C., în calitate de beneficiar al unui proiect finanţat prin PHARE-C.E.S. pentru S.C. „Regina Silva Prod” S.R.L., a dispus schimbarea destinaţiei legale a sumei de 27.592,98 lei, acordată de către Ministerul Integrării Europene pentru achiziţionarea unui camion marca Roman, sumă ce a fost utilizată, în mod ilegal, prin interpunerea societăţii administrate de către inculpatul L.I.E., pentru achitarea unor debite mai vechi pe care S.C. „Regina Silva Prod” S.R.L. le avea faţă de Ocolul Silvic Obârşia Lotrului Voineasa şi către Obştea Moşnenilor Malaia din judeţul Vâlcea.
În cauză s-a reţinut că Ministerul Integrării Europene nu s-a constituit parte civilă, întrucât a recuperat suma de 16.724,16 lei, reprezentând cheltuieli neeligibile, care a fost achitată de inculpatul B.C.

Cea mai mare creştere a numărului dosarelor rămase nesoluţionate s-a constatat la Serviciul teritorial Galaţi, dar din acestea doar 8 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare, respectiv 1 cauză mai veche de 6 luni de la începerea urmăririi penale. În ceea ce priveşte ceilalţi indicatori statistici, rezultatele sunt pozitive, respectiv a crescut numărul dosarelor de soluţionat cu 35%, numărul dosarelor soluţionate cu 20%, iar rechizitoriile de la 4 (cu 7 inculpaţi) la 7 (cu 15 inculpaţi), astfel încât se va urmări identificarea unor modalităţi de realizare a unui echilibru.

Un exemplu de cauză complexă îl reprezintă dosarul nr. 8/P/2007, în care prin rechizitoriul din 29 iunie 2007 au fost trimişi în judecată inculpaţii G.S. şi C.T., pentru săvârşirea în concurs a 2 infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a reţinut că, în perioada anilor 2004 - 2005, inculpaţii G.S. şi C.T., în calitate de administratori ai S.C. „Sandoria Com” S.R.L. Brăila, au evidenţiat, în mod ilegal, în deconturile de TVA depuse la organul fiscal teritorial, unele operaţiuni de achiziţii de cereale, pentru care au dedus TVA-ul aferent, fără a putea justifica cu documente legale achiziţiile respective şi nu au înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii venituri realizate din vânzarea de produse cerealiere către o altă societate comercială, în valoare de 6.616.311 lei, nedepunând la Direcţia Finanţelor Publice Brăila deconturile de TVA aferente.
Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este în sumă de 4.601.557,68 lei (echivalentul sumei de 1.278.000 euro), reprezentând impozit pe profit în valoare de 252.074 lei şi TVA în sumă de 4.349.483,68 lei.
În vederea recuperării prejudiciului, s-a aplicat sechestrul asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor până la concurenţa sumei de 130.000 lei.

La nivelul întregii structuri teritoriale a direcţiei, numărul cauzele rămase nesoluţionate mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale reprezintă doar 7% din cel al dosarelor rămase în lucru, comparativ cu 10% în anul 2006. Dintre acestea 34% sunt mai vechi de 1 an de la data primei sesizări şi numai 16% mai vechi de 1 an de la data înregistrării la Direcţia Naţională Anticorupţie.
Numărul cauzelor nesoluţionate mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale a înregistrat creşteri la unele servicii teritoriale, fiind de doar 3 dosare la Braşov, de câte 2 dosare la Bucureşti, Cluj şi Piteşti, respectiv câte 1 dosar la Oradea şi Ploieşti.

Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună. Astfel, din cele 1.362 cauze soluţionate, doar într-un număr de 157 durata de soluţionare a depăşit 1 an de la data înregistrării la Direcţia Naţională Anticorupţie, din care 35 au fost finalizate prin trimitere în judecată a inculpaţilor.

Nu s-au înregistrat situaţii în care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată a unor inculpaţi arestaţi.

S-a dispus infirmarea într-un număr de 13 cauze: Serviciile teritoriale Iaşi şi Oradea (câte 1), Alba Iulia şi Cluj (câte 2), Bucureşti şi Craiova (câte 3), ceea ce se înscrie în limite normale, până în prezent, ajungându-se într-un caz să se dispună trimiterea în judecată ca urmare a infirmării din oficiu.

În cauzele instrumentate de către serviciile teritoriale s-au înregistrat, în anul 2007, un număr de 13 hotărâri de achitare privind pe 32 de inculpaţi, neimputabile procurorului, comparativ cu o hotărâre definitivă de achitare, în anul 2006. Din cei 32 inculpaţi achitaţi, pentru un număr de 25 achitarea a fost întemeiată pe prevederile art. 10 lit. b) C. pr. pen., ca urmare a dezincriminării infracţiunii prin Legea nr. 69/2007. Celelalte achitări s-au întemeiat pe schimbarea declaraţiilor martorilor ori denunţătorilor.

Situaţia inculpaţilor achitaţi pe fiecare unitate teritorială se prezintă astfel: 9 inculpaţi în 3 dosare ale Serviciului teritorial Târgu Mureş, din care 6 ca urmare a dezincriminării; 7 inculpaţi în 2 dosare ale Serviciului teritorial Piteşti, toţi ca urmare a dezincriminării; 5 inculpaţi în 3 dosare ale Serviciului teritorial Bucureşti, din care 3 ca urmare a dezincriminării; 5 inculpaţi într-un dosar al Serviciului teritorial Alba-Iulia, toţi ca urmare a dezincriminării; 4 inculpaţi în 2 dosare ale Serviciului teritorial Braşov, toţi ca urmare a dezincriminării; 2 inculpaţi în 2 dosare ale Serviciului teritorial Galaţi.
Analiza detaliată a achitărilor se regăseşte în anexa nr. 4.

Referitor la volumul de activitate pe procuror, s-a constatat că, în funcţie de numărul de cauze cu care a fost sesizat fiecare serviciu teritorial şi de procentul de ocupare a posturilor prevăzute în organigramă, s-a urmărit şi realizat o repartizare echilibrată a acestora, astfel încât, raportat la aceste realităţi, media dosarelor în lucru la procuror pe fiecare serviciu a variat între 50 şi 20.

În general, activitatea desfăşurată de serviciile teritoriale a înregistrat indicatori preponderent pozitivi, soluţionarea cu întârziere fiind determinată de cauze obiective, respectiv, atât complexitatea majorităţii cauzelor instrumentate sub aspectul faptelor deduse cercetărilor şi al numărului subiecţilor activi ai infracţiunilor ori al persoanelor implicate, ce implică un volum mare de activităţi de urmărire penală, inclusiv solicitarea urmată de ridicarea de documente în caz de refuz al predării acestora, controale tematice solicitate a fi realizate de alte organe cu atribuţii legale, dar care au propriul program de activitate şi nu reuşesc întotdeauna să răspundă într-un interval scurt de timp, întocmirea de rapoarte de constatare preliminare, rapoarte de constatare de către specialişti, ori dispunerea efectuării de expertize judiciare, necesitatea aprofundării legislaţiei specifice fiecărui domeniu de activitatea ce a fost afectat prin comiterea faptelor (privatizare, regimul juridic al unor terenuri, regimul juridic al compensării unor creanţe etc.), cât şi neefectuarea în termen a unor expertize, neefectuarea actelor dispuse prin comisie rogatorie, obţinerea cu greutate a răspunsului de la diverse autorităţi, imperfecţiunile reglementărilor legale ori modificările succesive şi tergiversările procedurale datorate părţilor care solicită nenumărate termene în vederea consultării dosarelor de urmărire penală, ori sustragerea de la urmărirea penală a făptuitorilor, primirea cu întârziere faţă de prima sesizare a cauzelor de la alte structuri şi fluctuaţia personalului.
Deşi continuă să persiste şi cauze subiective, cum ar fi, erori de planificare a activităţilor, implicarea superficială a unor ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară în efectuarea actelor dispuse de procuror, absenţa unor analize pertinente care să determine canalizarea eforturilor corespunzător specificului cauzelor complexe pentru asigurarea celerităţii anchetelor, analiza datelor statistice a relevat că s-au făcut eforturi pentru identificarea unor soluţii viabile pentru dinamizarea activităţii şi, ca urmare, în anul 2007, structura teritorială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a marcat o îmbunătăţire semnificativă a rezultatelor comparativ cu anul 2006.

Aceleaşi concluzii privind efectuarea, în general, cu ritmicitate a actelor de urmărire penală, existenţa, în principal, a unor cauze obiective ce au determinat depăşirea termenelor şi existenţa unei preocupări continue a procurorilor cu funcţii de conducere pentru reducerea stocului de dosare, au fost reţinute în Raportul privind identificarea dosarelor mai vechi de 1 an de la sesizare, şi respectiv, mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale, aflate în curs de instrumentare la procuror, întocmit de Inspecţia judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, care a efectuat un control la serviciile teritoriale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie în perioada 8 octombrie - 18 noiembrie 2007.

În anexa nr. 2 sunt prezentate exemple de cauze importante soluţionate prin rechizitoriu.


2.6. Aportul ofiţerilor de poliţie judiciară şi al specialiştilor la soluţionarea cauzelor de corupţie


Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară şi-au desfăşurat activitatea sub autoritatea exclusivă a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu ordinele, instrucţiunile şi regulile de muncă specifice activităţii de poliţie judiciară.

Potrivit art. 27 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 şi art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 655/2006, Direcţia Naţională Anticorupţie funcţionează cu un număr de 170 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.

La sfârşitul anului 2007, erau încadraţi 161 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară (din care, 85 la structura centrală şi 76 la serviciile teritoriale), care au fost selecţionaţi din rândul celor mai buni ofiţeri şi agenţi de poliţie din structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Ofiţerii de poliţie judiciară, în exercitarea activităţilor de serviciu, au acţionat, în mod direct, pentru obţinerea de date şi informaţii referitoare la locurile, mediile, anturajele frecventate şi mijloacele de comunicaţii folosite de către făptuitori, efectuând investigaţii complexe şi folosind diferite combinaţii informativ-operative, care au fost exploatate în timpul urmăririi penale.

Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară au fost implicaţi la efectuarea actelor de urmărire penală în 2.666 cauze.
Astfel, în baza autorizaţiilor emise de instanţele de judecată şi a dispoziţiilor date de procuror, au efectuat peste 85 percheziţii domiciliare, au aplicat 295 sechestre asigurătorii, au identificat şi audiat circa 14.540 de persoane, au desfăşurat un număr de 454 activităţi tehnice şi au realizat 3.788 de alte activităţi poliţieneşti.
De asemenea, au pus în executare 31 mandate de aducere şi au participat la 49 de acţiuni de constatare a infracţiunilor flagrante.

Ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Serviciului tehnic au efectuat un număr de 40 înregistrări ambientale, 128 de activităţi tehnice şi criminalistice, 176 interceptări şi înregistrări a convorbirilor telefonice ş.a., iar ofiţerul de poliţie judiciară din cadrul Biroului de legătură cu instituţiile similare din alte state a sprijinit activitatea de întocmire a documentelor necesare îndeplinirii unui număr de 50 de solicitări de comisii rogatorii internaţionale, precum şi de traducere autorizată a unor materiale în (ori din) limbile germană şi engleză.
Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul şi-a adus la îndeplinire atribuţiile prevăzute de lege şi cu sprijinul acordat de ofiţerul de poliţie judiciară, desemnat pentru primirea în audienţă a unui număr de 549 de persoane.

Cu toate rezultatele bune obţinute, în activitatea desfăşurată de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară au existat şi unele disfuncţii şi neajunsuri.
Unii ofiţeri de poliţie judiciară nu s-au ridicat la nivelul cerinţelor impuse, manifestând superficialitate în exercitarea misiunilor încredinţate, iar rezultatele obţinute nu au fost la nivelul exigenţelor conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fapt ce a determinat revocarea unora din funcţie, precum şi aplicarea altor măsuri disciplinare.

Un aport important la elucidarea cauzelor penale şi la administrarea probelor l-au adus specialiştii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

La sfârşitul anului 2007, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi desfăşurau activitatea un număr de 51 specialişti, din care, 35 la structura centrală şi 16 la serviciile teritoriale.
Specialiştii au întocmit un număr de 254 lucrări, privind acte de corupţie, privatizări, licitaţii de active şi lichidări judiciare, încasări de accize şi rambursări TVA, creditare bancară, achiziţii publice, acordări de subvenţii şi credite bugetare ş.a., care s-au concretizat în rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică (115), suplimente ale rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică şi răspunsuri la obiecţiuni (58) şi în note de constatare şi propuneri de solicitare a documentelor suplimentare (81).

Comparativ cu anul 2006, numărul rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică întocmite în cauzele privind infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene a crescut semnificativ, motiv pentru care unele dintre acestea au fost realizate de specialişti din cadrul serviciilor teritoriale.
Trebuie remarcat faptul că majoritatea rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică au fost documentate şi au ajutat efectiv procurorii la soluţionarea unor cauze complexe. Astfel, de rapoarte au fost întocmite în dosarele penale Universitatea Oradea (cu prejudicii de peste 88 milioane lei), Opera Naţională Bucureşti, Nitramonia Făgăraş, Colorom Codlea, S.C. „Republica”, B.C.R. (Sucursala Novaci), Program Leonardo da Vinci, Regia Naţională a Pădurilor, Henri Coandă, Primăria Constanţa, Proiect Academia Tehnică Militară, Schi Alpin Sinaia, Universitatea de Vest Timişoara, Compania Naţională C.F.R., Liga Sindicatelor Miniere „Valea Jiului”, Balneoclimaterica Sovata, Rafinăria Astra Ploieşti, Apa Nova Bucureşti ş.a.

Pentru realizarea atribuţiilor de serviciu la nivelul exigenţelor actuale, de către specialiştii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, se impune acordarea unei atenţii mai mari coordonării şi controlului activităţii lor de către şeful de serviciu şi procurori, repartizării judicioase a lucrărilor şi perfecţionării profesionale a acestora.


2.7. Activitatea Serviciului tehnic

Serviciul tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie reprezintă unica structură de acest tip din cadrul Ministerului Public şi constituie o expresie a independenţei funcţionale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind creat în scopul desfăşurării, prin mijloace proprii, a activităţilor tehnice şi criminalistice ale urmăririi penale în cvasitotalitatea lor şi pe întreg teritoriul ţării.

Aflat în subordinea directă a procurorului şef al direcţiei, Serviciul tehnic are o structură cu 26 de posturi, încadrate preponderent cu ofiţeri de poliţie judiciară, funcţionari publici (specialişti), personal auxiliar de specialitate şi personal contractual. Acesta deserveşte toate structurile operative ale direcţiei, aducându-şi o importantă contribuţie la soluţionarea unor cauze penale complexe.

Activităţile tehnice, desfăşurate în concordanţă cu reglementările procesual-penale în materie, au condus la obţinerea unor probe cu caracter ştiinţific, adaptate specificului investigării infracţiunilor de corupţie.
În anul 2007, s-a înregistrat o creştere cu 61,78% a numărului de lucrări, faţă de anul 2006 (de la 422 la 683).

Serviciul tehnic şi-a adus, în mod direct, contribuţia la constatarea unui număr de 15 infracţiuni flagrante de corupţie, fiind efectuate toate activităţile criminalistice şi operative aferente.

Biroul tehnic al Serviciului tehnic a realizat înregistrări audio şi/sau video în mediul ambiental, precum şi alte activităţi conexe, într-un număr de 41 cauze penale aflate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind înregistrate dialogurile purtate de 107 persoane implicate în comiterea faptelor de corupţie.
În unele dintre aceste cauze au fost desfăşurate activităţi complexe, care au presupus eforturi deosebite, susţinute pe o perioadă lungă de timp. Astfel, spre exemplu, într-una dintre lucrări, pentru stocarea înregistrărilor realizate în mediul ambiental, derulate pe parcursul a patru luni, au fost necesare 56 de suporturi optice (tip DVD şi CD).

În intervalul de referinţă, prin prisma atribuţiilor specifice, la Biroul telecomunicaţii al Serviciului tehnic s-au aflat în lucru 176 autorizaţii de interceptare şi înregistrare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice, emise în 52 de dosare penale, durata totală a convorbirilor vizate fiind de circa 9.340 de ore. Este ilustrativă, în acest sens, o speţă în care două dintre procesele-verbale de redare în formă scrisă totalizează 355 de file.

Serviciul tehnic a răspuns, în timp util, unui număr de 446 de cereri de verificare a 5.626 posturi telefonice sau a utilizatorilor acestora.

O componentă importantă şi laborioasă a acestei activităţi a constituit-o întocmirea actelor procedurale subsecvente, în special a notelor sau proceselor-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor. Astfel, într-o singură speţă, au fost redate în formă scrisă circa 4 ore şi 48 de minute de înregistrări în mediul ambiental, însumând 131 de file.

Într-un număr de 105 cauze penale sau lucrări cu caracter general au fost efectuate activităţi criminalistice judiciare (înregistrându-se o creştere de 67,61% faţă de anul precedent), iar în alte aproximativ 40 dosare/ lucrări s-au realizat alte operaţiuni de natură tehnică (efectuarea unor copii ale suporturilor audio/video, întocmirea notelor de redare a conţinutului înregistrărilor prezentate de părţi, realizarea unor activităţi aferente procedurii de certificare a înregistrărilor etc).

Cu ajutorul celor două autoturisme din dotare, s-a asigurat transportul pe plan local şi în ţară al echipelor operative, care au participat la constatarea infracţiunilor flagrante de corupţie sau au realizat înregistrări în mediul ambiental, fiind parcurşi peste 30.000 km (inclusiv prin efectuarea a 57 de deplasări pe raza Serviciilor teritoriale Argeş, Bacău, Cluj, Constanţa, Galaţi, Oradea, Ploieşti, Timişoara etc.).

Serviciul tehnic a acordat, în continuare, sprijin Secţiei judiciare penale, prezentând materiale audio şi video obţinute în cursul urmăririi penale în faţa instanţelor de judecată şi asigurând asistenţa tehnică pe parcursul desfăşurării şedinţelor de judecată.
De asemenea, s-a colaborat cu celelalte structuri ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice; Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională ş.a.), prin efectuarea unor activităţi de natură tehnică.

Pe de altă parte, au fost continuate demersurile pe linia completării echipamentelor tehnice necesare bunei desfăşurări a activităţii, dotarea actuală permiţând înfiinţarea a trei centre tehnice zonale.

De asemenea, a fost asigurată încadrarea corespunzătoare a structurii cu personal bine pregătit profesional, o anumită perioadă de timp fiind ocupate integral toate posturile cu ofiţeri de poliţie judiciară.


3. Activitatea judiciară în cauze penale


Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au participat la judecarea unui număr de 1.359 de cauze penale (faţă de 1.345 de cauze penale soluţionate în 2006), din care în 680 (faţă de 598) au participat procurorii din cadrul structurii centrale (Secţia judiciară penală şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari).
Pe rolul instanţelor de judecată s-au aflat cauze privind infracţiuni de luare şi dare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, înşelăciune, delapidare, fals intelectual, spălare de bani, bancrută frauduloasă, evaziune fiscală, deturnare de fonduri ş.a. Aceste infracţiuni au fost comise de parlamentari, foşti miniştri, generali şi alţi ofiţeri ai Ministerului Apărării, generali şi alţi ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii, judecători, procurori, poliţişti, preşedinţi de consilii judeţene, primari, inspectori, avocaţi, directori din ministere, directori de bănci sau societăţi comerciale, consilieri juridici, funcţionari bancari, funcţionari publici, preşedinţi şi membri ai comisiilor de licitaţie, cadre universitare ş.a.

În anul 2007, instanţele de judecată au pronunţat un număr de 63 hotărâri definitive de condamnare a unui număr de 109 inculpaţi (faţă de 80 de hotărâri definitive privind 155 inculpaţi, în anul 2006).

Dintre cei 109 inculpaţi condamnaţi definitiv, unui număr de 28 de inculpaţi li s-au aplicat pedepse privative de libertate, cuprinse între 2 şi 7 ani închisoare, 67 de inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse cu suspendarea condiţionată a executării acestora, cuprinse între 1 lună şi 4 ani închisoare, iar 14 inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, cuprinse între 1 an şi 6 luni şi 4 ani.

Astfel, spre exemplu, Secţia I penală a Curţii de Apel Bucureşti, prin sentinţa penală nr. 161 din 11 octombrie 2006 (rămasă definitivă prin decizia nr. 1465 din 16 martie 2007 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), i-a condamnat pe inculpaţii P. F., P. V., B. R. şi N. R. la pedepse de 7 ani închisoare, 6 ani închisoare, 5 ani închisoare şi, respectiv, 4 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 26 raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. şi de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S-a reţinut că inculpatul P. F., în calitate de inspector principal de poliţie în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov (fiind şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor), în baza unei rezoluţii infracţionale unice, pe fondul efectuării unor verificări în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, a pretins, în patru rânduri, prin intermediul inculpaţilor B. R. şi P. V., sume cuprinse între 6.000 USD şi 60.000 USD şi a primit, în trei rânduri, cu complicitatea celor doi inculpaţi, precum şi a inculpatei N. R., suma totală de 18.000 USD şi 1.500 lei, de la mai mulţi comercianţi de cetăţenie chineză care deţineau depozite închiriate de la S.C. „Orient Internaţional Group” S.R.L., în scopul de a nu  aplica sancţiuni contravenţionale societăţilor comerciale controlate.
În aceeaşi perioadă, împreună cu inculpaţii B. R. şi P. V., a iniţiat constituirea unei asocieri, pe care a utilizat-o pentru comiterea unor fapte de luare de mită.

Prin sentinţa penală nr. 70 din 20 februarie 2007, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 4840/117/2006, s-a hotărât condamnarea inculpatei C. I. R. D. la 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen.
Prin decizia penală nr. 59 din 11 aprilie 2007, definitivă prin nerecurare, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile declarate de  Direcţia Naţionale Anticorupţie şi inculpată şi a dispus condamnarea acesteia la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
În perioada aprilie - mai 2006, inculpata i-a pretins lui G. L. suma de 60.000 euro, din care (la data de 8 mai 2006) a primit suma de 5.000 euro, afirmând că are influenţă asupra directorilor din Cluj şi Bucureşti ai Raiffeisen - Banca pentru Locuinţe, pentru a-i determina pe aceştia să-i aprobe un credit în sumă de 430.000 euro.

Prin decizia penală nr. 90 din 14 noiembrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în dosarul penal nr. 1525/44/2006 (rămasă definitivă prin decizia nr. 1812 din 2 aprilie 2007 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), inculpaţii A. D. şi P. I. au fost condamnaţi la câte 4 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepselor sub supraveghere, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Inculpaţii A. D. şi P. I., în perioada august 2003 - aprilie 2004, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de ofiţeri de poliţie în cadrul Biroului de investigaţii criminale al Poliţiei Municipiului Brăila, au pretins suma de 3.000 lei şi au primit suma de 1.986 lei de la denunţătorul P. I., în scopul de a soluţiona în mod favorabil o cauză penală (în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu ale inculpaţilor), în care era cercetat penal fiul denunţătorului.

Exemplele de hotărâri penale definitive de condamnare a inculpaţilor se regăsesc în anexa nr. 3.

Prin hotărâri penale nedefinitive, au fost condamnaţi, în anul 2007, un număr de 119 inculpaţi, din care, 34 la pedepse privative de libertate, cuprinse între 1 an şi 12 ani închisoare, 67 de inculpaţi, la pedepse cu suspendarea condiţionată a executării acestora, cuprinse între 2 luni şi 4 ani închisoare, iar 18 inculpaţi, la pedepse cu suspendarea executării acestora sub supraveghere, cuprinse 2 ani şi 4 ani închisoare.

Spre exemplu, prin sentinţa penală nr. 972 din 29 iunie 2007, Secţia I penală a Tribunalului Bucureşti l-a condamnat pe inculpatul E. L. la 14 ani închisoare, în baza art. 25 raportat la art. 257 C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
S-a reţinut că inculpatul E. L., în luna august 2001, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Jilava, a pretins de la martorul B. D. suma de 40.000 USD, din care a primit 10.000 USD, prin intermediul lui D. P. D. şi V. V. De asemenea, a instigat-o pe martora T. R., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, să intervină pe lângă magistraţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, pentru obţinerea unei soluţii favorabile.
Prin decizia penală nr. 316 din 4 decembrie 2007, Secţia a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti a admis apelul inculpatului şi a redus pedeapsa la 12 ani închisoare.
Direcţia Naţională Anticorupţie a declarat recurs.

Tribunalul Braşov, prin sentinţa penală nr. 17 din 10 ianuarie 2006, i-a condamnat pe inculpaţii U. D. şi T. G. la pedepse de 12 ani şi, respectiv, de 11 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, de art. 26 raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, de art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 C. pen., art. 248 şi art. 258 C. pen., de art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 12 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea de art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 2481 raportat la art. 248 şi art. 258 C. pen., şi de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen.
Inculpaţii U. D. şi T. G., în calitate de director general şi, respectiv, director economic al S.C. „Alcom” S.A. Braşov, au dezafectat şi au vândut către terţe persoane fizice şi juridice un număr de 11 spaţii comerciale, incluse în capitalul social al S.C. „Alcom” S.A. Braşov.
Curtea de Apel Braşov, prin decizia penală nr. 191 din 4 decembrie 2007, a admis recursurile inculpaţilor U. D. şi T. G. şi a redus pedepsele la câte 10 ani închisoare.
Direcţia Naţională Anticorupţie a declarat recurs.

Instanţele de judecată au achitat prin hotărâri definitive, pronunţate în 23 cauze, un număr de 54 de inculpaţi, din care 10 hotărâri (privind 22 de inculpaţi) în cauze instrumentate de structura centrală a direcţiei, iar 13 hotărâri (privind 32 de inculpaţi) în cauze instrumentate de serviciile teritoriale.

Hotărârile definitive de achitare au fost analizate şi s-a stabilit că nu sunt imputabile procurorului, prezentarea detaliată a acestora regăsindu-se în anexa nr. 4.

Menţionăm că, din cei 54 inculpaţi achitaţi prin hotărâri definitive, un număr de 32 de inculpaţi au fost achitaţi în temeiul art. 10 lit. b) C. pr. pen. ca urmare a dezincriminării faptelor prevăzute de art. 10 lit. b) şi c) din Legea nr. 78/2000 intervenite conform Legii nr. 69/2007. Astfel, un număr de 25 de inculpaţi în cauzele instrumentate de serviciile teritoriale şi 7 inculpaţi în cauzele instrumentate de structura centrală.
Dezincriminarea acestor fapte a atras pronunţarea unor soluţii de achitare şi pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, unele instanţe apreciind că lipseşte consecinţa juridică a acestora, deşi textul legal nu cere ca aceasta să fie de natură penală.

Achitarea pe alte temeiuri decât dezincriminarea a privit un număr de 22 inculpaţi, din care 15 inculpaţi provin din dosare instrumentate de structura centrală, iar un număr de 7 inculpaţi provin din cauzele instrumentate de structura teritorială a direcţiei.

Într-un singur dosar un număr de 2 inculpaţi au fost achitaţi în temeiul art. 10 lit. b1) C. pr. pen., întrucât instanţa a apreciat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, conform dispoziţiilor art. 181 C. pen. Considerăm că soluţia nu este imputabilă procurorului, întrucât infracţiunile de corupţie afectează grav interesele societăţii, dar soluţia fiind pronunţată în recurs, nu a mai putut fi reformată.

Nici celelalte 20 achitări pronunţate în baza dispoziţiilor art. 10 lit. a), c) sau d) C. pr. pen. nu sunt imputabile, întrucât s-au datorat unor situaţii exterioare urmăririi penale şi care nu puteau fi controlate de procuror.
Acestea s-au întemeiat, în principal, pe schimbarea depoziţiei martorilor ori chiar a denunţătorilor în faţa instanţei de judecată (motiv pentru care au fost întocmite de procurorii direcţiei un număr de 5 sesizări pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă), pe fundamentarea hotărârii exclusiv prin reţinerea declaraţiilor unor martori propuşi pro causa doar în faza cercetării judecătoreşti, deşi nu se coroborau cu celelalte probe administrate pe parcursul procesului penal, ori pe interpretări diferite date de judecători unor dispoziţii legale. În acest sens, este de remarcat faptul că din cei 20 de inculpaţi achitaţi, un număr de aproximativ jumătate (9 inculpaţi) au fost condamnaţi iniţial de instanţele inferioare (fond ori apel), ceea ce considerăm că este relevant din punctul de vedere al existenţei unei practici judiciare neunitare şi chiar contradictorii.

A fost înregistrată o singură soluţie definitivă de restituire a cauzei, privind 6 inculpaţi, care s-a datorat, de asemenea, unei greşite aprecieri a instanţei de judecată referitoare la organul competent în efectuarea urmăririi penale. În concret, rechizitoriul a vizat infracţiunile prevăzute de art. 10 lit. b) şi c) din Legea nr. 78/2000, precum şi cele prevăzute de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu referire la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000, motiv pentru care, ulterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi-a declinat competenţa în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Bucureşti, ce a sesizat instanţa de judecată, cercetarea judecătorească fiind în curs.

Hotărârea definitivă de restituire a cauzei la procuror este prezentată detaliat în anexa nr. 4.

În urma verificării unui număr de 1.359 de hotărâri penale, au fost declarate 245 apeluri şi recursuri (faţă de 170, în anul 2006), privind 597 de inculpaţi (faţă de 407).
Nu a fost retras niciun apel sau recurs.

Cele 245 de apeluri şi recursuri declarate în anul 2007 au vizat probleme de nelegalitate (schimbări de încadrări juridice, admiterea greşită a cererilor de suspendare a cauzei şi sesizarea Curţii Constituţionale, pronunţarea unor soluţii eronate de restituire, aplicarea unor pedepse nelegale, nerespectarea dispoziţiilor referitoare la ridicarea măsurilor asigurătorii şi la confiscare), cât şi de netemeinicie (respingerea cererii de arestare formulată de către procuror, aplicarea unor pedepse netemeinice).
Numai la nivelul structurii centrale s-au declarat 35 de apeluri şi recursuri pentru motive de netemeinicie şi 51 pentru motive de nelegalitate.

Dintre apelurile şi recursurile declarate, au fost soluţionate un număr de 201, privind 535 inculpaţi, dintre care au fost admise un număr de 122 căi de atac vizând 348 inculpaţi.

În cursul perioadei analizate s-au admis 15 apeluri şi recursuri declarate de Direcţia Naţională Anticorupţie – structura centrală pentru motive de netemeinicie şi 34 pentru motive de nelegalitate şi au fost respinse 12 apeluri pentru motive de netemeinicie şi 12 pentru motive de nelegalitate.

Respingerea căilor de atac promovate pe motive de netemeinicie nu poate fi imputată procurorului, întrucât, atât timp cât nu există practică judiciară unitară cu privire la criteriile de individualizare a pedepselor sub aspectul cuantumului sau modalităţii de executare, în cazul infracţiunilor de corupţie, acest instrument este singura cale prin care Ministerul Public, ca titular al acţiunii penale, îşi poate exercita funcţia de apărare a ordinii de drept pentru realizarea scopului preventiv şi corectiv ale pedepsei.

Nu poate fi imputată procurorului nici respingerea apelurilor şi recursurilor, promovate pe motive de nelegalitate, întrucât există controverse cu privire la anumite probleme de drept.
De exemplu, există opinii diferite cu privire la data producerii efectelor deciziilor Curţii Constituţionale, în raport de care se apreciază legalitatea restituirii unor cauze importante sau îndeplinirea condiţiilor cerute de art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, vizând sesizarea Curţii Constituţionale.

S-au întocmit materiale de sinteză, privind analiza activităţii judiciare penale, precum şi analiza achitărilor şi restituirilor definitive.
Trimestrial, s-a realizat statistica activităţii judiciare în cauzele penale, iar, semestrial, s-a întocmit statistica plângerilor formulate împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, soluţionate de către instanţele de judecată.

Problemele de drept, practicile judiciare contradictorii, precum şi deficienţele constatate în activitatea de urmărire penală şi judiciară au făcut obiectul discuţiilor purtate cu toţi procurorii care participă la judecarea cauzelor, în cadrul unor întâlniri de lucru organizate periodic.
De asemenea, problemele de drept au fost discutate şi în şedinţele Consiliului ştiinţific al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Procurorii Secţiei judiciare penale au identificat practica judiciară a instanţei supreme, care a fost multiplicată şi transmisă în teritoriu, pentru aplicarea unitară a legii şi evitarea unor greşeli.

