5. Activitatea de urmărire penală

5.1. Rezultatele obținute în activitatea de urmărire penală în anul 2004

În anul 2004, Parchetul Național Anticorupție a realizat acțiuni operative complexe, unele finalizate cu surprinderea în flagrant a unor persoane având funcții importante, care au săvârșit infracțiuni grave de corupție.

Având în vedere că fenomenul corupției, în special al marii corupții, are un impact direct asupra dezvoltării economice și sociale, că distruge beneficiile potențiale ale pieței libere, distorsionează regulile economiei de piață și diminuează capacitatea organismelor statului în prevenirea și combaterea acestuia, a fost creat un cadru eficient de monitorizare operativă a zonelor și sectoarelor de activitate cu potențial criminogen în materia corupției, s-au identificat sursele de informații, care au fost verificate cu atenție, pentru declanșarea investigațiilor penale.

Au fost evidențiate legăturile existente între criminalitatea organizată și corupție.

Structurile criminalității organizate utilizează corupția ca mijloc de asigurare a protecției activității lor ilicite, ascunzând sumele de bani astfel obținute, cu ajutorul unor complicate scheme financiare de spălare a banilor.

Autodenunțul, care reprezintă una din formele de sesizare a organelor judiciare, apare din ce în ce mai rar și este însoțit întotdeauna de un interes al autodenunțătorului, determinat de faptul că persoana denunțată nu și-a îndeplinit obligația ilicită asumată.

Fără a neglija celeritatea soluționării cauzelor, în cadrul anchetelor s-a pus accent pe calitatea lucrărilor și pe respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale.

Datorită naturii și caracterului infracțiunilor de competența Parchetului Național Anticorupție, efectuarea urmăririi penale presupune eforturi fizice și psihice susținute din partea procurorilor, precum și menținerea caracterului de continuitate al activităților de anchetă.

De obicei, cauzele penale au un caracter complex, presupun proceduri de anchetă dificile și delicate, iar din cauza impactului social necesită o soluționare operativă, prin lămurirea deplină a tuturor împrejurărilor acestora, pe baza unor mijloace de probă obiective.

Activitățile de urmărire penală desfășurate de către procurorii Parchetului Național Anticorupție au un caracter operativ, necesitând deseori parcurgerea unor investigații preliminare laborioase, în condițiile în care accesul la bazele de date gestionate de către alte instituții este în prezent limitat.

În cursul anchetelor penale sau chiar al judecării cauzelor au existat reacții adverse ale persoanelor sau grupurilor de interese vizate, concretizate în special în difuzarea, în cazuri izolate, prin mijloacele mass-media, a unor date, informații sau opinii care, sub pretextul realizării unui interes public au depășit granițele impuse de interesele corectei administrări a justiției, în sensul său cel mai larg.

Echipele formate din procurori, polițiști și specialiști au acționat, în toate cauzele, și în scopul identificării și indisponibilizării mijloacelor materiale și financiare, pentru acoperirea pagubelor produse ori confiscarea specială a bunurilor, potrivit legii.

Au fost, totodată, sesizate comisiile de cercetare a averilor, conform dispozițiilor Legii nr.115/1996.

Eforturile echipelor complexe au vizat soluționarea, în anul 2004, a unui număr de 2450 de cauze de corupție și conexe infracțiunilor de corupție, față de 2229 în anul 2003 (cu 221 mai mult, respectiv, 9%), din care au fost soluționate 1366, față de 951 (cu 415 mai mult, respectiv, 30%). În 475 de cauze s-a dispus declinarea competenței ori conexarea, față de 563.

Au rămas nesoluționate 609 de cauze, față de 715 (cu 106 mai puțin, respectiv, 15%), din care 44 cu urmărirea penală începută (față de 48) și 23 cu peste 3 luni de la începerea urmăririi penale (față de 24).

La sfârșitul anului 2004 erau în curs de urmărire 7 arestați preventiv (față de 10, în 2003).

Din cele 1366 cauze soluționate, în 169 s-a dispus trimiterea în judecată (față de 146, cu 23 mai mult, respectiv, 14%), iar în 1197 au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată (față de 805).