În cursul anului 2007, procurorii Secţiei judiciare penale au participat la seminarii organizate cu sprijinul unor experţi din Franţa şi Spania, unde au fost dezbătute teme importante, precum „Etica profesională, relaţia procuror, judecător, avocat”, „Infracţiuni economice, evaziune fiscală şi spălarea de bani” ş.a.
De asemenea, atât procurorii, cât şi personalul auxiliar de specialitate au urmat cursuri de perfecţionare profesională şi cursuri de iniţiere pentru utilizarea calculatorului.
Procurorii din structura centrală a secţiei vor realiza, în cursul anului 2008, activităţi de îndrumare şi control ale procurorilor din cadrul serviciilor teritoriale, care participă în şedinţele de judecată.

În anul 2007, s-a realizat dotarea cu laptop-uri a procurorilor de şedinţă, astfel încât să aibă acces la programele privind legislaţia şi practica judiciară.

Greutăţile întimpinate în desfăşurarea activităţii procurorilor de şedinţă sunt legate de faptul că dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt repartizate completelor care judecă şi celelalte cauze penale. În aceste condiţii, neexistând un complet desemnat să soluţioneze numai aceste cauze şi nestabilindu-se o sală şi o oră fixă, nu se pot evita timpii morţi, procurorii fiind nevoiţi să aştepte ore întregi pentru a fi chemaţi în sala de şedinţă.

De remarcat este faptul că rezultatele bune obţinute în cursul anului 2007 se datorează şi colaborării eficiente realizate cu procurorii din celelalte parchete, precum şi cu instanţele de judecată.


3.1. Consideraţii privind caracterul disuasiv al pedepselor aplicate de instanţele de judecată în cauzele de corupţie


În Raportul Comisiei Europene din 27 iunie 2007 este inserată observaţia potrivit căreia „pedepsele aplicate de instanţe, în medie, nu au un efect disuasiv şi nu îşi îndeplinesc funcţia preventivă”, existând un mare număr de hotărâri cu suspendarea executării, pronunţate în cazurile de corupţie. În opinia oficialilor europeni, există o serie de elemente în practica instanţelor care indică o sensibilizare insuficientă faţă de fenomenul corupţiei, ce afectează negativ percepţia publică faţă de voinţa de a elimina corupţia.

Pornind de la aceste consideraţii, încercăm o analiză a acestor pedepse, rămase definitive în anul 2007, în cauzele deduse judecăţii prin rechizitoriile întocmite de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Strict statistic, constatăm că, în anul 2007, instanţele de judecată au condamnat definitiv un număr de 109 inculpaţi, iar prin hotărâri nedefinitive un număr de 119 inculpaţi.
În ceea ce priveşte calitatea persoanelor, considerăm important să precizăm că au fost condamnaţi un număr de 3 judecători, 25 ofiţeri şi subofiţeri de poliţie (21 ofiţeri, 4 subofiţeri), 12 lucrători vamali, 2 comisari de Gardă Financiară, 2 ofiţeri M. Ap. N., 2 cadre universitare, 2 avocaţi, 1 primar, 1 consilier local, , 5 directori de societăţi comerciale / societăţi naţionale, 20 administratori de societăţi comerciale ş.a.

Analiza noastră se va rezuma la hotărârile definitive de condamnare.

Un prim aspect care se relevă e faptul că, din cei 109 inculpaţi condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie, asimilate ori conexe acestora, instanţele de judecată au dispus pentru 81 inculpaţi fie suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii, în baza art. 81 C. pen., fie suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în temeiul art. 861 C. pen., în timp ce pedepsele cu executare în detenţie au privit doar un număr de 28 inculpaţi.

Se observă cum doar un sfert din cei condamnaţi îşi vor executa pedepsele în detenţie, ceea ce nu este de natură să aibă un efect preventiv, descurajator.

Al doilea aspect remarcat se referă la faptul că, din numărul total al condamnaţilor, 59 au comis faptele în timp ce activau în sectorul public (judecători, poliţişti, ofiţeri M. Ap. N., personal vamal, comisari de Gardă Financiară, primari, directori ai unor autorităţi / instituţii publice ş.a. m. d.), iar ceilalţi 50 provin fie din sectorul privat (avocaţi, experţi, lucrători bancari, administratori sau asociaţi ai unor societăţi comerciale, ş.a.), fie erau persoane fără ocupaţie.

Deci, au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie cu 18% mai multe persoane ce activau în sectorul public, comparativ cu cele care activau în sectorul privat.

Un al treilea aspect priveşte faptul că, din cei 28 de inculpaţi condamnaţi cu privare de libertate, majoritatea (16) provin din mediul privat sau erau fără ocupaţie, în timp ce doar 12 „agenţi publici”9) au fost condamnaţi cu executarea în detenţie, ceea ce reprezintă mai puţin cu o treime.
Corelativ, există 47 de „agenţi publici” faţă de care s-au dispus pedepse cu suspendarea executării, ceea ce reprezintă cu 38% mai mult decât acelaşi tip de executare a pedepsei aplicate pentru cei 34 de inculpaţi care provin din mediul privat sau erau fără ocupaţie.

Iată, deci, cum corupţia în mediul privat, generic spus, este în România mai aspru pedepsită decât corupţia în mediul public, deşi noţiunea de corupţie se leagă prioritar de calitatea de agent sau funcţionar public.

Această situaţie este surprinzătoare întrucât este general cunoscut că fenomenul corupţiei este identificat, în primul rând, cu corupţia în sectorul public, pentru că ea subminează democraţia şi statul de drept şi pune în pericol buna gestiune a afacerilor publice şi a banului public. Dacă este să ne ghidăm după cea mai cunoscuta definiţie, corupţia este folosirea abuzivă a puterii publice încredinţate, pentru obţinerea de beneficii personale.

Corupţia în sectorul privat este, la rândul său, un fenomen cu o ridicată periculozitate socială, dar nu poate fi tratată, din punct de vedere al politicii penale, mai aspru decât corupţia în sectorul public, aceasta din urmă fiind cea care creează un teren favorabil inclusiv dezvoltării corupţiei în mediul privat.
De altfel, diferenţa de tratament dintre corupţia publică şi cea privată rezultă şi din Convenţia ONU împotriva corupţiei, în conformitate cu care incriminarea infracţiunilor de luare şi dare de mită este obligatorie pentru statele părţi atunci când sunt comise de sau faţă de un „oficial public”, pe când incriminarea aceloraşi infracţiuni este lăsată la aprecierea statelor părţi atunci când sunt comise în sectorul privat.

Un alt aspect priveşte sancţionarea excesiv de blândă a faptelor de corupţie săvârşite în domenii considerate ca vulnerabile la acest fenomen.

Astfel, revenind la rolul disuasiv al pedepselor pronunţate, constatăm că printre condamnaţii definitiv se află un număr de 12 lucrători vamali, în sarcina cărora s-a reţinut, fără excepţie, infracţiunea de luare de mită în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, însă nici unul nu a fost condamnat la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenţie. Toţi au primit pedepse situate între 4 luni şi 4 ani închisoare, însă cu suspendarea executării, deşi în sarcina unora au fost reţinute infracţiuni continuate, cu zeci de acte materiale, o repetabilitate ce denotă aproape un obicei, iar sistemul vamal este apreciat ca unul vulnerabil la corupţie.
Încă prin Documentul de Poziţie din 2004, Comisia Europeană cerea „cu hotărâre României să rezolve efectiv fenomenul serios al corupţiei în rândul administraţiei vamale”, motiv pentru care acest sector a fost inclus atât în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005 - 2007, cât şi în Strategia Naţională privind prevenirea şi combaterea corupţiei în sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală 2008 - 2010, care urmează să fie adoptată până la sfârşitul lunii martie 2008.
Acordarea unei clemenţe speciale tocmai cazurilor depistate într-un sector perceput de către populaţie ca vulnerabil la corupţie şi recunoscut ca atare de autorităţile statului român anulează practic efectul disuasiv, de prevenţie generală, pe care ar trebui să îl producă sancţiunile aplicate.

Un aspect deosebit de important se referă la lipsa unor criterii specifice şi unitare aplicate în activitatea de individualizare a pedepselor pentru faptele de corupţie.

Propriu-zis, studiul pedepselor aplicate în concret ne îndreptăţeşte să afirmăm că există diferenţe semnificative de abordare din partea instanţelor de judecată, atât în cadrul aceloraşi categorii profesionale, cât şi în ceea ce priveşte aceeaşi valoare a obiectului mitei, ceea ce generează o jurisprudenţă neunitară.

Referindu-ne la sancţionarea corupţiei în justiţie, constatăm că 2 judecători din cei 3 condamnaţi au primit pedepse cu suspendarea executării şi care nu depăşesc minimul special. Mai mult chiar, s-au reţinut circumstanţe atenuante şi pedeapsa a fost coborâtă sub minimul special în cazul unui judecător care a primit, în mod repetat (4 acte materiale), suma totală de 125.000.000 ROL şi 1.000 DM pentru traficarea influenţei sale pe lângă colegi procurori şi judecători.
În condiţiile în care se manifestă o neîncredere sporită în justiţie, apreciem că faptele de corupţie în rândul magistraţilor, ţinând cont de statutul şi rolul acestora în respectarea legalităţii, ar trebui în concret pedepsite mai aspru. Ca şi în cazul corupţiei din domeniul vamal, clemenţa excesivă acordată în cazul faptelor de corupţie comise chiar de oamenii însărcinaţi cu apărarea legii nu este de natură să asigure descurajarea acestui fenomen în interiorul sistemului judiciar, dar ceea ce este mai grav, o atare atitudine contrariază opinia publică şi sporeşte neîncrederea cetăţenilor în justiţie.

Doar într-un caz, 1 judecător a fost condamnat la 4 ani închisoare, cu executare, pentru că a pretins şi primit 150.000 DM pentru a dispune punerea în libertate a unui inculpat arestat preventiv şi, ulterior, pentru a dispune suspendarea executării pedepsei acestuia, cu ocazia judecării apelului.

Legat tot de această sferă, menţionăm că cei 2 avocaţi condamnaţi definitiv au primit pedepse cu suspendarea executării pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Pedepsele sunt însă în discrepanţă cu valoarea obiectului infracţiunii de corupţie. Astfel, avocatul care a primit 10.000 euro pentru a interveni pe lângă judecători (foşti colegi/fostul preşedinte al tribunalului), în vederea obţinerii unor soluţii favorabile, a fost condamnat la o pedeapsă de numai 3 ani, în timp ce avocatul care a primit 10.000 DM, pretinzând că intervine pe lângă funcţionari din Ministerul Justiţiei pentru obţinerea graţierii unei persoane, a fost condamnat la 4 ani. Considerăm nejustificată existenţa unei diferenţe de regim sancţionator invers proporţională cu valoarea obiectului infracţiunii de corupţie.

Rămânând la categoria oamenilor însărcinaţi cu apărarea legii, observăm un grad destul de ridicat de clemenţă şi în ceea e priveşte ofiţerii şi subofiţerii de poliţie. Din cei 25 de ofiţeri şi subofiţeri de poliţie condamnaţi pentru că au pretins şi primit diverse sume de bani, fie în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, fie de a interveni pe lângă colegi sau procurori, doar o treime, respectiv 9, au primit pedepse cu executare, restul fiind condamnaţi cu suspendare.

Şi aici găsim diferenţe nejustificate între pedepsele aplicate, raportate la valoarea obiectului infracţiunii de corupţie, atât sub aspectul cuantumului, cât şi sub cel al modalităţii de executare. Spre exemplu, pentru sume între 250 euro şi 2.000 euro, ofiţeri şi subofiţeri de poliţie au fost condamnaţi la 2 ani, 2 ani şi 6 luni sau 3 ani închisoare cu executare, în timp ce la polul opus, pentru valoarea obiectului infracţiunii de corupţie de 15.000 euro, se află pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendarea executării în temeiul art. 81 C. pen.

Precizăm, totodată, că nu am putut identifica un criteriu de aplicare a sancţiunilor nici în raport de atribuţia de serviciu pentru exercitarea căreia au primit mita ori pentru care au promis traficarea influenţei.
Astfel, 4 inculpaţi au fost condamnaţi pentru primirea de bani, în scopul influenţării activităţii de urmărire penală desfăşurată de procuror, însă doar 1 inculpat execută pedeapsa de 3 ani închisoare pentru primirea sumei de 1.000 euro. Deşi 2 dintre inculpaţi au primit câte 600 euro, în acelaşi scop, cuantumul pedepsei diferă cu 1 an (2 ani, respectiv 3 ani, cu suspendare), iar alt inculpat care a primit doar a patra parte din această sumă (500 lei) a fost condamnat la o pedeapsă aflată la media dintre cele menţionate anterior (2,6 ani).

Prin modul de aplicare a pedepsei, am constatat că a fost considerată mai gravă fapta de traficare a influenţei în scopul promovării probei scrise a examenului pentru obţinerea permisului de conducere, comparativ cu cea de influenţare a anchetelor penale, întrucât 1 ofiţer de poliţie, care a primit astfel 250 euro, a fost condamnat la 2 ani cu executarea pedepsei în detenţie.
Şi pentru această categorie de funcţionari publici, constatăm că au fost aplicate, în 5 cazuri, pedepse sub minimul special (chiar cu 1 sau 2 ani mai puţin), situaţie pentru care nu putem găsi justificare.

Revenind la analiza comparativă a pedepselor aplicate de instanţă, în funcţie de sectorul public sau privat în care au fost comise infracţiunile de corupţie, mai dorim să evidenţiem faptul că 1 administrator de societate comercială a fost condamnat la 5 ani închisoare cu executare pentru infracţiunea de trafic de influenţă constând în primirea sumei de 10.000 euro în baza influenţei pe care a lăsat să se înţeleagă că o are asupra unui funcţionar din cadrul Ministerului Muncii, în timp ce pedeapsa cea mai mare pentru acelaşi tip de infracţiune comisă de ofiţeri de poliţie este de 3 ani închisoare cu executare pentru primirea a 1.000 lire sterline de la un coleg cercetat disciplinar pentru a interveni la ofiţerul anchetator ori pentru primirea a 1.000 euro pentru influenţa pe care pretindea că o are asupra unui procuror, în vederea obţinerii unei soluţii favorabile într-un dosar penal.
Astfel de soluţii tind să creeze impresia că folosirea unor criterii subiective este o caracteristică în aplicarea pedepselor pentru faptele de corupţie descoperite în cadrul instituţiilor de aplicare a legii, respectiv magistraţi, ofiţeri şi subofiţeri de poliţie, personal vamal ş.a. m. d.

Diferenţele sunt evidente şi în ceea ce priveşte alte categorii de „agenţi publici”. Spre exemplu, un ofiţer M. Ap. N. care a primit mită 1.100 lei şi 1.540 USD a fost condamnat la 4 ani cu detenţie, iar un primar care a primit mită 6.200 euro a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare cu detenţie, observându-se aplicarea unei pedepsei mai mici cu 4 luni la o valoarea a obiectului mitei de 4 ori mai mare.
În acelaşi timp, am întâlnit o situaţie în care pedeapsa aplicată pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie, în formă continuată, este absolut derizorie şi de neînţeles. Astfel, un director al unei instituţii publice10) a fost condamnat la o lună închisoare, cu suspendare, pentru că a primit suma totală de 1.830 lei de la mai multe persoane, în mod repetat, pentru a-şi folosi autoritatea în vederea eliberării de adeverinţe matricole şi copii ale unor certificate de studiu (în condiţiile în care minimul special este de 1 an).

Considerăm relevant şi faptul că într-o cauză 1 lector şi 1 asistent universitar au fost condamnaţi la câte 1 an şi 8 luni închisoare cu suspendarea executării, reţinându-se în sarcina acestora că au pretins şi primit în mod repetat suma totală de 6.200 euro, în scopul traficării influenţei pe lângă membrii unei comisii de examinare şi reexaminare a lucrărilor de licenţă, organizată de Academia de Poliţie. Este de neînţeles motivul pentru care au fost acordate circumstanţe atenuante, astfel încât pedeapsa a fost coborâtă sub minimul special, având în vedere că lucrau într-o instituţie cu rol în formarea viitorilor poliţişti.

Această succintă analiză a pedepselor definitive aplicate, pe parcursul anului 2007, în cauzele de corupţie ce fac obiectul competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ne permite să semnalăm anumite riscuri şi obstacole, care fac ca rezultatele activităţii de combatere prin mijloace de drept penal a corupţiei să nu fie cele aşteptate de societate.

Riscuri ale aplicării excesive a pedepselor cu suspendarea executării:
- tendinţa de a pune în opoziţie criminalitatea „gulerelor albe” şi criminalitatea economică, în general, cu criminalitatea violentă, prin aplicarea unor pedepse blânde în cauzele de corupţie, este în mare măsură influenţată de aprecierea pe care o acordă instanţele statutului social al persoanelor condamnate pentru corupţie.
În acest sens, în cadrul seminarului „Corupţia la nivel înalt şi sancţiunile aplicate de instanţă”, organizat de ABA/CEELI şi INM în 19 noiembrie 200711), judecătorii participanţi au arătat că „în cazul infracţiunilor de corupţie pericolul tinde să fie apreciat ca mai puţin semnificativ decât în cazul altor infracţiuni (tâlhărie, vătămare corporală etc.)” şi că „în procesul individualizării pedepsei, persoanele condamnate pentru infracţiuni de corupţie beneficiază deseori de luarea în considerare a statutului lor social (aparţin în general unei clase sociale superioare, nu au antecedente penale, au un loc de muncă şi legături familiale stabile, sunt educaţi, îşi pot angaja avocaţi care să le apere cauza cu pricepere)”.

- crearea unui sentiment al impunităţii unor categorii de persoane cu funcţii publice (inclusiv magistraţii) şi, în consecinţă, a impresiei că legea nu este egală pentru toţi, că autorităţile statului se protejează reciproc.

- inducerea unei stări de nesiguranţă datorată imprevizibilităţii pedepsei aplicabile, ca urmare a existenţei unor diferenţe foarte mari între cuantumul şi chiar modalitatea de executare a pedepselor stabilite în diferite dosare privind fapte similare, contrar principiului legalităţii sancţiunilor în dreptul penal, care presupune nu doar cuprinderea în legi a sancţiunilor aplicabile, ci şi previzibilitatea modului lor de aplicare.

- ineficienţa prevederii de către legiuitor a unor limite maxime de pedeapsă sensibil mai mari pentru faptele de corupţie la nivel înalt şi mediu (prin comparaţie chiar cu alte legislaţii), atât timp cât din cei 109 inculpaţi condamnaţi, în anul 2007, doar 6 au primit sancţiuni aflate la jumătatea intervalului de pedeapsă, respectiv 1 inculpat - 7 ani închisoare cu executare, 2 inculpaţi - 6 ani cu executare şi 3 inculpaţi - 5 ani închisoare cu executare.
 Astfel, limita legală maximă de 15 ani închisoare pentru infracţiunea de luare de mită săvârşită de un funcţionar cu atribuţii de control este practic fără urmări, în condiţiile în care instanţele de judecată aplică în 90% din cazuri pedepse orientate către minimul special de 3 ani ori chiar sub acest prag.

Obstacole în existenţa unor pedepse disuasive:
-inexistenţa unui cadru procesual adecvat care să asigure în mod eficient unificarea practicii judiciare, inclusiv în ceea ce priveşte identificarea unor criterii de individualizare a pedepselor specifice domeniului infracţiunilor de corupţie la nivel înalt şi mediu.
-lipsa unor criterii legale şi, ca atare, previzibile, pe baza cărora instanţa să asigure interpretarea nediscreţionară a sintagmelor „scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia” şi „pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi chiar fără executarea pedepsei condamnatul nu va mai săvârşi infracţiuni”, prevăzute de art. 81 alin. (1) lit. c) C. pen., respectiv art. 861 alin. (1) lit. c) C. pen.

În concluzie, încercarea noastră de a observa caracteristicile pedepselor definitive, aplicate de instanţele de judecată în cursul anului 2007 pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie prevăzute în Legea nr. 78/2000, a evidenţiat o sancţionare mai aspră a corupţiei din mediul privat comparativ cu cea din mediul public, sancţionarea excesiv de blândă a faptelor de corupţie săvârşite în domenii considerate ca vulnerabile la acest fenomen, precum şi lipsa unor criterii specifice şi unitare aplicabile în activitatea de individualizare a pedepselor, aspecte care evident pun sub semnul incertitudinii obţinerea unor rezultate eficiente în activitatea de combatere a corupţiei.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie vor continua să acorde importanţă nu numai desfăşurării cu celeritate şi în mod nepartizan a anchetelor penale, ci şi participării, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată, care reprezintă segmentul deosebit de important al cursului procesului penal, exercitând căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti atunci când pedepsele aplicate nu sunt proporţionale cu gravitatea faptelor de corupţie săvârşite. Prin acest instrument poate acţiona Ministerul Public, ca titular al acţiunii penale, în vederea exercitării funcţiei de apărare a ordinii de drept pentru realizarea scopului preventiv şi corectiv ale pedepsei.

Succinta noastră analiză, expresie a preocupării pentru obţinerea unor rezultate pertinente în lupta împotriva corupţiei, s-a realizat în încercarea de a oferi un mijloc util, un eventual punct de plecare, pentru efectuarea unor studii aprofundate care să ajute întregul sistem judiciar românesc în definirea unor criterii obiective şi clare de individualizare a pedepselor, adecvate specificului şi gravităţii fenomenului infracţional al corupţiei.


4. Cooperarea internaţională şi legătura cu instituţii similare din alte state


Principalele obiective ale Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, în anul 2007, au fost: urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor şi măsurilor luate de Direcţia Naţională Anticorupţie în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a progreselor obţinute de România, în vederea atingerii unor obiective specifice în domeniile reformei judiciare şi al luptei împotriva corupţiei; reflectarea unei imagini externe corecte a activităţii direcţiei; implementarea şi monitorizarea proiectelor PHARE, al căror beneficiar direct este Direcţia Naţională Anticorupţie; continuarea şi extinderea relaţiilor de cooperare cu instituţii similare din alte state; desfăşurarea activităţilor de asistenţă judiciară internaţională ş.a.


4.1. Activităţi desfăşurate în domeniul relaţiilor cu Uniunea Europeană


Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a analizat recomandările adresate României în domeniul luptei împotriva corupţiei, cuprinse în Raportul de Monitorizare al Comisiei Europene din 26 septembrie 2006 care a stat la baza instituirii, prin Decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, a unui Mecanism de Cooperare şi Verificare a progreselor obţinute de România în vederea atingerii unor obiective (condiţionalităţi) specifice în domeniile reformei judiciare şi al luptei împotriva corupţiei, precum şi în Raportul privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, din 27 iunie 2007.
În ceea ce priveşte recomandările a căror rezolvare cădeau în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a redactat periodic rapoarte de progres privind măsurile luate de direcţie în vederea îndeplinirii acestor recomandări, comunicându-le Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Justiţiei şi al Departamentului Afacerilor Europene.

Totodată, Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a pregătit desfăşurarea la Bucureşti a misiunii de evaluare (peer review), organizată de Comisia Europeană în luna aprilie 2007, având ca scop urmărirea evoluţiei instituţionale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a contribuit, de asemenea, la redactarea Planului de Acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (Condiţionalitatea 3, fiind intitulată „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate a faptelor de mare corupţie”), precum şi la desfăşurarea misiunilor de experţi, care au fost organizate de Comisia Europeană pentru pregătirea acestui plan de acţiune şi, respectiv, pentru evaluarea planului deja adoptat.
Totodată, a participat la reuniunile Grupului de lucru, constituit în vederea redactării Strategiei Naţionale Anticorupţie privind Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală.

În vederea corectei reflectări a progresului instituţional şi a eficienţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie în îndeplinirea mandatului său, au fost organizate întâlniri bilaterale între conducerea direcţiei şi o serie de înalţi oficiali ai Comisiei Europene şi ai unor State Membre.


4.2. Unitatea de Implementare Phare


Unitatea de Implementare a Programelor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a derulat, în cursul anului 2007, programele mai jos menţionate.

Programul PHARE RO 2003/005-551.04. 15 - „Continuarea întăririi capacităţii instituţionale de luptă împotriva corupţiei”

Acest program, ai cărui beneficiari sunt Direcţia Naţională Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei, are două componente (respectiv, una de înfrăţire instituţională şi alta de investiţii).

În cadrul componentei de înfrăţire instituţională (Twinning RO 03/IB/JH/08), Direcţia Naţională Anticorupţie a beneficiat, începând cu data de 26 august 2005, de asistenţa Parchetului Special Anticorupţie din Spania şi a altor experţi magistraţi din statele membre ale Uniunii Europene, în vederea îmbunătăţirii metodologiei sale de investigare a dosarelor de mare corupţie şi a eficientizării colaborării cu celelalte instituţii ale statului, având atribuţii în domeniul luptei împotriva corupţiei.
De asemenea, în cadrul aceleiaşi componente de înfrăţire instituţională, era planificat ca personalul operativ al Direcţiei Naţionale Anticorupţie să beneficieze de un număr de 22 de seminarii de pregătire profesională.

În cursul primelor patru luni ale anului 2007, au fost finalizate activităţile programate în cadrul convenţiei de twinning, majoritatea acestora fiind efectuate pe parcursul anului 2006.

Astfel, au fost organizate restul de 6 seminarii de pregătire profesională din totalul de 22.
Totodată, în luna ianuarie 2007, a fost organizată în Franţa cea de-a treia vizită de studiu pentru personalul operativ din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Nu în ultimul rând, în cadrul modulului 5 al Convenţiei de Twinning, au fost organizate restul de 8 seminarii (din cele 18), destinate fiecăreia dintre structurile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care şi-au propus să transmită personalului operativ, ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor structuri, un set de cunoştinţe de bază în domeniul utilizării mijloacelor informatice în efectuarea investigaţiilor.

Referitor la activitatea de management a proiectului, echipa Unităţii de Implementare a colaborat cu Biroul Consilierului Preaderare, în procesul decizional şi în fazele ulterioare acestuia, în ceea ce priveşte necesităţile inerente de adaptare a planului de lucru, în funcţie de circumstanţele ivite în faza de implementare, şi a asigurat centralizarea datelor privind stadiul implementării activităţilor ce revin celuilalt beneficiar al proiectului (respectiv, Ministerului Justiţiei).

Programul PHARE RO 2004/016-772.01.05 - „Întărirea luptei împotriva corupţiei” 

Beneficiarii acestui program sunt Direcţia Naţională Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei. Programul are două componente (respectiv, una de înfrăţire instituţională şi alta de investiţii), iar autoritatea de implementare a acestuia este Ministerul Justiţiei.

În cadrul componentei de înfrăţire instituţională (Twinning RO 04/IB/JH/02), Direcţia Naţională Anticorupţie beneficiază, începând cu data de 30 iunie 2006, de asistenţa Institutului de Management Public din Finlanda, în vederea:
-elaborării unei strategii proprii de management, care va contribui la dezvoltarea, din punct de vedere organizaţional şi managerial, a instituţiei;
-elaborării unei strategii de pregătire profesională;
-realizării unei strategii de comunicare;
-organizării a 10 seminarii de pregătire profesională pentru personalul operativ;
-pregătirii a 3 vizite de studiu la instituţii similare aparţinând altor state membre ale Uniunii Europene.
Cu excepţia a două activităţi dedicate procedurii de elaborare a strategiei de management a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, desfăşurate în a doua jumătate a anului 2006, şi a 8 seminarii de pregătire profesională şi 2 vizite de studiu, programate pentru 2008, majoritatea activităţilor planificate în convenţia de twinning s-au efectuat pe parcursul anului 2007.

Strategia de management, elaborată în luna mai 2007, a reprezentat rezultatul unui exerciţiu realizat (pe parcursul a trei sesiuni) de reprezentanţi ai personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la nivelul structurii centrale şi ai structurilor teritoriale, iar direcţiile prioritare de acţiune ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru anul 2008, cuprinse în planul de acţiune al strategiei de management, vor fi incluse în planul de acţiune al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul curent.
Strategia de pregătire profesională a fost realizată în iunie 2007, informaţiile care au stat la baza redactării ei fiind folosite în alegerea temelor celor 10 seminarii de pregătire profesională şi a metodelor folosite în cadrul acestora (interactive, preponderent practice) dar, mai ales, de către Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în vederea organizării sesiunilor trimestriale de pregătire profesională a personalului direcţiei pentru anul 2008.

În cadrul activităţilor de elaborare a strategiei de comunicare, personalul Biroului de informare şi relaţii publice a efectuat o vizită de studiu în Finlanda şi Letonia, ocazie cu care a fost asimilată experienţa în acest domeniu existentă în cadrul instituţiilor similare din aceste state.

Componenta de investiţii (în valoare de 0,72 milioane euro) are ca obiective crearea, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a unui sistem de colectare, stocare, căutare, analiză şi diseminare a informaţiilor privind investigarea faptelor de corupţie, achiziţionarea propriului software de colaborare internă, care să fluidizeze circuitul documentelor în cadrul instituţiei şi, nu în ultimul rând, dotarea cu un laborator de expertiză IT propriu, care să permită recuperarea, inspectarea, analizarea şi stocarea în condiţii optime a mijloacelor de probă, aflate pe suport digital.

În luna octombrie 2006, a avut loc procedura de licitaţie, în urma căreia, în luna noiembrie 2006, au fost încheiate două contracte (respectiv, unul privind livrarea de software şi unul privind livrarea de echipamente IT), în valoare totală de aproximativ 0,72 milioane euro, contracte ce au fost executate pe parcursul anului 2007. Contractul de furnizare de echipamente IT şi software, în vederea realizării unui laborator de expertiză IT propriu, nu a putut fi atribuit din lipsă de oferte.

Conform contractului de livrare echipamente IT, executat pe parcursul a 6 luni (ianuarie - iulie 2007), au fost livrate, instalate, testate şi puse în funcţiune servere, firewall-uri, licenţe pentru autoritatea de certificare, token-uri, împreună cu un număr suplimentar de staţii de lucru, laptop-uri şi imprimante multifuncţionale.
Echipamentele distribuite în cadrul acestui contract au permis livrarea, instalarea, testarea şi punerea în funcţiune a platformei software de colaborare internă, care au făcut obiectul celuilalt contract de achiziţii. Activităţile de implementare a acestui din urmă contract s-au derulat pe parcursul a 9 luni (ianuarie - octombrie 2007), perioada de executare fiind extinsă cu 3 luni faţă de durata iniţial prevăzută în contract.

Platforma de colaborare internă este funcţională în acest moment, Direcţia Naţională Anticorupţie aflându-se în faza de extindere a numărului de utilizatori, extindere care se va realiza treptat până la sfârşitul perioadei de mentenanţă.

Programul PHARE RO 2004/016-772.01.04 - „Asistenţă privind îmbunătăţirea independenţei, profesionalismului şi capacităţii manageriale în sistemul judiciar”

În cadrul acestui program sectorial implementat de Ministerul Justiţiei, Direcţia Naţională Anticorupţie a beneficiat, alături de toate celelalte structuri ce compun sistemul judiciar din România, de dotarea cu echipament IT destinat realizării infrastructurii necesare funcţionării aplicaţiei ECRIS, prin care se va gestiona evidenţa electronică a lucrărilor tuturor structurilor care compun sistemul judiciar (instanţe şi parchete): servere, router, switch-uri, dar şi staţii de lucru, laptopuri, licenţe software antivirus, imprimante.
Tot în cadrul acestui program, personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care nu deţinea cunoştinţele de bază privind operarea pe calculator, a participat la cursuri de pregătire în acest domeniu.
Facilitatea de Tranziţie 2007/19343.01.09 – „Întărirea capacităţii investigative a Direcţiei Naţionale Anticorupţie”

Urmare încheierii procesului de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a creat un nou instrument, în vederea susţinerii eforturilor României de armonizare şi aliniere la standarde europene a sectoarelor sensibile, încă monitorizate.

În acest context, în cursul anului 2006, a fost elaborat un proiect de fişă, care şi-a propus să individualizeze cele mai bune practici din celelalte state membre şi să verifice posibilitatea adaptării acestora specificului legislaţiei naţionale, în domenii aflate în strânsă legătură cu fenomenul corupţiei, cum ar fi: piaţa de capital, paradisuri fiscale, piaţa asigurărilor, evaluarea bunurilor, răspunderea penală a persoanelor juridice şi tehnologia informaţiilor.
Fişa de proiect a fost aprobată la data de 30 noiembrie 2007.