Au fost aplicate dispozițiile art.18¹ din Codul penal față de 64 de învinuiți (față de 52 în 2003).

În cele 169 de cauze în care s-a întocmit rechizitoriu, au fost trimiși în judecată 451 de inculpați, din care 89 în stare de arest preventiv (față de 165), pentru săvârșirea a 954 de infracțiuni de corupție, asimilate ori conexe, după cum urmează:

• 346 de infracțiuni de corupție:
  • 221 - luare de mită
  • 43 - dare de mită
  • 80 - trafic de influență
  • 2 - primire de foloase necuvenite
• 256 de infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție:
  • 84 - stabilirea unei valori diminuate a bunurilor
  • 72 - creditare cu încălcarea legii
  • 88 - utilizarea creditelor în alte scopuri
  • 1 – obținerea de foloase necuvenite de către persoane cu funcții de control
  • 7 - efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția deținută
  • 3 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
  • 1 – folosirea influenței ori autorității
• 199 de infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție:
  • 29 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni
  • 7 - tăinuire de bunuri
  • 110 - fals și uz de fals
  • 23 - abuz în serviciu contra intereselor publice
  • 4 - spălare de bani
  • 3 - contrabandă cu bunuri
  • 7 - evaziune fiscală
  • 16 - bancrută frauduloasă
• 153 de infracțiuni care nu sunt prevăzute în Legea nr.78/2000.

Dintre cei 451 de inculpați trimiși în judecată, majoritatea sunt bărbați (351), au vârste cuprinse între 35 – 54 ani (304), provin din mediul urban (413), au studii superioare (292), dețineau funcții de conducere și de control (195).

Prejudiciile cauzate, prin fapte penale de corupție, au fost de aproximativ 12 mii miliarde lei, luându-se măsuri asiguratorii pentru recuperarea acestora.

Procurorii au sesizat comisiile de cercetare a averilor unor demnitari în 4 cazuri, unele fiind deja pe rolul instanțelor de judecată.

5.2. Combaterea infracțiunilor de corupție și a celor conexe, în perioada 1 septembrie 2002 – 31 decembrie 2004

Procurorii, împreună cu ofițerii de poliție judiciară și specialiștii din Parchetul Național Anticorupție, au avut de soluționat, în perioada 1 septembrie 2002 – 31 decembrie 2004, un număr de 4552 de cauze de corupție , asimilate ori în legătură directă cu cele de corupție, din care au fost soluționate 3953, rămânând de soluționat 609.

Din cele 3953 de cauze soluționate, în 346 s-au întocmit rechizitorii, iar în 3607 au fost date soluții de netrimitere în judecată (din care, față de 117 învinuiți, cercetați în stare de libertate, au fost aplicate dispozițiile art.18¹ din Codul penal) ori s-a dispus declinarea competenței sau conexarea cauzelor.

În cele 346 de cauze în care s-au întocmit rechizitorii, au fost trimiși în judecată 1068 de inculpați (din care, 289 în stare de arest preventiv), pentru săvârșirea unui număr de 2492 de infracțiuni de corupție, asimilate ori conexe, după cum urmează:

• 1539 de infracțiuni de corupție:
  • 719 - luare de mită
  • 183 - dare de mită
  • 410 - trafic de influență
  • 7 - primire de foloase necuvenite
• 476 de infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție:
  • 88 - stabilirea unei valori diminuate a bunurilor
  • 177 - creditare cu încălcarea legii
  • 181 - utilizarea creditelor în alte scopuri
  • 19 - obținerea de foloase necuvenite de către persoane cu funcții de control
  • 7 - efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția deținută
  • 3 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
  • 1 - folosirea influenței ori autorității
• 544de infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție:
  • 105 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni
  • 293 - fals și uz de fals
  • 29 - spălare de bani
  • 66 - abuz în serviciu contra intereselor publice
  • 21 - evaziune fiscală
  • 18 - bancrută frauduloasă
  • 9 - tăinuire de bunuri
• 153 de infracțiuni care nu sunt prevăzute de Legea nr.78/2000.