În vederea definitivării acesteia (pentru care au fost redactate nu mai puţin de 4 versiuni preliminare), în primul semestru al anului 2007, Unitatea de Implementare a Programelor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a purtat un intens schimb de corespondenţă cu factorii de decizie din cadrul Comisiei Europene, prin intermediul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Activităţile vor fi derulate în cadrul unei convenţii de Twinning, având durata de 10 luni şi un buget de 0,6 milioane euro. Modalitatea de lucru în cadrul activităţilor prevăzute va fi cea de discuţii şi schimb de idei, având ca punct de plecare lucrul în echipă, în vederea rezolvării unor cazuri practice, urmate de 6 seminarii de pregătire profesională privind domeniile de interes abordate în cadrul discuţiilor. Activităţile sunt estimate să înceapă spre sfârşitul anului 2008.

Activităţi privind managementul proiectelor în general

Unitatea de Implementare a Programelor (UIP) din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a coordonat procesul de implementare, realizând legătura cu contractorii, cu Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP), cu autoritatea de implementare a proiectului (Ministerul Justiţiei) şi cu departamentele de specialitate din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (Biroul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei IT, Departamentul economico-financiar şi administrativ), supervizând procesul din punct de vedere contractual.

De asemenea, în calitate de autoritate de implementare şi, apoi, de beneficiar, Unitatea de Implementare a Programelor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis, lunar, raporturi tehnice de progres, în ceea ce priveşte stadiul derulării proiectelor.
Împreună cu Departamentul economico-financiar şi administrativ, a fost redactată partea din proiectul de buget al instituţiei pentru anul 2008, referitoare la cofinanţarea programelor PHARE.

Monitorizare PHARE

Pe parcursul anului 2007, au fost elaborate, conform procedurii de monitorizare PHARE, rapoarte semestriale de monitorizare a programelor aflate în derulare, care au fost înaintate Ministerului Economiei şi Finanţelor şi au fost susţinute în cadrul reuniunilor Subcomitetelor Sectoriale de Monitorizare.


4.3. Participarea la acţiuni de cooperare internaţională

Constituirea, structura, modul de funcţionare a autorităţilor anticorupţie existente în diferite state ale lumii, rezultatele obţinute de acestea şi obstacolele întâlnite în calea funcţionării lor optime reprezintă teme de interes major pentru comunitatea juridică şi politică internaţională.

Sub impulsul Convenţiei ONU împotriva corupţiei, tot mai multe state au devenit interesate în constituirea sau dezvoltarea unor autorităţi anticorupţie.

Din această perspectivă, modelul prezentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, experienţa dobândită de procurorii anticorupţie din România în combaterea infracţiunilor de corupţie, reuşitele, dar şi neîmplinirile, obstacolele întâmpinate în activitatea lor au prezentat, inclusiv în anul 2007, un interes puternic pentru comunitatea internaţională.

Acest interes s-a concretizat în:
- invitarea procurorilor şi a celuilalt personal operativ al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la conferinţe şi seminarii internaţionale în domeniul luptei împotriva corupţiei, pentru a susţine prezentări privind modelul instituţional al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi/sau aspecte practice privind investigarea în România a infracţiunilor de corupţie şi a fraudelor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene;

- invitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca experţi în cadrul unor programe internaţionale, ca formatori de specialitate şi ca membri ai unor grupuri de lucru, având ca obiectiv dezvoltarea instituţională a unor autorităţi anticorupţie mai recent create în alte state;

- organizarea, la solicitarea unor autorităţi judiciare sau anticorupţie străine sau a unor ambasade străine, a unor întâlniri de lucru şi vizite de studiu la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.


În acest scop, Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a asigurat:
- Participarea a 12 procurori şi ofiţeri de poliţie judiciară ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca lectori în cadrul conferinţelor internaţionale anticorupţie organizate de: Pactul de Stabilitate la Bucureşti; OSCE în Kazakstan; Oficiul TAIEX al Comisiei Europene în Republica Moldova; OLAF la Bruxelles; Ambasada SUA în Letonia, Estonia şi Lituania; Asociaţia Internaţională a Autorităţilor Anticorupţie (IAACA) în China; Fundaţia Germană pentru Cooperare Internaţională (IRZ) în Germania;  Consiliul Europei în Republica Moldova; Asociaţia Internaţională a Autorităţilor Anticorupţie (IAACA) în Indonezia; Reţeaua Partenerilor Europeni împotriva Corupţiei în Finlanda; Consiliul Europei în Federaţia Rusă;

- Participarea unui număr de 2 procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un proiect al Consiliului Europei ca formator şi, respectiv, ca membru al unui grup de lucru privind elaborarea metodologiei de investigaţie a infracţiunilor de corupţie, în beneficiul procurorilor şi ofiţerilor de poliţe specializaţi din Republica Moldova;

- Organizarea, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a unor întâlniri de lucru şi vizite de studiu a unor delegaţii de procurori, oficiali ai Ministerelor de Justiţie şi de Externe şi alţi oficiali guvernamentali din: Macedonia, China (două delegaţii), Georgia, Republica Moldova (două delegaţii) şi Ucraina, precum şi primirea (în cadrul programului de schimb de experienţă între autorităţile judiciare europene, organizat de Institutul Naţional al Magistraturii, prin Reţeaua EJTN) a unor delegaţii de procurori şi judecători din Franţa, Austria, Spania, Estonia şi Olanda.

A fost, de asemenea, asigurată participarea la seminarii (altele decât cele PHARE), cursuri şi conferinţe anticorupţie, desfăşurate în ţară şi în străinătate, cu sprijinul unor organizaţii internaţionale, precum şi în cadrul unor programe bilaterale cu Ministerul de Justiţie francez şi cu Ambasada SUA, a unui număr de 30 de procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în scopul perfecţionării profesionale sau a schimbului de experienţă între Direcţia Naţională Anticorupţie şi instituţii similare din străinătate cu atribuţii în lupta împotriva corupţiei.

În cadrul activităţii desfăşurate de Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, în cursul anului 2007, s-a urmărit şi asigurarea prezenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în calitatea sa de structură specializată anticorupţie, ca partener activ în cadrul activităţilor desfăşurate de organizaţiile internaţionale, precum Consiliul Europei sau ONU, de organizaţiile şi reţelele internaţionale anticorupţie, pentru ridicarea gradului de implementare de către statele părţi ale convenţiilor europene şi internaţionale anticorupţie, pentru promovarea cooperării, a schimbului de informaţii şi de bune practici, a schimbului de expertiză, în vederea îmbunătăţirii legislaţiei şi practicilor investigative anticorupţie în diferite state.


În acest sens, Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a asigurat:
- Participarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, printr-un procuror desemnat ca membru al delegaţiei României şi ca expert evaluator la reuniunile plenare ale GRECO;

- Participarea unor procurori şi specialişti ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie la activităţile Reţelei Partenerilor Europeni împotriva Corupţiei (EPAC), constând în contribuţia la elaborarea raportului, intitulat „Standarde Comune şi Bune Practici pentru Agenţiile Anticorupţie”;

- Participarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca membru fondator, la activităţile Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie (IAACA), care are ca scop sprijinirea statelor în implementarea Convenţiei ONU împotriva Corupţiei;

- Participarea unor procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie la lucrările Conferinţei Anuale a Statelor Părţi la Convenţia ONU împotriva Corupţiei şi ale Grupului de Lucru Interguvernamental organizat de UNODC, în vederea identificării unui mecanism de monitorizare a aplicării convenţiei de către statele membre;

- Participarea unui procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca expert în cadrul Programului Voluntar Pilot lansat de UNDOC, pentru a sprijini identificarea unui mecanism de monitorizare a aplicării Convenţiei ONU împotriva Corupţiei, care să fie adoptat de Conferinţa Statelor Părţi. (În cadrul acestui program, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, împreună cu experţi din Finlanda, evaluează modul de implementare a convenţiei de către autorităţile din Polonia şi Austria şi participă, împreună cu experţii desemnaţi din cadrul Ministerului Justiţiei, la evaluarea efectuată de Austria şi Polonia asupra României);

- Participarea unor procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Reţeaua Practicienilor Anticorupţie din ţările Europei Centrale şi de Est şi a fostelor ţări sovietice (ACPN), care presupune schimbul de informaţii, experienţă, modele legislative, modele de strategii anticorupţie etc. între membrii reţelei.


4.4. Activitatea de asistenţă judiciară a Biroului de legătură cu instituţiile similare din alte state

Printre activităţile de asistenţă judiciară internaţională realizate de Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state, menţionăm următoarele:
- Efectuarea, în cadrul comisiilor rogatorii internaţionale, a unor acte procesual-penale, solicitate de către autorităţile judiciare competente din Cehia (1), Marea Britanie (3), Germania (1), Italia (1), Ungaria (2), Israel (1) şi Slovacia (1);

- Îndeplinirea formalităţilor de solicitare, prin intermediul comisiei rogatorii internaţionale, a autorităţilor judiciare din alte state, pentru efectuarea unor acte procesual-penale în Canada (1), China (1), Cipru (2), Elveţia (1), Germania (1), Grecia (4), Israel (2), Irlanda (1), Danemarca (1), Italia (5), Marea Britanie (5), Republica Moldova (2), Olanda (6), Rusia (2), Turcia (1), Slovacia (1), Spania (1), SUA (1), Ucraina (2) şi Ungaria (3);

- Realizarea formalităţilor referitoare la 7 proceduri de citare internaţională, efectuate în Danemarca (1), Irak (1), Israel (2), Republica Moldova (2) şi Ucraina (1);

- Efectuarea unor verificări operative, privind identificarea unor persoane, autoturisme etc., prin intermediul Biroului Ofiţerului de Legătură al Poliţiei Republicii Italia la Bucureşti, reprezentantului FBI din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. Au fost solicitate, în total, 8 asemenea verificări operative în Italia (2), SUA (1) şi Republica Moldova (1) şi s-a primit rezultatul verificărilor în timp util.

În anul 2007, Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state a dat curs solicitărilor de efectuare a unor verificări similare primite din Austria (2) şi Germania (1).
De asemenea, Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state a îndeplinit formalităţile privind o preluare de procedură din Elveţia, precum şi un transfer de procedură în Germania, şi a declanşat, în timp util, procedurile legale, urmărind respectarea regulilor de drept substanţial (privind corupţia), precum şi a regulilor de drept procesual (de admisibilitate a probelor), în vederea armonizării acestora cu dispoziţiile legale comunitare.


4.5. Măsurile luate de Direcţia Naţională Anticorupţie în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului înregistrat de România, instituit de Comisia Europeană


În Raportul de Monitorizare al Comisiei Europene din 26 septembrie 2006, care consfinţeşte aderarea României la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007, au fost prevăzute unele măsuri de acompaniere şi remediere pentru a asigura funcţionalitatea politicilor Uniunii Europene.
Unul din domeniile în care au fost luate aceste măsuri este cel al reformei judiciare şi al luptei împotriva corupţiei.

Conform raportului, în cazul în care România nu îndeplineşte condiţionalităţile prevăzute în acesta, comisia va aplica clauza de salvgardare prevăzută în Tratatul de Aderare.

Au fost instituite patru condiţionalităţi privind aspecte în care România trebuie să obţină în continuare progrese, şi anume:
- Asigurarea funcţionării sistemului judiciar într-o manieră mai transparentă şi eficientă, în special prin întărirea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală;

- Înfiinţarea, conform angajamentelor asumate, a unei agenţii de integritate cu responsabilităţi în verificarea averilor şi potenţialelor conflicte de interese şi în emiterea unor decizii obligatorii, pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni descurajante;

- Continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi nepărtinitoare, în cazurile de corupţie la nivel înalt, pe baza progreselor deja înregistrate;

- Luarea, în continuare, de măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, în special în administraţia publică locală.

Condiţionalitatea a treia, „Continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi nepărtinitoare în cazurile de corupţie la nivel înalt, pe baza progreselor deja înregistrate”, implică, în mod nemijlocit, o continuă funcţionare la parametri optimi de eficienţă şi profesionalism a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Prin Decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, a fost instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare a progreselor obţinute de România în vederea atingerii unor obiective (condiţionalităţi) specifice în domeniile reformei judiciare şi al luptei împotriva corupţiei.

În luna martie 2007, România a transmis Comisiei Europene un raport al progreselor înregistrate în îndeplinirea acestor condiţionalităţi, iar în luna aprilie a fost organizată o misiune de „peer review” pentru verificarea stadiului progreselor înregistrate.

În luna iunie 2007, Comisia Europeană a publicat raportul său de evaluare a progreselor înregistrate până în acel moment de România, în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. În acest raport sunt subliniate progresele obţinute de Direcţia Naţională Anticorupţie în desfăşurarea anchetelor privind cazurile de corupţie la nivel înalt, dar se exprimă, totodată, îngrijorarea cu privire la insuficienţa rezultatelor obţinute în sistemul instanţelor judecătoreşti, cu referire, în mod special, la numărul mare de condamnări cu suspendarea executării pedepsei dispuse de instanţe în cauzele sesizate de Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi la suspendarea frecventă a procedurii în faţa instanţelor pentru soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate. Alte îngrijorări exprimate în raport privesc unele măsuri luate la nivel legislativ şi guvernamental, care ar putea avea un efect negativ asupra luptei împotriva corupţiei.

În ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie, în raport se menţionează, printe altele: „DNA a continuat să îşi asume angajamentele privind urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt şi să-şi demonstreze capacitatea de a le pune în practică. Numărul şi profilul noilor anchete iniţiate de DNA în această perioadă au contribuit la obţinerea unor rezultate pozitive în domeniul anchetelor imparţiale în cazuri de corupţie la nivel înalt. Termenele în care DNA conduce şi încheie anchetele pe care le desfăşoară continuă să ilustreze un înalt nivel de profesionalism al echipelor multidisciplinare de anchetă în cadrul direcţiei”.

Raportul jalonează acţiunile viitoare prin care România trebuie să-şi continue eforturile de a atinge condiţionalităţile specifice în această materie. Printre acestea, în ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie, se recomandă României: „Să asigure stabilitatea juridică şi instituţională a cadrului anticorupţie, inclusiv a instituţiilor cheie precum DNA şi să promoveze decizii disuasive în cazurile de corupţie la nivel înalt. Trebuie întreprinse măsuri disuasive mai severe, precum înăsprirea condiţiilor legale de aplicare a suspendării condiţionate a executării pedepsei şi trebuie organizate măsuri de formare judiciară corespunzătoare”.

Pentru a facilita, în continuare, funcţionarea mecanismului de cooperare şi verificare, raportul consideră utilă pregătirea, în toamna anului 2007, a unui plan de acţiune de către autorităţile din România, cu etape bine stabilite, care să arate modul în care România intenţionează să atingă condiţionalităţile specifice.

Pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, în ceea ce priveşte competenţele sale, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a urmărit îndeaproape, în cursul anului 2007, menţinerea şi creşterea standardelor calitative şi cantitative ale activităţii personalului operativ al direcţiei, efectuarea cu celeritate şi profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupţie, cu precădere în cele în care infracţiunile au fost săvârşite de înalţi demnitari ori prin care au produs mari pagube avutului public.

De asemenea, a urmărit, inclusiv cu sprijinul asistenţei tehnice primite din partea Uniunii Europene, continua specializare profesională a procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dezvoltarea cadrului operativ de lucru şi adoptarea unor strategii interne pentru desfăşurarea anumitor componente ale activităţii instituţiei.

În ceea ce priveşte Planul de acţiune menţionat în raportul comisiei, Direcţia Naţională Anticorupţie a fost solicitată de către Ministerul Justiţiei să contribuie la întocmirea lui, în ceea ce priveşte Condiţionalitatea a treia, cu referire directă la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Propunerile Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost luate în considerare de către Ministerul Justiţiei, în cea mai mare parte, şi incluse în planul adoptat de Guvern prin Hotărârea Guvernului nr. 1346 din 31 octombrie 2007. Cu toate acestea, deşi raportul comisiei recomandă expres „Să asigure stabilitatea juridică şi instituţională a […] Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, o astfel de măsură nu a fost inclusă în planul de acţiune al Guvernului României.


5. Resursele umane şi perfecţionarea profesională a personalului


La Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională au fost înregistrate 3.161 de lucrări, din care 2.107 de cereri.

Comparativ cu anul 2006, atât numărul lucrărilor, cât şi numărul cererilor a crescut cu 20%.
În principal, cererile înregistrate au avut ca obiect încadrarea în funcţiile specifice Direcţiei Naţionale Anticorupţie (de procurori, specialişti, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, personal auxiliar de specialitate şi economico-administrativ), acordarea unor drepturi salariale, solicitarea încetării activităţii etc.

În anul 2007, au fost avizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi aprobate de ministrul justiţiei noile state de funcţii şi de personal ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, având în vedere suplimentarea cu 1 post de consilier pentru afaceri europene a numărului maxim de posturi, precum şi schimbarea statutului şoferilor, din personal contractual în personal conex personalului auxiliar de specialitate.

La data de 31 decembrie 2007, schema Direcţiei Naţionale Anticorupţie era ocupată în proporţie de 90% (512 de posturi ocupate, din cele 567), după cum urmează:

În cursul anului 2007, au fost încadrate 60 persoane şi s-au încetat raporturile de muncă faţă de 50.

Prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost numit procurorul şef al Secţiei de combatere a corupţiei şi procurorul şef adjunct al Secţiei judiciare penale.
De asemenea, la propunerea procurorului şef direcţie, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat 5 procurori şefi, din care 3 procurori şefi serviciu (2 la structura centrală şi 1 la serviciul teritorial)şi 2 procurori şefi birou (la structura centrală).

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, au fost organizate interviuri în scopul ocupării posturilor vacante de procurori, în urma cărora procurorul şef direcţie a numit, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, un număr de 19 procurori, care au fost declaraţi admişi de către comisia special constituită.
Menţionăm însă 13 procurori şi-au încetat activitatea în cadrul direcţiei prin transfer la alte parchete (un număr de 9 procurori), prin pensionare (2 procurori) şi prin încetarea delegării (2 procurori). Au fost delegaţi în funcţii de execuţie sau de conducere  26 procurori.

În cursul anului 2007, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a numit 3 specialişti, 23 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară (după detaşarea acestora de la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative), 17 grefieri,  5 grefieri şefi cabinet şi 2 grefieri şefi serviciu, după promovarea concursurilor organizate de către Direcţia Naţională Anticorupţie.
Au mai fost numiţi un număr de 2 consilieri la Departamentul economico-financiar şi administrativ, 1 consilier pentru afaceri europene şi 5 şoferi, toţi prin promovarea concursurilor.

Au fost redactate proiectele de ordin privind majorările salariale acordate personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, acordarea salariului de merit pe anul 2007, acordarea unor sporuri (de vechime în muncă, de fidelitate etc.), majorarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru vechimea efectivă în funcţia de magistrat etc.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în calitate de ordonator secundar de credite, a încheiat 2 contracte de muncă şi a semnat 382 ordine vizând salarizarea procurorilor, specialiştilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi personalului auxiliar de specialitate, economic şi administrativ.
În vederea încadrării sau promovării personalului auxiliar de specialitate, economic ori administrativ, s-au organizat, de către Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională, un număr de 13 concursuri sau examene, la care au participat peste 87 de candidaţi (1 concurs pentru ocuparea posturilor vacante de grefier la structura centrală şi serviciile teritoriale; 4 concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de consilier-achiziţii, consilier-salarizare şi referent-achiziţii; 1 concurs pentru ocuparea unor funcţii de grefieri şefi cabinet şi grefieri şefi serviciu; 3 concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de şofer; 1 concurs pentru promovare în funcţia de specialist şef la Biroul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei; 3 examene pentru promovarea în grade/trepte profesionale superioare sau în clasă a grefierilor şi funcţionarilor publici).
S-au mai organizat 1 concurs pentru ocuparea temporară a unor posturi de grefieri (la nivel central şi teritorial), 1 concurs pentru ocuparea temporară a unui post de referent-dactilograf la un serviciu teritorial, 1 interviu pentru numirea unor specialişti cu înaltă calificare şi 3 interviuri pentru numirea unor procurori în Direcţia Naţională Anticorupţie, la care au participat peste 48 de candidaţi.

S-au redactat lucrările privind propunerile de înaintare în grad profesional a unor ofiţeri de poliţie judiciară şi au fost întocmite situaţiile referitoare la personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la planificarea concediilor de odihnă pe anul 2007, la acordarea salariilor de merit, la evaluarea personalului contractual ş.a.

A fost realizată o bună colaborare cu Serviciul resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior al Magistraturii, căruia i-au fost transmise situaţii, date sau note cu privire la procurorii din Direcţia Naţională Anticorupţie.
De asemenea, au fost transmise ordinele cu caracter normativ ale procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la secţii, servicii, servicii teritoriale şi alte compartimente de activitate

Au fost verificate şi centralizate fişele de apreciere pe anul 2006 ale personalului din Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu excepţia procurorilor, şi s-a întocmit materialul final, cu concluzii şi propuneri, care a fost analizat în şedinţa Colegiului de conducere.

S-au luat măsuri pentru actualizarea declaraţiilor de avere ale procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară, specialiştilor, funcţionarilor publici şi personalului auxiliar de specialitate, asigurându-se publicarea acestora pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu excepţia declaraţiilor procurorilor, care au fost înaintate Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, au fost centralizate declaraţiile actualizate ale procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate privind exercitarea activităţilor juridice de către soţ, rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv (care au fost publicate pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie), precum şi cele referitoare la colaborarea cu serviciile de informaţii.

S-a asigurat secretariatul tehnic al şedinţelor Colegiului de conducere, redactându-se procesele-verbale şi urmărindu-se modul de îndeplinire a măsurilor adoptate.

La Direcţia Naţională Anticorupţie, în anul 2007, a existat o evidentă fluctuaţie de personal, fiind încetate raporturile de muncă unui număr de 50 persoane, din care 13 procurori, 24 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 4 specialişti, 4 grefieri, 4 şoferi şi 1 consilier (care au fost transferaţi, pensionaţi sau clasaţi medical ori care şi-au dat demisia).

Urmare evaluării profesionale, 2 ofiţeri de poliţie judiciară au fost revocaţi din funcţie, încetându-se detaşarea acestora la Direcţia Naţională Anticorupţie.

La finele anului 2007 erau vacante 55 posturi, din care 6 au fost ocupate în luna ianuarie 2008 (1 post de specialist, 4 procurori şi 1 ofiţer de poliţie judiciară).

Activitatea de formare profesională continuă descentralizată a procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară, specialiştilor, în anul 2007, s-a realizat, potrivit legii, prin organizarea de consultări, dezbateri, seminarii etc.
Trimestrial, fiecare secţie şi serviciu teritorial au organizat colocvii, în baza programului aprobat de Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind abordate teme vizând legislaţia internă, jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, normele deontologiei profesionale, dreptul comparat (mai ales în domeniul combaterii corupţiei în ţările membre ale Uniunii Europene) ş.a.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în informări, în care au fost menţionate principalele probleme dezbătute şi măsurile care s-au impus a fi luate, pentru aplicarea corectă a legii.

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate de la instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, s-a organizat trimestrial, la nivel central (pe grupe de lucru) şi la serviciile teritoriale, ore de pregătire profesională a grefierilor, sub îndrumarea procurorilor. Temele dezbătute au avut ca obiect atât aspectele teoretice, cât şi cele practice, din activitatea specifică a acestora (precum întocmirea şi expedierea actelor procedurale, la secţiile şi serviciile operative ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie; normele de conduită; drepturile; îndatoririle şi răspunderea personalului auxiliar de specialitate etc.).

În cadrul programelor anuale de formare profesională continuă a magistraţilor şi grefierilor, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi, respectiv, de Şcoala Naţională de Grefieri, au participat la cursuri şi seminarii un număr de  83 de procurori şi 52 de grefieri din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, tematica fiind diversificată, în raport de domeniile specifice activităţii Ministerului Public.

În cursul anului 2007, un număr de 152 de procurori şi grefieri au participat la cursurile de instruire în domeniul informatic, organizate de S.C. „Centrul de Pregătire în Informatică” S. A., în cadrul Proiectului PHARE RO 2004/772.01.04. 15 - „Continuarea procesului de informatizare la nivelul sistemului judiciar. Pregătirea în domeniul IT a personalului din sistemul judiciar”.

De asemenea, 43 specialişti şi funcţionari publici din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ au urmat cursuri organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau alte instituţii abilitate, abordându-se teme privind instituţii economico-financiare sau din domeniul tehnologiei sau informaţiei comunicaţiei, achiziţii publice, fonduri structurale, contabilitate financiară şi de gestiune, control financiar şi fiscal ş.a.

Aderarea României la Uniunea Europeană impune luarea, în continuare, a măsurilor necesare pentru perfecţionarea profesională a personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, punându-se accent pe studiul individual, pentru cunoaşterea legislaţiei interne, a dreptului comunitar şi a jurisprudenţei.

Biroul de studii şi documentare a întocmit lucrări cu caracter ştiinţific, destinate documentării, pregătirii şi formării profesionale continue a procurorilor, specialiştilor, ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, precum şi a celorlalte categorii de personal.
Lucrările au vizat probleme de drept din activitatea specifică direcţiei, precum: „Competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, „Obţinerea de fonduri europene”, „Răspunderea foştilor parlamentari” ş.a.

De asemenea, au fost difuzate (secţiilor şi serviciilor) 2 broşuri cu textele actualizate (conform ultimelor modificări legislative, împreună cu note şi comentarii) ale Legii nr. 78/2000 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, precum şi ale Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 şi nr. 317/2004.

S-a asigurat participarea la şedinţele Consiliului ştiinţific al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi au fost redactate studii în vederea publicării în „Buletinul documentar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, realizându-se, totodată, editarea şi difuzarea acestuia într-un tiraj de peste 100 exemplare.

S-a participat cu lucrări şi intervenţii proprii la reuniuni organizate de către Ministerul Justiţiei, precum şi la elaborarea proiectelor Codului penal şi ale Codului de procedură penală. Au fost, de asemenea, formulate observaţii şi propuneri la unele proiecte de acte normative.

A fost actualizată în permanenţă pagina de Internet a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după examinarea materialelor privind informaţii de interes public transmise de secţii şi servicii şi după avizarea lor de către procurorul şef direcţie.

S-a acordat o atenţie deosebită fondului documentar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi s-a asigurat buna funcţionare a bibliotecii.


6. Informarea publică şi relaţiile cu presa şi publicul


Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a continuat să focalizeze, în cursul anului 2007, interesul opiniei publice româneşti. Acest aspect este reflectat atât de frecvenţa comentariilor şi declaraţiilor care apar în discursul public cu referire la Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi în abundenţa de informaţii, comentarii sau opinii apărute zilnic în articole de presă sau transmise în emisiuni de radio ori de televiziune.

Combaterea marii corupţii în România constituie unul dintre aspectele urmărite cu atenţie şi de mass-media din străinătate, în primul an de integrare în Uniunea Europeană.


6.1. Biroul de informare şi relaţii publice


La baza activităţilor de comunicare a Biroului de informare şi relaţii publice au stat transparenţa actului de justiţie, accesul nediscriminatoriu al reprezentanţilor mass-media la informaţii de interes public, în contextul necesităţii respectării drepturilor persoanelor implicate în cauză şi caracterului nepublic al anchetelor penale în vederea asigurării desfăşurării fără obstacole a procesului penal.

Ca măsură impusă de cererea tot mai mare de informare a cetăţenilor şi a mass-media, structura de comunicare a instituţiei a fost întărită prin angajarea a încă unei persoane la Biroul de informare şi relaţii publice, volumul activităţii continuând tendinţa ascendentă din anul precedent, atât în ceea ce priveşte numărul informaţiilor furnizate din iniţiativă proprie, cât şi cel al informaţiilor furnizate la cerere.

În anul 2007, au fost întocmite şi transmise 159 comunicate de presă (cu 35% mai multe decât în anul precedent). Mai mult de jumătate din aceste comunicate au avut ca scop mediatizarea dosarelor cu soluţii de trimitere în judecată a unor persoane care au săvârşit fapte de corupţie sau conexe acestora.

La cererea jurnaliştilor, au fost difuzate comunicate, conţinând date despre reţinerea sau arestarea preventivă a unor inculpaţi sau în legătură cu începerea urmăririi penale.

Atunci când situaţia a impus-o, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a furnizat explicaţii referitoare la stadiul din unele dosare penale sau lămuriri a aspectelor ce au suscitat comentarii în mass-media, reacţionând, astfel, la evenimentele deosebite care vizau activitatea instituţiei. În toate aceste situaţii, informaţiile şi explicaţiile date publicităţii au ţinut seamă de limitările legale impuse de respectarea drepturile procesuale ale persoanelor implicate ori de caracterul confidenţial al anchetei penale.
Aceste puncte de vedere au făcut fie obiectul unor comunicate de presă, fie au fost exprimate cu ocazia unor interviuri sau declaraţii date de către conducerea direcţiei, la cerere, agenţiilor de presă (Mediafax, Newsin, Rompres) ori unor publicaţii sau posturi de radio ori televiziune (Televiziunea Română, Realitatea TV, Antena 3, Pro TV, Prima TV, Naţional TV, B1 TV, Radio România Actualităţi, BBC, Radio Mix, Europa FM, Radio Guerilla, Revista 22, România Liberă etc.).

De asemenea, scurte declaraţii şi interviuri referitoare la unele cauze aflate în ancheta structurilor direcţiei au fost date reporterilor şi de către purtătorul de cuvânt al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Solicitanţii informaţiilor de interes public au fost jurnaliştii (în proporţie de peste 90%), persoanele fizice sau organizaţiile neguvernamentale.

Pe parcursul anului 2007, Biroul de informare şi relaţii publice a redactat şi a transmis, în scris, un număr de 424 răspunsuri la solicitările de informare (cu peste 25% mai multe faţă de anul 2006), fapt ce dovedeşte interesul pe care l-a suscitat activitatea instituţiei.
Au fost date, de asemenea, răspunsuri la solicitările verbale, adresate telefonic, atunci când informaţiile cerute erau disponibile pe loc, aceasta fiind o constantă zilnică a activităţii Biroului de informare şi relaţii publice.

Atenţia prioritară şi permanentă manifestată de mass-media faţă de Direcţia Naţională Anticorupţie s-a reflectat în transmiterea, de către posturile de televiziune sau radio, de informaţii legate de activitatea acesteia la ore de maximă audienţă. Numeroase emisiuni de tip talk-show, având ca obiect aspecte ale activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, transmise, în special, de posturi de televiziune pe segmente de audienţă cu impact semnificativ, au arătat, de asemenea, interesul suscitat de instituţia noastră în rândul opiniei publice.
Unele reportaje au deschis jurnalele de ştiri, iar presa scrisă a alocat spaţii ample articolelor legate de anchetele desfăşurate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Menţionăm că au existat situaţii în care instituţia a beneficiat de ceea ce se poate considera a fi exces de mediatizare, în raport cu specificul activităţii unui organ de urmărire penală, aceste situaţii fiind  generate independent de voinţa reprezentanţilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Au fost, de asemenea, cazuri în care mass-media a dat publicităţii informaţii confidenţiale, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare, deşi procedura de lucru, stabilită de conducere Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ceea ce priveşte comunicarea cu mass-media, prezintă un risc extrem de redus de scurgere a informaţiilor din interior.
Este însă evident că, împrejurările ca informaţii din anchetele desfăşurate de Direcţia Naţională Anticorupţie, care nu au caracter public, să fie date publicităţii, de către persoane implicate în aceste anchete (persoanele care depun sesizări, inculpaţi, părţi vătămate, apărătorii acestora, martorii chemaţi la audieri etc.) sau de persoane provenind din alte instituţii care, în virtutea atribuţiilor legale, cunosc unele aspecte ale anchetelor, nu pot fi gestionate de Direcţia Naţională Anticorupţie.
Circumstanţele în care date confidenţiale au ajuns la cunoştinţa opiniei publice fac obiectul unor analize efectuate de instituţiile abilitate.

Biroul de informare şi relaţii publice realizează o monitorizare zilnică a presei scrise şi audio-video, interne şi internaţionale, pentru a avea o reprezentare de ansamblu a modului în care este percepută activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a situaţiilor relevante asociate fenomenului infracţional. Din analiza acestei monitorizări a rezultat că aspecte din activitatea direcţiei au fost tratate în articole de presă sau emisiuni radio-tv, zilnic, fără excepţie.

Mass-media locală s-a dovedit interesată cu precădere de activitatea sau de cauzele aflate în cercetare la cele 15 servicii teritoriale, acordând o mare atenţie şi dosarelor instrumentate de structura centrală.

Pe lângă Direcţia Naţională Anticorupţie au fost acreditaţi aproximativ 200 de jurnalişti din presa audio-vizuală şi scrisă, centrală şi locală.

În baza unor informaţii/anchete de presă, apărute în mass-media, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au recurs la efectuarea de verificări, unele făcând, ulterior, obiectul unor dosare penale, în legătură cu faptele de corupţie şi cele conexe acestora, semnalate în materialele publicate/transmise.

Un interes major şi constant faţă de activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a manifestat şi mass-media din străinătate, în special instituţii media europene, care au continuat să perceapă lupta împotriva corupţiei drept una din principalele provocări pentru România.

Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau purtătorul de cuvânt au acordat interviuri ori declaraţii, pentru agenţii de presă, posturi de radio şi televiziune din Marea Britanie, Franţa, Germania, Austria, precum şi pentru o serie de publicaţii de prestigiu, cum ar fi: Financial Times, Le Monde, Neue Zuercher Zeitung, Focus ş.a.

Au existat numeroase situaţii în care, fără să solicite, în mod direct, declaraţii sau interviuri, media din străinătate (The Economist, Euronews, International Herald Tribune, Die Presse, Der Standard) a preluat informaţii transmise de agenţii de presă internaţionale, pe baza cărora au publicat articole, comentarii sau analize.

Temele urmărite cu mare atenţie de mass-media occidentală, în special, au vizat activitatea instituţiei, prin prisma dosarelor de mare corupţie finalizate în cursul anului 2007, decizii sau propuneri legislative ale instituţiilor statului, cu efecte asupra derulării proceselor penale, şi concluziile conţinute în rapoartele instituţiilor europene sau ale organizaţiilor neguvernamentale internaţionale, care supraveghează progresele pe linia combaterii corupţiei în România.
 În cursul anului 2007, reprezentanţii Biroului de informare şi relaţii publice au participat la cursuri de perfecţionare, seminarii ori mese rotunde, având ca obiect îmbunătăţirea relaţiei dintre parchete, instanţe şi mass-media, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de Consiliul Superior al Magistraturii.

Direcţia Naţională Anticorupţie a fost reprezentată în grupul de lucru, constituit în vederea elaborării unei strategii de comunicare la nivelul instanţelor şi parchetelor, în cadrul unui program coordonat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Au avut loc o serie de întâlniri, la care au participat reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii şi purtători de cuvânt ai altor parchete şi instanţe. Principiile şi liniile directoare ale Strategiei finalizate în decembrie 2007 sunt preluate în Strategia de comunicare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Elaborarea strategiei de comunicare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie se află în curs de finalizare, ca parte a subproiectului „Eficienţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, care se înscrie în proiectului de Twinning PHARE RO04/IB/ JH 02, intitulat „Îmbunătăţirea luptei împotriva corupţiei”.


6.2. Activitatea Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul


Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul este structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie care asigură primirea, înregistrarea şi transmiterea corespondenţei la secţiile şi la celelalte compartimente de activitate ale acesteia şi care organizează şi realizează activitatea de primire în audienţă a persoanelor.

În anul 2007, la structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au fost înregistrate un număr de 6.957 lucrări, reprezentând plângeri şi alte sesizări penale, comunicări de evenimente şi date privind activitatea direcţiei, corespondenţă în legătură cu activitatea economico-financiară şi administrativă, cereri, memorii ş.a.

De asemenea, au mai fost înregistrate un număr de 19.563 lucrări intermediare (faţă de 17.610, în anul 2006), evidenţiate în condica de corespondenţă (fără a fi înregistrate şi menţionate în datele statistice), care au fost predate compartimentelor din structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cărora le erau adresate (în creştere cu 11,09%).
Din cele 6.957 lucrări înregistrate, Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul a soluţionat un număr de 2.349 şi a trimis secţiilor şi compartimentelor competente din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie 4.608.

În perioada de referinţă, procurorii anume desemnaţi au primit în audienţă 1.713 persoane.

Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul a asigurat expedierea a 25.867 de comunicări, acte procedurale ş.a. (faţă de 25.391, în anul 2006), în creştere cu 1,87%.


7. Administrarea resurselor financiare


Departamentul economico-financiar şi administrativ al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca structură responsabilă cu planificarea financiară, cu organizarea şi conducerea contabilităţii, cu organizarea evidenţei contabile şi a mijloacelor bugetare şi cu gestionarea şi administrarea patrimoniului, a urmărit, în anul 2007, să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de legalitate, eficienţă şi eficacitate în angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor din fondurile bugetare alocate.

a. Activitatea resurselor financiare şi bugetare

Creditele bugetare deschise în anul 2007 au fost în sumă de 60.698.470 lei, din care s-au utilizat 59.177.288 lei, rezultând o execuţie bugetară de 97,49%.
Execuţia bugetului de stat, pe categorii de cheltuieli şi părţi ale clasificaţiei bugetare, se prezintă, astfel:

- lei -
Denumirea indicatorilor Credite deschise Credite utilizate Realizări în procente
CHELTUIELI - TOTAL
din care: 		60.698.470 59.177.288 97,49
CHELTUIELI CURENTE 59.775.470 58.258.795 97,46
Cheltuieli de personal
Bunuri şi servicii
Transferuri
 52.715.542
6.903.928
156.000		 52.371.583
5.739.411
147.801		 99,35
83,13
94,74
CHELTUIELI DE CAPITAL 923.000 918.493 99,51

Departamentul economico-financiar şi administrativ a efectuat analize economice şi financiare periodice, pentru aplicarea unei politici economice şi financiare riguroase, în vederea apărării integrităţii patrimoniului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectând şi aplicând întocmai dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice.

Prin bugetul aprobat pe anul 2007, Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au fost alocate fonduri bugetare totale în sumă 65.985.470 lei, din care:

Creditele deschise au fost utilizate cu precădere pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituţiei, precum şi pentru asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, atât la nivel central cât şi la nivelul serviciilor şi birourilor teritoriale.

Astfel, pentru „Cheltuieli de personal” s-a primit suma de 52.715.542 lei, din care:


Pentru “Bunuri şi servicii” s-au alocat fonduri în sumă de 6.903.928 lei, din care:

Pentru titlul „Alte transferuri” s-au alocat fonduri în sumă de 156.000 lei, reprezentând cofinanţarea aferentă celor două proiecte PHARE 2003 şi PHARE 2004, care au fost utilizate pentru plata contravalorii seminariilor de pregătire profesională programate în cadrul Convenţiilor de Twinning PHARE 2003 şi 2004.

Suma de 923.000 lei, alocată la titlul „Cheltuieli de capital”, a fost utilizată, în principal, pentru achiziţionarea unui număr de 5 autoturisme, pentru consolidarea clădirii în care îşi desfăşura activitatea Serviciul teritorial Alba Iulia şi pentru alte echipamente tehnice, necesare desfăşurării activităţii de urmărire penală.

La data de 31 decembrie 2007, la titlul “Bunuri şi servicii”, au rămas credite bugetare neutilizate în sumă de 1.164.517 lei, din care 1.000.000 lei reprezintă suma destinată organizării şi constatării infracţiunilor flagrante de corupţie, la dispoziţia procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, constituită conform prevederilor art. 4 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005.

Evidenţa a fost ţinută corect şi la zi, conform actelor normative în vigoare, urmărindu-se permanent modul în care s-a executat bugetul de cheltuieli.

Creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp, acţionându-se cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobaţi prin bugetul de cheltuieli şi manifestându-se exigenţă în folosirea eficientă a creditelor bugetare.

În anul 2007, a continuat derularea proiectului PHARE 2003/005-551.04. 15 - „Continuarea întăririi capacităţii instituţionale de luptă împotriva corupţiei” şi a început derularea proiectului PHARE 2004/016-772.01.05. - “Întărirea capacităţii de luptă împotriva corupţiei”.

Serviciul de cooperare internaţională, informare şi relaţii publice, în colaborare cu Departamentul economico-financiar şi administrativ, a urmărit permanent derularea obiectivelor stabilite prin  memorandumul de finanţare a proiectelor.

În anul 2008, conducerea Departamentului economico-financiar şi administrativ trebuie să acorde, în continuare, o atenţie cuvenită perfecţionării activităţii financiar-contabile, prin ridicarea calităţii lucrărilor de planificare şi execuţie bugetară, de contabilitate şi analiză, prin îmbunătăţirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, prin generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor şi prin creşterea competenţei profesionale şi a răspunderii întregului personal cu atribuţii în acest domeniu.


b. Activitatea de achiziţii publice


În anul 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie a efectuat achiziţii publice pe baza procedurilor de achiziţionare reglementate de actele normative in vigoare.

Au fost încheiate contracte anuale, în baza Programului anual al achiziţiilor, avizat de către compartimentul financiar-contabil şi aprobat de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006,.

La stabilirea procedurilor de achiziţionare a bunurilor şi a serviciilor şi la perfectarea contractelor, s-a ţinut seama de fondurile alocate prin bugetul anual, precum şi de necesităţile obiective ale secţiilor, serviciilor şi birourilor instituţiei.

Produsele, serviciile şi lucrările, care au făcut obiectul contractelor de furnizare, de servicii sau de lucrări, au fost puse în corespondenţă cu sistemul de grupare prevăzut în Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV).

Direcţia Naţională Anticorupţie a încheiat un număr de 127 contracte de achiziţii publice, in conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, au fost încheiate un număr de 26 de contracte prin procedurile legale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. Dintre acestea un număr de 19 contracte s-au încheiat pentru furnizarea de produse (din care, 7 contracte prin procedura de licitaţie deschisă, 11 contracte prin procedura cererii de ofertă şi 1 contract prin procedura de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare), iar 7, pentru servicii (din care, 6 contracte prin procedura cererii de ofertă şi 1 contract prin procedura de licitaţie deschisă).

Iniţierea, desfăşurarea şi finalizarea procedurilor privind achiziţiile publice s-au realizat prin folosirea Sistemului Electronic al Achiziţiilor Publice (SEAP) şi prin site-ul www.e-licitatie.ro.

Menţionăm că, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 şi cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 925/2006, au fost încheiate 101 contracte anuale prin procedurile de achiziţie directă.

De asemenea, au fost iniţiate şi finalizate un număr de 20 cumpărări directe, prin utilizarea Sistemului Electronic al Achiziţiilor Publice (SEAP) şi a site-ului www.e-licitatie.ro, pentru achiziţionarea de produse necesare bunei funcţionări a structurilor instituţiei.


8. Informatizarea activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, accesul la baze de date şi informaţii clasificate


În anul 2007, obiectivul principal al activităţii de informatizare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a constat în implementarea Programelor PHARE RO 2004/016-772.01.05.02 („Asigurarea necesarului de echipamente şi software pentru dezvoltarea sistemului IT existent la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a serviciilor teritoriale”) şi RO 2004/016-772.01.04. 13 („Continuarea procesului de informatizare a instanţelor şi parchetelor”), în vederea continuării dotării cu tehnică de calcul şi produse software.

Cele mai importante realizări, în domeniul tehnologiei informaţiei, au fost următoarele:
-cablarea tuturor sediilor structurilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
-recepţionarea, instalarea, configurarea şi distribuirea a 160 de staţii de lucru, 120 de laptop-uri, 20 de copiatoare de mare capacitate, 50 de imprimante multifuncţionale şi 55 imprimante color de reţea (RO 2004/016-772.01.05.02– Lot 2 „Hardware” şi RO 2004/016-772.01.04. 13);
-recepţionarea, instalarea şi configurarea a 4 servere şi a unei unităţi SAN (EuropeAid/123814/D/SUP/RO - RO 2004/016-772.01.05.02– Lot 2 „Hardware”), care asigură suportul aplicaţiei Lotului 1 „Software”;
-recepţionarea, instalarea şi configurarea a 2 servere(EuropeAid/123814/D/SUP/RO - RO 2004/016-772.01.05.02 – Lot 2 „Hardware”), pentru suportul Autorităţii de Certificare;
-recepţionarea şi instalarea a 24 servere şi a unui număr 2 unităţi SAN, în cadrul proiectului PHARE RO 2004/016-772.01.04. 13;
-instalarea şi configurarea unui server NTP, cu antena GPS, pentru sincronizarea timpului în reţea;
-realizarea interconectării sediului central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu structurile sale teritoriale, prin intermediul noilor echipamente de securitate achiziţionate din programul PHARE RO 2004/016-772.01.05.02, structurile teritoriale ale direcţiei având acces la Internet şi la alte servicii existente la structura centrală.

Administratorii de reţea şi cei de baze de date ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie au urmat, în cadrul programelor PHARE RO 2004/016-772.01.05.02 şi RO 2004/016-772.01.04. 13, cursuri de perfecţionare de specialitate.

Biroul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei a mai realizat, în anul 2007, şi alte activităţi însemnate, după cum urmează:
-design-ul şi managementul pe termen scurt, mediu şi lung al strategiei IT şi planificarea infrastructurii;
-analizarea şi consilierea dezvoltărilor IT viitoare, în vederea asigurării Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu recomandări, servicii, produse de securitate de ultimă oră;
-analizarea, testarea, evaluarea şi recomandarea de hardware/software/servicii noi, pentru a determina eficienţa, fiabilitatea şi compatibilitatea cu echipamentele existente;
-distribuirea centralizată a actualizărilor software;
- instalarea şi monitorizarea echipamentelor active de reţea (routere, switch-uri);
-oferirea de recomandări de „bună practică” şi suport tehnic utilizatorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
-menţinerea legăturii cu furnizorii de servicii, licenţe, intervenţii şi Internet;
-întocmirea specificaţiilor tehnice pentru caietele de sarcini referitoare la achiziţionarea de logistică IT;
-menţinerea şi depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software şi servicii pentru a asigura Direcţia Naţională Anticorupţie cu o infrastructură IT sigură, eficientă şi de actualitate;
-instalarea, administrarea şi actualizarea software/hardware;
-administrarea serverelor de comunicaţii şi networking ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
-instalarea şi configurarea calculatoarelor şi administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de reţea, mapări);
-monitorizarea utilizării reţelei de calculatoare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
-reinstalarea sistemului de operare pe staţiile de lucru mai vechi;
-managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP etc.

Din punct de vedere al utilizării aplicaţiilor în activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cele mai importante realizări în anul 2007 au fost:
-instalarea, configurarea şi optimizarea aplicaţiei de colaborare, achiziţionată prin proiectul PHARE RO 2004/016-772.01.05.02-LOT 1 (fiind organizate cursuri de specializare pentru administratorii aplicaţiei, precum şi cursuri de iniţiere pentru o parte din utilizatorii acestui sistem de colaborare);
-implementarea proiectului PHARE RO 2005/017-553.01.04.08 – „Continuarea procesului de informatizare la nivelul sistemului judiciar – Sistemul de Arhivare Electronică”;
-achiziţionarea, instalarea şi implementarea Sistemului Informatic Integrat pentru Contabilitate, Achiziţii, Parc Auto, Resurse Umane, Salarii şi Managementul Documentelor.

În strânsă legătură cu progresele înregistrate în informatizarea activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi în scopul îmbunătăţirii procesului de investigare a faptelor de mare corupţie, o preocupare permanentă a constituit-o accesul la informaţiile relevante ce sunt gestionate de alte instituţii publice.
Astfel, a fost realizată o evaluare a situaţiei actuale şi a necesităţilor suplimentare de acces al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la interfeţele de interogare ale bazelor de date ale unor instituţii publice. în conformitate cu măsura stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1346/2007privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.
Evaluarea a stabilit că, în prezent, toate secţiile, precum şi serviciile ori birourile teritoriale ale direcţiei au acces la 4 baze de date administrate de alte instituţii, iar pentru alte 2 baze de date interogarea se poate face printr-o singură persoană desemnată la nivelul întregii direcţii.
Având în vedere obiectul cauzelor aflate în instrumentare şi numărul acestora, s-a apreciat că este necesară, pe de o parte, suplimentarea numerică a conturilor de acces, iar pe de altă parte, obţinerea de drepturi de interogare la alte 11 baze de date, urmând a se face demersurile necesare în funcţie de posibilităţile tehnice şi reglementările specifice ale creatorilor şi deţinătorilor acestora.

Referitor la gestionarea informaţiilor clasificate, potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, Direcţia Naţională Anticorupţie a primit, în anul 2007, date şi informaţii în legătură cu săvârşirea infracţiunilor de corupţie de la serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor, care în majoritate au avut caracter de secret de stat.
Totodată, serviciile şi organele specializate au răspuns solicitărilor direcţiei, formulate în temeiul art. 14 alin. (4) din acelaşi act normativ.
Protecţia acestor informaţii este organizată şi asigurată corespunzător, în concordanţă cu prevederile Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, fapt constatat şi prin actele de control întocmite de către autoritatea competentă.


9. Concluzii


Analiza datelor statistice demonstrează că activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2007, a contribuit, în mod efectiv, la îndeplinirea angajamentelor luate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană (ratificat prin Legea nr. 157/2005), referitoare la accelerarea considerabilă a luptei împotriva corupţiei, în special a corupţiei la nivel înalt şi mediu, a dovedit că instituţia este în măsură de a-şi îndeplini rolul de structură specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie la nivel înalt şi mediu,precum şi de a menţine cursul ascendent în consolidarea independenţei şi imparţialităţii în desfăşurarea anchetelor penale, reprezentând unul din piloni necesari construirii unei percepţii pozitive asupra capacităţii de a aplica politică penală naţională privind corupţia în România.

Susţinem această concluzie pozitivă prin punctarea următoarelor aspecte mai importante:

I. Creşterea numărului cauzelor soluţionate cu 37% (atât în ce priveşte totalul dosarelor soluţionate, de la 1509 la 2070, cât şi în ce priveşte dosarele soluţionate pe fondul cauzei, adică exclusiv declinările şi conexările, de la 1.092 la 1.506), coroborată cu efortul depus pentru optimizarea eficienţei activităţii de urmărire penală şi pentru reducerea stocului de dosare mai vechi de 1 an de la prima sesizare, este un indicator semnificativ al creşterii cantitative a activităţii direcţiei.

În acelaşi context, trebuie remarcată şi creşterea cu 27% a numărului cauzelor de soluţionat, care înregistraseră o creştere de 13% şi în anul 2006 (când însă numărul cauzelor soluţionate scăzuse cu 8%). Este relevant şi numărul dosarele nou intrate (2638) în anul 2007 care depăşeşte numărul dosarelor de soluţionat din anul precedent (2615). Interpretarea corelată a acestor indicatori statistici dovedeşte faptul că măsurile luate în cursul anului 2007, în vederea repartizării judicioase a cauzelor şi identificării unor modalităţi pertinente de dinamizare a activităţii de urmărire penală, au avut rezultate concrete în eficientizarea activităţii procurorilor direcţiei în combaterea corupţiei.

Este de remarcat şi faptul că în raport de complexitatea cauzelor, operativitatea soluţionării acestora a fost bună. Astfel, din cele 1.506 de dosare soluţionate pe fond, numai 33% (499 cauze) au depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări12), şi doar 19% (285 cauze) au depăşit termenul de 1 an de la data înregistrării la Direcţia Naţională Anticorupţie.

II. Creşterea numărului de rechizitorii cu 31,5%, în condiţiile menţinerii la 11% a raportului acestora în totalul soluţiilor pe fond, coroborat cu creşterea numărului cauzelor soluţionate, precum şi a creşterii complexităţii cauzelor instrumentate, constituie un important indicator al creşterii calitative a activităţii direcţiei.

Astfel, în cele 167 de cauze în care s-au întocmit rechizitorii (faţă de 127 în anul 2006), au fost trimişi în judecată 415 inculpaţi, din care 32 în stare de arest preventiv (faţă de 360 inculpaţi, din care 33 în stare de arest preventiv), pentru săvârşirea a 958 de infracţiuni ce au creat un prejudiciu de 385 milioane lei  (dublu faţă prejudiciul de 170 milioane lei reţinut în anul precedent).

Numărul cauzelor complexe şi al celor în care administrarea probelor s-a făcut cu dificultate a crescut semnificativ, aspect relevat şi de faptul că au fost trimise în judecată cu 60% mai multe persoane care au ocupat importante funcţii şi demnităţi publice (creştere de la 149 la 238), iar prejudiciul total reţinut prin rechizitorii a crescut cu 126% (de la 170 milioane lei la 385 milioane lei).

Menţionăm că un important salt calitativ a înregistrat şi activitatea serviciilor teritoriale care au sesizat instanţele de judecată cu un număr de rechizitorii mai mare cu 41% (de 103 comparativ cu 73 în anul 2006), prin care a fost reţinut un prejudiciul total mai mare cu 147% (peste 225 milioane lei comparativ cu 91 milioane lei în anul precedent). Îmbunătăţirea calitativă a activităţii este exprimată şi de complexitatea dosarelor instrumentate, fiind relevant faptul că, în condiţiile creşterii cu 24% a numărului de inculpaţi trimişi în judecată (245 faţă de 198 în anul 2006), a crescut cu 69% numărul de inculpaţi trimişi în judecată ce aveau funcţii de conducere, de control ori alte funcţii importante (127 faţă 75 cu astfel de funcţii în anul 2006).

III. Menţinerea preocupării pentru atacarea corupţiei la nivel înalt, prin iniţierea şi derularea de anchete complexe, în cauze importante de corupţie politică, de corupţie legată de mari fraude în domeniul achiziţiilor publice, a privatizărilor şi concesionărilor de bunuri publice, de corupţie în administraţie şi în sistemul judiciar şi prin finalizarea cu trimiterea în judecată, indiferent de culoarea politică a inculpaţilor. Spre exemplificare, menţionăm că au fost deferiţi instanţelor de judecată 4 foşti şi actuali parlamentari, 1 preşedinte al consiliului judeţean, 4 primari ai unor municipii, precum şi privind 7 magistraţi, 7 generali M. Ap. N., 1 fost consilier prezidenţial şi 1 consilier al ministrului.

IV. Eficienţa anchetelor desfăşurate în domeniul combaterii activităţilor de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Comunităţilor Europene a sporit considerabil, comparativ cu anii anteriori,urmare specializării procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor direcţiei, precum şi îmbunătăţirii metodologiei de investigare a unor astfel de fapte penale.

A crescut cu 136% numărul de rechizitorii întocmite un număr (de la 11 la 26) şi cu 183% numărul inculpaţilor trimişi în judecată (de la 18 la 51). Dintre acestea un număr de 14 cauze privind 29 inculpaţi au fost formate ca urmare a sesizărilor DLAF.
Este din nou de remarcat creşterea înregistrată în activitatea serviciilor teritoriale care au întocmit un număr de 21 rechizitorii, comparativ cu 6 în anul 2006.

Valoarea prejudiciilor constatate prin actele de sesizare a instanţei de judecată se ridică la 1.573.586 euro.

Rezultatele obţinute de Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2007, expresia efortului depus de întregul personal, au avut la bază şi buna colaborare cu structurile statului care au atribuţii de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional (Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Poliţia Română, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe etc.), atât prin sub aspectul investigaţiilor ori a actelor de urmărire efectuate potrivit competenţei, cât şi prin asigurarea accesului direct la unele baze de date, participarea la reuniuni comune de lucru ş.a. .
Pe aceeaşi linie se înscriu colaborările operative cu structuri similare din alte ţări, printre care cele din Marea Britanie,  Olanda, Ungaria, Italia, Germania ş.a., cât şi cu Oficiul de Luptă Antifraudă, pentru rezolvarea unor dosare complexe. Colaborarea cu Oficiul de Luptă Antifraudă a dus la realizarea unei cooperări directe, prin accesul Direcţiei Naţionale Anticorupţie la baza de date a Oficiului, fapt ce permite atât transparenţă, cât şi eficienţă crescută.

Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a înregistrat în anul 2007 şi unele neîmpliniri, deficienţe, care ne permit să stabilim că, în anul 2008, trebuie intensificate eforturile în direcţia identificării unor soluţii viabile în vederea reducerii stocului de dosare şi trebuie să fie dezvoltate preocupările în direcţia cooperării cu autorităţile judiciare abilitate pentru promovarea unor soluţii în vederea conturării unei practici judiciare unitare de aplicare a unor pedepse disuasive în cauzele privind infracţiunile de corupţie, asimilate ori conexe acestora.

În concret, deşi au fost obţinute importante rezultate pozitive în activitatea de urmărire penală, au rămas nefinalizate cercetările penale într-un număr de 1.249 dosare, din care însă numai 39% (494) sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare, doar 23% (286) au depăşit 1 an de la data înregistrării la Direcţia Naţională Anticorupţie şi un procent mult mai mic, de 10% sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

Diminuarea stocului de dosare aflate în lucru reprezintă o problemă comună tuturor parchetelor, astfel încât este important de menţionat, sub acest aspect, că în activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie principalele cauze care afectează celeritatea urmăririi penale sunt de ordin obiectiv, respectiv complexitatea cauzelor, neefectuarea în termen a unor expertize, durata efectuării actelor dispuse prin comisie rogatorie, transmiterea actelor cu întârziere de către unele instituţiile publice, dificultăţi în activitatea de probaţiune prin negăsirea făptuitorilor, martorilor, învinuiţilor ca urmare a migraţiei masive a forţei de muncă sau a sustragerii de la cercetări, tergiversări datorate părţilor sau avocaţilor ori fluctuaţia de personal, fapt ce a condus la repartizarea succesiva a unor dosare. Un aspect important îl constituie şi declinările succesive urmare a modificărilor legislative privind competenţa materială, în cauzele vechi, venite prin declinare de la alte unităţi de parchet, activitatea de probaţiune fiind îngreunată de trecerea anilor.

Această situaţie este reţinută şi în concluziile materialului de control întocmit de inspecţia judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii urmare a controlului efectuat în perioada 08 octombrie – 18 noiembrie 2007, constatându-se că „majoritatea cauzelor de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu pot fi soluţionate în termen de 6 luni de la data începerii urmăririi penale, datorită complexităţii cauzelor şi subiecţilor activi ai infracţiunilor, însă prin exercitarea controlului ierarhic operativ curent au fost luate măsuri concrete în raport de specificul fiecărui dosar, prin stabilirea de termene ferme în vederea soluţionării acestora, fiind soluţionate un număr important de dosare înregistrate în anii anteriori, urmărindu-se şi în prezent soluţionarea cu prioritate a dosarelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi 6 luni de la începerea urmăririi penale”. Totodată, se remarcă şi faptul că „deşi unele dosare sunt înregistrate de dată recentă la Direcţia Naţională Anticorupţie, ele sunt declinate de alte unităţi de parchet când au deja o vechime semnificativă, în această situaţie, procurorii anticorupţie trebuind să recupereze „handicapul” trecerii anilor dar, cu toate acestea, s-a observat că datorită activităţii de urmărire penală efectuată într-o modalitate intensă şi ritmică, multe dintre dosare se aflau, la data controlului, în faza de finalizare”.

Pe parcursul anului 2007 nu putem să nu amintim că modificările legislative intervenite şi deciziile Curţii Constituţionale au constituit şi constituie un motiv, deloc de neglijat, în scăderea celerităţii şi chiar a eficienţei anchetelor aflate în fază incipientă ori avansată.

De asemenea, practica judiciară neunitară în domeniul sancţionării faptelor de corupţie a suscitat în anul 2007 numeroase controverse în mass-media, deşi se înscrie pe fondul practicii neunitare care afectează toate domeniile activităţii judiciare (penal, civil, comercial, administrativ, etc).

Am constatat însă că în domeniul corupţiei la nivel mediu practica neunitară a avut ca urmare aplicare în general a unor pedepse care, prin cuantum şi mod de executare, nu au un caracter disuasiv. Analiza pe care am realizat-o privind pedepsele definitive de condamnare aplicate de instanţele de judecată în anul 2007 a relevat o sancţionare mai aspră a corupţiei din mediul privat comparativ cu cea din mediul public, sancţionarea excesiv de blândă a faptelor de corupţie săvârşite în domenii considerate ca vulnerabile la acest fenomen, precum şi lipsa unor criterii specifice şi unitare aplicabile în activitatea de individualizare a pedepselor, pentru fapte de corupţie.

Faţă de cele de mai sus, concluzionăm că, în anul 2008, atenţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie urmează să fie concentrată în continuare pe găsirea unui echilibru între finalizarea anchetelor aflate în fază avansată, a cauzelor considerate importante prin prisma valorii obiectului mitei, a prejudiciului cauzat, ori a calităţii făptuitorilor şi soluţionării stocului de dosare vechi, pe depistarea unor modalităţi eficiente de dinamizare a colaborării cu toate instituţiile şi organismele cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei şi pe identificarea, de către conducerea fiecărei structuri, a mijloacelor pertinente de diminuare a cauzelor de ordin subiectiv, cum ar fi neefectuarea ritmică a cercetărilor în unele dosare. Procurorii care desfăşoară activitate judiciară vor continua, prin modalitatea specifică a promovării căilor legale de atac, să îşi manifeste rolul în realizarea finalităţii actului de justiţie, atingerea scopului sancţionator şi preventiv al aplicării pedepselor. Totodată, ne manifestăm disponibilitatea de a participa la identificarea unor soluţii viabile de unificare a practicii în materia aplicării unor pedepse disuasive în materia infracţiunilor de corupţie, inclusiv prin publicarea pe site-ul instituţiei a tuturor hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi colaborarea în scopul conturării unor criterii obiective în stabilirea cuantumului pedepselor şi a modalităţii de executare a acestora.

Pentru îndeplinirea condiţionalităţii specifice în domeniul reformei judiciare şi al luptei împotriva corupţiei, a recomandărilor conţinute în Raportul intermediar al Comisiei Comunităţilor Europene din 4 februarie 2008 privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, în ceea ce priveşte responsabilităţile care îi revin, Direcţia Naţională Anticorupţie va acţiona, în continuare pentru menţinerea şi creşterea standardelor calitative şi cantitative ale activităţii, pentru efectuarea cu celeritate şi profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupţie, cu precădere în cele în care infracţiunile au fost săvârşite de înalţi demnitari ori prin care s-au produs mari pagube avutului public, îmbunătăţirea metodologiei de lucru şi continua specializare profesională a procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor.