Dintre cei 1068 de inculpați trimiși în judecată, majoritatea sunt bărbați (827), au vârste cuprinse între 35-54 ani (734), provin din mediul urban (972), au studii superioare (536), dețineau funcții de conducere, control ori alte funcții importante (530), erau oameni de afaceri (peste 160).

De la data înființării Parchetului Național Anticorupție și până la 31 decembrie 2004, instanțele au pronunțat 190 hotărâri de condamnare, privind 417 inculpați, trimiși în judecată de Parchetul Național Anticorupție.

Printre inculpații condamnați se numără:

• 1 consilier guvernamental
• 1 director general în Ministerul Agriculturii
• 1 director al Agenției SAPARD din cadrul Ministerului Agriculturii
• 1 consilier din Ministerul Integrării Europene
• 67 ofițeri și subofițeri MAI
• 26 ofițeri și subofițeri MApN
• 1 judecător sindic
• 1 procuror
• 7 comisari ai Gărzii Financiare
• 1 director adjunct din Primăria Municipiului București
• 6 directori bancă și 15 funcționari bancari (cu diferite funcții)
• 53 directori de societăți comerciale
• 11 funcționari vamali
• 1 avocat
• 1 profesor universitar
• 1 executor judecătoresc
• 3 consilieri juridici
• 2 experți tehnici din Ministerul Justiției
• 1 director general al administrației piețelor
• 2 directori din Ministerul Sănătății și Familiei
• 1 consilier local
• 3 secretari de primărie
• 1 lichidator judiciar
• 8 funcționari publici cu atribuții de conducere în direcțiile județene de muncă și solidaritate socială

Prin cele 85 de hotărâri definitive au fost condamnați 144 inculpați, printre care:

• 1 consilier guvernamental
• 8 funcționari vamali
• 1 director executiv adjunct la Direcția Juridică, Contencios și Legislație din Primăria Municipiului București
• 23 ofițeri și subofițeri MAI
• 7 ofițeri și subofițeri MApN
• 18 directori și manageri SA/SRL
• 1 consilier juridic
• 1 secretar de primărie
• 1 expert tehnic din Ministerul Justiției
• 1 funcționar bancar
• 1 șef rețea de centru de telecomunicații
• 1 persoană cu funcție de conducere în cadrul Sucursalei de Distribuție a Energiei Electrice
• 1 lichidator judiciar.

5.3. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

Prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, a fost modificată și completată Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, introducându-se (la Cap.3) secțiunea 4¹, intitulată „Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene”.

Infracțiunile prevăzute în art.18¹ – 18⁴ din Legea nr.78/2000 au la bază prevederile Convenției privind Protecția Intereselor Financiare ale Comunităților din 26 iulie 1995, ale cărei dispoziții au fost preluate și adaptate, în spiritul armonizării legislației naționale cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene.

Pentru combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, a fost înființat, prin Ordinul nr.1 din 9 ianuarie 2004 al procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, Biroul de combatere a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, în cadrul Secției de combatere a corupției, care este unica structură din cadrul autorităților judiciare române, specializată în anchete, operațiuni de monitorizare și investigare a infracțiunilor comise împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.

La solicitarea Oficiului de Luptă Antifraudă al Comisiei Europene (O.L.A.F.), prin Ordinul nr.68/2004 al procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, procurorul șef al biroului, mai sus-menționat, a fost desemnat coordonator de trening, care să îndeplinească, la nivelul instituției, atribuții specifice în domeniul intereselor financiare ale Uniunii Europene.

S-a realizat o evaluare a necesarului de training, care a fost comunicat instituției europene și care constă în:

• definirea exactă, în legislația europeană, a conceptului de protecție a intereselor financiare și economice ale Comunităților Europene;
• particularități ale investigării fraudelor împotriva intereselor economice ale Comunităților Europene, în funcție de tipul programului finanțat (PHARE, SAPARD, ISPA);
• rolul procurorului în investigarea fraudelor împotriva intereselor economice ale Comunităților Europene, în țările Uniunii Europene;
• colaborarea între procuror și alte instituții implicate în investigarea fraudelor comise împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene;
• pregătirea unor investigatori (ofițeri de poliție judiciară și specialiști), din cadrul Parchetului Național Anticorupție, pentru efectuarea anchetelor care au ca obiect frauda comisă în detrimentul intereselor economice ale Comunităților Europene.