10. Anexe
10.1. Anexa nr. 1 – Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2007 (comparativ cu anul 2006)


Unitatea Nr. cauzelor de soluţionat Nr. cauzelor soluţionate
(inclusiv declinări şi conexări) 		Nr. cauzelor nesoluţionate Nr. rechizitorii Nr. inculpaţi
trimişi în judecată 		Sancţiuni -181 C. pen. Arestaţi netrimişi în judecată Achitări definitive Restituiri definitive Infirmări Redeschideri ale urmăririi penale Cauze nesoluţionate mai vechi de
1 an de la prima sesizare 		Cauze nesoluţionate, mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale
Total din care, arestaţi preventiv
2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007 2007 2006 2007
Hot. Inc. Hot. Inc. Hot. Inc. Hot. Inc.
Secţia I 402 424 249 265 153 159 25 33 47 73 10 16 8 19 - - - - 1 1 1 1 - - 7 4 2 55 17 11
Secţia a II-a 428 559 173 309 255 250 18 20 84 72 3 - 60 3 1 - 1 2 6 16 1 6 -- 4 3 2 - 164 44 51
Secţia a III-a 174 186 95 134 79 52 11 11 31 25 3 - 638 14 - -- - 3 5 - -- 2 - - - 10 7 5
Total,
structura
centrală 		1004 1169 517 708 487 461 54 64 162 170 16 16 706 36 1 - 1 2 10 22 2 7 -- 13 7 4 - 229 68 67
Serviciul teritorial
Alba Iulia 		128 207 85 168 43 39 1 12 1 21 - - 1 18 ---- 1 5 - -- - 1 2 - 1 5 5 2
Serviciul teritorial
Bacău 		109 103 73 61 36 42 5 5 7 9 1 1 1 3 ----     - -- -- 1 -- 5 7 1
Serviciul teritorial
Braşov 		57 83 32 44 25 39 2 4 3 11 - 3 - 0 ---- 2 4 - -- --- -- 10 1 4
Serviciul teritorial
Bucureşti 		167 282 99 174 68 108 8 9 25 20 -- 45 7 ---- 3  5 - - 1 6 - 3 - 1 53 7 9
Serviciul teritorial
Cluj 		135 178 81 114 54 64 9 15 18 25 8 4 16 15 ----- - - -- -- 2 - 1 20 4 6
Serviciul teritorial
Constanţa 		141 205 50 95 91 110 1 4 1 11 -- - 2 ----- - - -- --- -- 65 7 4
Serviciul teritorial
Craiova 		142 195 87 135 55 60 5 7 6 22 - 3 - 24 ----- - - -- -- 3 - 1 11 3 2
Serviciul teritorial
Galaţi 		135 182 105 126 30 56 4 7 7 15 -- - 0 ---- 2 2 - -- --- -- 8 - 1
Serviciul teritorial
Iaşi 		126 137 99 91 27 46 6 6 17 16 - 2 8 23 -- 1 1 - - - -- -- 1 -- 11 4 7
Serviciul teritorial
Oradea 		95 89 55 69 40 20 9 7 63 12 3 2 13 1 ----- - - -- -- 1 -- 12 7 8
Serviciul teritorial
Piteşti 		70 93 45 45 25 48 4 2 5 3 1 - - 0 ---- 2 7 - - - 2 - -- 5 2 4
Serviciul teritorial
Ploieşti 		109 157 57 79 52 78 3 7 3 24 1 - - 10 ----- - - -- - 2 - -- 35 5 9
Serviciul teritorial
Suceava 		58 66 41 42 17 24 4 3 12 16 1 - 2 1 ----- - - -- --- -- 9 2 1
Serviciul teritorial
Tg. Mureş 		55 72 24 48 31 24 7 7 11 15 -- 9 13 ---- 3 9 - -- --- -- 9 7 2
Serviciul teritorial
Timişoara 		84 101 59 71 25 30 5 8 19 25 2 1 16 50 ----- - - -- --- -- 7 1 1
Total,
structura
teritorială 		1611 2150 992 1362 619 788 73 103 198 245 17 16 111 167 - - 1 1 13 32 - - 1 6 5 13 - 4 265 62 61
TOTAL GENERAL 2615 3319 1509 2070 1106 1249 127 167 360 415 33 32 817 203 1 - 2 3 23 54 2 7 1 6 18 20 4 4 494 130 128


10.2. Anexa nr. 2 – Cauze importante soluţionate prin rechizitoriu (exemple)


Prin rechizitoriul nr. 227/P/2006 din 31 mai 2007 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor M.I. (preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. 1 C. pen. raportat la art. 6 şi 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000) şi N. A. (deputat în Parlamentul României, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzute de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 şi 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000).
În fapt, în cursul anului 2001, în urma unei înţelegeri anterioare cu inculpatul A.N., inculpatul M.I., numit preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, a sustras de la această instituţie publică lucrarea nr. S/I/7/2001 privind tranzacţia suspectă în cuantum de 400.000 USD făcută de soţia inculpatului A.N.
Lucrarea sustrasă a fost remisă inculpatului A.N., iar Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu şi-a mai putut realiza atribuţiile.
Cauza a fost trimisă Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru judecare.

*

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 67/P/2005 din 27 februarie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. S. , deputat, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzute de art. 2481 raportat la art. 248 C. pen. şi de art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că inculpatul D. S., în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Constanţa şi ordonator principal de credite, a angajat această instituţie publică la plata în plus a sumei de 280.000 euro către firma care a câştigat licitaţia (în scopul stabilirii mijloacelor şi metodelor, din punct de vedere economic), pentru privatizarea Regiei Autonome Judeţene de Apă Constanţa.
De asemenea, în perioada 1999 - 2004, inculpatul, în aceeaşi calitate, a refuzat să vireze sumele aferente profitului anual obţinut de Regia Autonomă Judeţeană de Apă Constanţa, în contul acesteia, potrivit acordului de împrumut al statului român cu BERD. Întrucât în acordul de împrumut şi în contract (în care consiliul judeţean era parte) erau stabilite dobânzi şi penalităţi, în cazul neexecutării obligaţiilor contractuale, Consiliul judeţean Constanţa a fost obligat la plata sumei finale de 3 milioane euro.
S-a aplicat sechestrul asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului până la concurenţa sumei de 150.000 lei.
Pentru judecarea cauzei a fost sesizată Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

*

La data de 25 ianuarie 2007, prin rechizitoriul nr. 122/P/2006 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor C. I. şi I. M. , pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi a infracţiunii de dare de mită, prevăzute de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada mai - august 2006, inculpatul C. I., în calitate de procuror la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe fondul desfăşurării cercetărilor penale în dosarul nr. 402/P/2006, a pretins şi primit, de la inculpata I. M., foloase în sumă totală de aproximativ 10.000 euro, în scopul punerii sub învinuire a omului de afaceri P. A. (pentru săvârşirea unor infracţiuni de natură economică) şi adoptării soluţiei de declinare a competenţeicauzei în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Ambii inculpaţi au fost reţinuţi pe o durată de 24 ore, iar Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a luat faţă de aceştia măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 zile. Cu ocazia judecării recursurile formulate de inculpaţi, completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus, faţă de C. I. şi I. M., obligarea de a nu părăsi ţara iar, ulterior, această măsură a fost prelungită succesiv de către instanţă.
Dosarul a fost trimis Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru judecarea cauzei.

*

Prin rechizitoriul nr. 32/P/2006 din 18 decembrie 2007 al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, au fost trimişi în judecată inculpaţii gl. (rez.) P.M., gl. (rez.) B.E., gl. bg. (rez.) O.N., col. (rez.) M.T., col. (rez.) C. E. şi lt. col. L. S. , foşti comandanţi sau şefi ai unor structuri din Statul Major al Forţelor Terestre, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice (în formă calificată şi continuată), prevăzute de art. 248 raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că inculpaţii gl. (rez.) P.M., gl. (rez.) B.E., gl. bg. (rez.) O.N., col. (rez.) M.T., col. (rez.) C. E. şi lt. col. L. S., în perioada iunie 2000 - septembrie 2004, şi-au încălcat sau depăşit atribuţiile de serviciu în legătură cu negocierea, încheierea şi derularea contractului de schimb L 3535/01.06.2000 dintre SMFT şi S.C. „Tofan Steel” S.R.L., cauzându-se o pagubă totală de 4.411.812,18 lei în patrimoniul unităţii militare.
Dosarul a fost înaintat Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru judecarea cauzei.

*

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 72/P/2006 din 25 iunie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor C. C. (preşedinte al Consiliului judeţean Botoşani, pentru săvârşirea infracţiunilor de efectuare a unor operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, de spălare de bani şi de fals în declaraţii, prevăzute de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen., de art. 23 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002, de art. 292 C. pen. cu referire la art. 36 din Legea nr. 115/1996), C. L. C. (director al Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri Botoşani, pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani şi de abuz în serviciu, prevăzute de art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. şi de art. 2481, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.) şi A. I. (administrator al S.C. „Construct Com” S.R.L. Botoşani, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, la spălare de bani şi la efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. combinat cu art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000, de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000 şi de art. 23 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002).
În fapt, inculpatul C.C., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, în perioada 2002 - 2006, a efectuat operaţiuni comerciale incompatibile cu funcţia sa, constând în încheierea de contracte de deszăpezire, prin intermediul unui interpus (A. I.), cu directorul Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri Botoşani, care era fiul său.
Veniturile realizate în urma acestor activităţi ilegale se cifrează la suma de 19.230.873 lei (5.694.535 euro), cea mai mare parte a acestora nefiind menţionată în declaraţiile de avere ale inculpatului C. C. Din aceste sume de bani, inculpaţii şi-au achiziţionat case şi maşini de lux.
Suma de bani mai sus-arătată a fost reciclată prin intermediul conturilor bancare ale unui număr de 4 firme (în care inculpatul C. C. îndeplinea nelegal calitatea de administrator), banii fiind astfel „spălaţi”.
S-a aplicat sechestrul asigurător până la concurenţa sumei de 6.939.906,55 lei.
Dosarul a fost trimis Tribunalului Botoşani, pentru judecarea cauzei.

*

Prin rechizitoriul nr. 167/P/2006 din 14 iunie 2007 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului J.D. ,pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită (în formă continuată), prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen.
Prin acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor M. P. C. (pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzute de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. şi la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen.), D. G. (pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzute de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. şi la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.) şi L. L. (pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzute de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000).
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2005-2006, inculpatul J. D., subcomisar de poliţie în cadrul Serviciului Independent de Informaţii şi Protecţie Internă Prahova al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, a pretins, în patru rânduri, sume cuprinse între 5.000 euro şi 30.000 euro, primind (cu complicitatea inculpaţilor D.G., M.P.C. şi L.L.) suma totală de 33.000 euro şi 900 lei, de la martorii C.N., I.I.A., Ţ.R. şi I.N., pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle de serviciu, şi anume, pentru a nu întocmi note informative referitoare la posibilele activităţi infracţionale despre care luase cunoştinţă.
Inculpatul J.D., în aceeaşi perioadă, a prezentat celor patru martori, mai sus-menţionaţi, înscrisuri care conţineau informaţii ce nu erau destinate publicităţii şi pe care le-a obţinut prin accesarea bazelor de date ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
În cursul urmăririi penale, inculpaţii M.P.C., D.G. şi J.D. au fost reţinuţi pe o durată de 24 ore. Inculpatul J.D. a fost arestat preventiv de către instanţă, iar, faţă de inculpaţii M.P.C. şi D.G., procurorii au dispus înlocuirea măsurii reţinerii cu obligarea de a nu părăsi ţara. Aceeaşi măsură preventivă a fost luată şi faţă de inculpatul L.L.
Procurorii au dispus luarea măsurii asigurătorii, constând în instituirea sechestrului asupra unor bunuri aparţinând inculpatului J.D.
Dosarul a fost trimis Tribunalului Prahova pentru judecarea cauzei.

*

Prin rechizitoriul nr. 166/P/2007 din 18 decembrie 2007 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor N. D. (pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. 1 C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000), D. G. şi L. M. (pentru complicitate la aceeaşi infracţiune, prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. şi la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000).
Inculpatul N. D., în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova (având gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă curte de apel), pe fondul instrumentării dosarului penal nr. 779/P/2007, a pretins, la începutul lunii octombrie 2007, de la denunţătorul M.C.C. (persoană vătămată în respectiva cauză), prin intermediul inculpatelor D.G. (grefier şef secţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti) şi L.M. (director general la o societate comercială privată din Ploieşti), un folos reprezentând o sumă de bani, care iniţial nu a fost particularizată în privinţa cuantumului, iar la 17 octombrie 2007 a primit, prin intermediul aceloraşi două complice, suma de 17.000 lei de la M.C C., în scopul redactării şi trimiterii către denunţător a unei comunicări din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, privind stadiul cercetărilor efectuate în dosarul mai sus-arătat, precum şi pentru a-şi exercita prerogativele de efectuare a instrucţiei penale, astfel încât rezultatul anchetei să fie favorabil denunţătorului.
Inculpatul N.D. a fost reţinut pe o durată de 24 ore, fiind apoi arestat preventiv, pe o perioadă de 29 zile, de către Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie iar, ulterior, completul de 9 judecători al aceleiaşi instanţe a admis recursul inculpatului şi a dispus cercetarea în stare de libertate a acestuia.
În cursul urmăririi penale, faţă de inculpatele D.G. şi L.M. s-a luat măsura obligării de a nu părăsi ţara.
A fost sesizată Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru judecarea cauzei.

*

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 231/P/2006 din 1 noiembrie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpatei M.E.L. (judecător la Tribunalul Gorj), pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzute de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 292 C. pen. şi art. 36 din Legea nr. 115/1996.
În fapt, inculpata M.E.L., judecător la Tribunalul Gorj, la data de 4 mai 2005, a dat o declaraţie de avere incompletă, care a fost depusă la Consiliul Superior al Magistraturii, în care nu au fost trecute imobilele achiziţionate printr-un contract autentic de vânzare-cumpărare, precum şi întreaga suprafaţă a imobilului construit.
Cauza a fost trimisă Curţii de Apel Craiova, pentru judecare.

*

La data de 25 octombrie 2007, prin rechizitoriul nr. 177/P/2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor F.G. (primar al municipiului Arad), D. F. (administrator S.C. „Elecon Plus” S.R.L.), V.R.G. (administrator S.C. „Elecon Plus” S.R.L.) şi P.F.M. (consilier la Primăria Arad), pentru săvârşirea infracţiunilor de luare şi, respectiv, de dare de mită, prevăzute de art. 254 C. pen. şi de art. 255 C. pen. raportat la art. 6 şi, respectiv, art. 132 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, inculpatul F.G., în calitate de primar al municipiului Arad, a favorizat doi administratori ai unei firme private, care au cumpărat un teren aparţinând municipiului Arad, în sumă de 800.000 euro, pe care l-au revândut cu suma de 3,5 milioane euro.
Preţul terenului a fost subevaluat de către F. G. şi ceilalţi inculpaţi. În schimbul acţiunii de favorizare, inculpatul F.G. primise o casă în centrul municipiului Arad, în cursul anului 2005, de la cei doi oameni de afaceri, D.F. şi V.R.G., dând la schimb un apartament care avea o valoare mică, diferenţa dintre cele două imobile fiind de 115.000 euro.
A fost luată măsura sechestrului asigurător asupra imobilului din municipiul Arad.
Cauza a fost trimisă Tribunalului Arad, pentru judecare.

*

Prin rechizitoriul nr. 6/P/2005 din 15 februarie 2007 al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor gl. mr. (rez.) M.M. , gl. bg. (rez.) T.A. , col. (rez.) M.I. şi mr. B.M. , pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice (în formă calificată), prevăzute de art. 2481 C. pen.
În perioada iunie 2003 - februarie 2004, gl. mr. (rez.) M.M., gl. bg. (rez.) T.A., col. (rez.) M.I. şi mr. B.M., comandanţi şefi ai unor structuri de achiziţii din cadrul Compartimentului Logistic Întrunit, şi-au încălcat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, atribuţiile funcţionale cu ocazia achiziţiei publice de ţesătură tip „Ripstop”, necesară confecţionării de uniforme militare.
Inculpaţii au desfăşurat o activitate concertată pentru a favoriza firma germană „Texplorer GmbH Nettetal”. În acest scop, au schimbat planul de achiziţie de confecţii militare în ţesătură şi au stabilit cantităţi şi preţuri nejustificate faţă de cererile categoriilor de forţe din armată sau de preţurile practicate pe piaţa internaţională. De asemenea, au viciat procedura de licitaţie publică organizată, fără a exista fondurile băneşti necesare şi prin schimbarea nejustificată a documentaţiei, mai ales a specificaţiilor tehnice.
Firma germană a fost favorizată la licitaţie în detrimentul altor firme, cu propuneri financiare mai avantajoase, creându-se un prejudiciu Ministerului Apărării de 8.544.807,72 lei (2.269.597 euro). S-a mai creat, totodată, o pagubă de 2.871.945,44 lei (697.141,82 euro), produsă pe timpul derulării contractului de achiziţie pentru ţesătură Ripstop.
Inculpaţii au acceptat livrarea ţesăturii de către două firme turceşti şi încheierea unor acte adiţionale, prin care s-au decalat termenele de livrare şi s-au actualizat preţurile, toate în defavoarea unităţii militare, deşi culpa aparţinea firmei germane.

*

Secţia de combatere a corupţiei, prin rechizitoriul nr. 1/P/2006 din 7 decembrie 2007, a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 21 lucrători vamali din cadrul Biroului vamal Otopeni, respectiv, a inculpaţilor I.I., D.V., T.G. (pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. 1 şi 2 din C. pen. raportat la art. 6 şi 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C. pen., şi a infracţiunii de primire de foloase necuvenite, prevăzute de art. 256 din C. pen. raportat la art. 6 şi 7 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a din C. pen.), P.D., L.G., G.D., T.M., I.C.V., M.M., N.V.G., G.M., I.G., T.M., I.G., Ţ.M., T.N., Z.L., C.L.C., M.M., P.T. şi B.M.V. (pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. 1 şi 2 din C. pen. raportat la art. 6 şi 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C. pen.).
În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că, în perioada decembrie 2005 – septembrie 2006, angajaţii unor firme care desfăşurau activităţi în calitate de comisionari vamali au dat lucrătorilor vamali, mai sus-menţionaţi, în mod repetat (fiind documentate 8.121 acte materiale de dare şi luare de mită), diferite sume de bani, în valoare totală de 81.470 lei, pentru a-i determina fie să urgenteze procedurile vamale, fie să treacă cu vederea neregulile existente în documentele vamale supuse controlului.
În cursul urmăririi penale, procurorul a dispus reţinerea preventivă, pe o durată de 24 ore, a unui număr de 17 lucrători vamali şi obligarea de a nu părăsi localitatea faţă de un alt vameş iar, ulterior, instanţa a luat măsura obligării de a nu părăsi ţara faţă de toţi inculpaţii reţinuţi.
De asemenea, procurorul a dispus în cauză luarea măsurilor asigurătorii până la concurenţa sumei de 70.715 lei.
Dosarul a fost trimis Tribunalului Buzău, instanţă care a fost desemnată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform procedurii prevăzute de art. 611 C. pr. pen., să judece cauza în fond.

*

La data de 10 mai 2007, prin rechizitoriul nr. 5/P/2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor gl. mr. (rez.) S. O. şi col. (rez.) D. G., foste cadre ale Serviciului Român de Informaţii, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă.
În perioada 1999 – 2006, cei doi inculpaţi au pretins şi primit sume importante de bani şi bunuri materiale, în valoare totală de 500.000 lei, pentru a acorda „protecţie” unor subordonaţi şi pentru a sprijini oameni de afaceri în activităţi comerciale.
De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.E. , fost consilier prezidenţial, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, intrucât, împreună cu col. (rez.) D.G., a pretins sume mari de bani de la martorul denunţător M. F., pentru a interveni în favoarea acestuia la ministrul justiţiei şi la procurorul general, în vederea obţinerii unei soluţii favorabile într-o cauză penală în care acesta era cercetat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.
Prin acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea în judecată a inculpatului G.A.T. , administrator şi asociat al S.C. „Midocar” S.R.L. Bucureşti, care i-a pus la dispoziţie (cu titlu de folosinţă gratuită pe timp de 4 ani), inculpatului gl. mr. S.O. un autoturism nou, comandă specială, marca VW, bun ce aparţinea acestei societăţi comerciale, reţinându-se că, în acest mod, inculpatul a gestionat cu rea-credinţă bunurile din patrimonial unităţii respective.
Dosarul a fost trimis Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru judecarea cauzei.

*

Prin rechizitoriul nr. 73/P/2006 din 6 iunie 2007 al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, s-a dispus trimiterea în judecată a gl. (rez.) N.T. , comandant al Comandamentului Logistic Întrunit din cadrul Ministerului Apărării, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 248 combinat cu art. 2481 C. pen., de art. 26 raportat la art. 2961 lit. f) din Legea nr. 571/2003, de art. 1 pct. p) raportat la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 12/1990 şi de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. a) şi b) C. pen.
Inculpatul gl. (rez.) N.T., în calitate de comandant al U.M. 02574, cu ocazia licitaţiei din martie 2006, privind achiziţionarea de CLU tip III, a admis ca încheierea contractului să se facă pentru un alt produs decât cel din documentaţia de licitaţie, în final contractul fiind reziliat după ce se achiziţionaseră peste 2/3 din produs.
De asemenea, a acceptat schimbarea denumirii produsului, înlesnind astfel ca unitatea producătoare, cât şi intermediarul furnizor să plătească o acciză mult sub cea prevăzută de lege, evaziunea fiscală fiind de peste 1,3 milioane euro.
Dosarul a fost trimis, pentru judecare, Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

*

La data de 26 septembrie 2007, prin rechizitoriul nr. 203/P/2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie,s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.C., primar al municipiului Baia Mare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 2481 C. pen.
Prin faptele inculpatului A.C., Primăria municipiului Baia Mare a achiziţionat un bloc de locuinţe cu suma de 544.500 euro (plus TVA), în condiţiile în care existase posibilitatea achiziţionării acestei clădiri la un preţ mult mai mic, de la S.C. „Cuprom” S. A.
Prejudiciul total de 1.380.750 lei (394.500 euro) a fost cauzat de refuzul primarului de a cumpăra imobilul la preţul de 150.000 euro de la societatea S.C. „Cuprom” S.A.
S-a aplicat sechestrul asigurător până la concurenţa sumei de 1.380.750 lei.
Cauza a fost trimisă Judecătoriei Baia Mare, pentru judecare.

*

Secţia de combatere a corupţiei, prin rechizitoriul nr. 18/P/2007 din 21 mai 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpatei B.D.F., pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă (dintre care una în formă continuată), prevăzute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 şi de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că inculpata B.D.F., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, a pretins şi primit, în vara anului 2005, suma de 2.000 lei de la D.D., pentru a interveni la judecători din cadrul Judecătoriei şi Tribunalului Giurgiu, în vederea soluţionării favorabile a dosarului nr. 4479/2005 iar, în perioada mai - octombrie 2006, aceeaşi inculpată a pretins şi primit, în mod repetat, diferite produse alimentare de la M.P. şi M.M., pentru a interveni la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu, în vederea soluţionării favorabile a unui doar penal.
Dosarul a fost trimis Curţii de Apel Bucureşti, pentru judecarea cauzei.

*

Prin rechizitoriul nr. 191/P/2007 din 11 decembrie 2007 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei J. R. , pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune (cu consecinţe deosebit de grave), fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) şi (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2006 - august 2007, inculpata J. R., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, a indus în eroare 54 persoane vătămate, creându-le aparenţa faptului că sunt adjudecatarii legali ai unor imobile din Bucureşti, ce formau obiectul unor proceduri de executare silită, prin prezentarea unor înscrisuri false, care ar fi fost emise de birourile unor executori judecătoreşti, prejudiciul astfel creat fiind de 11.412.065 lei şi 188.000 euro.
Inculpata a fost reţinută pe o durată de 24 ore, după care instanţa a dispus arestarea preventivă a acesteia, măsura fiind ulterior prelungită succesiv de către instanţă.
Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Bucureşti, pentru judecarea cauzei.

*

La data de 19 decembrie 2007, prin rechizitoriul nr. 46/P/2007 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor M. D. I. (preşedinte al Organizaţiei Judeţene PNL Gorj, pentru săvârşirea infracţiunilor de folosire a influenţei şi a autorităţii sale în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, şi de instigare la abuz în serviciu, prevăzute de art. 25 C. pen. raportat la dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen.), P.T. (director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj), M.C. (primar al comunei Baia de Fier), P.O.I.R. (şef de birou la Inspecţia Teritorială a Apelor Jiu), şi V.C. (şef de birou la Gestiunea Resurselor de Apă Gorj), pentru săvârşirea infracţiuniide abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000.
Inculpatul M.D.I., în calitate de preşedinte al Filialei Gorj al Partidului Naţional Liberal, în perioada septembrie 2005 – martie 2007, şi-a folosit influenţa şi autoritatea sa spre a obţine foloase necuvenite pentru P.N.L., constând în sume de bani solicitate de la persoane care deţineau funcţii de conducere la diferite instituţii publice sau societăţi comerciale cu capital integral de stat (respectiv, de la conducătorii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, Gărzii Financiare, Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Autorităţii de Sănătate Publică, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, S.C. „Hidroelectrica” S.A., Inspectoratului de Stat în Construcţii, Companiei Naţionale Poşta Română şi Spitalului Judeţean Gorj), în cuantum total de 100.000 lei.
Inculpatul M.D.I. intenţiona să colecteze sumele de bani, în modalitatea mai sus-menţionată, pentru susţinerea campaniei de alegeri europarlamentare, programate, iniţial, să înceapă la data de 13 aprilie 2007.
Inculpatul M.D.I. şi-a folosit autoritatea şi influenţa pe care le avea în cadrul Fundaţiei „Tudor Vladimirescu” (unde avea calitatea de preşedinte), dispunând, la data de 5 iulie 2004, achitarea sumei de 69.000 lei din conturile fundaţiei, pentru achiziţionarea unui autoturism pentru sine, iar în ziua de 2 aprilie 2007 a hotărât să-i fie achitată suma de 85.000 lei, cu titlu de consultanţă.
În ziua de 11 iulie 2007, inculpatul M.D.I., la solicitarea inculpatului M.C., primar al comunei Baia de Fier, prevalându-se de calitatea de lider al PNL Gorj, precum şi de de influenţa şi autoritatea sa, i-a cerut inculpatului P.T., director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj, să dispună anularea unui procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, întocmit de funcţionari din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj.
Cauza a fost trimisă Judecătoriei Târgu Jiu, pentru judecare.

*

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 44/P/2006 din 3 iulie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor I. D. (director al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva), B.D. (director al Direcţiei investiţii a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva) şi D.E. (director al Direcţiei economice a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva), pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi a inculpaţilor D.M.L. (director al Direcţiei tehnice a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva), V.S. (consilier juridic al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva), D. M. (şef al Serviciului investiţii-dezvoltare al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva), S.B.F. (asociat al S.C. „Eufrat” S.R.L. Târgu Jiu), C.C. (director al Fondului forestier al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva), pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzute de art. 26 raportat la art. 2481 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În fapt, inculpatul D.I., în calitate de manager general al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi ordonator de credite, a semnat, alături de inculpata D. E., mai multe ordine de plată şi, totodată, a acceptat semnarea altor ordine de plată de către B.D. şi D.E., în vederea alimentării cu bani a conturilor Direcţiilor Silvice Giurgiu, Bucureşti, Târgovişte, Slobozia şi Piteşti.
Plăţile s-au efectuat către S.C. „Hunter Vip Exim” S.R.L., fără a avea la bază aprobarea consiliilor de administraţie al direcţiilor silvice şi fără a avea aprobările necesare prevăzute de lege.
Achiziţiile publice făcute de direcţiile silvice priveau armament şi accesorii ale acestuia, printre care şi un buldomanipulator (tanc).
 Prin operaţiunile economico-financiare nelegale, mai sus-menţionate, s-a creat un prejudiciu de 1.071.320 lei (306.092 euro).
Cauza a fost trimisă Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru judecare.

*
Prin rechizitoriul nr. 152/P/2007 din 28 septembrie 2007 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului B.I. , pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că inculpatul, în calitate de ofiţer de poliţie (cu gradul profesional de comisar şef), deţinând funcţia de şef al Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Constanţa, pe fondul desfăşurării procedurii administrative de cercetare disciplinară a denunţătorului F. A., comisar la aceeaşi unitate de poliţie, a pretins acestuia, la data de 3 septembrie 2007, o sumă de bani care, iniţial, nu a fost particularizată explicit iar, la data de 5 septembrie 2007, folosul pretins a fost individualizat la suma de 1.000 euro sau 1.000 USD, pentru ca, în ziua de 6 septembrie 2007, inculpatul să pretindă suma de 1.000 euro, pe care a şi primit-o, în scopul de a-i facilita denunţătorului aplicarea unei sancţiuni disciplinare favorabile (constând în amânarea promovării în gradul profesional sau în funcţii superioare, pe o perioadă de un an).
În cursul urmăririi penale, inculpatul a fost reţinut pe o durată de 24 ore, după care instanţa a luat faţă de acesta măsura arestării preventive.
Dosarul a fost trimis Curţii de Apel Constanţa, pentru judecarea cauzei.

*

La data de 16 mai 2007, prin rechizitoriul nr. 105/P/2006 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor O.C. , P.A. , L.I. (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 182 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. şi art. 181 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.), S.M.V. şi C.G. (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 290 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. şi art. 26 C. pen. raportat la art. 182 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.).
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2003 – 2005, inculpaţii O.C., L.I. şi P.A., preşedinţi ai mai multor organizaţii nonguvernamentale din municipiul Braşov, având sprijinul inculpaţilor S.M. şi C.G., au obţinut pe nedrept, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Tinerilor, fonduri europene nerambursabile în cuantum de aproximativ 410.000 euro şi 76.500 lei, acordate în cadrul Programului YOUTH, schimbând destinaţia acestora, fără respectarea prevederilor legale.
Inculpaţii au fost trimişi în judecată în stare de libertate, fiind dispuse măsuri asigurătorii faţă de aceştia.

*

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 81/P/2005 din 23 februarie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor B.E., administrator la S.C. „Tehnoform Group” S.R.L. (pentru pentru săvârşirea infracţiunilor de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale şi de omisiune a evidenţierii în acte a operaţiilor comerciale efectuate, prevăzute de art. 11 lit. b şi c din Legea nr. 87/1994, cu referire la art. 11 lit. b din Legea nr. 241/2005, de fals intelectual, prevăzut de art. 289 C. pen., de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzute de art. 288 C. pen., de uz de fals, prevăzute de art. 291 C. pen. şi de fals în declaraţii, prevăzute de art. 292 C. pen.), G.A.I. , director comercial al S.C. „Tehnoform” S.R.L., I.G. şi D.G., funcţionari la Administraţia Finanţelor Publice Medgidia (pentru complicitate la infracţiunile de sustragere de la plata plăţii obligaţiilor fiscale, prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 11 lit. b din Legea nr. 87/1994 cu referire la art. 9 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., şi de fals în declaraţii, prevăzute de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.).
În fapt, s-a reţinut că inculpata B.E., în calitate de administrator al S.C. „Tehnoform Group” S.R.L., şi G.A.I., în calitate de director comercial al aceleiaşi societăţi, au achiziţionat cantitatea de 6.917,51 tone uleiuri minerale accizabile, care au fost direcţionate spre depozite clandestine, unde au fost folosite la prepararea de combustibil tip motorină. Aceste operaţiuni au fost trecute sub tăcere de către inculpaţii I.G. şi D.G., inspectori ai Administraţiei Finanţelor Publice Medgidia, cu prilejul controalelor efectuate, confirmând, în fals, descărcarea acestei cantităţi de uleiuri minerale şi, astfel, absolvind societăţile comerciale de plata accizelor aferente produsului petrolier şi creând un prejudiciu în sumă de 1.680.000 euro.
S-a aplicat măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaţilor până la concurenţa sumei de 5.538.568 lei.
Dosarul a fost trimis Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, pentru judecarea cauzei.

*

Prin rechizitoriul nr. 32/P/2007 din 24 aprilie 2007 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor M.A. (pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită, prevăzute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi de art. 254 alin. 2 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.), B.S. (pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzute de art. 255 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000) şi B.L. (pentru complicitate la săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, de dare de mită şi luare de mită, prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000, art. 26 raportat la art. 255 C. pen. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 26 raportat la art. 254 alin. 2 C. pen. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.).
În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul M. A., în calitate de consilier în cadrul A.V.A.S., în cursul anului 2006, a pretins suma de 40.000 USD de la învinuitul G. V., iar în ziua de 11 septembrie 2006 a primit 20.000 USD, prin intermediul complicei B.L., lăsând să se creadă că, prin folosirea funcţiei sale, are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul A.V.A.S., abilitaţi să aprobe încheierea unei convenţii de menţinere în vigoare a contractului de privatizare a S.C. „Gerom” S.A.
Acelaşi inculpat, în calitate de director general al Direcţiei generale juridice din cadrul A.V.A.S., a primit, în ziua de 27 februarie 2007, suma de 20.000 USD de la inculpatul B.S., prin intermediul complicei B.L., pentru soluţionarea favorabilă (în beneficiul inculpatului M.A. şi a învinuitului G.V.), a litigiului apărut ca urmare a neplăţii de către aceştia a penalităţilor în sumă de 214.000 euro (calculate pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale privitoare la efectuarea investiţiilor de mediu), precum şi pentru a face demersuri în vederea neaplicării de către A.V.A.S. a pactului comisoriu.
În cursul urmăririi penale, inculpaţii M.A., B.S. şi B.L. au fost reţinuţi pe o durată de 24 ore, după care instanţa a dispus arestarea preventivă a celor trei inculpaţi, măsura fiind ulterior prelungită succesiv de către instanţă.
De asemenea, au fost luate, de către procurori, măsuri asigurătorii, constând în instituirea sechestrului asigurător asupra unui autoturism marca BMW şi a sumelor de 20.121 USD, 1.987,44 euro şi 10.543,44 lei.
Dosarul a fost trimis Tribunalului Bucureşti, pentru judecarea cauzei.

*

La data de 8 octombrie 2007, prin rechizitoriul nr. 166/P/2005 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor O.G. (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000) şi N.A.L.A. (pentru complicitate la aceeaşi infracţiune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 181 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000).
În fapt, s-a reţinut că, în perioada septembrie - octombrie 2004, inculpatul O.G., administrator al S.C. „Modern Turism & Catering” S.R.L. Brăila, având sprijinul inculpatului N.A.L.A., a obţinut, pe nedrept, prin folosirea unor documente inexacte, fonduri europene nerambursabile PHARE, în cuantum de 81.000 euro.
Pe parcursul urmăririi penale au fost dispuse măsuri asigurătorii, constând în indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile şi imobile ale inculpaţilor.
Dosarul a fost trimis la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, pentru judecarea fondului cauzei.

*

Secţia de combatere a corupţiei, prin rechizitoriul nr. 137/P/2007 din 24 octombrie 2007, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului M.R. , director al Direcţiei Asistenţă Juridică din cadrul Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. S.A. (având, totodată, calitatea de avocat în Baroul Bucureşti, suspendată, potrivit legii),pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Inculpatul, în perioada iulie - august 2007, a pretins şi primit suma de 10.000 lei de la denunţătoarea B.A., administrator la S.C. „Ages Prodexim” S.R.L. Bucureşti, pentru a-i facilita acesteia recuperarea unei creanţe de peste 900.000 lei, precum şi dobânda aferentă, de la C.N.C.F.C.F.R. S.A.
De asemenea, s-a reţinut că, la data de 27 septembrie 2007, inculpatul M.R. a acceptat oferta aceleiaşi denunţătoare, de a-i remite suma de 10.000 lei, iar în ziua de 3 octombrie 2007, a primit suma de 5.000 euro de la B.A., pentru a-i facilita recuperarea, de la C.N.C.F.C.F.R. S.A. - Regionala Timişoara, a două creanţe în sumă totală de 900.000 lei.
Inculpatul a fost reţinut pe o durată de 24 ore, după care instanţa a luat măsura arestării preventive pe o durată de 29 zile.
Dosarul a fost trimis Curţii de Apel Bucureşti, pentru judecarea cauzei.

*

Prin rechizitoriul nr. 10/P/2006 din 3 decembrie 2007 al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor col. (rez.) C.N. şi lt. col. ing. ec. G.M.M. , pentru săvârşirea (în formă continuată) a infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori în numele lor, prevăzute de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Inculpaţii au avut rol activ în implementarea unui număr de două proiecte Phare, derulate de Academia Tehnică Militară, în perioada 1 februarie 2003 – 31 martie 2004, primul ocupându-se de aspectele de ordin tehnic şi al doilea de cele de ordin financiar. Aceştia au folosit şi au prezentat documente şi declaraţii false, inexacte şi incomplete, având ca rezultat obţinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene şi cauzând un prejudiciu în valoare totală de 263.717,66 euro.
Inculpatul lt. col. ing. ec. G.M.M. a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare de fonduri, prevăzute de art. 3021 alin. (1) C. pen., întrucât, în calitate de contabil şef al Academiei Tehnice Militare, a schimbat destinaţia sumei de 134.155,68 lei, reprezentând credite bugetare neutilizate până la finele anului 2002, virând-o la Banca Comercială Română, pentru a constitui sursa de cofinanţare a celor două contracte, fără respectarea dispoziţiilor legale, şi cauzând, astfel, o pagubă bugetului de stat.
 În vederea recuperării prejudiciului produs părţii civile, s-a dispus, prin ordonanţă, aplicarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor.
 Dosarul a fost trimis, spre soluţionare, Tribunalului Militar Bucureşti.

*

La data de 26 octombrie 2007, prin rechizitoriul nr. 87/P/2007 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I. V. , director executiv adjunct al Direcţiei transporturi, drumuri şi sistematizarea circulaţiei, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în cursul lunii martie 2007, inculpatul I.V., în exercitarea îndatoririlor sale de serviciu, a dat aviz favorabil pentru cumpărarea de către Primăria Municipiului Bucureşti, de la denunţătoarea A.D., a unui teren, proprietatea acesteia. Acest teren urma să facă obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică. În schimbul acestor demersuri, inculpatul a acceptat oferta denunţătoarei de a-i remite suma de 40.000 lei, pe care a primit-o la data de 26 martie 2007.
În cursul urmăririi penale, au fost luate măsuri asigurătorii, constând în instituirea sechestrului asupra unor bunuri ale inculpatului, până la concurenţa sumei care a făcut obiectul material al infracţiunii de corupţie reţinută în sarcina acestuia.
Pentru judecarea cauzei a fost sesizat Tribunalul Bucureşti.
*

Prin rechizitoriul nr. 43/P/2007 din 19 decembrie 2007 al Secţiei de combatere a corupţiei,s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei D.E. , pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite, prevăzute de art. 256 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că inculpata D.E., în calitate de şef serviciu la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Externe din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, în urma îndeplinirii atribuţiilor de serviciu (prevăzute în fişa postului, în legătură cu elaborarea notelor-mandat de negociere şi a notelor-propuneri pentru emiterea unor scrisori de garanţie a unui împrumut extern, în valoare de 20 milioane USD, necesar achiziţionării unor echipamente medicale de înaltă performanţă pentru spitalele penitenciar din subordinea Ministerului Justiţiei), a primit de la firma elveţiană „CC MED AG” suma de 17.000 USD, folosind în acest sens un cont deschis la o societate bancară din Republica Austria.
În cauză au fost aplicate măsuri asigurătorii, prin instituirea sechestrului asupra imobilului proprietatea acesteia, fiind sesizată Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti pentru judecarea cauzei.

*

La data de 12 iulie 2007, prin rechizitoriul nr. 342/P/2003 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.I.M, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare de fonduri publice, prevăzute de art. 3021 alin. (1) C. pen., şi a infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute de art. 182 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, reţinându-se, în fapt, că, în perioada 2002 - 2003, inculpatul, în calitate de reprezentant legal al beneficiarului S.C. „Geroconstruct” S.R.L., a schimbat, în mod repetat, destinaţia legală a sumei de 23.900 euro, provenită din fonduri publice alocate de Ministerul Educaţiei Naţionale, precum şi a sumei de 8.040 euro, provenită din bugetul general al Comunităţilor Europene pentru implementarea unui program de acţiune comunitară în domeniul formării profesionale „Leonardo Da Vinci”. Fondurile au fost utilizate în interesul personal al inculpatului, precum şi pentru plata unor cheltuieli neprevăzute în contractul de asistenţă financiară nerambursabilă.
În cauză au fost instituite măsuri asigurătorii, constând în poprirea sumei de 62.427,67 lei.
Dosarul a fost trimis Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, pentru judecarea cauzei.

*

Prin rechizitoriul nr. 101/P/2006 din 17 octombrie 2007 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor P.S. (director al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor - INHGA), D.V. (şef serviciu la INHGA), S.M. (director ştiinţific al INHGA) şi P.E. (director economic al INHGA), pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi de fals intelectual, prevăzute de art. 248 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., şi de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În fapt, inculpaţii S.P. şi S.M., în lunile decembrie 2005 şi aprilie 2006, au determinat, cu intenţie, pe unii şefi de secţii şi de laboratoare să întocmească înscrisuri, care să ateste fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, pentru a acoperi neregulile constatate de Curtea de Conturi privind plata nelegală a unor prestatori de servicii, în perioada ianuarie 2004 - septembrie 2005.
Inculpaţii S.P., S.M., P.E. şi D.V., în perioada ianuarie 2004 - septembrie 2005, în exerciţiul sarcinilor de serviciu, cu ştiinţă, şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile, încălcând normele legale referitoare la încheierea şi derularea convenţiilor civile de prestări servicii cu terţe persoane fizice şi cauzând prin aceasta o pagubă în cuantum de peste 550.000 lei.
Cauza a fost trimisă, spre judecare, Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

*

Serviciul teritorial Alba Iulia, prin rechizitoriul nr. 31/P/2006 din 23 februarie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.N. , ofiţer de poliţie judiciară la Serviciul Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (7 acte materiale).
În fapt, s-a reţinut că, în perioada mai 2005 - mai 2006, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul D.N. a pretins şi a primit de la numita T.M.E. suma totală de 3.500 euro pentru sine, făcând-o să înţeleagă că are influenţă, atât personal, cât şi prin relaţia sa, cu şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu, să determine transferul soţului denunţătoarei din arestul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mureş în arestul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu, unde aceasta urma să beneficieze de un regim preferenţial pe durata executării pedepsei, iar luarea contactului şi comunicarea cu aceasta avea să fie mai facilă.

*

Prin rechizitoriul nr. 73/P/2005 din 5 februarie 2007, Serviciul teritorial Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată a inculpatei G.I.I. , director la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 7, Centrul Alba Iulia, pentru săvârşirea a două infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv, art. 182 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 90 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că inculpata G.I.I., în calitate de reprezentant legal al S.C. „P&G Production” S.R.L. Zlatna, ca parte contractantă a Contractului de Finanţare Phare 2001-RO010803012004, în perioada 2003 - 2004, a prezentat, în mod repetat, atât cu prilejul acordării primei tranşe de bani reprezentând avans, cât şi cu prilejul cererilor pentru acordarea tranşelor intermediare şi finală de finanţare a sumelor de bani reprezentând ajutor financiar nerambursabil, documente false, inexacte şi documente incomplete, în scopul obţinerii acestor sume de bani şi a schimbat destinaţia fondurilor primite în baza acestui contract cu titlu de avans, folosindu-i în scopuri personale, prin aceasta cauzând părţii civile, Ministerul Integrării Europene, un prejudiciu în sumă totală de 22.684,50 euro şi 30.771,52 lei, nerecuperat.
A fost luată măsura asigurătorie a sechestrului în cursul urmăririi penale.

*

La data de 28 decembrie 2007, prin rechizitoriul nr. 42/P/2007 al Serviciului teritorial Bacău, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor S. T. (lichidator judiciar în cadrul Lichidator Group S.P.R.L. Târgu Neamţ), pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi B. L. (consilier juridic şi lichidator judiciar în cadrul Lichidator Group S.P.R.L. Târgu Neamţ), pentru complicitate la comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Ambii inculpaţi au fost reţinuţi pentru o perioadă de 24 ore şi arestaţi preventiv (S.T., în perioada 19 octombrie 2007 – 24 octombrie 2007 şi 31 octombrie 2007 – 2 noiembrie. 2007, iar B.L., în perioada 31 octombrie 2007 – 2 noiembrie 2007).
S-a reţinut în fapt că, în cursul lunii august 2007, inculpatul S.T., în calitate de lichidator judiciar desemnat în dosarul Tribunalului Neamţ cu nr. 746/F/2004 (număr nou 93/103/2004), în prezenţa numitei B.L., consilier juridic în cadrul aceleiaşi societăţi de lichidare, a pretins şi a primit, în ziua de 18 octombrie 2007, de la denunţătorul U.L. suma de 3.000 euro, pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle privind valorificarea bunurilor S.C. „Luceafărul Urzică” S.R.L. Grumăzeşti, judeţul Neamţ, societate aflată în faliment, respectiv de a o „reprezenta” în faţa instanţei de judecată şi pentru a nu demara procedura atragerii răspunderii personale a fostului administrator (denunţătorul), după ce insistase în mai multe rânduri telefonic să i se predea această sumă şi după ce mai primise şi sumele de 1.400 lei şi 1.100 lei.
Transmiterea banilor s-a realizat cu complicitatea inculpatei B.L. care, în ziua de 18 octombrie 2007, a primit personal de la denunţător suma de 3.000 euro, a numărat-o, a întocmit un înscris intitulat „Declaraţie”, iar apoi a remis-o lui S.T.

*
Prin rechizitoriul nr. 15/P/2007 din 13 decembrie 2007 al Serviciului teritorial Bacău, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului A.C. , primar al comunei Dofteana, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. şi cu referire la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S-a reţinut în fapt că, la data de 7 aprilie 2003, inculpatul A. C., în cadrul acţiunii de vânzare prin licitaţie publică cu strigare, după o apreciere proprie şi cu intenţie, a stabilit o valoare diminuată a „Castelului Ghica”, aparţinând domeniului privat al Consiliului Local Dofteana. De asemenea, abuzând de funcţia deţinută, a hotărât vânzarea imobilului precizat la cel mai mic preţ oferit, fără a stabili un preţ minim de adjudecare, în baza anunţului local din 18 iunie 2003, eludând astfel şi actele normative în domeniu (Hotărârea Guvernului nr. 841/1995, completată şi modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 966/1998), fapt care a determinat ca, la data de 25 august 2003, imobilul să fie adjudecat la un preţ cu mult inferior celui real, prin aceasta cauzând Consiliului Local Dofteana un prejudiciu în suma de 370. 874 euro.

*

La data de 23 ianuarie 2007, prin rechizitoriul nr. 49/P/2006, Serviciul teritorial Braşov a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor M.L.D., fost deputat în Parlamentul României, preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşilor Eroilor „Braşov - Decembrie 1989” (ALRUE), al Blocului Naţional al Revoluţionarilor din Decembrie '89 (BNR 89) şi al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Revoluţionare din Decembrie '89 (UNORD 89), pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de şantaj (prevăzute de art. 194 alin. 1 şi 2 C. pen., raportat la art. 31 din Legea nr. 8/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.), T.O. , om de afaceri, pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de şantaj (prevăzute de art. 194 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a şi b C. pen. şi, în final, art. 33 lit. a C. pen.) şi, în stare de libertate, a inculpatei A. F., om de afaceri, pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de complicitate la şantaj (prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 194 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.).
În fapt, s-a stabilit că, în perioada noiembrie - decembrie 2006, cei trei inculpaţi, au exercitat, personal sau prin intermediul altor persoane, acte de constrângere constând în ameninţări cu acte de violenţă sau darea în vileag a unor infracţiuni comise în legătură cu acordarea nelegală a unor credite de către Romexterra Bank – Sucursala Braşov, asupra părţilor vătămate M.M., D.I. şi B.G.C., în scopul dobândirii, în mod injust, de la părţile vătămate D.I. şi B.G.C. a sumei de 200 lei, echivalentul a peste 560.000 euro, înscrisă pe 3 file C.E.C.

*

Serviciul teritorial Bucureşti, prin rechizitoriul nr. 133/P/2007 din 17 decembrie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor M.Z. şi M.I. , ambii din comuna Vidra, judeţul Ilfov, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, de evaziune fiscală, de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi de complicitate la aceste infracţiuni, prevăzute de art. 43 din Legea nr. 82/1991, art. 9 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.
În sarcina inculpaţilor s-a reţinut că, în perioada mai 2005 - iunie 2007, în calitate de administrator şi, respectiv, împuternicit al S.C. „Meg Metal Impex” S.R.L., nu au organizat, nu au condus şi nu au efectuat înregistrări în contabilitate a operaţiunilor comerciale desfăşurate, ceea ce a avut drept consecinţă denaturarea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare ale societăţii.
În aceeaşi perioadă de timp, deşi au realizat venituri în sumă totală de 37.645.328,8 lei, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, au omis, în totalitate, evidenţierea în actele contabile a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate. Prin această modalitate, inculpaţii s-au sustras de la plata către bugetul de stat a sumei de 9.808.540,4 lei (echivalentul sumei de 2.843.000 euro), compusă din impozit pe profit datorat (6.022.862 lei) şi T.V.A.-ul de plată (3.785.540,4 lei).
Suma de 9.808.540,4 lei a fost reţinută ca prejudiciu produs de inculpaţi prin săvârşirea infracţiunilor mai sus-menţionate.
*
La data de 21 februarie 2007, prin rechizitoriul nr. 78/P/2006, Serviciul teritorial Bucureşti a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor F.I.R., R.A.L. şi D.B.R. , pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen., art. 288 C. pen., art. 290 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen., pentru aceea că, în baza unui testament olograf falsificat, precum şi a unor certificate de moştenitor de asemenea false, a solicitat şi obţinut punerea în posesie asupra unor bunuri imobile (terenuri şi construcţii), situate în judeţele Ilfov, Călăraşi şi Teleorman.
Inculpaţii au revendicat, în mod nelegal, întreaga suprafaţă de teren destinată construirii Cartierului de Locuinţe A.N.L. Henri Coandă, aducând prin aceasta grave prejudicii materiale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, cât şi Asociaţiei Deţinătorilor de Lot Henri Coandă.
Valoarea totală a imobilelor revendicate de inculpatul F.I.R., cu complicitatea celor doi, este în sumă de 179.880.000 euro.

*

Prin rechizitoriul nr. 104/P/2005 din 23 mai 2007 al Serviciului teritorial Bucureşti,s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: S.A. (director B.C.R. Sucursala Călăraşi), pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi P.V. (şef serviciu credite B.C.R. Sucursala Călăraşi), pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. S-a reţinut în fapt că inculpaţii, în calitate de director, preşedinte al Comitetului Director, respectiv, şef serviciu credite, cu ştiinţă, în mod repetat, în perioada 2002 - 2004, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiunilor de serviciu, în legătură cu aprobarea, acordarea şi urmărirea destinaţiei şi a recuperării creditelor acordate S.C. „Transamerican 2000” S.R.L. Călăraşi (societate administrată de inculpaţii K.M. şi I.F.C.), au determinat cauzarea unui prejudiciu, în dauna B.C.R. S.A., în cuantum total de 8.867.740 lei.
Aceiaşi inculpaţi, S.A. şi P.V, prin neluarea, cu ştiinţă, a măsurilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, în executarea popririi pe contul S.C. „Transamerican 2000” S.R.L., urmare titlurilor executorii, au cauzat un prejudiciu Ministerului Finanţelor, în cuantum total de 4.500.288,56 lei.
De asemenea, prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată şi a inculpaţilor K.M., administrator al S.C. „Transamerican 2000” S.R.L., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen. şi I.F.C. , consilier la S.C. „Transamerican 2000” S.R.L., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 26 raportat la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen., constând în aceea că, prin întocmirea şi folosirea de documente financiare false, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale, respectiv a accizelor şi TVA-ului, în cuantum total de 4.898.589,33 lei.
Prejudiciile cauzate de cei 4 inculpaţi nu au fost recuperate, dispunându-se luarea măsurilor asigurătorii pe bunurile inculpaţilor.

*

Serviciul teritorial Bucureşti, prin rechizitoriul nr. 65/P/2006 din 5 iunie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpatei L. C., expert A.V.A.S. (fost F.P.S.), pentru aceea că, în scopul îndeplinirii atribuţiunilor de serviciu, respectiv întocmirea documentelor necesare finalizării şi încheierii contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni între F.P.S. – Direcţia Teritorială Bucureşti şi Asociaţia Conducerii şi Salariaţilor GEOTEC (P.A.S.), cunoscând că în realitate acţiunile sunt cumpărate de C.R., care dorea la rândul său să beneficieze de facilităţile legale de plată acordate Asociaţiei P.A.S., i-a pretins acestuia suma de 30.000 USD (echivalentul a 27.600 euro), din care a primit ca avans, la data de 8 aprilie 1999, suma de 10.000 USD.

*

Prin rechizitoriul nr. 14/P/2007 din 7 martie 2007 al Serviciului teritorial Cluj, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului R.C.H. , (medic legist şef al Serviciului Judeţean de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, reţinându-se că acesta, în data de 25 ianuarie 2007, a pretins suma de 500 euro de la numitul S.M. (care s-a autodenunţat), cu ocazia efectuării unei examinări medico-legale asupra victimei unui accident rutier produs din culpa denunţătorului, condiţionând de plata banilor eliberarea unui act medico-legal favorabil denunţătorului, în sensul nemajorării termenului de îngrijiri medicale peste 60 de zile, inculpatul fiind prins în flagrant în data de 14 februarie 2007, în timp ce primea suma de 500 euro de la denunţător, pretinsă ca mită, şi elibera actul medical pe care l-a condiţionat de plata acesteia.

*

La data de 14 septembrie 2007, Serviciul teritorial  Cluj a emis rechizitoriul nr. 67/P/2007, prin care inculpatul R.R.C. , director comercial al Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase REMIN S.A. Baia Mare, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru infracţiunea de luare, respectiv dare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, reţinându-se că, în perioada 2006 – 2007, a pretins de la denunţătorul Ţ.S. suma de 27.000 euro, pentru încheierea de contracte comerciale ori favorizarea la licitaţii a firmei reprezentate de denunţător.

*

Serviciul teritorial Cluj, prin rechizitoriul nr. 45/P/2005 din 19 iunie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor D.G.D. , procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda (pentru săvârşirea infracţiunilor de punere în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prevăzute de art. 7 alin. 2 din Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale; de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; de producere de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. h din Legea nr. 571/2003; de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 31 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.), D.G. , C.B.N. şi C.A. (pentru săvârşirea infracţiunilor de punere în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate prevăzută de art. 7 alin. 2 din Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale; de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; de producere de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. h din Legea nr. 571 /2003; de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 31 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.).
S-a reţinut că, în perioada ianuarie 2003 - februarie 2006, inculpatul D.G.D. (procuror), administrator de fapt al S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda, cu participaţia inculpaţilor D.G. (asociat unic la S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda), C.B.N. (director economic al S.C. „Alcoolprod” S.R.L.) şi C.A. au produs alcool şi băuturi alcoolice în cadrul S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda, firmă căreia i-a fost revocată autorizaţia de antrepozit fiscal, au pus în circulaţie un număr de 7.000 de timbre false, aflate pe recipientele cu băuturi alcoolice, ce purtau astfel marcaje false, iar în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale (impozit pe profit, accize şi TVA), în contabilitatea firmei nu au fost înregistrate operaţiunile comerciale, cheltuielile şi veniturile realizate, prejudiciul produs bugetului de stat fiind în sumă de 5.736.193,01 lei, echivalentul a 1,74 milioane euro.

*

Prin rechizitoriul nr. 5/P/2006 din 27 septembrie 2007 al Serviciului teritorial Constanţa, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului I.I. (primar al comunei Agigea, judeţul Constanţa), pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, de deturnare de fonduri, a unui număr de 4 infracţiuni de fals intelectual (autorat şi instigare) şi 3 infracţiuni de uz de fals.
Au mai fost trimişi în judecată, prin acelaşi rechizitoriu, un număr de alţi 7 inculpaţi pentru participaţie în diverse forme (autorat, complicitate) la aceleaşi infracţiuni.
S-a reţinut, în fapt, că inculpatul I.I., în calitate de primar, în cursul anului 2002, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ocazia încheierii unor antecontracte de vânzare-cumpărare şi, ulterior, a contractelor de vânzare-cumpărare a unor terenuri, pentru a căror tranzacţionare era împuternicit, a indus în eroare mai multe persoane cu privire la amplasamentul real al terenurilor, precum şi cu privire la valoarea de circulaţie reală a acestora, în scopul obţinerii, pentru sine, cât şi pentru altul (complicele său, inculpatul S.I.), a unui folos material injust, folos rezultat din diferenţa de valoare plătită mandanţilor şi cea obţinută în realitate de coinculpat prin revânzarea aceloraşi terenuri către S.C. „Selgros Cash & Carry” S.R.L. Braşov.
În aceeaşi perioadă, inculpatul I.I. a recurs la falsificarea unor adeverinţe şi a instigat funcţionari ai Primăriei Agigea la falsificarea registrelor de intrare-ieşire ale unităţii, ulterior utilizând înscrisurile falsificate la biroul unui notar public pentru încheierea contractelor de vânzare-cumpărare.
Prin faptele săvârşite de inculpatul I.I., împreună cu ceilalţi inculpaţi, s-a produs un prejudiciu în valoare de 1.305.000 euro, rămas nerecuperat.
De asemenea, în perioada 2000 - 2004, inculpatul I.I. şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu derivate din calitatea de primar, procedând la încheierea unor contracte de achiziţii publice cu valori mai mari de 5.000 lei, cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare privind achiziţiile publice, iar ulterior a aprobat decontarea contravalorii acestora din alte fonduri bugetare decât cele prevăzute de lege, fără evaluarea lucrărilor şi în lipsa documentelor doveditoare.
Totodată, inculpatul a acceptat efectuarea de plăţi a unor lucrări pe baza unor documente fictive, a ridicat sume de bani, pe care le-a folosit în interes personal, din casieria unităţii şi din contul deţinut de unitatea administrativ-teritorială la Trezoreria Constanţa.
Prin faptele săvârşite de inculpatul I.I., împreună cu ceilalţi inculpaţi, s-a produs un prejudiciu în valoare de 2.863.029,78 lei, ce nu a fost recuperat.

*

Serviciul teritorial Constanţa, prin rechizitoriul nr. 100/P/2006 din 27 martie 2007, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Z.S.B. , pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Inculpatul Z.S.B., în luna noiembrie 2006, a lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari, ale căror atribuţii de serviciu includ aprobarea plăţii despăgubirilor datorate de stat persoanelor deportate din Bulgaria în România, pentru a-i determina pe aceştia să dispună efectuarea plăţii despăgubirilor cuvenite numitei B.E.
Pentru traficarea influenţei sale, inculpatul Z.S.B. a pretins sume de bani calculate în procent de 40% din 77.500 lei (prima tranşă plătibilă), respectiv 25% din 110.800 lei (a doua tranşă plătibilă). Actele de pretindere s-au materializat la data de 29 noiembrie 2006, cu primirea efectivă a sumei de 30.000 lei de la F.R.I. (rudă cu beneficiara despăgubirilor), săvârşirea faptei de primire fiind constatată în flagrant.

*

La data de 23 noiembrie 2007, prin rechizitoriul nr. 43/P/2006 al Serviciului teritorial Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului B.C. şi T.G.., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în cursul lunii decembrie 2004, inculpaţii B.C. şi T.G., în calitate de director general şi, respectiv, director economic la Direcţia Silvică Târgu Jiu, au falsificat două contracte de închiriere pentru a putea face dovada calităţii de chiriaşi ai locuinţelor de serviciu, pe care intenţionau să le achiziţioneze.
În aceeaşi perioadă au redactat, în fals, hotărârea nr. 39 a Comitetului director al Direcţiei Silvice Tîrgu Jiu, pe care au prezentat-o Consiliului de administraţie al R.N.P. Romsilva şi în baza căreia au obţinut aprobare pentru cumpărarea apartamentelor de serviciu.
La finele lunii decembrie 2004, cei doi inculpaţi, cu încălcarea legilor în vigoare, au achiziţionat fiecare apartamentul în care locuia la un preţ situat la jumătate din valoarea de piaţă a imobilelor, invocând calitatea nereală de chiriaşi şi producând R.N.P. Romsilva un prejudiciu în sumă totală de 90.000 lei.

*

Prin rechizitoriul nr. 22/P/2006 din 16 februarie 2007 al Serviciului teritorial Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei N.M. , pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 182 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, în stare de libertate, a inculpatului R.V. , pentru complicitate la săvârşirea infracţiunilor, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de art. 289 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. (2) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada iulie 2001-august 2004, în calitate de responsabil pentru implementarea proiectelor PHARE şi reprezentant legal al S.C. „Harmony Still” S.R.L. Drobeta Turnu Severin, inculpata N.M. a folosit declaraţii false şi documente inexacte, cu care a justificat plăţile parţiale şi a solicitat efectuarea plăţilor finale din bugetele Comunităţilor Europene, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept a sumei de 268.014,76 lei, folosită în alte scopuri decât cele pentru care a fost acordată.
N.M. a fost permanent ajutată în activitatea infracţională de inculpatul R.V., expert programe regionale în cadrul A.D.R. Sud-Vest Oltenia, care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului în rapoartele făcute la faţa locului, ce au avut ca urmare obţinerea pe nedrept a fondurilor şi deturnarea acestora de către N.M.
Pentru recuperarea prejudiciului cauzat s-a dispus măsura aplicării sechestrului asigurător.

*

Biroul teritorial Târgu Jiu, prin rechizitoriul nr. 24/P/2006 din 5 februarie 2007, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului S.N. (director general al S.C. „Complexul Energetic” Turceni S.A.), G.D. (director al Direcţiei comerciale din cadrul S.C. „Complexul Energetic” Turceni S.A.), B.G. (director economic din cadrul S.C. „Complexul Energetic Turceni” S.A.), B.O. (şef serviciu achiziţii servicii în cadrul S.C. „Complexul Energetic” Turceni S.A.) şi B.V. (şef birou juridic din cadrul S.C. „Complexul Energetic” Turceni S.A.), pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2481 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 289 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003.
În fapt, s-a reţinut că, la datele de 24 iunie 2005, 30 noiembrie 2005 şi 13 ianuarie 2006, inculpaţii au încheiat şi semnat contracte de prestări servicii pentru transportul cărbunelui cu autovehicule de mare tonaj aparţinând unor firme private, anulând, cu încălcarea legii, licitaţia prin care a fost acceptată oferta S.N.T.F.M.C.F.R. – MARFĂ S.A., în scopul asigurării unor avantaje patrimoniale celor trei societăţi comerciale în valoare de 1.300.695,64 lei, pentru S.C. „Elmerom Construct” S.R.L., 619.739,13 lei, pentru S.C.A. şi S.C. „Ral & Mara” S.R.L. şi 1.321.477,38 lei, pentru S.C. „CFR SSVN” S.A. În acest scop, inculpaţii au întocmit în fals mai multe înscrisuri, constituindu-se într-un grup infracţional organizat.
Prejudiciul cauzat S.C. „Complexul Energetic” Turceni S.A. a fost în valoare de 1.291.471 euro.

*

Prin rechizitoriul nr. 7/P/2007 din 28 mai 2007 al Serviciului teritorial Galaţi, s-a dispus trimiterea în judecată a unui singur inculpat, comisar în cadrul Gărzii Financiare, pentru două infracţiuni de luare de mită aflate în concurs, respectiv art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2005, inculpatul a pretins şi a primit un autoturism Skoda Octavia în valoare de 31.019 euro, în scopul de a nu-şi îndeplini corect obligaţiile de serviciu şi a nu o sancţiona pe denunţătoare în urma controalelor efectuate la firma acesteia.
Acelaşi inculpat, în perioada august – septembrie 2003, a pretins şi a primit de la un alt denunţător bunuri în valoare totală de 3.500 lei pentru a nu efectua la firma acestuia controale.

*

Serviciul teritorial Galaţi, prin rechizitoriul nr. 8/P/2007 din 29 iunie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor G. S. şi C. T. , pentru săvârşirea în concurs a 2 infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a reţinut că, în perioada anilor 2004 - 2005, inculpaţii G.S. şi C.T., în calitate de administratori ai S.C. „Sandoria Com” S.R.L. Brăila, au evidenţiat, în mod ilegal, în deconturile de TVA depuse la organul fiscal teritorial, unele operaţiuni de achiziţii de cereale, pentru care au dedus TVA-ul aferent, fără a putea justifica cu documente legale achiziţiile respective şinu au înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii venituri realizate din vânzarea de produse cerealiere către o altă societate comercială, în valoare de 6.616.311 lei, nedepunând la Direcţia Finanţelor Publice Brăila deconturile de TVA aferente.
Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este în sumă de 4.601.557,68 lei (echivalentul sumei de 1.278.000 euro), reprezentând impozit pe profit în valoare de 252.074 lei şi TVA în sumă de 4.349.483,68 lei.
În vederea recuperării prejudiciului, s-a aplicat sechestru asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor până la concurenţa sumei de 130.000 lei.