Necesarul de training a avut în vedere dezvoltarea, în colaborarea cu O.L.A.F., de programe și module de pregătire profesională (în domeniile legislativ, administrativ și operațional) privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Pe parcursul anului 2004 și începutul anului 2005 s-au organizat, la nivelul conducerii Parchetului Național Anticorupție, întrevederi cu investigatori din cadrul O.L.A.F., în vederea elaborării unei strategii de luptă antifraudă, pentru a armoniza reglementările din legislația națională cu normele europene în materie și pentru a pregăti cadrul instituțional (normativ-operațional) în momentul aderării României la Uniunea Europeană.

S-a abordat, împreună cu O.L.A.F., și conținutul unei strategii, ce implică asigurarea desfășurării eficiente a activității de prevenire, raportare, investigare, sancționare și recuperare a prejudiciului în toate situațiile de fraudă, prin care sunt lezate interesele financiare ale Comunităților Europene.

În anul 2004, s-a pus în practică ideea creării unei baze de date, prin intermediul căreia să se realizeze un sistem eficient de comunicare și colaborare, atât cu O.L.A.F., cât și cu celelalte structuri de luptă antifraudă.

Parchetul Național Anticorupție a primit aprobarea de a se conecta la Sistemul Informatic Anti Fraudă (AFIS) al Comisiei Europene, care reprezintă o aplicație informatică, prin care se gestionează diverse baze de date, necesare în activitatea de combatere a fraudei.

Pe lângă componenta electronică securizată, acest sistem este utilizat și pentru transferul de documente în format electronic, pentru schimbul de informații privind supravegherea traficului comercial, precum și pentru realizarea altor operațiuni privind raportarea electronică a tuturor neregulilor în domeniul fraudelor structurale.

Începând cu luna septembrie 2003, în evidențele Parchetului Național Anticorupție s-au înregistrat mai multe sesizări ale O.L.A.F. privind cazuri de fraudă în dauna intereselor financiare ale Comunităților Europene.

În cursul anului 2004 și în perioada ianuarie-februarie 2005, a fost înregistrat, în evidența biroului, un număr de 49 de cauze, din care a fost soluționat un număr de 23 (7 prin rechizitoriu și 17 prin soluții de neurmărire penală).

De asemenea, a mai fost înregistrat un număr de alte 28 lucrări.

Precizăm că dosarele și lucrările penale, mai sus-menționate, s-au format ca urmare a sesizărilor din oficiu, a sesizărilor O.L.A.F. și Corpului de Control al Primului Ministru, al unor informări provenite de la serviciile de informații, ale unor sesizări ale Agenției SAPARD (din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale), a celor provenite de la Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Integrării Europene.

Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm următoarele:

• Dosar penal nr.193/P/2004, privind pe inculpatul Berinde Grigore, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.18² alin.(1) din Legea nr.78/2000, întrucât a schimbat destinația unei finanțări în cuantum de 40.000 euro, obținută în cadrul programului PHARE 2001.
  
  În vederea recuperării prejudiciului, s-a aplicat sechestrul asigurător pe bunurile imobile ale inculpatului.
  
  
• Dosar penal nr.230/P/2004, privind pe inculpații Rotaru Teodor Laurențiu și Bardocz Veres Bela, trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 18¹ alin.(1) și art. 18² alin.(1) din Legea nr.78/2000, deoarece au schimbat destinația fondurilor, în cuantum de 67.000 euro, primite în cadrul unei finanțări PHARE, Componenta RICOP.
  
  S-a aplicat, de asemenea, sechestrul asigurător pe bunurile mobile și imobile ale inculpaților.
  
  
• Dosar nr.492/P/2003, privind pe Alexuțan Gheorghe, Ceaușescu Dumitru, Trucă Adrian Claudiu și Teodorescu Constantin, trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.10 lit.c) și art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, întrucât au utilizat un credit nerambursabil (oferit de Comunitatea Europeană) în alte scopuri decât cele pentru care a fost acordat, creând un prejudiciu de 40.000 euro;
  
  
• Dosar penal nr.187/P/2004, privind pe inculpatul Marian Vasile Marius, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.18² alin.(1) din Legea nr.78/2000, pentru schimbarea destinației unei finanțări nerambursabile, în cuantum de 38.000 euro, obținute prin Programul PHARE 2000.