*

La data de 21 mai 2007, prin rechizitoriul nr. 28/P/2006, Serviciul teritorial Iaşi a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor C.T.F., S.B.O.I., S.B.I.O., T.E., C.L. şi R.P.E., pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani, precum şi a unor infracţiuni de fals, faptele fiind comise în condiţiile constituirii unui grup infracţional organizat de către C.T.F., S.B.O.I. şi C.S. (decedat în cursul urmăririi penale).
Activitatea infracţională a inculpaţilor şi învinuiţilor s-a desfăşurat, în perioada 2004 - 2006, prin intermediul firmelor S.C. „I. P. Ozana Grup” S.R.L. Iaşi, S.C. „Cation Fashion” S.R.L. Botoşani, S.C. „Tascochim Grup” S.R.L. Vaslui, S.C. „Real Service” S.R.L. Cluj, S.C. „Radox Intermed” S.R.L. Bucureşti, precum şi prin intermediul altor societăţi comerciale, unele funcţionând formal după principiul aşa-numitelor „firme fantomă”, în sensul că, deşi erau legal înfiinţate, nu funcţionau la sediul declarat, iar reprezentanţii legali erau fie cetăţeni străini, fie persoane cu grad de instruire redus, recrutate special pentru a nu-şi putea reprezenta consecinţele şi semnificaţia operaţiunilor ilicite desfăşurate.
Operaţiunile comerciale s-au realizat cu produse petroliere accizabile în regim suspensiv, cărora li s-a schimbat destinaţia legală, fiind vândute drept carburant auto, veniturile ilicite obţinute fiind considerabile prin faptul că nu au suportat calcularea şi plata accizelor.
Activitatea infracţională s-a desfăşurat pe raza mai multor judeţe ale ţării, tocmai pentru a fi mai dificil de descoperit şi de cercetat de către autorităţi.
Prejudiciul total cauzat prin infracţiunile cercetate este în valoare de 16.476.186,62 lei (peste 4 milioane euro).
Recuperarea prejudiciului a fost asigurată parţial prin instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor identificate ca aparţinând inculpaţilor, în limita valorii de 1.000.000 lei (indisponibilizarea unor sume de bani găsite în conturile bancare ale inculpaţilor, indisponibilizarea unor mijloace de transport auto şi a unor părţi sociale reprezentând participarea la beneficii în firme identificate ca având activitate profitabilă).

*

Serviciul teritorial Iaşi, prin rechizitoriul nr. 47/P/2007 din 14 noiembrie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor D.I., prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Murgeni, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, de instigare la fals intelectual, de uz de fals, de sustragere şi de distrugere de înscrisuri, şi C.C., şeful Postului de Poliţie Berezeni, judeţul Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.
Cercetările în cauză au fost efectuate în urma denunţului formulat de M.I. şi au stabilit că, în perioada 20 iunie - 12 iulie 2007, inculpaţii D.I. şi C.C. au efectuat o serie de activităţi infracţionale, ce au constat în distrugerea unor înscrisuri din dosarul penal nr. 494/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Murgeni, în care fusese cercetat denunţătorul pentru conducere cu îmbibaţie alcoolică peste limita legală, înlocuirea lor cu unele întocmite de inculpatul C. C. şi denunţător, din dispoziţia inculpatului D. I., dar care conţineau date nereale, pretinderea de către inculpatul D. I. a sumei de 500 euro de la denunţător în ziua de 4 iulie 2007 şi primirea, în ziua de 12 iulie 2007, de către D. I. de la denunţător a sumei de 1.600 lei în sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Murgeni.
Aceste infracţiuni au fost săvârşite în scopul de a justifica soluţia de scoatere de sub urmărire penală şi sancţionare administrativă a denunţătorului, adoptată de inculpatul D.I. la 20 iunie 2007 printr-o ordonanţă prin care s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 181 C. pen. şi art. 10 lit. b1 C. pr. pen., în sensul de a denatura situaţia de fapt cu privire la ora producerii unui eveniment rutier de către denunţător, astfel încât perioada de timp până la recoltarea probelor biologice de la denunţător să fie mai scurtă şi să nu conducă la calcularea retroactivă a alcoolemiei, fapt ce ar fi condus la stabilirea unei îmbibaţii alcoolice în sânge mai ridicate şi ar fi impus redeschiderea urmăririi penale faţă de denunţătorul M.I.

*

Prin rechizitoriul nr. 2/P/2007 din 26 februarie 2007 al Serviciului teritorial Oradea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S. I. (director al Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală Bihor), pentru săvârşirea infracţiunilor de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în vederea obţinerii de foloase injuste, delapidare şi fals în declaraţii, prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, art. 2151 C. pen., art. 292 C. pen., cu referire la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.
Din probele administrate s-a reţinut că, în perioada iulie 2005 - ianuarie 2007, inculpatul S. I., numit director al Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală Bihor, nu a renunţat la calitatea de acţionar şi administrator al S.C. „Tracom” S.R.L. Nojorid, situaţie ce îl punea în conflict de interese şi incompatibilitate, în conformitate cu art. 94 pct. 2 din Legea nr. 161/2003 privind statutul funcţionarilor publici. Inculpatul a profitat de această împrejurare şi, în calitate de director al Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală Bihor, având ca atribuţii şi aprobarea vânzării către agricultori a unor utilaje subvenţionate de stat, i-a îndrumat pe unii dintre aceştia să cumpere de la firma sa. Prin urmare, a semnat atât aprobările şi dispoziţiile de plată (ca director al Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală Bihor), cât şi actele contabile necesare (ca administrator al firmei sale) pentru aceste operaţiuni financiare. Mai mult, a făcut reclamă utilajelor sale, expunându-le în sediul Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală Bihor sau a pus la dispoziţia cumpărătorilor autoturismele direcţiei, pentru deplasare în comuna Nojorid, la firma personală.
Pentru a disimula aceste activităţi nelegale, inculpatul S. I. a omis, cu ştiinţă, să consemneze în declaraţia privind conflictele de interese faptul că administrează această firmă, omisiunea fiind reţinută ca fals în declaraţii.
Din această activitate sancţionată de lege, inculpatul a realizat un folos injust de peste 73.000 lei.
Mai mult, în calitate de administrator al firmei, a încheiat un contract de închiriere a unor spaţii în favoarea unei firme din Oradea, încasând personal suma de 6.300 euro, pentru care a eliberat o chitanţă de mână, fără să emită factură ori să înregistreze aceste venituri în contabilitatea firmei, însuşindu-şi astfel suma menţionată.

*

La data de 9 februarie 2007, prin rechizitoriul nr. 5/P/2007, Serviciul teritorial Oradea, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor S. G. C. , lichidator judiciar (pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită) şi G. N. , consilier la Serviciul finanţe din cadrul Primăriei Oradea (pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită).
Din cercetările efectuate s-a stabilit că, în luna decembrie 2006, inculpatul S. G. C., în calitate de lichidator judiciar desemnat pentru dizolvarea S.C. „Horticola” S.A. Biharia, a pretins peste 16.000 euro de la o persoană denunţătoare şi de la inculpatul G. N., pentru a le vinde acestora active aparţinând societăţii în dizolvare S.C. „Horticola” S.A. Biharia.
În data de 26 ianuarie 2007 s-a realizat prinderea în flagrant delict a inculpatului S. G. C., în timp ce, în complicitate cu inculpatul G. N., a primit de la persoana denunţătoare suma de 45.000 lei.

*

Prin rechizitoriul nr. 18/P/2005 din 14 decembrie 2007 al Serviciului teritorial Oradea, s-a dispus trimiterea în judecată, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, de complicitate la aceeaşi infracţiune, de bancrută frauduloasă şi, respectiv, de complicitate la bancrută frauduloasă, a 4 inculpaţi, după cum urmează: S. M. (manager al mai multor societăţi agricole din judeţele Dolj, Bihor şi Braşov), P. C. (fost director general al Agenţiei Domeniilor Statului), C. M. (director al Direcţiei Urmărire Contracte din aceeaşi instituţie) şi D. I. (asociat la S.C. „Sere Codlea” S. A.).
În fapt, în perioada 2000 - 2005, inculpata S. M., cu sprijinul inculpaţilor P. C. şi C. M., a indus în eroare Agenţia Domeniilor Statului, cu ocazia încheierii contractelor de privatizare, precum şi pe parcursul derulării acestor contracte, a societăţilor S.C. „ORSER” S. A. Oradea şi S.C. „Sere Codlea” S.A. Braşov, neposedând mijloacele financiare necesare derulării contractului şi nerespectând clauzele contractuale privind investiţiile asumate prin contracte. Inducerea în eroare s-a făcut în mod fraudulos, prin raportarea unor date şi investiţii fictive, beneficiind de concursul inculpaţilor P. C. şi C. M. din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului.
S-a reţinut că inculpata S. M. a determinat conducerea celor 2 societăţi comerciale să înregistreze cheltuieli şi servicii fictive, ceea ce a dus la declararea stării de insolvenţă a celor 2 societăţi comerciale. În acest scop, a fost ajutată de inculpatul D. I.
În total, prejudiciul cauzat Agenţiei Domeniilor Statului, prin manoperele frauduloase privind privatizarea şi post-privatizarea celor 2 societăţi comerciale, este de peste 4,5 milioane euro.
În cauză s-au luat măsuri privind instituirea sechestrului asigurător pe bunurile mobile şi imobile a celor 4 inculpaţi.

*

La data de 1 noiembrie 2007, prin rechizitoriul nr. 8/P/2007, Serviciul teritorial Piteşti a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor B. C., asociat şi administrator al S.C. „Regina Silva Prod” S.R.L. Brezoi, judeţul Vâlcea (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. 1 din Legea nr. 78/2000) şi L. I. E., asociat şi administrator la S.C. „Dumilcom” S.R.L. Brezoi, judeţul Vâlcea (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 182 alin. 1 din Legea nr. 78/2000).
S-a reţinut în fapt că, în luna septembrie 2003, inculpatul B. C., în calitate de beneficiar al unui proiect finanţat prin PHARE-C. E. S. pentru S.C. „Regina Silva Prod” S.R.L., a dispus schimbarea destinaţiei legale a sumei de 27.592,98 lei, acordată de către Ministerul Integrării Europene pentru achiziţionarea unui camion marca Roman, sumă ce a fost utilizată, în mod ilegal, prin interpunerea societăţii administrate de către inculpatul L. I. E., pentru achitarea unor debite mai vechi pe care S.C. „Regina Silva Prod” S.R.L. le avea faţă de Ocolul Silvic Obârşia Lotrului Voineasa şi către Obştea Moşnenilor Malaia din judeţul Vâlcea.
În cauză s-a reţinut că Ministerul Integrării Europene nu s-a constituit parte civilă, întrucât a recuperat suma de 16.724,16 lei, reprezentând cheltuieli neeligibile, care a fost achitată de inculpatul B. C.

*

Serviciul teritorial Ploieşti, prin rechizitoriul nr. 56/P/2007 din 3 octombrie 2007, a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei C. E., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în calitate de inspector vamal la Oficiul Poştal nr. 1 al Biroului Vamal Ploieşti, în perioada martie - iunie 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pretins suma totală de 5.969 lei, 250 USD şi bunuri (43 acte materiale), primind în total 5.469 lei, 150 USD şi alte foloase materiale necuvenite (42 acte materiale) de la un număr de 40 destinatari ai unor colete poştale expediate din ţări extracomunitare, pentru eliberarea coletelor respective, fără a calcula şi încasa drepturile de import aferente.

*

La data de 10 aprilie 2007, prin rechizitoriul nr. 82/P/2005, Serviciul teritorial Ploieşti a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 4 inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de dare şi luare de mită, abuz în serviciu şi delapidare, în formă continuată.
S-a reţinut, în fapt, că inculpata C. D. V.,  în calitate de director general adjunct economic în cadrul Direcţiei Generale Judeţene pentru Protecţia Copilului Prahova, în perioada 2002 – 2004, în mai multe rânduri şi în baza unei înţelegeri prealabile, a solicitat şi a primit de la reprezentantele Centrului de plasament şi îngrijire zi Plopeni (M.Ş. şi P.A.C.), bani şi bunuri din gestiunea respectivei unităţi, estimate la valoarea totală de 5.400 lei, în schimbul acordării de credite bugetare la capitolul „Cheltuieli de personal” mai mari decât necesităţile centrului, respectiv acordarea, cu intenţie şi cu încălcarea atribuţiilor de serviciu şi a prevederilor legale, către acest centru de credite nejustificate în cuantum de 42.885 lei, sumă cu care a prejudiciat bugetul Consiliului judeţean Prahova. În forma menţionată, le-a ajutat pe inculpatele M.Ş., şef la Centrul de plasament şi îngrijire zi Plopeni şi P.A.C., contabil şef la acelaşi centru, să-şi însuşească din gestiunea unităţii menţionate suma de 42.885 lei. La activitatea infracţională a participat şi inculpata V. A. care, în calitate de inspector în cadrul Biroului Corp Control al Direcţiei Generale Judeţene pentru Protecţia Copilului Prahova, în perioada 2002 – 2004, a primit, în mai multe rânduri, de la inculpatele M.Ş. şi P.A.C. (reprezentantele Centrului de plasament şi îngrijire de zi Plopeni), de bunuri şi bani din gestiunea respectivei unităţi, estimate la valoarea totală de 9.000 lei, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu referitoare la efectuarea de verificări la unitatea bugetară mai sus-menţionată, în urma cărora ar fi constatat neregulile din contabilitate.

*

Prin rechizitoriul nr. 36/P/2005 din 9 iulie 2007 al Serviciului teritorial Suceava, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate, a inculpatului Z. I. , director executiv la Administraţia Finanţelor Publice Municipale Dorohoi, judeţul Botoşani, pentru comiterea infracţiunilor de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (prevăzută de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată (prevăzută de art. 290 C. pen., raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.).
În sarcina inculpatului s-a reţinut că, în calitate de director la Administraţia Financiară a municipiului Dorohoi, judeţul Botoşani, în perioada 2002 - 2006, încălcând regimul incompatibilităţilor funcţionarilor publici, folosind informaţii deţinute în virtutea atribuţiilor de serviciu şi acţionând în numele persoanei fizice autorizate H. M., al S.C. „Ram Consult” S.R.L. şi al persoanei fizice autorizate Z. D. (ultimii doi agenţi economici având ca asociat unic şi administrator şi respectiv titular, pe soţia sa), a efectuat operaţiuni şi tranzacţii financiare, prin aceea că a emis oferte de preţ în numele societăţilor sus-menţionate şi s-a folosit de ofertele altor societăţi, a întocmit contracte de vânzare-cumpărare şi de prestări servicii, a desfăşurat activităţi de instalare şi reactualizare a programelor de evidenţă contabilă „Bugetara” şi „Egip” (programe informatice de concepţie proprie specifice unităţilor bugetare), a întocmit şi semnat facturi fiscale la un număr de 64 de primării, unităţi sanitare şi alte instituţii bugetare de pe raza judeţului Botoşani, sumele de bani fiind virate de unităţile bugetare în conturi ale persoanelor juridice deschise la Trezoreria Dorohoi, cât şi la Agenţia B. R. D. din municipiile Dorohoi şi Botoşani.
În acest fel, în perioada 2002 - 2006, a obţinut şi încasat direct şi indirect, venituri în valoare de 286.116 lei.
De asemenea, în sarcina inculpatului Z. I. s-a reţinut că, la data de 18 aprilie 2005, cu ocazia completării declaraţiei de avere, pe care în calitate de funcţionar public era obligat să o facă conform prevederilor art. 2 şi următoarele din Legea nr. 115/1996, nu a menţionat faptul că, în anul anterior, respectiv în anul 2004, soţia sa a avut calitatea de asociat la S.C. „Ram Consult” S.R.L. Dorohoi, pentru care a ridicat suma de 71.715 lei, cu titlu de avans plată dividende şi dividende, şi nici nu a declarat calitatea soţiei de persoană fizică autorizată pentru desfăşurarea de activităţi comerciale.

*

Serviciul teritorial Suceava, prin rechizitoriul nr. 6/P/2005 din 4 aprilie 2007, a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a unui număr de 14 inculpaţi printre care I. M., fost primar al municipiul Suceava în perioada 2000-2004, B. N. , fost director al Direcţiei Economice din cadrul Primăriei municipiului Suceava, D. B. I. , fost auditor în cadrul Compartimentului de Audit Public Intern al Primăriei, B. C. , fost şef al Serviciului Administrativ al Primăriei, precum şi alţi funcţionari ai primăriei, cât şi administratorii unor societăţi comerciale.
Inculpaţii au fost deferiţi instanţei pentru săvârşirea infracţiunilor de primire de foloase necuvenite, luare de mită, dare de mită, fals în declaraţii, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals material în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual, delapidare, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, înşelăciune, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, evaziune fiscală, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni ş.a.
 Printre altele, s-a reţinut că, în perioada noiembrie 2001 - ianuarie 2002, S.C. „Ralf Impex” S.R.L. Suceava” (societate cumpărată în acest scop de inculpaţii D.B.I., L.Ş.V. şi L.T.C., toţi angajaţi ai Primăriei municipiului Suceava) a emis 11 facturi fiscale pe numele Primăriei municipiului Suceava, în valoare totală cu TVA de 132.352,08 lei, toate achitate de instituţia publică la intervale de la 1 la cel mult 31 de zile, deşi adaosul mediu practicat de societatea comercială în aceste tranzacţii a fost de 408,05%, iar bunurile nu au ajuns în gestiunea Primăriei Suceava, ci doar facturile cuprinzând valori mult mai mari decât cele reprezentând aprovizionările, ca urmare a înscrierii unor cantităţi nereale şi a unor preţuri de zeci de ori mai mari decât cele practicate de furnizorii lor. Aceste facturi au fost acceptate la plată de către reprezentanţii Primăriei municipiului Suceava, fără niciun fel de obiecţiuni, prejudiciind bugetul local al municipiului Suceava. Pentru a accepta la plată facturile emise s-a stabilit că inculpatul B. N. a primit de la inculpaţii D.B.I., L.Ş.V. şi L.T.C. suma de 13.252 lei, aferentă procentului de 10% din valoarea fiecărei facturi decontate, şi un aparat foto marca Sony, în valoare de 1.513,10 lei, iar inculpatul B.C. a primit, la data de 18 ianuarie 2002, suma de 1.000 lei.
Prejudiciul total cauzat Primăriei municipiului Suceava prin activitatea infracţională desfăşurată de persoanele inculpate este în sumă de 563.089 lei, iar valoarea foloaselor necuvenite a fost stabilită la 301.595 lei.

*

La data de 4 iunie 2007, prin rechizitoriul nr. 1/P/2007, Serviciul teritorial Timişoara a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor S.L., I.D.N., L.G., M.I. şi B.L. , pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, de dare de mită, de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni de corupţie şi de complicitate la această infracţiune, de fals intelectual, de fals în înscrisuri sub semnătură privată, de delapidare şi de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor.
În fapt, s-a reţinut că, în cursul anului 2005, învinuitul S.L., primar al municipiului Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, prin exercitarea abuzivă a atribuţiilor sale de serviciu, a dispus funcţionarilor din subordinea sa, din cadrul Serviciului Public – Direcţia pentru Întreţinerea şi Repararea Patrimoniului, respectiv conducerii acestui serviciu, reprezentat prin inculpatul L.G. (director executiv), M.I. (director adjunct) şi B.L. (contabil şef), încheierea unui contract de achiziţii publice pentru produse petroliere, cu încălcarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, cu S.C. „IDN Grup” Iaşi aparţinând inculpatului I.D.N., preşedinte al Consiliului de Administraţie al Clubului de Fotbal C.S.M. Reşiţa şi cunoscut om de afaceri în zonă, iar în perioada de derulare a acestui contract, în scopul primirii unor foloase materiale necuvenite, constând într-un sejur în Muntenegru în valoare de 2085 euro, achitat din fondurile S.C. „Petrodan Company” S.R.L. Iaşi, administrat de acelaşi inculpat I.D.N., a dispus şi a aprobat plata în avans, în mod preferenţial, în detrimentul altor furnizori, a produselor petroliere facturate, dar nelivrate în realitate, cu consecinţa prejudicierii avutului public al Consiliului Local al Municipiului Reşiţa, în valoare de 454.999 lei.
Urmărirea penală a reţinut, de asemenea, că inculpatul I.D.N., în calitatea sa de administrator al S.C. „Petrodan Company” S.R.L. Reşiţa, în perioada noiembrie 2005 - noiembrie 2006, a facturat şi a livrat aceluiaşi beneficiar (Consiliul Local Reşiţa) produse petroliere substituite (păcură), prin inducerea în eroare a reprezentanţilor acestuia cu privire la calitatea mărfurilor, prin întocmirea în fals a documentelor de livrare pentru produsul combustibil lichid uşor, în cantitate de 28.000 litri în valoare de 81.967 lei.
Faţă de alţi 9 învinuiţi ai cauzei, s-a dispus scoaterea lor de sub urmărire penală prin aplicarea unor sancţiuni cu caracter administrativ, respectiv, amendă administrativă, în cuantum de 1.000 lei.

*

Prin rechizitoriul nr. 28/P/2007 din 15 mai 2007 al Serviciului teritorial Timişoara, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului B.A. , pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, la data de 21 decembrie 2006, inculpatul B.A., expert asistent în cadrul Direcţiei pentru Integrare Europeană, Dezvoltare Economică şi Monitorizare a Serviciului Public Deconcentrat din structura Instituţiei Prefectului Judeţului Timiş şi membru în comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile acestora sechestrate sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace încheiat între România şi Ţările Aliate, a pretins şi a primit suma de 82.900 lei de la denunţătorul B.I.C., din totalul sumelor ce i se cuveneau acestuia ca şi compensaţii, în scopul de a interveni pe lângă funcţionari din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor din cadrul Guvernului, prevalându-se de influenţa sa asupra acestora, pentru a urgenta efectuarea plăţilor cu prioritate la care era îndreptăţit denunţătorul.

*

Serviciul teritorial Timişoara, prin rechizitoriul nr. 6/P/2007 din 7 decembrie 2007, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 6 persoane pentru săvârşirea unor infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, reţinându-se în sarcina acestora un prejudiciu de peste 96.000 euro.
Astfel, au fost trimişi în judecată inculpaţii: N. P., administrator al mai multor firme private din Caransebeş, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri nerambursabile din bugetul general al Comunităţilor Europene şi a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată; G.A., O.B., D.B.S., L.G. şi R.O.P. , toţi pentru complicitate la această infracţiune şi pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2003 - 2004, inculpatul N.P., administrator al S.C. „Vest Banat 2001” S.R.L. Caransebeş, a beneficiat pe nedrept de fonduri PHARE („Materiale de construcţii - siguranţă şi calitate. Producţie de ţigle, pavele şi betoane”), pe baza unor documente false, privitoare la achiziţia unor utilaje performante şi amenajarea unei hale de producţie, în valoare de peste 56.000 euro.
Astfel, în loc să achiziţioneze o serie de utilaje, să realizeze lucrări de amenajare a unei hale de producţie, să efectueze studii şi cercetări şi să creeze 11 noi locuri de muncă, inculpatul N.P. a utilizat fondurile acordate prin proiect pentru achiziţionarea propriilor utilaje aflate în proprietatea celorlalte societăţi comerciale, la care avea calitatea de asociat sau administrator, sens în care pentru a crea aparenţa unor licitaţii organizate potrivit dispoziţiilor legale şi pentru a induce în eroare Autoritatea Contractantă, cu privire la adevărata provenienţă a utilajelor, s-a folosit de propriile lui societăţi sau de firmele complicelui său cu rol de „ofertanţi”.
Ceilalţi coinculpaţi trimişi în judecată, salariaţi ai unor societăţi comerciale patronate de el sau administratori ai unor firme private din municipiul Caransebeş, parteneri de afaceri, l-au ajutat prin întocmirea unor documente false în legătură cu achiziţia utilajelor, uzura şi valoarea acestora, îndeplinirea procedurilor de achiziţii publice, cu efectuarea lucrărilor de amenajare a halei de producţie, precum şi prin întocmirea şi semnarea rapoartelor intermediare, prin care atesta în fals realizarea activităţilor prevăzute în proiect.
Faţă de alţi 6 învinuiţi ai cauzei, s-a dispus scoaterea lor de sub urmărire penală prin aplicarea unor sancţiuni cu caracter administrativ (amendă administrativă), în cuantum de la 100 la 1.000 lei.
În cauză s-au luat măsuri asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului produs prin instituirea inscripţiei ipotecare asupra bunurilor imobile ale inculpatului N. P.

*

La data de 29 iunie 2007, prin rechizitoriul nr. 5/P/2007, Serviciul teritorial Târgu Mureş a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului J.C.R., pentru infracţiunile prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2) C. pen. şi de art. 113 lit. a) din Legea nr. 1/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În fapt, în sarcina inculpatului J.C.R., s-a reţinut că, în calitate de preşedinte şi salariat al Cooperativei „Prestarea” Sighişoara, în perioada noiembrie 2003 - august 2005, a favorizat S.C. „Doty Com” S.R.L. Sighişoara, garantând cu un imobil al cooperativei situat în Sighişoara, fără acordul celorlalţi membri ai Consiliului de conducere şi ai membrilor Adunării Generale, un credit de 100.000 lei, obţinut de către aceasta de la BCR - Sucursala Sighişoara.
Totodată, la data de 8 noiembrie 2004, a înstrăinat un alt imobilul al Cooperativei „Prestarea”, situat în Sighişoara, către fiul său J.R.C., la un preţ subevaluat de 160.000 lei, în condiţiile în care societatea administrată de cumpărător (S.C. „Doty Com” S.R.L.) avea datorii restante către cooperativă de circa 100.000 lei, iar prin raportul de expertiză tehnică, la data respectivă, imobilul avea o valoare de circulaţie de 302.475 lei.
De asemenea, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul lunilor noiembrie - decembrie 2004, având la bază un contract de comision, S.C. „Doty Com” S.R.L. a emis către Cooperativa „Prestarea” două facturi fiscale, în valoare totală de 199.877,67 lei, prin care s-au livrat un număr de 6.895 cămăşi, care au fost refacturate către S.C. „Doty Com” S.R.L., în data de 9 decembrie 2004, pentru suma de 92.470,91 lei.
În perioada 11 noiembrie 2004 – 25 august 2005, în aceeaşi calitate şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a iniţiat şi a aprobat cu S.C. „Doty Com” S.R.L. un număr de 5 compensări între datorii, în defavoarea Cooperativei „Prestarea”, prejudiciul total cauzat Cooperativei „Prestarea” Sighişoara este de 1.144.955,13 lei (art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.).

*
Prin rechizitoriul nr. 7/P/2007 din 21 mai 2007 al Serviciului teritorial Târgu Mureş, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului H.I.P. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În fapt, în sarcina inculpatului H.I.P. s-a reţinut că, în calitate de lichidator judiciar, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, promiţând că va ajuta S.C. „Ţăranul Dog Leo Import Export” S.R.L. Gherla, judeţul Cluj, să cumpere activul S.C.”Alcomur”S. A. Târgu Mureş la un preţ mult redus în raport cu valoarea reală a bunurilor, a pretins de la denunţătorul S.V.F., în luna septembrie 2004, suma de 100.000 lei şi, ulterior, în luna septembrie 2005, suma de 80.000 lei, primind din aceştia, în luna martie 2006, în două tranşe, suma de 50.000 lei (art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.). În aceeaşi calitate, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorului sindic de la Tribunalul Mureş, a pretins de la denunţătorul S.V.F., în luna iunie 2006, suma de 50.000 lei, promiţând că va interveni la acesta şi-l va determina să soluţioneze în favoarea S.C.”Ţăranul Dog Leo Import Export”S.R.L. Gherla, judeţul Cluj, cererea de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare, prin care societatea achiziţionase activul S.C. ”Alcomur” S.A. Târgu Mureş (art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. 1 C. pen.).
 În cauză, în cursul urmăririi penale, au fost luate măsuri asigurătorii.




10.3. Anexa nr. 3 – Hotărâri penale definitive de condamnare a inculpaţilor (exemple)


Secţia I penală a Curţii de Apel Bucureşti, prin sentinţa penală nr. 161 din 11 octombrie 2006 (rămasă definitivă prin decizia nr. 1465 din 16 martie 2007 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), i-a condamnat pe inculpaţii P.F., P.V., B.R. şi N.R. la pedepse de 7 ani închisoare, 6 ani închisoare, 5 ani închisoare şi, respectiv, 4 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 26 raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. şi de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S-a reţinut că inculpatul P. F., în calitate de inspector principal de poliţie în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov (fiind şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor), în baza unei rezoluţii infracţionale unice, pe fondul efectuării unor verificări în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, a pretins, în patru rânduri, prin intermediul inculpaţilor B.R. şi P.V., sume cuprinse între 6.000 USD şi 60.000 USD şi a primit, în trei rânduri, cu complicitatea celor doi inculpaţi, precum şi a inculpatei N.R., suma totală de 18.000 USD şi 1.500 lei, de la mai mulţi comercianţi de cetăţenie chineză care deţineau depozite închiriate de la S.C. „Orient Internaţional Group” S.R.L., în scopul de a nu  aplica sancţiuni contravenţionale societăţilor comerciale controlate.
În aceeaşi perioadă, împreună cu inculpaţii B.R. şi P.V., a iniţiat constituirea unei asocieri, în scopul săvârşirii unor infracţiuni, pe care a utilizat-o pentru comiterea unor fapte de luare de mită.

*

Prin sentinţa penală nr. 164 din 24 octombrie 2006, Secţia a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti a hotărât condamnarea inculpaţilor M.F. şi Ş.D.S. la câte 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
Inculpaţii M. F. şi Ş. D. S. (în calitate de comisar de poliţie şi, respectiv, de subcomisar de poliţie la Serviciul de combatere a spălării banilor al Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române), la data de 30 martie 2006, pe fondul exercitării atribuţiilor de serviciu privind efectuarea unor verificări la S.C. „Luceafărul” S.A. şi S.C. „Apenarom” S.R.L., în baza rezoluţiei de delegare emise de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au pretins şi au primit de la denunţătorul P. P. (asociat la societăţile comerciale mai sus-menţionate), câte 10.000 euro, în schimbul neefectuării unor acte de cercetare penală.
Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 228 din 16 ianuarie 2007 a admis recursul declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie şi a majorat pedepsele la câte 4 ani închisoare.

*

Tribunalul Neamţ, prin sentinţa penală nr. 166 din 14 septembrie 2007 (rămasă definitivă prin decizia penală nr. 196 din 23 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti), a condamnat-o pe inculpata H.M. la 5 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În perioada mai - iunie 2004, inculpata H.M., în calitate de administrator la S.C. „Rita Impex” S.R.L. Suceava, în mod repetat, a pretins şi a primit de la 10 persoane diferite sume de bani, cuprinse între 500 euro şi 3.600 euro (în total 10.900 euro), asigurându-le că ar avea influenţă asupra numitei A.D.N. (director la Oficiul pentru Migrarea Forţei de Muncă din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei) şi, cu ajutorul acesteia, le-ar obţine locuri de muncă în Spania, pe bază de contract, în domeniile construcţiilor şi agriculturii.

*

Prin sentinţa penală nr. 1019 din 18 aprilie 2006 (rămasă definitivă prin decizia nr. 201 din 16 martie 2007 a Curţii de Apel Braşov), Judecătoria Braşov l-a condamnat pe inculpatul M.I. la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 25 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., şi de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi la art. 289 C. pen.
Inculpatul M.I., în calitate de administrator al S.C. „Pehor Impex” S.R.L., în perioada 14 - 22 noiembrie 2004, l-a determinat pe angajatul său, D.O., să semneze (în calitate de director) 3 contracte de credit documentar, încheiate cu Sucursala Râşnov a B.C.R., prin care societatea era creditată cu suma totală de 124.200 lei, precum şi 3 ordine de plată, prin care sumele împrumutate au fost virate în contul S.C. „Rom Sanpauli Impex” S.R.L.
De asemenea, inculpatul M.I., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a solicitat şi obţinut, prin intermediul angajaţilor săi, acordarea unui număr de 3 credite documentare de către Sucursala Râşnov a B.C.R., folosind 6 file C.E.C., care nu aveau la bază operaţiuni comerciale reale, cauzând, astfel, băncii un prejudiciu de 40.400 lei.
Acelaşi inculpat i-a determinat pe angajaţii săi, B.A. şi D.O., să semneze bilete la ordin, cereri de credit, contracte de cesiune şi borderouri de depunere a filelor C.E.C. şi să completeze facturi fiscale cu date nereale.

*

Prin sentinţa penală nr. 1 din 4 ianuarie 2007, pronunţată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. 148/119/2006 (rămasă definitivă prin decizia nr. 4976 din 24 octombrie 2007 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), inculpatul T.I.A. a fost condamnat la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000.
Inculpatul T.I.A., în calitate de director general şi preşedinte al consiliului de administraţie al S.C. „Consic” S.A. Sfântu Gheorghe, în cursul lunii august 2006, a pretins suma de 20.000 euro, pe care a primit-o în ziua de 21 septembrie 2006 de la martorul-denunţător B.M.N., în scopul de a fi de acord cu vânzarea către acesta a unui imobil aparţinând societăţii pe care o conducea.