Pe parcursul urmăririi penale s-a dispus, de către procuror, aplicarea sechestrului asigurător pe bunurile mobile și imobile ale inculpatului.

Având în vedere numărul mare și complexitatea cauzelor instrumentate în cadrul biroului (în prezent fiind în curs de soluționare un număr de 28 dosare), se impune înființarea Serviciului de combatere a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.

Menționăm că, doar în 4 dosare aflate în curs de soluționare, privind infracțiuni comise împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, prejudiciul este estimat la peste 500.000 euro.

5.4. Operativitatea soluționării cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, în perioada 1 septembrie 2002 – 15 februarie 2005

De la înființarea Parchetului Național Anticorupție și până la 15 februarie 2005, în cele 354 de cauze soluționate prin rechizitoriu (în care s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 1087 de inculpați), durata cercetărilor (de la data înregistrării și până la data dispunerii soluției) a fost următoarea:

• în 81 de dosare – până în 30 de zile
• în 57 de dosare – între 1 lună și 2 luni
• în 55 de dosare - între 2 luni și 3 luni
• în 63 de dosare – între 3 luni și 6 luni
• în 74 de dosare – între 6 luni și 1 an
• în 15 dosare – între 1 an - 1 an și 6 luni
• în 6 dosare - între 1 an și 6 luni – 2 ani
• în 3 dosare – peste 2 ani.

Din datele, mai sus-menționate, rezultă că procurorii au efectuat urmărirea penală în mod operativ în majoritatea cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, soluționarea unor cauze, într-un termen mai îndelungat, fiind determinată, în cele mai multe cazuri, de complexitatea acestora ori de numărul mare de inculpați (dosarul privind pe cei peste 5.000 de învinuiți - „strămutații”, cauza privind pe omul de afaceri „E. E.”, referitoare la credite bancare de peste 16 miliarde de lei și un prejudiciu total de peste 30 miliarde de lei etc.).

Operativitatea scăzută, în unele cauze, a fost influențată însă și de unii factori obiectivi, precum:

• numărul mic de procurori care au efectuat activități de urmărire penală, în prima perioadă de funcționare a Parchetului Național Anticorupție;
• numărul insuficient de specialiști și, mai ales, lipsa specialiștilor bancari, până în luna iunie 2004;
• complexitatea cauzelor privind infracțiunile conexe, volumul mare de documente care trebuie analizat, în vederea întocmirii, de către specialiștii Parchetului Național Anticorupție, a rapoartelor de constatare;
• atitudinea inculpaților și a apărătorilor acestora, de a tergiversa cercetările penale etc.

Menționăm că, în unele cauze în care s-a aplicat procedura infracțiunii flagrante, durata anchetelor a fost de 3 până la 21 de zile. Spre exemplu:

• Dosarul nr.3/P/2002 al Secției de combatere a corupției, privind pe un inspector principal de poliție, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită (2000 USD);
• Dosarul nr.90/P/2002 al Secției de combatere a corupției, privind pe un judecător sindic, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită (100 de milioane de lei);
• Dosarul nr.95/P/2004 al Secției de combatere a corupției, privind pe un director de bancă, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită (1 miliard de lei);

• Dosarul nr.172/P/2004 al Secției de combatere a corupției, privind pe un agent imobiliar, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (200 milioane de lei).

5.5. Volumul de muncă a procurorilor care au realizat activități de urmărire penală, în perioada octombrie 2002 – decembrie 2004

NOTĂ

S-au avut în vedere dosarele de urmărire penală, precum și celelalte tipuri de lucrări (plângeri, sesizări, cereri și memorii), repartizate spre soluționare procurorilor (operativi).

Volumul de activitate a rezultat din raportarea numărului total de lucrări (dosare și lucrări), avute spre soluționare, la numărul de procurori (operativi).