*

Prin sentinţa penală nr. 60 din 19 decembrie 2006, Curtea de Apel Braşov a dispus achitarea inculpatului M.V., pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen.
În fapt, inculpatul M.V., în calitate de judecător (şef al Secţiei penale a Tribunalului Bihor), în scopul de pronunţa o soluţie favorabilă în cauza privind pe P.V. (cercetat, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni), a pretins şi a primit, de la soţia acestuia, în trei tranşe, suma totală de 150.000 DM, prin intermediul numitului M.C., pentru a dispune punerea în libertate a lui P. V. şi, ulterior, în apelul acestuia, pentru a-i suspenda executarea pedepsei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia penală nr. 5134 din 31 octombrie 2007 a admis recursul declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie şi a dispus condamnarea inculpatului M.V. la 4 ani închisoare.

*

Tribunalul Prahova, prin sentinţa penală nr. 473 din 31 octombrie 2006, i-a condamnat pe inculpaţii A.M. (la 5 ani închisoare, în baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen.) şi A.A.S. (la 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 861 C. pen., în baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000).
Inculpaţii A.M. şi A.A.S., în cursul lunii ianuarie 2006, au acceptat promisiunea de a li se oferi bani (pentru ei şi pentru alte persoane) din partea lui G.N., pentru a interveni pe lângă diferiţi magistraţi, spre a nu fi condamnat denunţătorul, într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Ploieşti. Aceştia au fost surprinşi în flagrant, în ziua de 2 februarie 2006, în timp ce primeau suma de 15.000 euro.
Curtea de Apel Ploieşti, prin decizia penală nr. 370 din 28 decembrie 2006, a admis recursurile inculpaţilor A.M. şi A.A.S., a redus pedepsele aplicate inculpaţilor A.M. (de la 5 ani la 4 ani închisoare) şi A.A.S. (de la 3 ani la 2 ani închisoare) şi a hotărât executarea acestora sub supraveghere.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia 2343 din 2 mai 2007, a respins recursurile inculpaţilor.

*

Inculpatul Ţ.V.C. a fost condamnat de Tribunalul Satu Mare, prin sentinţa penală nr. 575 din 17 octombrie 2006, la 2 ani şi 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 257 C. pen. raportat la art. 1 lit. g) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi la 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit. e) şi art. 18 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, iar conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare
Prin decizia penală nr. 25/A/2007 din 13 februarie 2007 a Curţii de Apel Oradea, au fost admise apelurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al inculpatului şi, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, au fost reduse pedepsele aplicate inculpatului la câte 2 ani închisoare, urmând să execute această pedeapsă rezultantă.
În recursul inculpatului, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 3615 din 5 iulie 2007, a desfiinţat hotărârile pronunţate, a descontopit pedeapsa rezultantă în cele două pedepse componente şi a hotărât achitarea inculpatului, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d C. pr. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, şi a menţinut condamnarea acestuia la 2 ani închisoare (cu executare în regim privativ de libertate), pentru infracţiunea de trafic de influenţă.
S-a reţinut că, în cursul lunii decembrie 2004, inculpatul Ţ.V.C. a pretins suma de 50.000 euro denunţătorului C.G. (fiindu-i remisă suma de 40.000 euro), lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor procurori şi funcţionari ai Gărzii Financiare şi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Satu Mare, pentru a-i determina să finalizeze, în mod favorabil denunţătorului, cercetarea penală şi cea de natură fiscală.

*

Prin decizia penală nr. 90 din 14 noiembrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în dosarul penal nr. 1525/44/2006 (rămasă definitivă prin decizia nr. 1812 din 2 aprilie 2007 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), inculpaţii A.D. şi P.I. au fost condamnaţi la câte 4 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepselor sub supraveghere, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Inculpaţii A.D. şi P.I., în perioada august 2003 - aprilie 2004, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de ofiţeri de poliţie în cadrul Biroului de investigaţii criminale al Poliţiei Municipiului Brăila, au pretins suma de 3.000 lei şi au primit suma de 1.986 lei de la denunţătorul P.I., în scopul de a soluţiona în mod favorabil o cauză penală (în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu ale inculpaţilor), în care era cercetat penal fiul denunţătorului.

*

Prin sentinţa penală nr. 296 din 7 iulie 2006 a Tribunalului Arad, pronunţată în dosarul nr. 3654/2006 (rămasă definitivă prin decizia nr. 3374 din 21 iunie 2007 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), inculpatul I. S. A. a fost condamnat la 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, de fals intelectual şi de folosire a unor documente false la autoritatea vamală pentru plata unor taxe vamale diminuate, prevăzute de art. 254 alin. 2 C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea  nr. 78/2000, de art. 289 C. pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, de art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. şi art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., şi de art. 178 din Legea nr. 141/1997 raportat la art. 31 alin. 2, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.), iar inculpatul R. I. a fost condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzute de art. 289 C. pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.).
Instanţa a reţinut că, în perioada anilor 2002 - 2004, inculpatul I.S.A., în calitate de inspector vamal la Biroul Vamal Arad (având atribuţii de coordonare a compartimentului control fizic al mărfurilor), şi inculpatul R.I., expert tehnic şi evaluator la ANEVAR, în baza unei înţelegeri prealabile, au pretins şi au primit bani şi alte foloase materiale necuvenite, de la mai mulţi denunţători, în scopul de a le diminua valoarea taxelor vamale datorate statului, urmare introducerii în ţară a unor utilaje agricole.
În realizarea aceluiaşi scop, inculpatul R.I. a întocmit, în fals, rapoarte de expertiză tehnică, pe baza unor facturi falsificate, depuse la Autoritatea Vamală de inculpatul I.S.A.

*

Prin decizia penală nr. 255 din 12 octombrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în dosarul penal nr. 2424/44/2006 (rămasă definitivă prin decizia nr. 1455 din 15 martie 2007 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), s-a dispus condamnarea inculpatului C.M.C. la 4 ani şi 6 luni închisoare (pentru săvârşirea a patru infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. 1 C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.), precum şi a inculpatului G.A.O., la 2 ani închisoare, cu suspendarea executării acestei pedepse sub supraveghere (pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, prevăzute de art. 26 raportat la art. 255 alin. 1 C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000).
În perioada ianuarie 2000 - august 2003, inculpatul C.M.C., în calitate de primar al oraşului Eforie, a pretins şi a primit suma totală de 6.200 USD de la denunţătorii A.F., B.I., C.C., Z.M. şi G.G., prin intermediul inculpatului G.A.O., pentru a înlesni concesionarea unor terenuri aflate în proprietatea privată a Consiliului local Eforie şi pentru a înlesni obţinerea autorizaţiilor necesare desfăşurării diverselor activităţi economice.

*

Prin sentinţa penală nr. 337 din 22 martie 2006 a Tribunalului Bucureşti (rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1213 din 6 martie 2007 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), inculpatul V.V. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals intelectual.
Inculpatul V.V., în calitate de şef al Serviciului control ecologie şi protecţia mediului din cadrul Direcţiei de Inspecţie şi Control General a Primăriei Municipiului Bucureşti, a pretins de la denunţătorul S.C. suma de 1.000 lei, din care a primit, în trei rânduri, suma de 750 lei, în scopul de a face un act contrar îndatoririlor sale de serviciu (respectiv, aplicarea unei sancţiuni contravenţionale în alte limite) şi de a efectua menţiuni în fals, atât în Registrul Unic de Control al S.C. „Clady Com Impex” S.R.L., cât şi în evidenţa informatizată a proceselor-verbale de contravenţie a Primăriei Municipiului Bucureşti.

*

Prin sentinţa penală nr. 70 din 20 februarie 2007, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 4840/117/2006, s-a hotărât condamnarea inculpatei C.I.R.D. la 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen.
Prin decizia penală nr. 59 din 11 aprilie 2007, definitivă prin nerecurare, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile declarate de  Direcţia Naţionale Anticorupţie şi inculpată şi a dispus condamnarea acesteia la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
În perioada aprilie - mai 2006, inculpata i-a pretins lui G.L. suma de 60.000 euro, din care (la data de 8 mai 2006) a primit suma de 5.000 euro, afirmând că are influenţă asupra directorilor din Cluj şi Bucureşti ai Raiffeisen - Banca pentru Locuinţe, pentru a-i determina pe aceştia să-i aprobe un credit în sumă de 430.000 euro.

*

Prin sentinţa penală nr. 273 din 18 decembrie 2006, pronunţată de Tribunalului Mureş în dosarul nr. 3523/2005 (rămasă definitivă în baza deciziei nr. 5003 din 25 octombrie 2007 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), inculpatul M.V.C. a fost condamnat la 2 ani şi 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000.
Inculpatul M.V.C., în cursul lunii octombrie 2004, în calitate de agent şef adjunct la Poliţia Municipiului Târgu Mureş, Biroul poliţiei de ordine publică, a pretins şi a primit suma de 250 euro de la B.Z., pentru a-l ajuta în promovarea probei scrise a examenului de obţinere a permisului de conducere.

*

Prin sentinţa penală nr. 67 din 30 ianuarie 2006 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin decizia nr. 2865 din 29 mai 2007 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul M.I., director al Sucursalei Iaşi a S.C. „Termoelectrica” S.A., a fost condamnat la 3 ani închisoare (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 254 alin. 1 C. pen., raportat la art. 1 lit. a şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, de art. 25 raportat la art. 260 alin. 1 C. pen. şi de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c şi art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000), iar inculpatul B.I., administrator al S.C. „Crismobel” S.R.L. Oradea şi reprezentant pentru România al firmei maghiare BARDOS GYORGY ES TARSAI KFT, a fost condamnat la 6 luni închisoare (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 255 alin. 1 C. pen. raportat la art. 1 lit. g şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c şi art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, de art. 25 raportat la art. 290 C. pen., art. 17 lit. c şi art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, de art. 43 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 alin. 1 C. pen., art. 17 lit. c şi art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.).
În luna martie 2002, inculpatul B.I. i-a dat inculpatului M.I. un autoturism Land Rover, ca răsplată a intervenţiilor făcute de acesta, în calitatea sa de director al Sucursalei Iaşi a S.C. „Termoelectrica” S.A., în favoarea firmei BARDOS, pentru acceptarea reeşalonării livrărilor şi promovarea intereselor firmei BARDOS, şi a încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare a autoturismului cumpărat cu martorul N.B.C. Acesta, la rândul său, a încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare privind acelaşi bun cu inculpatul M.I.
Inculpatul M.I. a plăsmuit şi a semnat o minută falsă cu martorul N.B.C. şi l-a determinat pe acesta, precum şi pe martorii U.S.E. şi A.T.B., să declare fapte şi împrejurări contrare realităţii, pentru a se sustrage răspunderii penale.
De asemenea, inculpatul B.I., în calitate de administrator al S.C. „Crismobel” S.A., a omis să înregistreze în evidenţa contabilă a societăţii achiziţionarea autoturismului Land Rover.

*

Prin sentinţa penală nr. 43 din 31 ianuarie 2006 a Tribunalului Argeş, rămasă definitivă prin decizia nr. 183 din 16 februarie 2007 a Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul N.M.I. a fost condamnat la 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru săvârşirea a 4 infracţiuni de luare de mită (prevăzute de art. 254 alin. 2 C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000) şi a 4 infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice (prevăzute de art. 248 C. pen. raportat la art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000).
Prin aceeaşi sentinţă a fost condamnat şi inculpatul T.M. la 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru săvârşirea a 4 infracţiuni de complicitate la infracţiunea de luare de mită (prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. 2 C. pen. şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000) şi a 4 infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice (prevăzute de art. 248 C. pen. raportat la art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000).
Inculpaţii N.M.I. şi T.M., în calitate de agent şef adjunct şi, respectiv, de şef al Postului de poliţie din comuna Bradu, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, nu au trimis spre executare un număr de 4 procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor legate de transportul, comercializarea şi recuperarea ţiţeiului, gazolinei, condensului şi etanului lichid, împiedicând Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş să încaseze debite în valoare totală de 10.000 lei.
De asemenea, inculpatul N.M.I. a pretins, în mai multe rânduri, de la denunţătorii R.V.D., N.M. şi M.M., diferite sume de bani, pentru a nu înainta spre executare cele 4 procese-verbale de contravenţie, primind de la N.M. suma de 2.000 lei, în ziua de 24 iunie 2004, când a fost surprins în flagrant.

*

Prin sentinţa penală nr. 88 din 4 decembrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. 7470/200 (definitivă prin decizia penală nr. 3487 din 27 iunie 2007 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), inculpatul C.C.C. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 254 alin. 1 C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că inculpatul C.C.C., judecător la Judecătoria Piatra Neamţ, în ziua de 15 octombrie 2004, a pretins suma de 700 euro de la denunţătorul B.C.V., pentru a pronunţa o soluţie favorabilă în cauza penală pe care o judeca, primind de la acesta, la data de 18 octombrie 2004, suma de 500 euro (când a fost surprins în flagrant).

10.5. Anexa nr. 5 – Organigrama Direcţiei Naţionale Anticorupţie
Organigrama Direcţiei Naţionale Anticorupţie 2007

10.6. Anexa nr. 6 – Situaţia încadrării cu personal la data de 31 decembrie 2007
Nr. crt. Denumirea
unităţii 		Funcţia Număr posturi prevăzute în schemă Număr posturi ocupate Numiţi Delegaţi Posturi vacante
I. STRUCTURA CENTRALĂ
1 Direcţia Naţională Anticorupţie Procuror şef direcţie 1 1 1 0 0
2 Procuror şef adjunct direcţie 2 2 2 0 0
3 Consilier 2 2 2 0 0
4 Procuror şef secţie 3 3 3 0 0
5 Procuror militar şef secţie 1 1 1 0 0
6 Procuror şef adjunct secţie 3 3 2 1 0
7 Procuror militar şef adjunct secţie 1 0 0 0 1
8 Procuror şef serviciu 9 9 9 0 0
9 Procuror militar şef serviciu 2 2 2 0 0
10 Procuror şef birou 4 4 4 0 0
11 Procuror 45 32 32 0 13
12 Procuror militar 7 6 6 0 1
13 Şef serviciu
(specialist) 		1 1 1 0 0
14 Şef birou
(specialist) 		2 2 2 0 0
15 Specialist 35 32 32 0 3
16 Şef serviciu (ofiţer de poliţie judiciară) 2 2 2 0 0
17 Şef birou (ofiţer de poliţie judiciară) 2 2 2 0 0
18 Ofiţer de poliţie judiciară 86 78 78 0 8
19 Agent de poliţie judiciară 3 3 3 0 0
20 Grefier şef cabinet 5 5 5 0 0
21 Grefier şef secţie 4 4 4 0 0
22 Grefier şef serviciu 14 14 14 0 0
23 Grefier 41 40 40 0 1
24 Grefier-arhivar 1 0 0 0 1
25 Agent procedural 1 1 1 0 0
26 Manager economic (director executiv) 1 1 1 0 0
27 Şef serviciu (consilier) 2 2 2 0 0
28 Şef birou (consilier) 3 3 3 0 0
29 Consilier 21 17 17 0 4
30 Consilier juridic 1 1 0 1 0
31 Auditor (intern) 1 1 1 0 0
32 Referent 8 7 7 0 1
33 Şofer 23 21 21 0 2
34 Muncitor (telefonist) 2 2 2 0 0
II. STRUCTURILE TERITORIALE
1  I. S.T. Alba Iulia Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 3 0 0
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 4 4 4 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Şofer 1 1 1 0 0
1  II. S.T. Bacău Procuror şef serviciu 1 1 0 1 0
2   Procuror 3 3 2 1 0
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 4 4 4 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 0 0 0 1
8   Şofer 1 1 1 0 0
1 III. S.T. Braşov Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 2 2 2 0 0
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 4 4 4 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 0 0 0 1
8   Şofer 1 1 1 0 0
1  IV. S.T. Bucureşti Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 5 3 3 0 2
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 2 1 1 0 1
5   Ofiţer de poliţie judiciară 7 6 6 0 1
6   Grefier 2 1 1 0 1
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Şofer 2 2 2 0 0
1 B.T. Slobozia Procuror şef birou 1 1 1 0 0
2   Procuror 1 1 1 0 0
3   Ofiţer de poliţie judiciară 2 2 2 0 0
4   Grefier 1 1 1 0 0
5   Şofer 1 1 1 0 0
1  V. S.T. Cluj Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 5 5 5 0 0
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 5 5 5 0 0
6   Grefier 2 2 2 0 0
7   Referent 1 0 0 0 1
8   Şofer 2 2 2 0 0
1  VI. S.T. Constanţa Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 2 2 0 1
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 4 4 4 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 0 0 0 1
8   Şofer 1 1 1 0 0
1  VII. S.T. Craiova Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 2 2 2 0 0
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 4 4 4 0 0
6   Grefier 1 0 0 0 1
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Şofer 1 1 1 0 0
1 B.T. Târgu Jiu Procuror şef birou 1 1 1 0 0
2   Procuror 1 1 1 0 0
3   Ofiţer de poliţie judiciară 2 2 2 0 0
4   Grefier 1 1 1 0 0
5   Şofer 1 1 1 0 0
1  VIII. S.T. Galaţi Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 2 2 0 1
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 5 5 5 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 0 0 0 1
8   Şofer 1 1 1 0 0
1  IX. S.T. Iaşi Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 3 0 0
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 5 5 5 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 0 0 0 1
8   Şofer 1 1 1 0 0
1 X. S.T. Oradea Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 2 2 2 0 0
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 2 2 2 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 4 4 4 0 0
6   Referent 1 1 1 0 0
7   Şofer 1 1 1 0 0
1 B.T. Satu Mare Procuror şef birou 1 1 1 0 0
2   Procuror 1 1 1 0 0
3   Ofiţer de poliţie judiciară 2 2 2 0 0
4   Grefier 1 1 1 0 0
5   Şofer 1 1 1 0 0
1 XI. S.T. Piteşti Procuror şef serviciu 1 1 0 1 0
2   Procuror 2 1 1 0 1
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 5 5 5 0 0
6   Grefier 1 0 0 0 1
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Şofer 1 1 1 0 0
1 XII. S.T. Ploieşti Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 2 1 0
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 5 5 5 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 0 0 0 1
8   Şofer 1 1 0 1 0
1 XIII. S.T. Suceava Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 2 2 2 0 0
3   Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofiţer de poliţie judiciară 5 5 5 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Şofer 1 1 1 0 0
1 XIV. S.T. Târgu Mureş Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 3 0 0
3 Grefier şef serviciu 1 1 1 0 0
4 Specialist 1 1 1 0 0
5 Ofiţer de poliţie judiciară 5 5 5 0 0
6 Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 0 0 0 1
8   Şofer 1 1 1 0 0
1 XV. S.T. Timişoara Procuror şef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 3 0 0
3   Grefier şef serviciu 1 0 0 0 1
4 Specialist 1 1 1 0 0
5 Ofiţer de poliţie judiciară 5 5 5 0 0
6 Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 0 0 0 1
8   Şofer 1 1 1 0 0
TOTAL PROCUROR 145 125 120 5 20
OFIŢER ŞI AGENT DE POLIŢIE JUDICIARĂ 170 161 161 0 9
SPECIALIST 55 51 51 0 4
PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE 143 135 134 1 8
PERSONAL ECONOMIC-ADMINISTRATIV 54 40 39 1 14
TOTAL GENERAL   567 512 505 7 55


10.7. Anexa nr. 7 – Obiective şi acţiuni ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe semestrul I 2008

- Asigurarea din punct de vedere managerial a condiţiilor adecvate pentru ca activităţile de urmărire penală, să fie efectuate în echipe specializate, pe genuri de infracţiuni, urmărind creşterea eficienţei şi a calităţii actelor întocmite.
Termen:   permanent
Răspund: procurorii şefi secţii,
servicii, servicii teritoriale şi birouri

- Verificarea dosarelor penale mai vechi de 1 an de la data sesizării şi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale şi stabilirea măsurilor necesare soluţionării acestora.
Termen: trimestrial
Răspund: procurorii şefi secţii,
servicii, servicii teritoriale şi birouri

- Urmărirea modului în care este organizată şi în care se desfăşoară activitatea de anchetă, în special în cauzele cu grad sporit de complexitate (întocmirea planurilor de anchetă de către procurori, respectarea termenelor stabilite pentru efectuarea actelor de urmărire penală etc.).
Termen: permanent
Răspund: procurorii şefi secţii,
servicii, servicii teritoriale şi birouri

- Examinarea trimestrială a dosarelor penale în care instanţele de judecată au pronunţat hotărâri definitive de achitare a inculpaţilor sau de restituire a cauzei la procuror, precum şi a cauzelor penale în care s-a dispus infirmarea soluţiilor ori redeschiderea urmăririi penale.
Termene: 31 martie 2008
30 iunie 2008
Răspund: procurorii şefi adjuncţi ai secţiilor operative
procurorii şefi ai serviciilor teritoriale

- Analiza achitărilor şi restituirilor, rămase definitive în semestrul II 2007.
Termen:  11 ianuarie 2008
Răspunde: procurorul şef al Secţiei judiciare penale

- Analiza activităţii judiciare penale din semestrul II 2007.
Termen: 15 ianuarie 2008
Răspunde: procurorul şef al Secţiei judiciare penale

- Evaluarea anuală a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi organizarea conferinţei anuale pentru prezentarea rezultatelor activităţii.
Termen: 29 februarie 2008
Răspunde: procurorul şef direcţie

- Analiza modului de participare a personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie la activităţi de pregătire profesională organizate în cadrul programelor internaţionale, precum şi la alte activităţi de cooperare internaţională, în cursul anului 2007.
Termen: 15 martie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice

- Finalizarea activităţilor desfăşurate în beneficiul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în baza contractului de înfrăţire instituţională RO 04/IB/JH/02, din cadrul programului PHARE 2004/016-772.01.05.
Termen: 30 mai 2008
Răspunde: procurorul desemnat din cadrul Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice

- Selectarea partenerului şi demararea negocierilor pentru redactarea convenţiei de înfrăţire instituţională RO 07/IB/JH/03, în cadrul programului Facilitatea de Tranziţie 2007/19343.01.09.
Termen: 30 iunie 2008
Răspunde: procurorul desemnat din cadrul Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice

- Organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare anuală a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Termen: 31 ianuarie 2008
Răspund: procurorii şefi secţii
procurorii şefi ai serviciilor teritoriale
ofiţerul de poliţie judiciară desemnat

- Executarea unor şedinţe de tragere cu pistolul din dotare.
Termen: la ordin
Răspunde: ofiţerul de poliţie judiciară desemnat

- Îndrumarea permanentă a specialiştilor, urmărind creşterea eficienţei şi a calităţii actelor de constatare ale acestora.
                                           Termen: permanent
Răspunde: şeful Serviciului specialişti

- Organizarea unui instructaj cu ofiţerii desemnaţi să desfăşoare activităţi în centrele tehnice zonale, pentru cunoaşterea şi însuşirea modului de utilizare a tehnicii noi, precum şi pentru folosirea echipamentului de interceptare şi înregistrare a convorbirilor telefonice.
Termen: 7 februarie 2008
Răspund: procurorul şef al Serviciului tehnic
                şeful Biroului tehnic
şeful Biroului telecomunicaţii
specialistul desemnat din cadrul Serviciului tehnic

- Întocmirea materialului de analiză privind evaluarea profesională şi conduita personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu excepţia procurorilor, în anul 2007.
Termen: 31 martie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

- Analiza activităţii de perfecţionare profesională a procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi a celorlalte categorii de personal din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, desfăşurată în cursul anului 2007.
Termen: 15 martie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

- Centralizarea propunerilor pentru acordarea salariului de merit personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu excepţia procurorilor, şi redactarea proiectului de ordin privind salarizarea, in acest sens, a celor nominalizaţi.
Termen: 25 ianuarie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

- Organizarea interviului pentru ocuparea posturilor vacante de procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie
Termen: 30 mai 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

- Organizarea interviului pentru ocuparea posturilor vacante de specialist din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Termen: 30 mai 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

- Organizarea examenului de promovare în grade/trepte profesionale superioare a personalului auxiliar de specialitate, precum şi a funcţionarilor publici.
Termene: 1 februarie 2008
1 iulie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

- Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de grefier şi de grefier şef, din structura centrală şi serviciile teritoriale.
Termen: 1 iunie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

- Redactarea proiectului de ordin privind stabilirea salariului de bază, urmare a evaluării personalului contractual.
Termen: 5 mai 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

- Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de referent, din structura centrală şi din serviciile teritoriale.
Termen: 1 februarie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

- Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de personal conex personalului auxiliar de specialitate (agent procedural, şofer), din structura centrală şi din serviciile teritoriale.
Termen: 15 martie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

- Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de consilier pentru afaceri europene şi consilier la Compartimentul de protecţie a muncii.
Termen: 1 aprilie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

- Analiza modului de valorificare a informaţiilor primite de la serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor.
Termen: 30 iunie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia

- Actualizarea şi dezvoltarea bazei de date privind dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Termen: permanent
Răspunde: procurorul şef al Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia

- Redactarea proiectelor în vederea reactualizării ordinelor privind structura de securitate şi modul de valorificare a informaţiilor clasificate.
Termen: 15 martie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia

- Actualizarea registrului de evidenţă a certificatelor/autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate.
Termen: permanent
Răspunde: procurorul şef al Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia

- Redactarea raportului de evaluare a necesităţilor suplimentare de acces ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie la interfeţele de interogare ale bazelor de date ale unor instituţii publice, în funcţie de necesităţile de investigare.
Termen: 31 ianuarie 2008
Răspund: consilierul procurorului şef direcţie (2)
procurorul şef al Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia

- Întreţinerea şi dezvoltarea aplicaţiilor pentru lucrări şi dosare privind infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute de art. 181-183 din Legea nr. 78/2000.
Termen: permanent
Răspund: procurorul şef al Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor europene
specialistul IT desemnat
- Aplicarea strategiei Direcţiei Naţionale Anticorupţie de comunicare şi relaţionare cu media şi societatea civilă.
Termen: permanent
Răspunde: şeful Biroului de informare şi relaţii publice

- Organizarea unui seminar de pregătire a personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea implementării strategiei de comunicare.
Termen: 31 martie 2008
Răspunde: şeful Biroului de informare şi relaţii publice

- Organizarea unei mese rotunde anuale cu societatea civilă în vederea discutării rezultatelor obţinute în combaterea corupţiei la nivel înalt.
Termen: 31 martie 2008
Răspunde: şeful Biroului de informare şi relaţii publice

- Preluarea de la secţiile şi serviciile structurii centrale a documentelor constituite în unităţi arhivistice, pentru care s-a împlinit termenul de păstrare.
Termen: 31 martie 2008
Răspunde: procurorul şef al Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul

- Întocmirea situaţiilor financiare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind activitatea desfăşurată până la data de 31 decembrie 2008.
Termen: 15 februarie 2008
Răspunde: şeful Serviciului financiar, buget, contabilitate şi salarizare

- Implementarea programului informatic integrat pentru modulele privind contabilitatea sintetică, materială şi de gestiune, salarizarea, achiziţiile publice şi parcul auto.
Termen: 31 martie 2008
Răspund: managerul economic

- Finalizarea inventarierii generale a patrimoniului.
Termen: 31 ianuarie 2008
Răspunde: şeful Serviciului financiar, buget, contabilitate şi salarizare

- Întocmirea şi transmiterea fişelor fiscale pe anul 2007.
Termen: 28 februarie 2008
Răspunde: şeful Biroului salarizare şi decontări

- Definitivarea programului anual al achiziţiilor publice pentru anul 2008, în funcţie de bugetul aprobat, pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de celelalte compartimente din cadrul autorităţii contractante.
Termen: 15 februarie 2007
Răspunde: şeful Serviciului investiţii, achiziţii şi administrativ

- Desfăşurarea procedurilor de atribuire a contractelor de servicii cu caracter de regularitate, de furnizare de produse, precum şi a contractelor de lucrări.
Termen: 30 iunie 2008
Răspund: şeful Serviciului investiţii, achiziţii şi administrativ
şeful Compartimentului de achiziţii publice

- Întocmirea şi transmiterea către instituţiile abilitate a rapoartelor privind contractele încheiate, pentru anul 2007.
Termen: 31 martie 2008
Răspunde: consilierul desemnat din cadrul Compartimentului de achiziţii publice

10.8. Anexa nr. 8 – Grafice
Infracţiuni reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2007
Infracţiuni prevăzute în Legea 78/2000 reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2007
Cauze de soluţionat în 2006 şi 2007
Cauze soluţionate în 2006 şi 2007
Creşterea numărului de cauze în 2007 vs. 2006
Infracţiuni reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2007 (Structura centrală)
Infracţiuni reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2007 (Structura teritorială)

1) Monitorul Oficial nr. 65 din 30 ianuarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 523 din 18 iulie 2002.
2) Monitorul Oficial nr. 839 din 13 septembrie 2004.
3) Monitorul Oficial nr. 244 din 11 aprilie 2002.
4) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, prin care au fost introduse art. 222 şi art. 223 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002.
5) Între 1 iunie şi 31 octombrie, au fost trimişi în judecată 148 de inculpaţi în 64 de dosare. În aceeaşi perioadă, instanţele au emis 31 de hotărâri nedefinitive de condamnare, în privinţa a 53 de inculpaţi în procese instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie. Instanţele au emis 22 de hotărâri definitive în privinţa a 31 de inculpaţi. În aceeaşi perioadă, au fost emise hotărâri definitive de achitare în privinţa a 10 inculpaţi.
6) Prin Ordonanţa Guvernului nr. 95 din 4 octombrie 2007, promovată de fostul ministru al justiţiei, procedura ridicării imunităţii procedurale a miniştrilor a fost modificată, prin înlocuirea comisiei consultative existente cu o nouă comisie compusă din judecători. Această lege a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României. În urma demisiei ministrului justiţiei, care este şi el implicat într-unul din cele opt dosare, şi în urma numirii unui ministru interimar în ianuarie, Preşedintele a ridicat imunitatea tuturor celor în cauză în luna ianuarie.
7) Motivaţia principală este nerespectarea de către procuratură (respectiv, Direcţia Naţională Anticorupţie) a noii decizii a Curţii Constituţionale privind ridicarea imunităţii inculpaţilor, care necesită retragerea imunităţii şi pentru foştii membri ai guvernului. Această nouă decizie a fost însă pronunţată după iniţierea procedurilor respective de către Direcţia Naţională Anticorupţie.
8) Sancţiunea nulităţii relative se aplică în cazul încălcării aspectelor procedurale care nu au cauzat prejudicii grave drepturilor fundamentale şi pot fi rectificate. În cazul nulităţii absolute şi încălcarea (de exemplu) a drepturilor fundamentale ale inculpatului, rectificarea nu este posibilă şi dosarul este restituit procuraturii pentru refacerea anchetei.
9) În sensul larg, definit de prevederile art. 2 lit. a) din Convenţia de la Merida, ratificată de România prin Legea nr. 365/2004.
„Prin agent public se înţelege: (i) orice persoană care deţine un mandat legislativ, executiv, administrativ sau judiciar al unui stat parte, care a fost numită ori aleasă, cu titlu permanent sau temporar, care este remunerată ori neremunerată, şi oricare ar fi nivelul său ierarhic; (ii) orice persoană care exercită o funcţie publică, inclusiv pentru un organism public sau o întreprindere publică, ori care prestează un serviciu public, aşa cum aceşti termeni sunt definiţi în dreptul intern al statului parte şi aplicaţi în domeniul pertinent al dreptului acestui stat; (iii) orice persoană definită ca "agent public" în dreptul intern al unui stat parte. Totuşi, în scopurile anumitor măsuri specifice prevăzute în cap. II al prezentei convenţii, prin agent public se poate înţelege orice persoană care exercită o funcţie publică sau care prestează un serviciu public, aşa cum aceşti termeni sunt definiţi în dreptul intern al statului parte şi aplicaţi în domeniul pertinent al dreptului acestui stat. ”
10) O filială judeţeană a Societăţii Naţionale Crucea Roşie, în competenţa căreia intra şi organizarea de cursuri pentru surori medicale.
11) Vezi http://www.inm-lex.ro/fisiere/pag_34/det_748/3046.pdf.
12) Adică de la data înregistrării în sistemul judiciar, indiferent de primul organ de urmărire sesizat